EPM_Vea Porotetani_195610.pdf
- Texte
-
Te 56
O
TE
Matahiti
HIHI 10.
nnante
A TOPA
par Jési
le “ Duf[
1956.
—
lATAVA
iff”
sur
jMof
par
lu
Pomtetani
voguai
i. En de|
gravé p;
lignage
toutes
Hoo ite matahiti hoè: lAok-kwmj
TJ
’r/ué d
’onnairc
—
M.
Admet, Directeur-Gérant.
t,
Socieià
y
TARA.
IA RIRO RATOU ATOA El
4ATAVâ\
HOÈ ( lOANE
: PENE
17,
IRAVA
21. )
ès des flJ
ce,
pel
le
Vetahi
‘f l’a pon
de Z’OcéaëîSî
Apoorao Rahi 1956.
no te
royale (t 'Æ:
•rre, ériij-:.
ienne, ,si E hoa here mâ e,
ns des
îfi^
te Apooraa Rahi i putuputu i
;/ne recol
p^g ropu no Atete ia au i tei faaotihia
a
tellenupji^^ j-a
faanuuhia ïa i mua i te 11,
Tdls Unùf^ g: i tg 13
Tiurai, ia nehenehe ia
,
tï^ atoa mai
irset
o
iVE PREISS
raua o
KO-
16or., hou to raua revaraa i Fal’Ouest,
Ua tae mai te mau auvalia atoa, e
3céan mif!
e tae noa’tu i na auvaha taa-è
;vés par If I^inatara o TURAI, or. e no te Tua-
reconna^l^'
^^o lüARAE,
été
or,
Ua omuahia teie nei putuputuraa na
els.
Ito i te hoè pureraa rahi tei tupu i Siaussi n()^3> i te pô mahana piti i te 10 no tiupossédot- Na tapao, mono-Peretiteni, no te Tuapp
Ul te a‘oraa: II Arii 1-4: « Teihea te
Elia o loheva ». Ua faaotihia i te
d^aha pae i te 13 no Tiurai, na roto i
la fête»
:
lit
ans
et
du
le prera
T a trois
pi|reraa oroà faaterehia
;
|h. ^1-26 : « Eiaha
pet|§|
o taù tamaiti
pour 1»
aux
t
:
‘
:e
...
maitiraa
.
i
pierrejpenetiteni :
Ce méi », mono:
e
caillou'
en
avec
»
,
vau
M*' PREISS,
ia ite i te pohe-
J. ADNET
or.
A. JACOT
or.
»
lomme,
e
tatuhaaraa api
sa
Papfl
6 i te auà
Uturoa
»
»
1955^
^
ua
Ua
naître. Si les constructions anciennes
e
Tiurai i
oaoa
rehia
pipi i Heremona i te
a‘e i te
raro
ratou i te
p^g ^ j^g
j
ug
haere roa’i i Tautira
faatereraa
haapiiraa faate¬
mau
Ua tairuru atoa te mau ororhetua-vahine no te Tuhaa 1 i Heremona e te mau
orometua-vahine no Moorea i raro a‘e i
te faatereraa o M™“ Preiss no te feruri i
te
ohipa
mau
hine ia
rave
e au i te mau orometua-va¬
i roto i te mau paroita.
Mo te orometua Tahiti i Nouméa
no,
porotetani tei
te
rave
reva
o
te
:
mau
a'enei i
i te
e
Aita
Tuhaa
riro teie
ra ora
te
e
vœu
ne
te Pei'etiteni rahi.
e
henehe ia otohe.
tuhaa apî
e te
no
parahi oia i pihaiiho i te
orometua papaa i Nouniea... O te hoè
hopoià apî teie no te A.R.. Aita râ e ne¬
no
voisinage bruyant incompatible avec les ac¬
tivités qui s'y tiennent. Cet arrêté répond au
Mr. Bonzon. Pi 49 orometua tei tae mai.
no
haere i reira. E
Tahiti
tauihia te tatuhaaraa
no na
Un nouvel arrêté concernant le voisinage
des maisons de groupe et des temples vient
d'être publié au Journal Officiel du P'Juillet
1956. C'est à la demande du Conseil Supé¬
rieur des Eglises Tahitiennes que le Gouver¬
nement et l'Assemblée Territoriale ont bien
voulu étudier puis approuver cet arrêté. Son
intention est de protéger des maisons de re¬
cueillement et de réunions religieuses d'un
de la majorité de la population. Il met
désormais un terme à des conflits que seul
l'intérêt matériel de quelques-uns avait fait
3
metua ia faarue i ta’na
éternel!®
-
tuhaa
orometua
mau
ohipa, e inaha :
tiai i te pae o te faaroo, ua
faataa te A.R. i te hoè orometua no te
»
»
hae¬
oirometisa I Heremomia:
Ua amui-tahi te
aita ta ratou
^'^^Titi : te Tuhaa i te pae hitia-o-te râ, rnaî
reméau
,
raruraa
taata tahiti
a
suscités
No te
Nouméa
»
»
e
Peretiteni no te tuhaa hitia-o-te râ ; na
Mr. Adnet raua o Koringo or. i faatere
i te Tuhaa tooa-o-te râ-.
Na roto i te hi'oraa i te rahi
»
or.
te Tooa-o-te râ, mai Faaa
Teahupo®. Ua haamata te faatereraa apî i te avae no tenuare 1956. O
Mr. Rejr-Lescure raua o Brémond or., na
:
Papeete
or.
p^.p^rau; TAHAVARU
grauf*
i te pae o
re roa’i i
.
te feia toroa
KORINGO
»
e
[uifitvi^^^ »
TUTEAO or.
génera^^_j.^yfga
:
ADNET or.
aujourd’f
ses
louve! arrêté concernant le voisinage
des Temples et iaisons de Groupe.
mai i te Lofo Haaoîi
porao no rofo
îiiao
nehenehe i te
mau
tamarii. la
paroita tahiti i Caledoni ei tau-
tei taaihu i te Ekal'esia Caledoni
Èkalesia Tahiti...
f Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1 )
e
semblent
pas
il est clair que
en
dur
être visées par cet arrêté,
toute nouvelle implantation
ou reconstruction en dur s'en trouvent inter¬
dites. Mais plus encore que la lettre de cet
arrêté,
gera
à
nous
souhaitons
son
esprit, dans l'intérêt spirituel et
que
chacun
se ran¬
moral de notre pays.
ARRETÉ
Article 1^' — Les dispositions de l'article R''
de l'arrêté n° 1092 a.p.a. du 26 août 1948
sont modifiées comme suit: '
établissement, café et débit de bcis^
vendant 6 consommer sur place ou à
emporter, aucune salle de spectacle, ne pour¬
Aucun
sons,
ront être
établis à moins d'un rayon de cent
un culte quel¬
mètres des édifices consacrés à
des maisons de prières (Fare Putu¬
puturaa), des hôpitaux, des cimetières, des
conque,
écoles primaires,
collèges ou établissements
d'enseignement.
Art. 2.
Le présent arrêté sera enregistré,
communiqué et publié, partoutoù besoin sera.
Papeete, le 13 Juillet 1956.
—
J.TOBY.
:
2
VEA
Te
hi'opoaraa S te
faataahia
te
no
o
mau
pipi tei
i Heremona
te Hau
a
:
hi‘opo£i-etaeta-hia raton. E hi‘ohia te
paieti mau e te anaanatae mau o te l'aahi‘o-atoa-hia te ite
i te
marama
mau
parau e rave
certificat d’études,
i te
pu
reo
mau,
e
te
mara-
rahi
:
tia’i. E ei feia ite pa-
l'arani. la apitihia te ite i te
i te paieti e te maramarama i
te A tua...
papaa
No te cinéma: Te faaarahin’tu uei
mau paroita e; eiaha
te moni tenta ei raveà
tare
uo
raveà rapae ra, ua
mau
te mana‘o-auFau
veà
veve
lli i
roaa
te
ratou ia uouuou i
te patu i te mau
faaroo. la liaapiuepiuehia taua
te
o
ei
reo
te parau o
liaaparuparuhia
te taata. E
uo
Irava 1
e uo te paieti mau...
raveà matarohia maori
mau
te aufauraa
roto i te
ua
aau
tae...
No te aufauraa fenua Taunoa: Teie
te tabula uo te mau paroita tei aufaupeei ta ratou tuliaa iiioiii Taiiuoa
roa
tara; Tiihaa ioon-o-ie râ: Vairao,
5.000
e
te 31 no
no
Mataiea,
Teie te faaravairaa
:
te irava
no
no
te 26
Eita
râ
iiehenehe ia faatiahia te hoè
roa e
tare hooraa
(
ava
te hoè fare teataraa
nietera te
è) e aore râ
( cinéma ), mai te ha-
itiraa, i pihaiiho i te mau
vahi atoa tei faataahia
uo
te hoè pureraa
-
fare-pureraa, fare-putuputuraa, fare-ma‘i,
taiiuraa uia‘i, fare-haapiiraa.
e
i^enehe
mau
^
mu-paraii no te haapiiraa sabati n'o
nei matahiti oia hoi te parau no te
hanj
1 te
e
i te fenua
e
noa’tif
tae
Mose.
te parau no
e aore
te afai i te tahi vahi
no
iiere
te inu i reira
no
faataa-atoinj^aha, i
te haamana‘o i te
no
niraa i te ra‘i
Atete 1956.
no
Samaria haniani-maitai. Ua
Ilia te tainie
te ture N° 1.092 A.P.A.
no
pô o te mahana hopeà,
tupu
ua
hoè hautiraa auahi
( feu de camp ). Iralia aih
auab
haâpa‘ohia te mau hautiraa bibilia tei
vehia e na pupu e 4 ( Aberahania - lali feia ai
b^i - Samuela-Aroha’tu ). Ua orero !\te|)oihia
VERNIER i to’na mau niana‘o hopeà ni no rein
te faaite i
to’na
oaoa
e
(^0. Te
titau oia i
ua
te hui-faaroo ia haere â i
Irava 2: Ua haamaiiahia teie irava ture
taatoa
ia
1 te pae o te oraraa tino, ua mauruui
te mau tamarii i te iiiaa faaamuhia iai
mau ra¬
tapa‘o uo te faaroo
ra
hoè
haapararehia i te mau vahi atoa
Papeete i te 13 uo Tiurai.
e au.
o
Aroto :
mu
apîï^il
huru 0
{|au 110
tou, eita te reira e moe ia ratou.
J. TOBY.
ïa i te pae varua ! E ere te mo¬
mai ua roto i te ciuema i te lioè
A lii‘o râ i te
(Journal Officiel )
-A-
Tiurai 1956.
E
roo.
PORpTETANI
Le ta i
te^u-ai
ro
'■
E mata
Apooraa diakoiio i
te paruru i te mau fure o te faaroo ua roto
i teie ture. Eita hoè taata paari e tei here
i to’na aià e peapea i teie ture. Te tiaturihia iiei te hui-faarxio porotetani iahaapa‘o
te
ua
m
mau
ratou i teie faaotiraa
taiituru mai te
maramarama
Ua tupu te roo no teie huru puhapaiff
evanelia i roto i te mau paroita. ua ai^
rihia i teie nei. Ahea te
Huahiiie
puhaparaa
^
no
nelieni
to Bora-Bora ?
e no
ia
e
haapa'o.
Papara, Eaaa, Makatea, Tauiioa, Paofai.
Tiihan liitia-o-tc. râ
reaitu Tuhaa IV:
rua
:
Pirae Tuliaa III: Afa-
mau
himene note
Mai te avaè
Titema 1950
himeue
Eita
;
oaoa
Setepa
e
Himene
pureraaavatea:
tae iioa’tu i te avaè
tatarahapa N“ 88
N° 131.
Apooraa Rahi
te
to’iia rohirohi mai te
tatarahajia i
e
uiea
ua
ite ('îa
e ua
topa ta’iia mau faaitoitoraa i roto i te “repo uiaitai’’, e ua tupu... Te parau rahi
ta matou
matahiti,
raa
ia
au
vaiiho uei ia outou i teie uei
e
te parau ia no to tatou
i te reo uo te Fatu tei ua
o
“la riro ratou atoa ei hoè”.
e:
puhaparaa no te mau tamarii
no te haapîiraa safjati i Tevaitoa.
Tuhaa VI: üa-Pou. O te matahiti 1957
tei faataahia e te A.R. ei otia uo taua au¬
fauraa ra. Eiaha outoiria riro ei itéré!
Te
Te
Vaitape Tuliaa T.- Pxai-
peiie
tahoèo
mai
(loaiie
17 ir. 21).
Anieiie.
Putuputuraa.
Ua niamiia te aniraa ta te
puhaparaa uo te mau
Sabati i Tevaitoa mai
te 11 e tae iioa’tu i te 15 no Setepa. Aita
roa te ohipa i farerei i te mau fifi e te mau
vero. Ua tupu te tairururaa i roto i te hau
e
te
Aniui
i te
uo
te
mau
Ekalesia Tahiti i faatae
niaiTfare
o
te faaroo. 'feie te Turc i
haa-
papaihia i roto i te Veà
te tautururaa
e
ua
te Atua.
piri f
poipoi sabati na pih
iho ia Fakara i te pae atau e o Toau i
pae aui ; vai noa mai te one tahatai i nu
i to matou mata e te pou iiiori atoa (Phar
peete i te ahiahi mahana
nua roa
,tauturu i te faatere lia roto i te mau ohipa ta ratou i matau
i Tahiti ; Na GRATIEN mono-or. i faatere
raua o
hia
e
te
Mr. Henri VERNIER, tauturu-
TUMATA, ATONIA
e
tae noa’tu i te faaotiraa. Ua
taiituru atoa-hia VERNIER mâ
iia
e o
vahiné tei amui taniau i te
or.
tamarii
mau
or.
mau
TUERAU
mataeinaa
no
te Tava-
e
Tevaitoa, te Apooraa
Diakono, te paroita taatoa e te ü‘i apî
no
Tevaitoa. Ua manuia te
mau
Tae
roa.
mai i teie mahana
roa
te
roa
(te matai
moana
nehenehe
roa mau
tei nia
e,
maa, ua
matou i te
fatata
mea
Na TEHEIURA mâ i
mea
ranm|
te miti). T
e
to matou. E
hapel
matou i te fenua i roto i
roa
fare ; no te hauti ore o te pahi i na
atu ai au te parau. Mea nahonaho
reii
mait|
pahi : te taol
raa, te tamaaraa, te inuraa tî, te hopuR
pape, ua maere noa vau no te mea a tal
to matou faaearaa i nia i teie
nei to‘u mata
a
ite i teie
mau
mea..
Marseille
>k
...
*
hana
Te vahi rahi i hi'ohia i taua tere râ
te tura ïa
no
te
mau
tamarii
e no
o
to ratou
faatere. Aita’toa hoè tei haumani
e
ohipa faaiiehia. I te mau
poipoi atoa, i mûri a‘e i te tamaaraa, te
lii‘opoaraa e te hutiraa reva, ua haapa'ohia te pureraa, ua tatarahia na parau e
mau
toru maori ra ;
te toniaiti tei haere i te
fenua roa, te taata ueue
huero
e
te taata
ua
2818156
Ua tapae matou i Martinique i te ni
toru, 15 no Atete i te poipoi ro
haere matou
Pierre tei pau
i te
e
e
te
mau
e
na
noa
taoà toe
roa ra
taata
ra
te
e
fenua i te mat
no
roto mai i
30.000 tei
pohe
moliina, te
roa.
mau
Te M
mau
jaaapi
mai te
le inatal
iljio i
la 1
Té Pa
tae
!
^rera
|;ou i
mereti,
farii pape tei tahe ua pii'i
tahi i nia i te tahi, lia fefe roa te vetal
ofai, te
pua
hiti 1
taua
tei taahitumu i te oire taat
mau
ne
mataitai i te oire Sai
aueueraa
hiti 1902, ua mataitai atoa matou i te Mus(
riaria
26
iroa i ]
.hnua Ra
mea
atoa.
tei fui i te
Apooraa Rahi Imiiua ia faaturahia te
maiiahia mai tei
oaoa
mau
Ajiooraa Rahi
Mai to matou faaruèraa’tu ia Pi
...
Ua tupu te hoè
tamarii haapiiraa
hoi
Te ture api tei opani i te tare hoo-ava
e i te tare teata i pihaiiho i te mau
tare Pure^e i te mau tare
MjV Tahitien 9-8-56.
te
ti
ai
na
iraa o
paralmrahu roa vetahi ; ahiri
te mau I (enehe iaii ia àfai atii i te tahi ei liioiti n'o tel leita râ e faatialiia) e maere roa te
O te haîil Vometua e te mau Diakono e te taata
lataa-atoS raha,
i te hum
ia ite mata raton
noa’tJ
le
ua
teie
o
mai iaù atoa i maère. Te faaite
ruau haapao i te Musée, e 6
tetera te atea te moiià auahi i te oire,
lia aita roa hoe taata i ora i te mairiaiiahi i nia i te feiiua. I te liioraa
lea,
tei
tupa|
ua
;amp ).
lilia tei
ma
ii
|o. Te vai
noa nei
Iroto i taïui oire
oia i
â i mil
;
ra,
ati,
Sodoma
luru o tera
uhia iaii
mea
rahi râ te
fti hamanifaahouhia. I to‘u hioraa
Ipî
maurmii
â te mau fare pâpa-
no
au
haamanao vau
Gomora ( i te tau
ua
e
[ta i roto i te huka Genese) i te auahi
a.
I rai
S
puhaparJ
av|
Ua
a.
mai...
Tae atu ai matou i Madère i te poila raahana pae 26/8 hora 6. E feniia
|iehenehe
araa no
Ua mataitai
roa.
fruits
tamarii
e
fenua
e
roa
te taata
veve
roa.
Eita
e
parautaa iaù
[■au. I to‘u hioraa, e fenua nehenehe
Ite mau fare toa rarahi.
Sabati
P| |braltar
’tu ia
28/8
;
uatae matou i te area
i te hora 10 i te poipoi, ua
piri fl Iroa te pahi na pihaiiho i te otue
pilla Jtar e au paha i te 100 metera te atea,
Toaii i II i
tapae, ua haere afaro noa te pahi
I
atai i
nij leille. Ua tapae matou i teie mahana
Lia
na
(Phai'j
aa
lea
(Te vai atura)
Tel Te Vero i Raivavae
if
i roto
na
aho
:
26
reil
jroa
maill
te
taof
hiti te
oire
i
i te Musr
i
or.
taatil
Te
i
piri
te vetal
:
mau
or.
*
Te Âufauraa
Mt i Flint
mau matahiti atoa, ua riro ta tatou
tamarii tahiti tei purara ê na te mau
motu atea ei hioraa nehenehe na roto i
to ratou amo-itoito-raa i^te aufauraa faa-
I te
Eita vau e ui ia orua i te huru n»
faaineineraa i te Apooraa luhili^
no te mea te rû nei te feia taio Vea i te;
ite i te huru o te ohipa tei riro ei tumu.
no
mau
to
orua
tere i Farani.
te poipoi, i te 14 no A'tete, i nia i te ta¬
hua rahi no te Vélodrome d’Hiver. Ua
omuahia ïa na roto i te hoè pureraa rahi
e te hoè orometua marite. Ua
auvahahia ta’na parau na roto i te mau
atoa. I mûri
reo
aè,
ua
tia i 100 matahiti i to te
faatae mai te
ua
mau rave
ohipa
no
te moni Mê 1.644 tara. I te ioa no te
maiiruuru
Flint i
Apoo-
!
Auvaha^ui-apî
Ui faahou atura te Vea Porotetani ia
Mariirai raua o Tapiitu e :
no te Fare U‘i-Api Keri(U.G.J.G.)? Te hinaaro
U‘i-Api ia ite.
Eaha te huru
tetiano i Paris
E fare iti rahi. E 4 tahiia.
I raro te mau vahi inuraa taofe e te piha
rahi no te mau teataraa. Te 2 o te tahiia:
o te vahi ïa no te mau ohi^a faaetaetaraa
tino,
d
o
4
o
no
te
:
te pureraa. Te
O te vahi tamaaraa ïa, e te
O te vahi ïa no te mau piha
mau rururaa e
te tahua
te tahua
:
:
taotoraa.
mau
i horoa
V.P.
no
fare rarahi ta te Hau Farani
te Rururaa luhili.
Aita anei
;
orua
i teie rahii’aa taata
Pah...
:
V.P.
Aita to matou mata i ite i taua
:
mea,
ite mata
ua
faaite mai
na
reo
i huru è i rotopii
rau?
Oia, teie râ, na te hoè tamaaraa
na te mau auvaha aihuà¬
pii'puhia
farani i tahoè oioi ia matou. Ua faaoaoahia taua tamaaraa ra na roto i te mau
No reira, a
roa orua.
i te huru
mau.
Pah... : Ua maere maua i te tahoèraa na
té U‘i-Api no te mau nunaa atoa, noa’tu
tè taaèraa na roto i te reo, te iri, e te huru
o
te
mau
Hau faatere.
V.P.: Ua ite atoa anei orua i te hoè
mau auvaha no roto mai i te mau fenua
communistes ” ?
“
Pah...
:
Aita to Rusia i tae mai, ua tae
mai râ to te tahi mau fenua
piri-Rusia. E
U‘i-Api Tinito. I roto i te Ruru¬
raa rahi, ùa faatià te mau auvaha i te huru
o te ohipa u‘i-api i to ratou mau fenua, e
ua faaite atoa maua i te tupuraa i Tahiti.
V.P. : I te Vea i mua nei e faaite mai
orua i te huru o te faaotiraa no te luhili.
Mauruuru.
(Te vai atura).
rave-rahi te
Ua tae
o
i te 90
Pah... : Aita ihoa i ô. no te mea, ua fatata 10.000 melo tei tae mai no te mau
fenua âtoa i teie nei ao. — O matou râ, te
mau auvaha no te mau Aihuàraau Farani,
ua noho matou i taua fare ra. Ua ojierehia te mau melo no te mau fenua èè i
roto i te
U‘i-Api tiipuraa».
haapa‘ohia te pureraa rahi luhili.
ra, o te roo faahiahia anaè ta ma¬
tou i faaroo. O orua râ tei fanaô, no te
(A hi‘o i te Vea no Me 1956)
Pahonoraa
mau
ohipa
no Tahiti
i le Bururaa Jühili i Paris
nei to tatou
faatialiia te
pupu no te feruri i te mau parau e rave^
rahi, te pupu i to'na vahi e ta’na apooraa.
E i te 15 no Atete, te mahana mau i
tupuraa parau. I teie nei â matahiti ua
rahi,
hi¬
iiaapaohia
mau
raa
mau
mea navenave roa.
Madame MOREAU
o
to'na matahiti
I te 5 no Setepa i mairi aenei, ua tae Ma¬
dame Moreau i te 90 o to’na matahiti. O’na.
paha' ïa te matahiapo no te feia tahiti e
ora nei. E mea varavara te mau tavini vah.
na te Atua, ta’na i faatià ia hio ratou i te-ootiraa i te mau huero ta ratou iho i ueue„
Ehia taata ta Madame Moreau i haapii,
ta’na i faaitoito raua o Moreau orometua,
e inaha :
ua paari taua feia ra e ua ite
Madame Moreau i te tupuraa no
ta’na mau
haapiiraa. No reira, e rave rahi to’na mau
hoa tei haamaitai i te Atua no to’na hamani-maitairaa i ta’na tavini-vahine.
raau
"["iJ
tae mai Le Yacth KON-TIKI i te 28
mereti,
ua
TAUMATA
★
amui
taua
aa.
.
MAURERE
,
Sai|
i te mat
oire
mau
111
a
i
fare
atahiti i mua, no te mea o ta raton
o ia imiraa faufaa.
le
ro,
mau
iaaapu
mea.
oipoi
rahi te
punu i nia iho, e te
taofe tei ino roa’toa ; hoè jâ
liai te papaa auahi ! E riro paha to
la Raivavae i te topa i roto i te veve
hopurl
nea a taj
i te
ua
P puai roa, e rave
e
ue
tupu te hoe matai
i Raivavae, na te paeau S-0 mai
Setepa,
no
V. P.
te
i te faaroo i te
maua
reo-èè. E
Pah...-. Ua haamata te Rururaa rahi i
to’na rahi?
hapelJ
i
mau
V.P. : Aita paha te mau auvaha no te
Apooraa luhili i ô i taua tare ra, noa’tu
raimil
niti).
E
li
Atete...
no
te feia faa-
tei Tahiti anaè nei, tei te
*
te huru. Mea
paari. Te
o
atoa
oaoa
mene
feniia’toa râ.
i te Te tere no na
au
ohipa taparu moni i nia i teie
|oa te
3i
ravai
mea
te vai nei te fetii
e
roo, e ere
etc. Ua mataitai atoa vau i te matete
la
i
ite ai i teie fenua taata. Na te Atua i faaite
ia matou
je hoo raa ià, tei reira te mau huru
|a no Tahiti : Auhopu, Paati, Manâ,
!
te tavana e te orometua haa-
e
pii-tamarii i nia i te pahi, e ua paraparau
matou i te paraumarite. A tahi ïa matou a
e te ite, ua faaite raton
loihia te oire e te auahi i na meneti
■o reira aita roa i nehenehe i te taata
hopeà nJ
te orometua. Ua farii-atoa-hia te
o
orometua
lalj feia aravilîi
-
arero
'U
te
te fare
3
POROTETANI
VEA
i Rapa nei. I te sabati, ua haere
i te pureraa e ua afai au ia ratou
te aua. Te raatira, e te taata tei tae
rera
ou
i
na
raa o
nia i te
te
paèpaè. E pordtetani
taata. Ua faariihia ratou i
himene no te mau fenua e rave rahi.
V.P. : Ua himene atoa anei orua? inaha
e 2 noa iho orua?
Aita maiia i otohe, e ua oaoa roa
te mau hoa i ta maua himene; « Maeva,
Macva outou i te farereiraa... » A tahi ra¬
tou i faaroo ai i te himene reo tahiti. Ua
Pah...
:
Fetia Hanahana
Hau, ua faaitehia mai
te tafetiaraa ia BREMOND
o M*“’ GOBRAIT Maadi i te
•I roto i te Vea a te
te parau no
orometua e
Fetia hanahana.
Te faaite atu nei te VEA POROTETANI
i to’na oaoa rahi no teie tapao hanahana
i tapaohia’i to tatou pue hoa.
RÉCEPTION
de Monsieur le Pasteur BONZON
par
l'Association Scolaire Protes¬
tante et
rUnion des Anciens Elèves.
Mr. Drollet exprima au Pasteur Bonzon
la reconnaissance et la joie de tous pour
sa
présence à
réceptions de Mr.
manifestation réu¬
nissant TA.S.P. et rUnion des Anciens
élèves des écoles
protestantes avait été
prévue.
.luillet 1956
dans la cour de l’école de Mamao aima¬
blement mise à la disposition des deux
Elle eut lieu le mercredi
Associations par
o
la Municipalité de Pa¬
peete. (iadre remarquable par sa
simjdi-
Parfaite organisation
réalisée par Mr. Roger .Tuventin, tables
dressées avec goût et abondamment gar¬
nies par les dames que nous connaissons
bien, mets appétissants et rafraîchisse¬
ments variés dont l’ensemble fut apprécié
cité,
son
espace.
de tous.
Malgré l’inauguration de la stèle de
qui retenait une grande partie
des nôtres, avant 181i.30 la foule arrivait
à Mamao, laissant déjà augurer la pleine
réussite de cette rencontre qui devait
grouper plus de mille personnes.
Le Pasteur Rey-Lescure, Président de
l’A.S.P. commença par retracer l’historique des Ecoles Protestantes dans le tei’ritoire. Puis il précisa l’action de l’A.S.P.
depuis sa création en 1923, son rôle de
direction dans les travaux des nouvelles
constructions scolaires. Travaux d’une
importance capitale réalisés avec l’aide
Associations, du
Territoire^et du
plan bides.
Papeete, en voyage à Paris, le l'''' VicePrésident Emile Drollet souhaite la bien¬
venue à Mr. le Pasteur Charles Bonzon.
de
])ref exposé du travail de l’Union
pour nos élèves et leur personnel, il
exprima quelques souhaits :
—
un
De voir la continuation et l’achèvement
scolaire avec l’aide Fides.
préciser notre action en ce qui con¬
du groupe
—
De
cerne
—
l’aide à notre personnel enseignant.
De voir
le
Directeur Monsieur Ch.
envisager la venue du personnel,
soit de la métropole, soit d’autres champs
de mission afin de ne cesser d’affermir
Hotre action et permettre aux Pasteurs
comme à leurs épouses de se consacrer
entièrement à leur tâche dans l’Eglise.
Bonzon
en
France, ainsi qu’à sa
Monsieur le
Pasteur
ses
de
remerciements et
Pour
répondre au vœu demandant l’ac¬
croissement du personnel enseignant mé¬
tropolitain dans nos écoles, le Pasteur
Bonzon rappela qu’avant tout il fallait
EVEILLER DES VOCATIONS parmi no¬
tre jeunesse et former aussi les institu¬
teurs que nous cherchons. Il insista sur
ce fait, concrétisant bien une des pensées
profondes du Protestantisme et précisa
que ces jeunes seraient reçus en France
par la Société des Missions dont ils re¬
cevraient l’aide entière et efficace.
paroles d’encouragement.
jeunesse chinoise est reconnaissJ
contact qui s’est ainsi établi entre!
La
du
et le Directeur de la Société
Ki-Sang \
Mr. le Pasteur Bonzon termina par un
de plus grande union encore que
Monsieur le Pasteur Bonzoul
à Ouvéa (îles Loyautés)
Monsieur le Pasteur Ch.
recteur de la
le passé de toutes les Associations
s’occupant de l’œuvre scolaire. •
Pendant que l’assemblée se resserrait
tables, le Pasteur Bonzon,
ac¬
compagné de M.Mrs. Drollet et Juventin
avec
1856-1956
ICI
papî
1951
de l’Evangile
i
te
h
ont débarqué en 1856
ia tai
“JESUS-CHRIST EST LE SEIGNELl
rahira
( Nouvelles Protestantes - Nouméa 1 ■aa Ki
i
a
Les messagers
chacun, ré¬
pandant cette chaude sympathie qui
con¬
courait à raffermir notre union.
E. Drollet.
Monsieur'Bonzon
rencontre
la communauté Protestante Chinoise
de Papeete.
i te
Saviez-vous que •••
Haap
■Il
L’adultèi'e est une faute
considérer l’adultère commis pa
un fonctionnaire comme une faute!
service pouvant, dans les cas très
ita
...
ves,
jeunesse chinoise de Béthel a eu le
plaisir d’offrir à Monsieur le Pasteur Bon¬
zon un
repas pour lui témoigner son atta¬
chement.
a décidé le tribunal adi
nistratif de Darmstadt ( Hesse ), cou
mant la révocation d’un fonctionni
pie’’. Ainsi
marié
qui, vivant séparé de
employée de
du
et souriants.
en
...
un nouveau
Bonzon, rès touché de ces
manifestations, nous exprima
roi
ere
aa m
.
Te h
i t
iri ia
U
AUR.
)muai
tatoi
roteti
chaiil
Parmi les pionniers de la làicité
laire figurent les protestants Jules
Félix Pécaut et Jules Steeg; ces
derniers étaient
F<
di
pasteurs?
Ce que vous devez savoir...
Le dimanche 4 novembre estj
...
dimanche de la REFORMATION. C
grande fête pi'otestante sera l’occasj
d’un message spécial adressé à tous]
fidèles.
...
L’année scolaire à Tahiti
ne
ci
plus désormais en Février, r
Septembre, comme en France.
mence
Monsieur
différentes
î
ses nouveaux bâtimei
temjrle
déroula la réception: re¬
pas chinois, discours en chinois de Mr.
Jules Liou et en français de Mr. Jean
Lew-Fai, chants chinoisipar les petits et
petites de l’école du dimanche.
Étaient présents plus “^de 150 chinois
baptisés ou non dont plusieurs |couples
mariés au temple. A la surprise générale.
Monsieur Bonzon se servait des baguettes
sans
difficultés. La gai lé régnait parmi
petits et grands. Des guirlandes de lumiè¬
res multicolores qui
venaient^de la “Fra¬
ternité’’, illuminaient tous les visages gais
de Béthel ([ue se
son
...
Grâce au Fides,
va s’ouvrir.
nouveau
sa fam
relations a|
service.
L’école protestante des Filles à
peete vient de mettre en service
une
nouvelle aile de
cour
.sj
entraîner la révocation pure et
avaient entretenue des
C’est dans la
Bonzon,
Société des Missions Evl
géliques de Paris, a, lors de suti cq
qjassage à Ouvéa, inauguré le Monuiiij
élevé à la gloire de Dieu et qui se d; £
maintenant devant le temple de Fayai
Cemonumentestune belle et grande piej
du pays, un beau bloc de corail suri
quel a été placée une plaque de ciii|
avec l’inscription suivante
vœu
s’entretint amicalement
dit beauq
famille.
aussitôt et fit des adieux émus à tous.
autour des
nous
Preiss remercia
La
Ensuite, et en l’absence du Président
de l’Union, Monsieur Alfred Poroi Maire
Après
côtés. Il profita ce cette
par
Matavai
nos
nos
occasion pour dire sa reconnaissance à
Mr. le Pasteur PREISS en instance de
retour
Au programme des
le Pasteur Bonzon, une
de
POROTETANI
VEA
4
^viaineli
Imprimerie Elie F. Juventin
-
1,
rue
Com‘ Deetremeau
-
^
Fait partie de Vea Porotetani 1956