EPM_Vea Porotetani_195610.pdf
- extracted text
-
Te 56
O
TE
Matahiti
HIHI 10.
nnante
A TOPA
par Jési
le “ Duf[
1956.
—
lATAVA
iff”
sur
par jMof
lu
Pomtetani
voguai
i. En de|
gravé p;
lignage
toutes
Hoo ite matahiti hoè: lAok-kwmj TARA.
’r/ué d TJ
—
M.
Admet, Directeur-Gérant.
’onnairc t,
Socieià
y
IA RIRO RATOU ATOA El HOÈ
4ATAVâ\
( lOANE : PENE 17, IRAVA 21. )
ès des flJ
ce,
le pel
de Z’OcéaëîSî
Apoorao Rahi 1956.
no te
royale (t 'Æ:
•rre, ériij-:.
ienne, ,si E hoa here mâ e,
ns des
îfi^
te Apooraa Rahi i putuputu i
;/ne recol
p^g ropu no Atete ia au i tei faaotihia
a
tellenupji^^ j-a
faanuuhia ïa i mua i te 11,
Tdls Unùf^ g: i tg 13
Tiurai, ia nehenehe ia
,
tï^ atoa mai o iVE PREISS raua o KO-
irset 16or.,
hou to
raua
i Fa-
revaraa
Ua tae mai te mau auvalia atoa, e
3céan mif!
e tae noa’tu i na auvaha taa-è
;vés par If I^inatara o TURAI, or. e no te Tual’Ouest,
reconna^l^'
^^o lüARAE, or,
été
app Ua
omuahia teie nei putuputuraa na
Ito i te hoè pureraa rahi tei tupu i Siaussi n()^3> i te pô mahana piti i te 10 no tiupossédot- Na tapao, mono-Peretiteni, no te Tu-
els.
la fête» Ul
:
lit
ans
et
du
te a‘oraa: II Arii 1-4: « Teihea te
Elia o loheva ». Ua faaotihia i te
d^aha pae i te 13 no Tiurai, na roto i
le prera pi|reraa oroà faaterehia e M*'
T a trois
;
PREISS,
|h. ^1-26 : « Eiaha vau ia ite i te pohepet|§|
o taù tamaiti
t pour 1»
aux
:
:e
...
pierrejpenetiteni :
Ce méi », mono:
e
caillou' »
en
avec
,
.
J. ADNET or. Papeete
A. JACOT or.
KORINGO
»
or.
»
»
»
p^.p^rau; TAHAVARU or. Uturoa
»
»
tatuhaaraa api sa Tahiti
grauf*
1955^
lomme,
^
ua
tauihia te tatuhaaraa no
p^g ^ j^g
j ug tuhaa apî
^'^^Titi : te Tuhaa i te pae hitia-o-te râ, rnaî
éternel!® haere roa’i i Tautira e te Tuhaa
reméau -
tereraa apî
Peretiteni no te tuhaa hitia-o-te râ ; na
Mr. Adnet raua o Koringo or. i faatere
i te Tuhaa tooa-o-te râ-.
No te raruraa oirometisa I Heremomia:
Ua amui-tahi te mau orometua no na
tuhaa e 6 i te auà pipi i Heremona i te
,
Papfl
Un nouvel arrêté concernant le voisinage
des maisons de groupe et des temples vient
d'être publié au Journal Officiel du P'Juillet
1956. C'est à la demande du Conseil Supé¬
rieur des Eglises Tahitiennes que le Gouver¬
nement et l'Assemblée Territoriale ont bien
voulu étudier puis approuver cet arrêté. Son
intention est de protéger des maisons de re¬
cueillement et de réunions religieuses d'un
voisinage bruyant incompatible avec les ac¬
tivités qui s'y tiennent. Cet arrêté répond au
Mr. Bonzon. Pi 49 orometua tei tae mai.
de la majorité de la population. Il met
désormais un terme à des conflits que seul
l'intérêt matériel de quelques-uns avait fait
Ua oaoa ratou i te
naître. Si les constructions anciennes en dur
3 no Tiurai i
rehia
e
a‘e i te
raro
faatereraa no
haapiiraa faate¬
mau
Ua tairuru atoa te mau ororhetua-vahine no
te Tuhaa
vœu
ne
te Pei'etiteni rahi.
1 i Heremona
e
te
mau
orometua-vahine no Moorea i raro a‘e i
faatereraa o M™“ Preiss no te feruri i
semblent pas être visées
il est clair que toute
nous souhaitons que chacun se ran¬
à son esprit, dans l'intérêt spirituel et
arrêté,
te
gera
mau
ohipa e au i te mau orometua-va¬
hine ia rave i roto i te mau paroita.
Mo te orometua Tahiti i Nouméa :
Na roto i te hi'oraa i te rahi o te mau
taata tahiti
porotetani tei
Nouméa
te
no,
aita ta ratou
e
rave
reva a'enei i
i te ohipa, e inaha :
tiai i te pae o te faaroo, ua
faataa te A.R. i te hoè orometua
no
te
haere i reira. E parahi oia i pihaiiho i te
orometua papaa
i Nouniea... O te hoè
hopoià apî teie no te A.R.. Aita râ e ne¬
henehe ia otohe.
Aita
riro teie
ra ora
te
e
nehenehe i te
mau
tamarii. la
paroita tahiti i Caledoni ei tau-
tei taaihu i te Ekal'esia Caledoni e
Èkalesia Tahiti...
f Taio i te tuàtiraa i te apî 2, anairaa 1 )
par cet arrêté,
nouvelle implantation
ou reconstruction en dur s'en trouvent inter¬
dites. Mais plus encore que la lettre de cet
te
metua ia faarue i ta’na
a
suscités
e
»
roa’i i
Teahupo®. Ua haamata te faai te avae no tenuare 1956. O
Mr. Rejr-Lescure raua o Brémond or., na
re
.
[uifitvi^^^ »
TUTEAO or. »
génera^^_j.^yfga
:
ADNET or. »
aujourd’f
ses
i te pae o te Tooa-o-te râ, mai Faaa e hae¬
maitiraa i te feia toroa :
‘
louve! arrêté concernant le voisinage
des Temples et iaisons de Groupe.
Vetahi îiiao porao no rofo mai i te Lofo Haaoîi
‘f l’a pon
moral de notre pays.
ARRETÉ
Article 1^' — Les dispositions de l'article R''
de l'arrêté n° 1092 a.p.a. du 26 août 1948
sont modifiées comme suit: '
Aucun établissement, café et débit de bcis^ :
sons,
vendant 6 consommer sur place ou à
emporter, aucune salle de spectacle, ne pour¬
ront être établis à moins d'un rayon de cent
mètres des édifices consacrés à un culte quel¬
conque, des
maisons de prières (Fare Putu¬
puturaa), des hôpitaux, des cimetières, des
écoles primaires, collèges ou
établissements
d'enseignement.
Art. 2.
Le présent arrêté sera enregistré,
communiqué et publié, partoutoù besoin sera.
Papeete, le 13 Juillet 1956.
—
J.TOBY.
2
VEA
Te
hi'opoaraa S te mau pipi tei
faataahia
no
te o i Heremona :
paieti mau e te anaanatae mau o te l'aahi‘o-atoa-hia te ite mau, te marai te
marama
mau
parau e rave
rahi : ei
(Journal Officiel ) no te 31 no
Irava 1 : Teie te faaravairaa no te irava
hoè
te ture N° 1.092 A.P.A.
no
no
Eita roa e iiehenehe ia faatiahia te hoè
i te reo l'arani. la apitihia te ite i te
reo papaa i te paieti e te maramarama i
te parau o te A tua...
râ
te
paroita
e; eiaha ratou ia uouuou i
te moni tenta ei raveà uo te patu i te mau
mau
tare
liaapiuepiuehia taua
mau raveà rapae ra, ua liaaparuparuhia
te mana‘o-auFau
uo
te taata. E
A lii‘o râ i te mau raveà matarohia maori
ua
roto i te aau tae...
No te aufauraa fenua Taunoa: Teie
te tabula uo te mau paroita tei aufaupeeroa
i ta ratou tuliaa iiioiii Taiiuoa e 5.000
tara; Tiihaa ioon-o-ie râ: Vairao, Mataiea,
è) e aore râ
mai te haitiraa, i pihaiiho i te mau
vahi atoa tei faataahia uo te hoè pureraa -
fare-pureraa, fare-putuputuraa, fare-ma‘i,
taiiuraa uia‘i, fare-haapiiraa.
e
i^enehe
te parau no
e
i te fenua e tae noa’tif
Mose.
1 te
pô o te mahana hopeà, ua tupu
hoè hautiraa auahi ( feu de camp ). Iralia aih
auab
haâpa‘ohia te mau hautiraa bibilia tei
vehia e na pupu e 4 ( Aberahania - lali feia ai
b^i - Samuela-Aroha’tu ). Ua orero !\te|)oihia
VERNIER i to’na mau niana‘o hopeà ni no rein
te faaite i
to’na
oaoa
e
ua
titau oia i (^0.
Irava 2: Ua haamaiiahia teie irava ture
1 te pae o te oraraa tino, ua mauruui
te mau tamarii i te iiiaa faaamuhia iai
o
apîï^il
huru 0
{|au 110
tou, eita te reira e moe ia ratou.
J. TOBY.
Te
te hui-faaroo ia haere â i mu Aroto :
ia haapararehia i te mau vahi atoa e au.
Papeete i te 13 uo Tiurai.
^
hanj
taatoa
mau ra¬
tapa‘o uo te faaroo e uo te paieti mau...
te aufauraa
nietera te
iiere
veà veve ïa i te pae varua ! E ere te mo¬
lli i roaa mai ua roto i te ciuema i te lioè
ra
te afai i te tahi vahi
e aore
te hoè fare teataraa ( cinéma ),
te faaroo. la
o
no
faataa-atoinj^aha, i
mu-paraii no te haapiiraa sabati n'o
nei matahiti oia hoi te parau no te
niraa i te ra‘i
certificat d’études, e tia’i. E ei feia ite papu
te 26
Atete 1956.
no
Samaria haniani-maitai. Ua
Ilia te tainie no te haamana‘o i te mau
tare hooraa ava ( no te inu i reira
No te cinéma: Te faaarahin’tu uei
-A-
Tiurai 1956.
E hi‘opo£i-etaeta-hia raton. E hi‘ohia te
roo.
te Hau
a
PORpTETANI
Le ta i ro
te^u-ai m
'■
E mata
ua
te
mau
Apooraa diakoiio i
te paruru i te mau fure o te faaroo ua roto
i teie ture. Eita hoè taata paari e tei here
i to’na aià e peapea i teie ture. Te
tiaturi-
hia iiei te hui-faarxio porotetani iahaapa‘o
ratou i teie faaotiraa
taiituru mai te
maramarama
e
Ua tupu te roo no teie huru puhapaiff
evanelia
i roto i te mau paroita. ua
ai^ nelieni
rihia i teie nei. Ahea te puhaparaa no ^
Huahiiie e no to Bora-Bora ?
ia
haapa'o.
Papara, Eaaa, Makatea, Tauiioa, Paofai.
Tiihan liitia-o-tc. râ : Pirae Tuliaa III: Afareaitu Tuhaa IV:
rua
Te puhaparaa no te mau tamarii
Vaitape Tuliaa T.- Pxai-
no te
Tuhaa VI: üa-Pou. O te matahiti 1957
tei faataahia e te A.R. ei otia uo taua au¬
fauraa ra. Eiaha outoiria riro ei itéré!
Te mau himene note pureraaavatea:
Mai te avaè Setepa e tae iioa’tu i te avaè
Titema 1950 ; Himene
himeue
Eita
oaoa
te
tatarahapa N“ 88
N° 131.
Apooraa Rahi e tatarahajia i
to’iia rohirohi mai te uiea
ua
ite ('îa e ua
topa ta’iia mau faaitoitoraa i roto i te “reuiaitai’’, e ua tupu... Te parau rahi
po
ta matou
e
vaiiho uei ia outou i teie uei
matahiti, o te parau ia no to tatou tahoèraa
ia au i te reo uo te Fatu tei
e:
“la riro ratou atoa ei hoè”.
peiie
ua o
mai
(loaiie
17 ir. 21).
Anieiie.
haapîiraa safjati i Tevaitoa.
Putuputuraa.
Ua niamiia te aniraa ta te Ajiooraa Rahi
Aniui
uo
te
i te Apooraa
mau
Ekalesia Tahiti i faatae
Rahi Imiiua ia faaturahia te
niaiTfare o te faaroo. 'feie te Turc i haamaiiahia mai tei
papaihia i roto i te Veà
Mai to matou faaruèraa’tu ia Pi
...
Ua tupu
te hoè puhaparaa uo te mau
tamarii
haapiiraa Sabati i Tevaitoa mai
Aita
roa te ohipa i farerei i te mau fifi e te mau
vero. Ua tupu te tairururaa i roto i te hau
te 11
e
te
e
tae iioa’tu i te 15 no Setepa.
oaoa
e
te tautururaa
ua
te Atua.
peete i te ahiahi mahana maa, ua piri f
nua roa
te faatere lia roto i te mau ohipa ta ratou i matau
i Tahiti ; Na GRATIEN mono-or. i faatere
raua o
hia
e
te
Mr. Henri VERNIER, tauturu-
mau
or.
TUMATA, ATONIA e o
TUERAU or. vahiné tei amui taniau i te
mau
tamarii e tae noa’tu i te faaotiraa. Ua
taiituru atoa-hia VERNIER mâ e te Tavaiia
mataeinaa
no
Tevaitoa, te Apooraa
Diakono, te paroita taatoa e te ü‘i apî
mau
matou i te poipoi sabati na pih
iho ia Fakara i te pae
atau e o Toau i
pae aui ; vai noa mai te one tahatai i nu
i to matou mata e te pou iiiori atoa (Phar
fatata roa.
mea
Na TEHEIURA mâ i ,tauturu i
hoi no Tevaitoa. Ua manuia te
Te ture api tei opani i te tare hoo-ava
e i te tare teata i pihaiiho i te mau
tare Pure^e i te mau tare
MjV Tahitien 9-8-56.
Tae roa mai i teie mahana mea ranm|
te
roa
moana
nehenehe
(te matai e te miti). T
roa mau
to matou. E hapel
tei nia roa matou i te fenua i roto i
fare ; no te hauti ore o te pahi i na reii
e,
atu ai au te parau. Mea nahonaho
to matou faaearaa i nia i teie pahi : te
mait|
taol
jaaapi
pape, ua maere noa vau no te mea a tal mai te
nei to‘u mata a ite i teie mau mea.. .hnua Ra
le inatal
Marseille
>k
2818156
iljio la
i 1
Ua tapae matou i Martinique i te ni
hana toru, 15 no Atete i te poipoi ro
...
*
Te vahi rahi i hi'ohia i taua tere râ o
ua
haere matou e mataitai i te oire Sai
te tura ïa no te mau tamarii e no to ratou
Pierre tei pau i te aueueraa fenua i te mat
faatere. Aita’toa hoè tei haumani e
hiti 1902, ua mataitai atoa matou i te Mus(
mau
tei fui i te
ohipa faaiiehia. I te mau
poipoi atoa, i mûri a‘e i te tamaaraa, te
lii‘opoaraa e te hutiraa reva, ua haapa'ohia te pureraa, ua tatarahia na parau e
mau
toru maori ra ;
pua
hiti 1
te tamaaraa, te inuraa tî, te hopuR
raa,
mea
atoa.
26 ne
iroa i ]
te toniaiti tei haere i te
fenua roa, te taata ueue huero e te taata
e te mau
taoà toe
no
roto mai i
taua
riaria roa ra tei taahitumu i te oire taat
e
na
taata
e
30.000 tei pohe roa.
Te M
Té Pa
tae !
^rera
|;ou i
te mau moliina, te mau mereti,
te ai
ofai, te mau farii pape tei tahe ua pii'i
tahi i nia i te tahi, lia fefe roa te vetal
ti na
noa
ra
iraa o
lataa-atoS raha, ua paralmrahu roa vetahi ; ahiri
(enehe iaii ia àfai atii i te tahi ei liio-
te mau I
leita râ e faatialiia) e maere roa te
tel
iti n'o
haîil Vometua e te mau Diakono e te taata
ia ite mata raton i te hum o teie
le noa’tJ
lea, mai iaù atoa i maère. Te faaite
tei te ruau haapao i te Musée, e 6
O te
tupa|
tetera te atea te moiià auahi i te oire,
;amp ).
lia aita roa hoe taata i ora i te mairililia tei ii
aiiahi i nia i te feiiua. I te liioraa
ua
mene
pii-tamarii i nia i te pahi, e ua paraparau
matou i te paraumarite. A tahi ïa matou a
ite ai i teie fenua taata. Na te Atua i faaite
ia matou
rahi râ te
ati, ua haamanao vau
Sodoma e Gomora ( i te tau
[ta i roto i te huka Genese) i te auahi
a.
I rai mai...
S
Tae atu ai matou i Madère i te
poi-
!
etc. Ua mataitai atoa vau i te matete
la
fruits mea ravai roa te huru. Mea
|oa te ohipa taparu moni i nia i teie
tamarii e te taata paari. Te parau3i e fenua veve roa. Eita e taa iaù
[■au. I to‘u hioraa, e fenua nehenehe
Ite mau fare toa rarahi.
Sabati 28/8 ;
uatae matou i te area
P| |braltar i te hora 10 i te poipoi, ua
piri fl Iroa te pahi na pihaiiho i te otue
i na pilla
Jtar e au paha i te 100 metera te atea,
Toaii i II i
tapae, ua haere afaro noa te pahi
I
atai i
nij leille. Ua tapae matou i teie mahana
’tu ia
Lia
(Phai'j
no
Atete...
(Te vai atura)
lea raimil
niti). Tel
Te Âufauraa Mt i Flint
I te
mau
na
reil
taof
hopurl
nea a taj
e
mea.
MAURERE or.
,
oire Sai|
a i te mat
"["iJ
i i te Musr
Eaha te huru no te Fare U‘i-Api Keritetiano i Paris
(U.G.J.G.)? Te hinaaro
nei to tatou U‘i-Api ia ite.
Pahonoraa : E fare iti rahi. E 4 tahiia.
I raro te mau vahi inuraa taofe e te piha
rahi no te mau teataraa. Te 2 o te tahiia:
o te vahi ïa no te mau ohi^a faaetaetaraa
tino, no te mau rururaa e te pureraa. Te
d o te tahua : O te vahi tamaaraa ïa, e te
4 o te tahua : O te vahi ïa no te mau piha
taotoraa.
V.P. : Aita paha te mau auvaha no te
Apooraa luhili i ô i taua tare ra, noa’tu
Pah... : Aita ihoa i ô. no te mea, ua fatei tae mai no te mau
fenua âtoa i teie nei ao. — O matou râ, te
mau auvaha no te mau Aihuàraau Farani,
ua noho matou i taua fare ra. Ua ojierehia te mau melo no te mau fenua èè i
roto i te
mau fare rarahi
i horoa
no
ta te Hau Farani
te Rururaa luhili.
V.P. ; Aita anei orua i huru è i rotopii
i teie rahii’aa taata
reo
rau?
Pah... : Oia, teie râ, na te hoè tamaaraa
amui pii'puhia na te mau auvaha aihuà¬
raau farani i tahoè oioi ia matou. Ua faaoaoahia taua tamaaraa ra na roto i te mau
mereti,
te aua. Te raatira, e te taata tei tae
te
i na nia i te
Macva outou i te farereiraa... » A tahi ra¬
tou i faaroo ai i te himene reo tahiti. Ua
ua
Te
piri
te vetal
raa o
paèpaè. E pordtetani
te taata.
Ua faariihia ratou i
te rû nei te feia taio Vea i te;
ite i te huru
no
mau
Apooraa luhili^
faaineineraa i te
mea
to
te
o
orua
ohipa tei riro ei tumu.
tere i Farani.
poipoi, i te 14 no A'tete, i nia i te ta¬
hua rahi no te Vélodrome d’Hiver. Ua
omuahia ïa na roto i te hoè pureraa rahi
te
iiaapaohia e te hoè orometua marite. Ua
auvahahia ta’na parau na roto i te mau
atoa. I mûri
reo
aè,
ua
faatialiia te mau
pupu no te feruri i te mau parau e rave^
rahi, te pupu i to'na vahi e ta’na apooraa.
E i te 15 no Atete, te mahana mau i
tia i 100 matahiti i to te U‘i-Api tiipuraa».
ua
haapa‘ohia te pureraa rahi luhili.
V.P. : Aita to matou mata i ite i taua
mea,
fanaô, no te
ite mata roa orua. No reira, a
ua
faaite mai
na
i te huru
Pah... : Aita maiia i otohe, e ua oaoa roa
mau hoa i ta maua himene; « Maeva,
mau.
Pah... : Ua maere maua i te tahoèraa na
té U‘i-Api no te mau nunaa atoa, noa’tu
tè taaèraa na roto i te reo, te iri, e te huru
o
te
mau
Hau faatere.
V.P.: Ua ite atoa anei orua i te hoè
mau auvaha no roto mai i te mau fenua
communistes ” ?
“
Pah... : Aita to Rusia i tae
mai, ua tae
piri-Rusia. E
rave-rahi te U‘i-Api Tinito. I roto i te Ruru¬
raa rahi, ùa faatià te mau auvaha i te huru
o te ohipa u‘i-api i to ratou mau fenua, e
ua faaite atoa maua i te tupuraa i Tahiti.
V.P. : I te Vea i mua nei e faaite mai
orua i te huru o te faaotiraa no te luhili.
Mauruuru.
(Te vai atura).
mai râ to te tahi mau fenua
Ua tae o Madame
i te 90
i
aa.
i
Ui faahou atura te Vea Porotetani ia
Mariirai raua o Tapiitu e :
Rapa nei. I te sabati, ua haere
ou i te
pureraa e ua afai au ia ratou
tae mai Le Yacth KON-TIKI i te 28
oire taatil
.
(A hi‘o i te Vea no Me 1956)
rera i
taua
te
ohipa ra, o te roo faahiahia anaè ta ma¬
himene no te mau fenua e rave rahi.
V.P. : Ua himene atoa anei orua? inaha
e 2 noa iho orua?
i
mau
no
tou i faaroo. O orua râ tei
tata 10.000 melo
te 111
oipoi ro,
ohipa no Flint i
maiiruuru !
26 no
atahiti i mua, no te mea o ta raton
o ia imiraa faufaa.
le
ue i
mau rave
to’na rahi?
Setepa, ua tupu te hoe matai
jroa i Raivavae, na te paeau S-0 mai
P puai roa, e rave rahi te mau fare
hiti te mau punu i nia iho, e te
iaaapu taofe tei ino roa’toa ; hoè jâ
liai te papaa auahi ! E riro paha to
la Raivavae i te topa i roto i te veve
aho maill
li : te
rahi,
hi¬
V. P. : Eita vau e ui ia orua i te huru n»
te moni Mê 1.644 tara. I te ioa no te Apoo-
Te Vero i Raivavae
hapelJ
i roto if
i
*
|iehenehe roa. Ua mataitai au i te Te tere no na Auvaha^ui-apî no Tahiti
je hoo raa ià, tei reira te mau huru
i le Bururaa Jühili i Paris
|a no Tahiti : Auhopu, Paati, Manâ,
araa no
E
or.
★
*
raa
mau
Pah...-. Ua haamata te Rururaa rahi i
TAUMATA
faatae mai te
i te faaroo i te
maua
reo-èè. E mea navenave roa.
te
feniia’toa râ.
puhaparJ la raahana pae 26/8 hora 6. E feniia
aa
feia faa-
tupuraa parau. I teie nei â matahiti ua
au
Ua av|
o te
no
mea
Ipî fti hamanifaahouhia. I to‘u hioraa
uhia iaii
a.
te vai nei te fetii
tei Tahiti anaè nei, tei te mau
luru o tera
Iroto i taïui oire ra,
; â i mil
maurmii
e
roo, e ere
mau matahiti atoa, ua riro ta tatou
tamarii tahiti tei purara ê na te mau
motu atea ei hioraa nehenehe na roto i
to ratou amo-itoito-raa i^te aufauraa faa-
|o. Te vai noa nei â te mau fare pâpa-
oia i
'U
oaoa
orometua e te tavana e te orometua haa-
loihia te oire e te auahi i na meneti
■o reira aita roa i nehenehe i te taata
hopeà nJ
atoa
te fare o te orometua. Ua farii-atoa-hia te
lalj feia aravilîi e te ite, ua faaite raton
ma arero
3
POROTETANI
VEA
o
MOREAU
to'na matahiti
I te 5 no Setepa i mairi aenei, ua tae Ma¬
dame Moreau i te 90 o to’na matahiti. O’na.
paha' ïa te matahiapo no te feia tahiti e
ora nei. E mea varavara te mau tavini vah.
na te Atua, ta’na i faatià ia hio ratou i te-ootiraa i te mau huero ta ratou iho i ueue„
Ehia taata ta Madame Moreau i haapii,
ta’na i faaitoito raua o Moreau orometua,
e inaha :
ua paari taua feia ra e ua ite
Madame Moreau i te tupuraa no ta’na mau
haapiiraa. No reira, e rave rahi to’na mau
hoa tei haamaitai i te Atua no to’na hamani-maitairaa i ta’na tavini-vahine.
Fetia Hanahana
•I roto i te Vea a te Hau, ua faaitehia mai
te parau no
te tafetiaraa ia BREMOND
GOBRAIT Maadi i te
orometua e o M*“’
Fetia hanahana.
Te faaite atu nei te VEA POROTETANI
i to’na oaoa rahi no teie tapao hanahana
i tapaohia’i to tatou pue hoa.
VEA
4
RÉCEPTION
de Monsieur le Pasteur BONZON
par
l'Association Scolaire Protes¬
tante et rUnion
des Anciens Elèves.
Mr. Drollet exprima au Pasteur Bonzon
la reconnaissance et la joie de tous pour
présence à nos côtés. Il profita ce cette
occasion pour dire sa reconnaissance à
sa
Mr. le Pasteur PREISS
retour
Au programme des réceptions de Mr.
le Pasteur Bonzon, une manifestation réu¬
nissant TA.S.P. et rUnion des Anciens
élèves des écoles
protestantes avait été
prévue.
Elle eut lieu le mercredi o .luillet 1956
dans la cour de l’école de Mamao aima¬
blement mise à la
disposition des deux
Municipalité de Pa¬
peete. (iadre remarquable par sa simjdicité, son espace. Parfaite organisation
réalisée par Mr. Roger .Tuventin, tables
dressées avec goût et abondamment gar¬
nies par les dames que nous connaissons
bien, mets appétissants et rafraîchisse¬
Associations par la
ments variés dont l’ensemble fut apprécié
de tous.
Malgré l’inauguration de la stèle de
qui retenait une grande partie
des nôtres, avant 181i.30 la foule arrivait
à Mamao, laissant déjà augurer la pleine
réussite de cette rencontre qui devait
grouper plus de mille personnes.
Le Pasteur Rey-Lescure, Président de
l’A.S.P. commença par retracer l’historique des Ecoles Protestantes dans le tei’ritoire. Puis il précisa l’action de l’A.S.P.
depuis sa création en 1923, son rôle de
direction dans les travaux des nouvelles
constructions scolaires. Travaux d’une
importance capitale réalisés avec l’aide
nos
en
en
instance de
France, ainsi qu’à sa
Monsieur le
Pasteur
Associations, du Territoire^et
du
plan bides.
de Papeete, en voyage à Paris, le l'''' Vice-
Président Emile Drollet souhaite la bien¬
aussitôt et fit des adieux émus à tous.
Pour répondre au vœu demandant l’ac¬
croissement du personnel enseignant mé¬
tropolitain dans nos écoles, le Pasteur
rappela qu’avant tout il fallait
EVEILLER DES VOCATIONS parmi no¬
tre jeunesse et former aussi les institu¬
teurs que nous cherchons. Il insista sur
ce fait, concrétisant bien une des pensées
profondes du Protestantisme et précisa
que ces jeunes seraient reçus en France
par la Société des Missions dont ils re¬
Bonzon
cevraient l’aide entière et efficace.
Mr. le Pasteur Bonzon termina par un
de plus grande union encore que
le passé de toutes les Associations
s’occupant de l’œuvre scolaire. •
Pendant que l’assemblée se resserrait
autour des tables, le
Pasteur Bonzon, ac¬
compagné de M.Mrs. Drollet et Juventin
s’entretint amicalement
avec
nos
élèves et leur personnel, il
—
De voir la continuation et l’achèvement
scolaire avec l’aide Fides.
De préciser notre action en ce qui con¬
du groupe
—
cerne l’aide à notre
—
De voir
le
personnel enseignant.
Directeur Monsieur Ch.
Bonzon envisager la venue du personnel,
soit de la métropole, soit d’autres champs
d’affermir
Hotre action et permettre aux Pasteurs
comme à leurs épouses de se consacrer
entièrement à leur tâche dans l’Eglise.
de mission afin de ne cesser
Ki-Sang \
Monsieur le Pasteur Bonzoul
à Ouvéa (îles Loyautés)
Monsieur le Pasteur Ch.
recteur de la
Bonzon,
Société des Missions Evl
géliques de Paris, a, lors de suti cq
qjassage à Ouvéa, inauguré le Monuiiij
élevé à la gloire de Dieu et qui se d; £
maintenant devant le temple de Fayai
Cemonumentestune belle et grande piej
du pays, un beau bloc de corail suri
quel a été placée une plaque de ciii|
avec l’inscription suivante
1856-1956
ICI
papî
1951
de l’Evangile
i
te
h
ont débarqué en 1856
ia tai
“JESUS-CHRIST EST LE SEIGNELl
rahira
( Nouvelles Protestantes - Nouméa 1 ■aa Ki
i
a
Les messagers
i te
pandant cette chaude sympathie qui con¬
Haap
courait à raffermir notre union.
■Il
L’adultèi'e est une faute
considérer l’adultère commis pa
un fonctionnaire comme une faute!
service pouvant, dans les cas très
ita roi
...
E. Drollet.
Monsieur'Bonzon rencontre
la communauté Protestante Chinoise
de Papeete.
plaisir d’offrir à Monsieur le Pasteur Bon¬
zon un
repas pour lui témoigner son atta¬
chement.
C’est dans la
.sj
ves, entraîner la révocation pure et
pie’’. Ainsi a décidé le tribunal adi
nistratif de Darmstadt ( Hesse ), cou
mant la révocation d’un fonctionni
marié qui, vivant séparé de sa fam
avaient entretenue des relations a|
employée de son service.
L’école protestante des Filles à
peete vient de mettre en service
une
î ere
aa m
.
Te h
i t
iri ia
U
AUR.
)muai
tatoi
roteti
...
nouvelle aile de ses nouveaux bâtimei
cour
du nouveau temjrle
pas chinois, discours en chinois de Mr.
Jules Liou et en français de Mr. Jean
exprima quelques souhaits :
s’est ainsi établi entre!
Saviez-vous que •••
Après un ])ref exposé du travail de l’Union
pour
du contact qui
et le Directeur de la Société
chacun, ré¬
de Béthel ([ue se déroula la réception: re¬
à Mr. le Pasteur
paroles d’encouragement.
La jeunesse chinoise est reconnaissJ
vœu
Charles Bonzon.
venue
remerciements et nous dit beauq
famille.
La jeunesse chinoise de Béthel a eu le
Ensuite, et en l’absence du Président
de l’Union, Monsieur Alfred Poroi Maire
ses
de
Preiss remercia
par
Matavai
de
POROTETANI
Lew-Fai, chants chinoisipar les petits et
petites de l’école du dimanche.
Étaient présents plus “^de 150 chinois
baptisés ou non dont plusieurs |couples
mariés au temple. A la surprise générale.
Monsieur Bonzon se servait des baguettes
sans
difficultés. La gai lé régnait parmi
petits et grands. Des guirlandes de lumiè¬
res multicolores qui
venaient^de la “Fra¬
ternité’’, illuminaient tous les visages gais
et souriants.
Monsieur Bonzon,
Grâce au Fides,
s’ouvrir.
chaiil
...
Parmi les pionniers de la làicité
laire figurent les protestants Jules F<
Félix Pécaut et Jules Steeg; ces di
derniers étaient pasteurs?
Ce que vous devez savoir...
Le dimanche 4 novembre estj
...
dimanche de la REFORMATION. C
grande fête pi'otestante sera l’occasj
d’un message spécial adressé à tous]
fidèles.
...
L’année scolaire à Tahiti ne
plus désormais en Février, r
Septembre, comme en France.
^viaineli
ces
exprima
ci
mence
en
rès touché de
différentes manifestations, nous
un nouveau
va
Imprimerie Elie F. Juventin - 1, rue Com‘ Deetremeau -
^
Fait partie de Vea Porotetani 1956