EPM_Vea Porotetani_1956060708.pdf
- Texte
-
Te 56
du
311
HIHl 6-7 et 8.
Matahiti
O TE
compld
GJ
né le
TIUNU
mettre
-
TIURAI
-
ATETE i956.
its.
îuh'l
ies
bonne
comli
“
])o[itic{ J
i à la V f
doit
le
il
Y
.1
a)nvL'r:-i,i
Igences |
peHt p,!
vre
risql
11’
pil
an
IA AU TO OUrOV
) et (p
te
niions
HAEREA I TE TAMARIl MARAMARAMA ( Eph.
lot d’avi
outou e inoino i te
pij.^°°
de
^rotestaP' ®
Vea e Faaoutou i te mau onipa nuru rau tei
nfo i to outou
d’aune;.,
les
re
ViénotP^'°
g
ssions
me
rima. Na teie nei
oenei oia hoi
'
nou tere Me, te mou tomoraa tare,
BONZON, O te Peretitenf no te
te tare
Taiete
tupuraa parau, te rururaa note mau oroa, te faa-avariraa ofai lapa'o i Matovai,
ompeii.sif
rts
s, 1t
a
itinne
laiete,te mau rururaa U i-api, e
PSpQQ^QQ,
ptT
e
..
.
pnemeraa la
J
^
i te hopeà hoi ote
note revarca no M
nnnor
■
rKtIbb
j,j/iei fnehenehe
Farani. E parau
oto teie nei parau. Aita
ia marohia te vai nei hoi te
;
PREISS i ta tatou Vea mai
te faaitoito I te imi i te mau raveà e anaana
tae ai ta tatou taioraa. Ua faaoromai oia i te
feia tei toupupu i te aufau i ta rafou moni Vea.
Ua faaoromai atoa oia i tei imi i te " papaa "
i roto i te Vea mai te haomoè i te "raau rahi"
i ô rafou iho. I teie nei râ, ua tuuhia mai teie
Ua
ju
,
iseqnen|
amo
moite A/l.
hopoià i nià iho i to matou tapono paruparu.
la tià i te Fatu, eita matou e taa è i te reni
tel tamauhia e te mau motahiapo Na outou
râ, e a.'u mou taeae e, e tauturu mai, mai te
haamonao i te reo iravo tei na ornai e; "E
haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi è, ia
maitai oia e IA IT0IT3" (Rom. 15/2).
poli *
ons
la
tumu mou.
J. ADNET.
ora na.
LE PASTEUR BONZON
itenr de’
Te^lpororaa
nlièrerii
no
(iTelineine roa nei an no le laarnc ia Faatteint e te haamanrnuru nei an ia onton, te
essité
/.
oromelna misionare, te mau oromeil Tahiti, te hui-faaroo atoa e tae noa’tn
; d élevei
o^tou paatoa te man boa taata farani,
fait paqtaitinito. Te oaoa nei to‘u ààu, teierà,
et biliiEvai atoa nei te oto, oia hoi te oto nei
iigée“et i no te mea aita van i tae i Raiatea mà
le n’aboia vau i farerei i te man fenua atoa ta
lieux, ni'tou i paralii ; ua poto roa te taime e
îr Finsti’^®
ravéà no te farerei ia outou ei
et à
jin
tou i
va
e
tino. Areà râ, te farerei nei
teie nei taime na roto i te niuniu
te faalite atu
mplace ij-g j^gi,
Tahitiei|.gjjj
îmeou
e
nei
an
ia outou
te aroha nei te mau
e
te
Ekalesia
Helevetia ia outou, e te Tomite
latere no te Taiete Metua no Paris.
E rave rahi te mau ohipa nehenehe roa
'"1®)
-
Au moment de
quitter Tahiti, je liens
exprimer ma plus vive reconnaissance
à tous ceux qui m’ont réservé un accueil
que je ne saurais oublier: missionnaires
de notre Société, pasteurs et fidèles de
l’Eglise protestante de Tahiti, amis fran¬
çais ou chinois. Mon seul regret est que
ces quelques jours aient passé trop rapi¬
dement sans me laisser le temps de ren¬
dre visite aux Eglises des Iles Sous-leVent et des autres archipels. Que tous
les fidèles reçoivent, au moins par la
Amix des ondes, les messages d'affection
à
que
j’aurais été si heureux de leur
paprtÿi
g
i ite i ô nei i teie nei mau inahana.
eà râ, p
tei hau aè i te nehenehe, o te
appor¬
voix de la part des Eglises
protestantes de France et de la Société des
Evangéliques de Paris.
to 00
M. B0i
Williai!
•a
AUX EGLISES TAHITIENNES
ter de vive
jiastjf
e
5/8).
MESSAGE DE MONSIEUR
“VEA POROTETANI
iliitien
‘S
il/. Adnet, Directeur-Gerant.
—
(J
téi'êts
lel
Hoo i te matahiti hoè: Hoè-ahuru tara.
Missions
Parmi toutes les heures émouvantes vé¬
faaavariraa ia i te ofai-tapa‘o ei mana'oraa i to te Evanelia taeraa mai i Ta¬
hiti mà nei.
oroa
i te ioa no te
Totaiete e i te ioa no
te Ekalesia Tahiti i to tatou Tavana rahi
tei afai mai ite hanahana no Farani i taiia
oroà ra oia hoi i Matavai ei faaiteraa i te
faufaa rahi no taua oroa ra. Ua î te otue
E te haamauruuru nei au
mau
orometua no te
no Matavai i te taata e mea faahiahia ia
bi'ohia e te mata, i te hi‘oraa i teie nei
nunaa tei amui mai, teie nei nunaa tei ora
na roto i te Evanelia, tei noaa mai na roto
i te faaroo e te itoito taa è no te mau oro¬
metua e no te mau tavini atoa tei mono
ia raton i tera tau e i tera tau. I taua mahana ra ua faaroo te na hoa rahi i te parau
atoato’na mata i taua parau
papaihia i nià i te ahu taamuhia i nià
tumu, e ua ite
ra
Taio i te tuàtiraa i te
api 2, anairaa 1.
cues au cours
des
de
ces
derniers jours, Fune
plus belles a été celle de l’inaugura¬
tion du monument commémoratif de l’ar¬
l’Evangile à Tahiti. Au nom des
missionnaires et du Protestantisme tahi-
rivée de
tien comme en mon nom
personnel, je'
respeçt eusement Mon¬
sieur le Gouverneur TOBY d’avoir bien
tiens à remercier
voulu assister à cette
avoir ainsi
cérémonie et d’en
souligné l’importance pour l’en¬
semble des Etablissementsfrançaisd’Océanie. La foule immense qui se pressait ce
jour-là sur la pointe Vénus m’a donné la
vision inoubliable d’un peuple gagné à
l’Evangile parla foi et l’héroisme de ceux
qui, les premiers, lui ont ai)poiTé la Pa¬
role de Dieu et par le ministère fidèle
{voir la suite paye 6
■
colonne 1)
Na TU'I’EAO
TE FGBORAA NO M. BONZON....
(Tuàtira.d
i le
liaari,
maii
no
te api 1, anairaa 2
teic laua ])araii ra: “ IA
e
OUTOU MAEJIEA J TO TE TA-
AU TO
luahana’loa
Te
njau :
lo oulou oraraa nei.
o
oaoa
le
no
leie uei
vai ei
marainarania
moana
la lalou i ile
noa
nei
nalura aila oia i
l'a-
l’aaluj)uraa i le liau
la
le
mau e te oaoalaala’loa e hiaai nei.
niau
è i’no à le
mea
iniîramarania
S('tolo i l'eaiià; rieiu'i. ri
ia,
]-ua
le rai, o le
o
leie nei l'enua ! Area râ
niaramarania
raa inau
o
inarama
i te lioè
la le
Apo-
luarainai’ania
\Eî-
te hau 'la e le oaoa laua marara o le ncaa mai na roto i le faa-
i le hara
oreraa
e
roto i te liaturiraa
na
ora niure-ore.
Teie nei
niarama¬
ia horoahia mai e lesu anaè e o te
rania
J'aaore i te
jiouri,
lo tatou eà, o le
o
te haamarainarania i
f'aaore i te
mau manao
tei l'aaliau i lo tatou aau peàpeà,
haapapu i le l'aaroo. Ahiri ailao lesu,
paiioonoo,
lei
aila
nehonehe ia lalou ia faaau i to tatou
e
liaerea i tf) le lanitirii
alu ai
hora
to‘u
o
revaraa
rama
lo oulou
ïa
le
no
mau
lioè ia oulou
i leie nei
aau
maori rà ia
marama¬
liaerea. () le liimiaro atoa
Ekalesia i lùirani tei amui-
na
rolo i
c
Ici amui ia ,oulou
e
te
aau
l ira
maramarama.
'linaaro i rolo i to'u
c
Te
na
te Mesia
e oi-a
nei
rolo i le aau here
aroha lioi. Amene
mau
I
na
I
ta’na
mau
i te
te Oroà Me.
no
“'l'E l'AMARII NO TE
ao, oia hoi te tamarii
i ta’na ohipa, na roto i
le Alua i rolo
2.la
rolo
Iiia
lere Me
na
atoa mai te
le
mau
mau
rolo i le rata haali. Hoe
no
te
O te farere.raa malamua’toa teie
no
te Pe-
retiteni
api no M. Henri VERNIER i te
paroila no lo’na Tuhaa. Uamauruuru
mau
roa
■pia
roa
oia i laua lere haaati ra, e te tialuri nei
cita,
e
e
maoro
oia i te huru
ta’na
e
faatere néi.
o
l'aahou
te
mau
e
ua
matau
paroita’toa
•*
ahuru
ma
ua
ono
ani
nei
haere i
oia
ià
mua, e
ralou
mua
c
H.
:
paroita no te Tuhaa api tooà o te
râ e te hojè Tere Me faaterehia e te hoè Tomite Me. Eopuaraa tahito hoi! Ua taupupu
rà no to te tahi pae mataù i te mau mea
api. I teie nei râ, ua tupu e na manuia.
mau
1
hiti
—
na
na
la tahoè te
reirahia’i? O teie ïa
roto i te tere
paroita’toa
:
Ta¬
hoè, i te taime hoè,
mau
no
oia hoi i te avaè Me iho à.
haapiiraa hehedoma i roto i le
taeinaa i te mahana
no
..
hamani-oliie te tabula i téienei.
e
te
no
mau
J .'
■
jj,i£
U‘i-apî. Eita ïa e i
te
oroà Me i tejenei
te
'hit
*’
li,
haulira
ji®
mau
mau mamea
n
mat,kwio
mataeinaa. Mai te
paroi|'.|^®*^
.
.
te
maitai
mea mau
roa
aè. Eila'toa
-la
i
himene i faaauhia i nià ihi
mau
tf,
losepha.
parau no
diakono
mau
j
tae noa’tu i te huii
e
_
If
n
porotetani, e tae noa’tu i te U‘i-apî,| te
tarahapa nei anei outou i taua mau
ato
ra ? Inaha, teie te pahonoraa i paho
' hu
mai e te hoè ile: « Te ta tarahapa i
hou
te mea,
no
turi maitai;
A liai râ
oe
vau
aita
vau
i ite ai, aita vauj
ne]
i faahope i toù|
Eia
i te matahiti 1957. I ref
ma
e
ite ai
».
te
I te matahiti 1957, eita e ore to '1
taatoa i te tahoè na roto i te raveraa
I taua taime ra, ua ati te
ua
tahoè te
itoito
te üroa Me. E
Faaa
no
raveraa
ohiei te Hau ia faafaaea i le
no
E hoa ino mà e, te mau oromeh
O te matahiti matamua teie î laatihia’i
Eaha te tumu i
'
taupupu te rahiraa o te mau
1
1 te mau parau tamau,
aita iffA ,4
Paea e to Punaauia i taupupu. O
.
II. Te tere Me i Tahiti
te
no
tiàfaaii^
Vairao, Papmri, Pcica,
no
no
taio
ia horoà i te
te rà )
to’na
itoitoraa i te Me, ra
rave
roto i to raton
VERNIER
o
e
hana
!
( Tuhaa tooa
to’na
paroitr.
no
E
le huiraatira te huru unauna e te
huero
ia raton, ia
ia outou
no
lia i hautihia
ohipa rahi teie
haapao itoitohia te mau haapiiraa-lamarii, ia haapiihia le Parap a te Atua, ia haapaohia te
l'e-ia api te mau laureàreà mai te haapii
ia raton i le lavc i te peu maitai.
S'ai nei i
e
aaia
ueuehia i roto ia ralou. E
e
roto i teie nei Vea
paroita
'l'omite i
mau
i
mua.
E tià'toa ia faahitihia te i‘oa
oaoa ia’na e te
ia faaitoito à e ia
iafaaholu i te
aufauraa i
mau
w
paroita tei tod
te hojioià rahi no to’na tomoraa farii)'
ta’na i faaineine ra. Atamau i taua l'C '
jiaroita’loa tei farii
mau
haere te
ïa.
oaoa mau
ia haamauruuruhia te
(33), l'AANUI (31), MAUPITI (ÎO) OPOA
te
orometua r.o Rais
A_ taa’tu ai te hoè
(1^9). E horoahia le iahi rè haamauruuru
i na paroita matamua e pae.
Te haamauruuru alu nei te
mau
Rimalara. E tere
no
jiaroita lei faalae mai i ta l'aloii maii jiahonoraa. Teie te mau paroita tei upootià:
HAAPU (40 jiaaonoraa), IRTII (39), ANAU
(38iPAT10(3ri)P0UT0RU 34)V1'HT0ARE
Maujiiti i te
hi'opoà i te huru o te oroà
Me i haapa'ohia i roto i te Tuhaa IV nei.
Ua oaoa te mau paroita’toa i le farerei ia’na
e i te faaroo i la’na mau parauTianahana.
tou tere
matutu, t
vetai'
te U‘i-anî e
no
I
nia i lemau uiraa parau
no
hia i te
:
Ua ani inaloir i le orometua no Eimeo
ia TAPAÜ orometua, o te mono-peretiteni
no te Tuhaa III, ia amui mai oia i to ma¬
hautiraa bihilia
hiopoàraa i ravei l'aataejiaroita’toa ile Tuhaa IV na
no
te Atua i to'na Hau ia oulou.
Ua haamata le
tamauraa i te mau parau
i te ahoaho.
Teie te huru
Te Oroà Mq i teie nei iatahiti
13 no Eperera e ua i'aaolihia i Uturoa i te
1 no Me. Te üiatotiraa o te mau paroita
no te Tuhaa IV ua farereihia ïa e te Tomite oia hoi Maupili, Rora-Rora, Iluahine,
Tahaa e o Raialea.
mau
mau
maufarereiraa, i le taimenote tamaa- i mau ohipa e au i taua maliana rahii
raa ; te tamarii na te Alua i roto i te ali
Ua maoro te Tere i te hoè hehcj
e
i roto i le oaoaraa, i rolo i te maï e i
taatoà. Aita te Tomite i faaea. Ual
la aratai te Atua
I. Te tere Me i Rcsiatea mâ
il
ra
paroita ill
ohijia faaroo e hanahana’i te;
Me, mai te mau hi'opoàraa himei
la anaanatae te
4.
diakono.
tamau”
“
te T
e
ia nehenehe i taua Tomite
e
paari i to’na faalereraa mai te faa
mau paroita i te mau ohipa ta’na i
ro i te hi‘opoà.
TEATA orometua e
o
i te tahi
O te parau ïa no
ATUA ” i teie nei
E parau
nei latoue le faahiahia nei
le iaaiiiahia i
jua
tae noa'tu
hoè
Maupiti, no Vaitape, no VaiTevaitoa. Ua amui atoa to tatou
orometua i'aalura
lo oulou haereà i lemau
no
lalf)u i leie nei
l'enua,
taaloa. Ua tatituruhia oia e te mau oromelua
to oulou aan ia riro oia ei
l)ai'au i voto i
linmi, ei aveià
Me
I
no
3. la l'aaterehia te Oroà Me
orometua, mono-Pereti-
te Tuhaa IV i arataii te tere
,
lioa taliiti e, a taniau i leie nei
maii
no
I loare e no
IMAHII O l'E ^vIARAMARAMA”.
E le
leui
hoè
mau
e
e
upeà, oia
Tuhaa atoa
rôaa te
na
roti
anaanatae,
apî. la tià i te Fatu, e farerei fai
tatou i te ofoà Me
na
roto i to’na li
matamua oia hoi, te tahi hohoa hana'
e
te
paieti
'
mau.
Ji Adnet.
<
l
.pu
1 IV
I.lle
k'Ie
V E'A
te
e
mite
illll. Te tare Me i Eimeo (Moorea)
Te faaite nei
ta’na i '
Vlooi-ea,
l|
aroita i
tJ
himel
ihana’i
:ia
Itaeraa
e
vetal
ana
rahii
loè
"oa
mua.
)itr,
E
/û'i/iau'fij
Me,
te
/ae
1
Rimalara
no
raveraa
i te Oroà Me i te
pae
mau
Ig
ienüa.
ia ail
i te
^I.'BOi^ZÔN,
haapijraa maram.arahia.
iio
faatere rahi no te Sotaiete,
e ; c faaea te haa-i
area
hoè
il
iiiBSa
Teie te tumu
niata-
:
i nià
1, te Aua-Pipi no te faaotifaaineineraa, e mea ohie poa
^
haapiiraa toroà.
Te
U‘i-apî,|
mau
huru
i
paho
rahapa 1
aita
te
na
fifi
e
atoa i nia i te
ua mau
a
reira’toa nei te toroà
raatira-pahi.
E tuuhia te mau pipi haapii-toroà-raatira
i nia i te ohipa matalo... ia ite ratou i
te huir
pe i toiif;
i57. I reU
o te
te
mau
pahi,
mau
Eiaha
mau
te
ïa !
roa
pipi
ati,
e
faaotiraa
tamarii
No
tia’i,
o
mau
e
no
te
mau
no
teie
te Rasilesia?
te A.R.A.
PREISS;
ta’na
;r
U
j
■ >.
’
•
-le.
•
' *
inaniliini
mau
haeve mai le
; e
îM’
'J
;
■:
au
i
.
i
Makatea, i te aahati Penetekose (20 no
^
hora 2 i te ahiahi. Ua tae mai
na amuiraa manihini e
piti, e tae noa’tu
i te tahi pae no te Paroisa, te mau faa-
ei
tusip
HOB (.Ickv-
1)7/21).
,
roto i te hoè
na
.rurvi
.
.
ta ratou.
.
laaineine;
i
.
e
mo,
lipa’pi
i
la,.
ui^
..
Ua tomohia te
,
te
i faaineinelua'i.te.tomoraa o taua
Tei te 3()
liei ào,
l
uo
nuia i te
1E.\, i te 2l
;
ahialii. la oti
parau no
huru
ohipa
ia haama-
e
i ta’na fare
e
[
tae
noa
tu i te
otiraa, mai Ipie
ttj
:
paroitii i te hai^putuputpl
Tel
i le molli i te tau no TEIHOARR or,
tavaiia
reira, o ARONA TEROROTUA.
te amuiraa i roto
api, e ia riro mau à teie nei
ruan
^UV4'.\-
te fare-pure niai to’na haarna,T
Ua haamata te
,
te Atua
no'
faari.ij-jjj
taraa
roa
te
fare-pureraa
Tiiinu, i te liora 2 i te
pateraa i te o, ua jii-
mene.mai te parc^ita i fe himene,
I.a (>ti, ua orero T.UIVlNUor. i te upip
ra.
.
no
I nia,
iperera to’na faarueraa i teiç
le hau.
ma
^are
i
i
meiua toi faatere ,i, t,e tuj^aa, pia hoi
ARIlARAhUHI'1'1, te] pphe i, te |aime
a
I mûri mai i te lau
no
T.A.\TAP.\RE.V
fare ei fare tahoèraa ia ratou i roto i le I te tavana i reira o Paul BERNIERE.
faaineiiierua no te farerei i te Falu, ia
rà taua fare ra i oti. I mûri mai, i te
au i te i‘oit i mairihia i teie nei fare.
no TEA'l'.A or.,
ua vavahiliia le
[
or.,j
AitiH
taul
fare-pu-j
S.
RAAPOTO,
i te malahiti 1949
renia
or.
te niu i taua matahiti
hamani i teie fare,
e
ua
haamauhial
ra.
Te tamuta
.leaii N.\I)() la.
o
'
mante
oliipa
o
tei]
Uaj
teie l'are i te matahiti 19,52.1
j Ua haamata faahou le ohipa i te malaliitil
Ua tomohia te hiero
“ZION,^ ”.
o
mai te
mau
Ua tae
mai te
e
uianüiini i
te
1953. Te tamuta i reira, o liri'Ol'l. I
matahiti 19.55, lia haaputiiputu faahou
APAAUm,
no
i te maliaiia
Me. 1 le liora 12
no
api
!
afa,
ua
tairiiru
;
te hiero.
i
mua
papai-parau rahi
e
te feia
te Uaii, te mau taote mariri, le
tavana-oire vahiné. Fa amui atoa mai le
U‘i-Api
Pajieari, te amuiraa
no
mau
te fenua tiaraa
hia
te niu
o
no
HAUARII
or.
lo
Bibilia,
na
M. PREISS.
no
TEHAVARU
or.
no
Noema
te taioraa
te
o
orometua, ual
.
te
mo
; lia
A.R.A.
te
o
mau
n!]
Ua himene mai te
te hiniene tomoi'aa. Na le
fare-juire. Ua liaamaii-
teie fare i le 16
orei’oraa
I horoa oia i te taviri i roto i te rima
i te paraii
1954. Na te pa])ai-parau rahi i iriti i te
fare. la putiipulii te taata i roto,- ua faaite
HAUARII or. i te maii taoà i luipuhia e
te taata. Na KORINCrO or. i haamau i
te
la oti le
tino orometiia.
un orero
tiT
tel
Iiaroita i te moni. Ua oti roa le fare i ti' A
no Me. l e tamuta, te paroita iho e te t
-\pi. te oromelua TA1\'!N| e te tavana
William COPPENRA'i'H, ua rave-noa ïa |
te oliijia mai te jiioih-ore. Teie te moni
jiau e 201.1.5() lara.
I
toru i te 23
la oti te liihiene himenehia i rajiae e
1)1^
horoahia, mai
!
'.
Ua raoè i roto i t,a,ua or(pi},pî\pa ra
o,
to lesu tino tei
IA RIRO RATOU ATOA El
ne
laatereliia • te .tuaroi ,e
j te lu^ni 10^ ÎV.Pÿp V
faa-
noa
qtiraa
no
'
;
' .!'an?
Afaahiti,
f
' I i
tama,araa rain
D"
“
qtj tû jin^'eraii, ua,farij;^,‘'Iiuhaa Y
pupu
tomohia “MARANATA”, te fare
hanaffifT*^tuputuraa api na te amuiraa Tuhaa V
Inet.
'
’
.
Toahotu, te
’arerei fa
loa
i
no
raana.o
laanatae
i lo’na
!
la
reo» no
peu
reira, ia faaitoito te
ia farii mauruuruhia
(i.
raverai^'
ipeà, oiai
a na rotj
;
e
tamarii
to
ore
a tomo
aita râ e
ia taa ia ratou te
faatereraa i te pahi i nia i te
^toa o te moana. E tia’nei ia’
aè i teteite o te
vauE-.
'
^
J
oromeli
!
”, vOia hoi
3 na tamarii.
haapa‘ohia to
e
te pureraa, ua
.
la haam.aijai
ratou te tamauraa e te haapiiraa i tp
iliP^^^”
ohipa parau atoa ei faahoperaa i ta
'
ratou
""ita toa
-
tae,
ratou te huru o to ratou tproà ta, ra-
Puii
MARANÀ’i’A
“
mûri
paroif^ou.iTitau.
if i .la. hoi ratou
0
u
CHARDIN,
Tvnrinptià I lyorinetia l()/22)
Patu.
■-Tliiti’;
aita
1
M.
na
Makatea, i iriti i te fare,
no
Paulo iTo
Parau apî no te aua*pipi ‘ HEREMONA^
.
au
paoti
e
atu ai fé maïi manihini i roto,
i. —;\,Aita te mono no M. PBEUSS .i
liaulira.'
^■îneine no te faatere i te ua..
:ita ïa e
E mea tià ia. tuuhia te mau pipi
na e te
niai te phipa i raro aè i te; faatereraa
nei
malï^feio. te hpè map orqmetua tumu, ia, taa
te
te Taiete. Na te tuhaa V i hiniene
a
liapetizo-atoa-hia
o
haapa‘o i
i te irava: Lsaia
tatara
tino.
pô, ua jniliiputu mai te mau mani¬
hini. 'Fa faatupiihia te autauraa e ia o!i,
ua haapa‘ohia te
tuaroi. NaiMAURERE,'
or. raua o TITEA or.
(Sal.il44/15 e Lsaia
62/1).
'
.
,
Ua tiamâ teie fare-pure î te tarahu. B
ohipa vitiviti tei faaterehia e te hoè ta-^
muta aravihi. la haamaitai te Atua i;to
.•M'aahiti e ia tanturn ratou paatoa i “ ZKU
NA” ma te hau. E hohoà teie tino-far.o
na
i te himene-tonioroa
aiioi-
Pdca,
Mai
a
te
I te
aè i te faate¬
nu'o
i
REY-LESCURE i
ma
te pae
te oliipa i
opuaraa e
te amuiraa
e
parau .rahi i 6.
U,a faatei;ehia te a‘oraa i nia i te
^ Hereinoiia i te
i taua n;
,
rahi
a‘oraa
I te otiraa
Diakono e te taniuta.o ROOTUAIIINE. Oia'toa, te mau taiituru .e rave
i to raton faatiaraa i te lumü
lia roto
te
le
tuatapapa i te
reraa
Raiv-a-
e no
j'Mia laàoti'te A.R’A.'
01 aa
‘oa no
tei
Na M.
roa.
mau
28/16. Ua
ravehia
e tae noa’tu i te
tautiiru atoa mai te
Ua
autauraa.
i te tahi
roto
no
ohipa i rapae na roto
i te hoè orci'oraa, faaterehia .e 'l'eata D",
ta’na
mau mea
hoa
Ua oniiiahia
oliipa atoa
Snau orômetna
ü/j
no
i te
Taiete, to le pae o te Ilau e
mau
faaroo.
|
toJ
tei
a
vauvan
tahitel i' to raton
ïa.
no
ua
te màu
lau
l o
a
ia’na ia
e
Uai bb te-
nau
mono
“ auaa to’na
e;
or.
te
no
te tahi
pee noa > te mau paroita no
Vloorea i te l'aatereraa aiu, e ua manuia
ite
liebcj
aea.
PeretiLeni
te
TAPAO
O
tcre
:
i te tere Me, i te Tuhaa IV, ua ne-
henelie
latutu, la
pî
3
ra
û te faai
i
0 R 0 T E T A N 1
i
taviri i
manihini.
le
paroita i]
Perelite.ni iliol
fare, e ua l-|
Haamauraa
Rihi-
M‘. RE5'-LES(;FRE. Na M. ihlEISSi
le a‘oraa
:
( Fien. 14118 ). I mûri aè, na BREhaapa‘0 i te hapetizoraa. la otil
tomoraa, ua haapa‘ohia le l'aariiraa i
MONT) i
te
/1
lino, l'a lae mai te mau hiii-maiia
i'tiiua, e te mau misioîiare, e te mau
te pae
le
»
oromelua maohi
na
mai
PAPEARI
e
piti
o
e
Aua-Pipi
te
])ai-oita maniliini e toru
O
e
oPAPAR\,
:
APAAHTI,
amuiraa
na
no PAPEETE: o “ ZIÜN.\-TAPL”'
“(lAULEA”. L’a taeahia i te ‘2.()()()
f)
e
roto mai i na tuhaa
no
l'a tac atoa
ono.
e
I manihini tei tae mai i laua tmnoraa ra.
1 mûri aè i le faj'iirau tino. ua haapa‘oiiia te aufauraa,
e
manuia
ua
roa,
e
or.
laio i te
Yeà,
mau
te liimene, no te
no
papai i te mau lata, no te faaineine i te
haùtiraa teata taata-ora. E nehenehe
atoa ia faatupu i reira te mau putuputu¬
raa
haapae e te mau ohipa huru rau e
maitai ai te taata i te pae tino e i te pae
varua atoa. la haamanuia mai te Atua i
mau
nehenehe
taua opuaraa
ra.
Te
L’a
reva
fare;
pahi ra o
M. PREISS e to’na utua-
o
M'"* UALT)ERA’\', orometua
o
pii-tamarii, e
KÜRTNGO
haa-
Papeete.
farerei faahou anei ta¬
o
or. no
Tahiti nei.
oia 1 to’na maT e te fiai
neL là’na mau tamarii i Farani. Te faaite
atu nei te Veà ia raua’toa i to’na aroha.
Moè noa’tü ai tatou i te mata tino nei,
Ua opuahia te fare pütuputuraa no Oro-
I «fara à te Tnatahiti 1953,
A,R A. i te tahi moni
faataa te
te tauturu i
ua
e
no
f taua 'îare ra. Ua taupupu Tâ te ohipa no
I tt)
te tahi paetaote mana'oraa e, eîta te
taata ma‘i e faaea tumu faahou i (Oroi te
faaoti-roa-hia
iic ia’hamaiïihia te fare. No reii'a, i te lioê
I teie nei râ nratahiti, na
iypoipoi, ua nraere natuati i to raua hi‘o"raa
i te Tare taliito tei oti i te
vavahihia
ohipa. Na te amuiraa
porotetani iho no Orotara i lave, e ua
tauluruliia raton e (îratien TAPUTüAPi.M, pipi or. Ua taupu])u rii te ohipa i
haamata te
fc lia
le tahi
mau
laime
no
te ravai-ore o te
moni.
Ua faatia râ te A.R.A.
turu
tae noa’tii i te
e
Ua tomohia te l'are
no
taua
oroà
ra.
j Ua amui atoa mai te mau orometua’toa
Üno te tuhaa I, R, III, V e te VI, e te mau
■orometua misionare atoa. Ua tae atoa mai
Te taote M. EONTAN. la oti te pureraa.
iua himene laaliou te amuiraa no Oi'ol'ara
Ij-e
ua
roa
,
tapiti raton i te lumene
reo-l'arani
:
navenave
“Nous l’avons bâtie, la
chère maison...”
Ua mataitai l’alou i le mau hohoà
la M""’
peni
RERTSU.llY i nenei. E ia oti, ua
j liaapa'ohia te pae lino. Mainaiuru i to
1 ’i’aunoa tei horoa mai i le niaa monamona.
'
-
Na roto i le mana'o no te
l’ara
e no
na
tuati
e
mataliiti i
Paraita i teie
mua.
Cauderay 1 te
nei la îtoito faahou id’na
tino. Ë liaere oia e faaea i Hèlevetia. È
mua
i marri aènei.
i
'
ra
;
e
ia tatou.
piti,
e
jiaroita Ororiro “Ehene-
Te tare
hiti a Farani
Ta¬
Peretitenimono no te A.R.A. i Farani. E faaea oia
e 6 avaè i reira. E riro to’na tere ei tere
taamuraa i te Ekalesia Tahiti e te Ekale¬
sia Metua i Farani. O te orometua tahili
or,,
lIaapa‘oraa Porote¬
tani i tono i Farani. Ei tapa‘o ïa no to
tatou hinaaro i te haere. i mua. Na te Veà
e faaite i te mau parau api e tae mai.
te
la l’aatoro mai te Atua i to’na rima mai nia iho i to tatou
auvalia
e
tae noa’tu
i to’na hoiraa mai !
Na
toa,
Philii)])e ERR, orometua no Tevaic mono ia Koringo or. i Papeete no
teie nei
area
taiine.
E
reira'15
ma¬ Ua
jfa£
‘oMpa raVe^atâ ta. Te .ihi|)a
ra
te ntmaa i tfe
faaipoipo-faahou-ràà,
lia tamau dia i ta’na tîhipa mai te irîti l
te evanelra a loane na roto i te reb NunHiva.
te U
to’na
0
]
to'n
oia ;i t
e
roo
rahi, ua mo'nn aau i
oia ia O. MOREAU o. i te paroita teô- faaroi
farani RETELA. ï mûri aè, ua tere faa¬ noa’i
hou oia i te tahi mau tère i Nüu-Hiva e f lio te
Rurutu ; e i te hopea, uâ faaea oia i te faaito
mau fenua i raro e tae noatu i to’na hoi- te U‘i
roa-raa i L’arani i te matahiti 1931,
parau
I te taime
tapa'o atoa 'ia to’na taefarani mana‘o-
Ua reva’tu KORINGO
na
Nuu- .E|)0
haapii-evanelia ia ira P
I mûri aè i to’na
orometua tamarii
:
matainua teie ta
lliipa
!
matahiti
te hoè Orometua
no
maoro.
iai
ipi
îtîrsa, tto te maT, liai ai
peu inu-ava e no te paruparu atoa ir?|mt
i te rave 4 te iftau ohipi bra. I te mataliiti lii-tai
ÏQOl, ’ua pfèlie tb’wa feoa h tei hereMa ^
I Ua
t© Nau-BîVa.
haere
to te Ekalesia
raa
no
te reva i Ma-
Paul VËRNIËR i
te mono i na
no
tahiti te
o M®"® BRUNETEAU, e ua haamatâ
itoito oia i te ohipa. Ua mauruuru tatou
mai
no
KEKELA mâ. Ua faaea oia i
api,
raa
Frédéric
o
i
ineine a"foa
( Madagascar ).
Ua tonbhia o
Hiva
Papeete.
i te farii ia’na
to’no taeaè
tatata
Fare-Haapiiraa Tamahine
L’a tae mai te tahi
toipa ;
FALLOT i o’iîa
matahiti fô97. Na Toniy
faatere i té pu're-re'Varaa. Te
te
NaM”‘'® MANT e mono ia’na
ei Faatereno te
roto i te toroà orometua
na
nô te
T hoi laaliou mai M'"®
matahiti i
tu pu
ua
oromètira^misfonane e i Païatane atoa, u» ï'etua
laataliimihia oia. Üa îaarue oia i te aià i
i te tau¬
putuputuraa : “ ERLT
no Tiunu, o M.
PREISS te Peretiteni
area
ADNET
moè i te mata varua. O
tei maitihia ei mono ia
or.
to’na hinaaro i te favini i te iil. i?
toiaio- ia i t
nare. I rimri aè i to’na mau matahiti haa- ia
pio;
piiraa i Tournon e i roto i te aua-pipi îfa ?
otiraa
i te 26
NE-EZERA”,
e
hopoià rahi ta’na i amo i te mau
tan i mua.
mau
eita 'ia
■nte
i mairi aènei, ;a6 taj
i ANNONAY, i Fargni.
utlfipu
L’a fanauhia oia i Papeete. Na to’na ine- ire-pu
tua tane i faatere i te oire pù i taua anoLIME
tau ra. I te 9 o to’na matahiti, ua pohe
oia i te hoè nia‘i mata e ua afaihia oia e ^Et
b an E
to’na paipa i Farmii. I te 13 o to’na mata¬
üi)oi
Fütu
i Farani, na nia i te
TAHITIEN,
Louis VERNIER
Ua ravehia’tu o Paul,
to’na Fatu, i te 2 no Me
e
hiti,
mau revaraa
Üa faaoromai
,j
PARAU OTO
Ezera” ei fare aparaparauraa no to Orol'ara. ’I reira raton e putuputu ai no te
Aita i papu e e
tou ia T*araita mâ i te fenua
itoito oia i Ue Fahi.
TAIVINI
T A N 1
ua
haapa‘ohia te tuai'cn i taira pô Ta.
l'u parau opa'nii-aa, teie te jiarau i faaitehia e te Haapa'o-l'auraa o te A.R.A. :
’ua pee te tarahu fare-pure no Mataiea e
ta’rra atoa tirhaa no te fenua paroita no
Taunoa. Mauruuru. Ua ite râ te paroita
no Mataiea e : aita à ta’na ohipa i oti. la
!
1’ O H O T E
V E A
1
,
no
te tama'‘i
Aita i moè i te feia tei ite ia’na, to’na
huru marû
e
tei parau
oia,
e
tua
arearea”.
atoa
1
te haehaa. E taata oaoa ïa
la na.
pinepineliia i te >“ orome¬
üa
E taata hohonu râ,
e
te faatei
bon;
e tei ore i huna i to’na faaroo.
Ua hunahia to’na tino i Annonav i te 3 faahii
îa titî
no Me i mairi aènei.
paieti,
Te
oi'a noa
na‘o oia
pure e
“
nei â to’na hoa. Ua
ia Tahiti mâ nei
na
haamâ-
roto i ta’na
tae noa’tu i te hopeà.
E AO TO TEI FAATUPU I TE
RAU
HAU
P.Y-
taime
o
te t
e
ere
râ
ijnc
mau
RA; E PARAUHIA RATOU aahia
I TE TAMARII O TE ATUA ”
(Mat. 5/9).
Taio faahou i te “ PARAU OTO'
i te api
6, anairaa 1.
i te
a
pehei
M; A
V E A
POROTETANl
apî no roto i to ratou toroà faatere U‘iapi. la tauturu te Fatu ia ratou, ia faatià
te Atua ia riro ratou ei matamehai no te
hoe nuu rahi.
tu])u e
lc
ÎNIER
4
aènei,
Tiurai, i te mahana no te
.
pohe
e
mata-
ni i te
misioithaa-
oilioi roa. Ua ahn raton
Ane te nehenehe e
poroteraa hanahana
matahiti atoa i roto
i te oire pù. Te tamaiti tei maitihia ei tià
no te aratai i te poroteraa no te mau Taiete
atoa, o te Peretiteni-mono ïa no te U‘iapî Papeete o Teoroi TUARAU. Te tumu
i amui ai te U‘i-apî porotetani i tana jooroteraa ra o ta tatou ïa ia hinaaro ia hutihia
te mau reva evanelia, to te U‘i-apî e to te
Satauro ninamu, i mua i te mata no te
apî mataeinaa i te
tei matanhia i te man
îa i te mau
i te ahn faaau. Ua ma, na
! Ua î roa te fare-pure, i
iri-parahiraa, i nia i te
^îoa te Iioè paean rahi.
la-pipi Na M. B.ONZON, te faatere no te
oa, lï»
4etna no Paris i onina i te man
3
aiâ
faaavariraa
poipoi, ua
i roto i te
irj-pure no Mahina. Ua tae to TEAHUPOO, to PAÏ^RI, to MATAIEA, to PAEA, to PUNAAUTA, to
iRAE, to ARUE, to TIAREI, to MAHAENA, to
Aj’EETE e tae noa’tu i to MAHAREPA no MooÉTJi) E 500 raton tei faarue i to raton mataeinaa i te
.u4.
i
tahna, e na
ia
Taiete
l'aaito-
te 23iti o te rururaa ü‘i-apî i
Tiurai i Papeete. Ua amui te u‘i-
Ua tupu
te 14 no
tapa‘o i MATAVAI, i te hora 8 i te
ul|iputii te mau pupu U‘i-Apî no Tahiti
amel
oia
no
taa-è i Ta¬
km
ano-
i
PITI RURLIRAA U‘I-API
avaè Tiurai.
to'na nmeraahia i le
faaroo evanelia na
ohipa n‘i apî i to’na vai-api-raa,
n‘i apî i te tan no
te tamai i mairi aènei, to’na tomora? i roto
i teie ohipa ravaai- taata e tae noa’tu i te
mahana i faataa’i te Atua ia’na no te toroà
orometna. Ua faaoti oia i ta’na man parau
mai te faaitoito i te feia paari eiaha raton ia
faaroo taiata, eiaha raton ia patoitoi i te
ohipa n’i-api, ia tantum rà raton e te mau
orometna e te mau diakono atoa i tana
roto i te
to’na aroha rahi i te
Uh-ain ei ite itoito no
to’na Fatu e ia umehia te aau no te taata
e rave rahi i te mau tiatnriraa ora. Ehia
nunaa.
la riro te
fatxite oia i to’na oaoa rahi i
taata, noa’tn to ratou haapa‘oraa-faaroo,
o’iija
hioraa
i
tana
mm
taata
apî
ra
e
ua
o tei puta to ratou aau i tana mahana ra.
e atoa
iaî^e
oia
i
te aroha no te man pnpn n‘i1
i Mala oti te poroteraa, aita te U‘i-apî i puipî farani e te arolia no te t'aatere no te
rara. Ua pntni)utn ratou i Siloama no te
)hij>a n‘i apî no te Taiete o Marc-André
ISluuhoé pnreraa rahi faaterehia e M. ADNET.
pI^)()UX. Ua raaitoito oia i te mau raa
elia ia
Ua làaau oia i te ohipa U‘i-apî i te hoè
fü'a ]xupn ia man raton i te faatereraa.
51 ma¬
ohi aj)î e tia ia parnrnhia i te mau ene¬
Lia [faaite oia i to'na tiatnriraa ia riro te
ta. Te
mi, i te i^ouri, te aihere taratara, te ere
ahi'pa U‘i-apî i Tahiti nei ei raveà e roaa
;
i te pape-ora, etc... la faaroo te U‘i apî
pai ai te fcia toroa no ananahi, te man ohipa evanelia man ra.
a a%oa
NA MARURAI, Peretiteni-mono no te
ixnjmetua, te man diakono, te man haai te reo o^te Atua tei faaue mai ia’na e:
atalâtj
U‘i-api Papeete i opani na roto i te pure.
âii-lamarii, te man tnati etc.. .
ia rahi to outou hotu ” (loane 15/8 ).
eMa %
I te otiraa o te pnreraa, na porote te
i Ua lia atoa M. PREISS e na aroha oia
I te ahiahi, mai te hora 2 e tae noa’tu
mau pnpn i nia iho i te tahna tueraa-popo
te U‘^-ap) i to’na aroharaa hopeà hon
i te hora 5, na fàatupn làahou te ü‘i apî
)n-ua:a, to’na revaraa i Farani. Na roto i te hiaoro no Haapape. Ua na mua te mau hopoii ta’na man hantiraa i roto i te Farc U‘i
reva. E torn reva te pnpn hoe oia hoi te
iriti i
0 to’na' t'aaearaa i Tahiti, na ite pinepine
bNutireva no te U‘i apî, te reva no te Satauro
apî no Taunoa. E no te mea, na tae tino
pia i te ohipa puai no te enemi no te faaroo e i te tahi mau taime na toetoe to’na
Njnamn e te reva torn-unpa no te taeraa to te man mataeinaa i roto i tana fare ra
maî te Evanelia. Na Tihinra TINIRAU,
mont)
ta raton i tauturu, mai te hapono i te
j tQ’ii;! hioraa i te j^arupàrn no te feia
te raatira sport no te U‘i apî no Papeete,
a reôniau e i te raau ; ua mauruuru ratou i
faaroo i te aro i te ino. I teie nei rà, fatata
i
faatere
i
te
re faa- jjQa’i to’na revaraa aita oia i taiafaahou
poroteraa. Ua afaro te haerea te ite i te otiraa te Fare U‘i a^jî i Pa¬
o te avae to te tane e to te vahiné atoa.
iiva e 1
pq
g
aoaa ia’na te tahi hioraa
peete e i to’na faufaa no to te fenua taalia 1 te
feitfitoitoraa, te tahi tapao hapa-ore no to la oti, ua haapaohia te man hantiraa toa. Ua faaotihia taua farereiraa na roto
na lîdijg p’h-apî porotetani hinaaro i te ora, E Volley-Ball, oia hoi te tairiraa popo-upeà.
i te pure e na roto i te himene U‘i apî
E torn. tahna i faataahia, e ono pnpn o
parau mau! eita te enemi e faaea. Eita
no te taa-è-raa :
tei lianti i te taime hoe !
,1 to’na atoa râ te Fatn e faarue i tei hinaaro mau
I
I te faa-avariraa ofai-tapao, i te ahiahi
)aoa ïa ia’na.
Ua tae tatou i te hora no te taa-è-raa
oromeUa tià atoa M. ADNET, te Peretiteni ua porote faahon te U‘i-api i mua i te feia
A tiaturi papu tatou e farerei faahou
â, e te faatere i te n‘i apî. Ua parau oia ia M. mana, te Tavana Rahi e te Faatere no te
Ref.
■roo.
B(fNZON e eiaha oia ia vare i te hohoa Taiete Metua no Paris; e na himene atoa
raton i te himene hopeà ( “ e te U‘i-apî
Eere te farereiraa hopeà, e borna !
y i te 3 faajiiahia ta’na i ite. Eiaha’toa te u‘i apî
nei...
”
).
I
te
pô,
i
nia
iho
i
te
mahora
ia titan i te parau monamona. E ere teie
E farerei faahou laiou'ie hoè mahana
no te ofai-tapao e i, mua i te nahoa rahi,
II
haama- taime i te taime no te haamauruururaa,
ua hauti te U‘i-apî i ta’na mau hantiraa
i ta’na ° te taime rà no te maufaaitoitoraa paari ;
A mau tatou i te rima i teie nei hora
teata taata-ora. Manrnnru i to Maharepa,
e ere i te taime no te auhnne, o te taime
la etaeta te tanra no te Aroha
to Mahaena, to Pirae, to Paea, to Papeete
LOT i
toijaa : Ua
“
L
!
’E PA
4ATOU
.
^
'
rO”
neneraa.
Teie rà, tnpn noa’i te
noa'i le tahi pae, ua
e
to Punaauia
tei faaoaoa i to raton mau
pô rà. Ei opaniraai tana oroà
aahia i teie nei te hoe tiatnriraa apî i roto
rahi ra, ua parau na raatira pupu e hitu
i te aau no te feia apî protetani. Aita e
nehenehe ia otolie i mûri.. E ua faatià i ta ratou euhe, oia hoi to ratou hinaaro
M; ADNET i te parau no’na iho oia hoi j i te tavini ia lesu e i to ratou mau hoa
taeae i tana
III
Na te Atua
atoa
faafarerei faahou
tei here ia tatou
Na te Atua tatou e
J. A.
(’iII.BERT i te 24
Ua raoè atoa’tu
Me, i teie matahiti. Ua lae mai oia i
Tahiti nei i te matahiti 1926. Te tumu i
farii ai oia i te toroà haapii-tamarii i roto
no
Faatiipuraa Parau no Pads,
o te hoè ïa oreroraa parau ta M*’”" I)EBRIE i parau i Farani e tei haaputapû i
i te Sotaiete
moment où
je vous quitte, mon vœu,
plus encore ma prière. C’est aussi celle,
soyez-en certains, de toutes nos Eglises
de France qui vous entourent de leur af¬
au
fection dans la cômmunion du (ihrist vi¬
1949.
mau
Paruparu noa’i to’na tino i teie nei
matahiti hopea, aita oia i faaea i te
Ekalesia 4’ahiti. E haamana'o
tainarii-haapii ia’na ma te oto
te aau.
oia o tei l'aaoromai
inaniania rahi no te
tamarii nainai ta’na i haapii i Pa¬
E vahiné itoito roa
i te huru hauti e te
mau
CHARLES
-
Fidèle
VIÉNOÏ
pau no
Sotaiete e tuhaa i reira.
MESSAGE DE MONSIEUR LE
( suite de La page
PASTEUR BONZON
1, colonne 8)
Dans le cœur de
qui ont assisté à cette inau¬
de leurs successeurs.
tous ceux
guration, un mot d’ordre dok demeurer
gravé. Je le leur rappelle aujourd’hui et
je l'iidresse également à tous les mem¬
bres de nos Eglises qui ne Font pas enten¬
du mercredi dernier. Ce mot d’ordre ins¬
crit sur la banderole ipiillottait au-dessus
de la pierre commémorative, c’est la pa¬
role de l’Apôtre; “MARCHEZ COMME
DES ENFANTS DE LUMIERE”.
tahitiens,
Amis
emparez-vous
de ces
quelques mots, faites en votre devise de
chaijue jour. La merveilleuse lumière dans
laquelle vous vivez, au milieu d’une nature
splendide ne subit pourtant pas à donner
la paix et la joie pour lesquelles tout hom¬
me soupire en secret et souvent sans le
savoir.
La lumière
autre:
le
tout
spirituelle, que
dont parle l’apôtre est
c’est celle, toute
pardon de nos fautes et l’espérance
mettent dans nos cœurs.
de la Vie éternelle
Lumière que Jésus-Christ, seul,
Lui dissipe toutes les ombres
de nos vies, éclaire nos doutes, apaise
nos craintes, fortifie notre foi. Avec Lui
et avec Lui seul, nous pouvons marcher
comme des enfants de Lumière, de Sa
Lumière. Qu’il en soit ainsi pour vous
C’est la
donne, car
tous
bres
qui m’écoutez et pour tous les mem¬
de nos Eglises pi’otestantes, tel est
”.
( 6'"’-'' nrikle)
principe des Missions Protes¬
formerrapidement des personna¬
sein des peuples qu’elles évangéli¬
au
tantes de
lités
au
sent, Viénot confie dès le début des respon¬
sabilités aux Tahiliens dans l’œuvre sco¬
laire.
Malheureusement il
se
heurte à l’incom¬
leur propre race, même au risque de
voir leurs enfants abandonner la religion
de leurs
pères.
“Européens et Tahitiens vont
aux écoles qui, à leurs yeux, sont les plus
importantes parceqii'elles ont à leur tête
un nombreux personnel européen. Or les
Frères, les Sœurs, et les Pères pullulent. ”
Malgré le dévouement et les capacités réel¬
les des collaborateurs Tahitiens à l'Ecole
Protestante, malgré les succès remarqua¬
( entre autres
au Brevet Elémentaire) et les méthodes
d’enseignement qui font l’objetde rapports
élogieux de la part des commissions d’ins¬
pection, cette attitude déplorable de mé¬
fiance de nombreux Protestants Tahitiens
envers leurs propres écoles persistera.
Un rapport de la Commission d’inspec¬
tion de l’Enseignement Libre de 1892 loue
aux
consacrer sa
vie à Jésus et
examens
l’excellente tenue des élèves, et la méthode
d’enseignement qui développe l’intelligen¬
ce toute entière et pas seulement la inémoire. “Les élèves comprennent ce qu’ils
enfantsi
Lorsque, en 1895, M. Viénot confie ;i
Ed. Ahnnela direction de l’Ecole des (1
çons,
nouvelle offensive catholul
protestantisme à Tahiti.
effet, prenant pour prétexte le
une
menace
En
le
clin momentané des Ecoles
gouvernemp^y^—
taies, plusieurs pétitions demandent ““S; ~
complète de l’instruction publi( 'S) h
congrégations catb ( J
ques romaines. Personne n’est dupe qii
à l’origine de ces pétitions, de sorte ç
la menace sei'a rapidement écartée. ;
Citons en passant que M. Viénot
estl^ |.g 4
entre les mains des
.
teur du
Tl
Il le
premiér arbre de Noël à Ta!t,„.K
i'-I-A
fabrique
En 1898
i
'
■
tctcini
chif
l’acquisition de “la (.roii
une goélette de 30 tonnesP
se
Viénot, par
—'
sur roues, en 1892.!
réalise un projet très
'
Sud”. C’est
rendra bien des services, mais cfont l'I OP
ministration sera une nouvelle
‘
tracas et de fatigues pour Viénot déjà aimu
blé par les multiples besognes
pis
sourceL‘P
qu’exigfé
responsabilités dans la vie de l'Eglkatoa.
l’Oeuvre scolaire et la vie publique, l to t.
ses
c(ia
Viénot souffre d’une maladie de
et le docteur lui conseille le repos.
pond: “J’irai jusqu’au bout. S’il le
ra
l![eiss
faii|i.^
mourrai à la tâche.”
(
pj
mau
( à suivre)
ta;(è
,ehia
Te
lisent. ”
Viénot attire l’attention
sur
la difficulté
d’enseigner en même temps des fils de Gou¬
verneurs
et des enfants venant des Iles.
En 1887 un journal de Papeete men¬
tionne l’introduction par M. Viénot et Mlle
Bohin de la méthode “Phono-mimique”,
langage pour les sourds-muets, qui
permets aux élèves de savoir en un mois
ce qu’ils apprenaient en un an.
En 1889 M. Viénot reçoit la médaille
d’or pour l’Exposition Scolaire qu’il a en¬
voyée à Paris.
En ce qui concerne les collaborateurs
genre
mau fauturu i te VEA:
Lpo i
TEAHUPOO:Tahiarii I0:MAKATEA:
25 Tavae 25 Tetuateai 10 Ato 50 Ed.
nui 20 Buchin 100 Teiho 50 Tautu Aru p
p
Viri Tihoni 20 Hikitahi25; RAIATEA: W,
Bernardeau i 10 farane.
*
Hojofai
,
Te
la
mau
tauturu i to RAPA
religieuse et morale donnée
aux
|a
i lli
iman
i te Vea i mairi aenei; ua hapfi
mai vetahi mau hoa i ta ratou moni taul
no
au
te atii
tupu i Rapa. O Tekararo
50?
250^,^^®^
100 Terai d. 100 Buchin 250 Hamai
tahi 100. la amuihia e 850 farane
Na te Vea e feruri i te ohipa e hapoO'^
hia'tu i Rapa na roto i taua moni ra.
^
Mauruuru roq!^®™
Tahitiens, Viénot cite un beau fruit del’éducation
aux
hitiens.
remise
11 écrit:
bles obtenus
déjà, dans un Vca Ponf;
belle personnalité ipi i
Teaua Ahuutu, maître-adjoint, uéeedj :
l’âge de 23 ans, la même année quel ;
Viénot (1903). 11 fut un jeune homme
prachable dans sa conduite, aimant l’étL
et le travail et ayant compris qu’il
dev|
avons
tani, évoqué la
préhension denombreuxTahitiens qui pré¬
Na’iia iho i amo i te fèrent
les instituteurs européens à ceux
to’na oraraa tino ; aita hoi ta
de
Ua pupu oia
ia’ua iho mai te tuutuu-ore. I teienei râ, tei
pihaiiho oia i te Fatu no te ora mure-ere.
te
dii
parmi lesqiy
des gaillards de 14 à 15 ans, trois fois
forts qu’elle, contraste avec les femme
mœurs faciles qui dans lesdescription;,;'
Romanciers personnifient la race talnl
école de 100 enfants,
une
Nous
peete e i Uturoa.
,inau
insli;.):]
Ecoles Protestantes. “ Une jeune
trice Tahitienne remarquable qui
ne
aau.
pure no te
ta’ha mau
O
Amen.
vant.
E ua rave maite oia i taua to¬
roà ra e 23 matahiti te maoro. Ua hoi
atu oia i Alsace, i Faraui, i te mataliiti
to’na
POROTETANl
VEA
6
uua
Imprimerie KUe F. Juventin
-
1,
me
Com« Destremeau
-
Pap«ia UC
a M"^
ARAl
■aea
Fait partie de Vea Porotetani 1956