EPM_Vea Porotetani_1956060708.pdf
- extracted text
-
Te 56
du
311
O TE
HIHl 6-7 et 8.
Matahiti
compld
GJ
né le
TIUNU
mettre
-
TIURAI
-
ATETE i956.
its.
îuh'l
ies
bonne
comli
“
])o[itic{ J
i à la V f
doit
le
il Y
.1
a)nvL'r:-i,i
Igences |
peHt p,!
vre
risql
11’
Hoo i te matahiti hoè: Hoè-ahuru tara.
pil
an
IA AU TO OUrOV
—
il/. Adnet, Directeur-Gerant.
HAEREA I TE TAMARIl MARAMARAMA ( Eph. 5/8).
téi'êts (J
lel ) et
(p
te
niions
MESSAGE DE MONSIEUR
“VEA POROTETANI
LE PASTEUR BONZON
iliitien
Ua amo moite A/l. PREISS i ta tatou Vea mai
lot d’avi
outou e inoino i te
pij.^°°
de
‘S
^rotestaP' ®
Vea e Faaoutou i te mau onipa nuru rau tei
nfo i to outou rima. Na teie nei
d’aune;.,
les
re
oenei oia hoi
ViénotP^'° '
g
ssions
me
nou tere Me, te mou tomoraa tare, te tare
BONZON, O te Peretitenf no te Taiete
tupuraa parau, te rururaa note mau oroa, te faa-avariraa ofai lapa'o i Matovai,
ompeii.sif
rts
s, 1t
a
PSpQQ^QQ,
itinne ptT
laiete,te mau rururaa U i-api, e
e i te hopeà hoi ote
..
.
pnemeraa la
J
^
nnnor
note revarca no M ■ rKtIbb
j,j/iei fnehenehe
Farani. E parau
oto teie nei parau. Aita
ia marohia te vai nei hoi te
;
te
faaitoito I te imi i te mau raveà e anaana
tae ai ta tatou taioraa.
ju
,
iseqnen|
Ua faaoromai oia i te
feia tei toupupu i te aufau i ta rafou moni Vea.
Ua faaoromai atoa oia i tei imi i te " papaa "
i roto i te
Vea mai te haomoè i te "raau rahi"
i ô rafou iho. I teie nei râ, ua tuuhia mai teie
hopoià i nià iho i to matou tapono paruparu.
la tià i te Fatu, eita matou e taa è i te reni
tel tamauhia e te mau motahiapo Na outou
râ, e a.'u mou taeae e, e tauturu mai, mai te
haamonao i te reo iravo tei na ornai e; "E
haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi è, ia
maitai oia e IA IT0IT3" (Rom. 15/2).
poli *
ons
J. ADNET.
la ora na.
tumu mou.
itenr de’
nlièrerii
(iTelineine roa nei an no le laarnc ia Faatteint e te haamanrnuru nei an ia onton, te
essité
/.
jin oromelna misionare, te mau orome-
il Tahiti, te hui-faaroo atoa e tae noa’tn
; d élevei
o^tou paatoa te man boa taata farani,
fait paqtaitinito. Te oaoa nei to‘u ààu, teierà,
et biliiEvai atoa nei te oto, oia hoi te oto nei
iigée“et i no te mea aita van i tae i Raiatea mà
le n’aboia vau i farerei i te man fenua atoa ta
lieux, ni'tou i paralii ; ua poto roa te taime e
îr Finsti’^®
ravéà no te farerei ia outou ei
et à
tino. Areà râ, te farerei nei
nei taime na roto i te niuniu
va e te faalite atu nei an ia outou e te
mplace ij-g j^gi, e te aroha nei te mau Ekalesia
tou i teie
Tahitiei|.gjjj g Helevetia ia outou, e te Tomite
latere no te Taiete
'"1®)
îmeou
Metua no Paris.
E rave rahi te mau ohipa nehenehe roa
-
quitter Tahiti, je liens
exprimer ma plus vive reconnaissance
à tous ceux qui m’ont réservé un accueil
que je ne saurais oublier: missionnaires
de notre Société, pasteurs et fidèles de
l’Eglise protestante de Tahiti, amis fran¬
çais ou chinois. Mon seul regret est que
ces quelques jours aient passé trop rapi¬
dement sans me laisser le temps de ren¬
dre visite aux Eglises des Iles Sous-leVent et des autres archipels. Que tous
les fidèles reçoivent, au moins par la
Amix des ondes, les messages d'affection
que j’aurais été si heureux de leur appor¬
paprtÿi i ite i ô nei i teie nei mau inahana.
eà râ, p tei hau
aè i te nehenehe, o te
voix de la part des Eglises
protestantes de France et de la Société des
de Paris.
to 00
Te^lpororaa no M. B0i
Williai!
•a
Au moment de
à
ter de vive
jiastjf
e
AUX EGLISES TAHITIENNES
Missions Evangéliques
Parmi toutes les heures émouvantes vé¬
oroa faaavariraa
ia i te ofai-tapa‘o ei ma-
i to te Evanelia taeraa mai i Ta¬
hiti mà nei.
na'oraa
E te haamauruuru nei au
mau
te
i te ioa no te
orometua no te Totaiete e i te ioa no
Ekalesia Tahiti i to tatou Tavana rahi
cues au cours
des
de ces derniers jours, Fune
plus belles a été celle de l’inaugura¬
tion du monument commémoratif de l’ar¬
rivée de l’Evangile à Tahiti.
Au nom des
missionnaires et du Protestantisme tahi-
tei afai mai ite hanahana no Farani i taiia
tien comme en mon nom
oroà ra oia hoi i
Matavai ei faaiteraa i te
faufaa rahi no taua oroa ra. Ua î te otue
tiens à remercier respeçt eusement Mon¬
Matavai i te taata e mea faahiahia ia
bi'ohia e te mata, i te hi‘oraa i teie nei
nunaa tei amui mai, teie nei nunaa tei ora
na roto i te Evanelia, tei noaa mai na roto
i te faaroo e te itoito taa è no te mau oro¬
metua e no te mau tavini atoa tei mono
ia raton i tera tau e i tera tau. I taua mahana ra ua faaroo te na hoa rahi i te parau
voulu assister à cette
no
tumu, e ua ite atoato’na mata i taua parau
ra
papaihia i nià i te ahu taamuhia i nià
Taio i te tuàtiraa i te api 2, anairaa 1.
sieur le Gouverneur
personnel, je'
TOBY d’avoir bien
cérémonie et d’en
avoir ainsi souligné l’importance pour l’en¬
semble des Etablissementsfrançaisd’Océanie. La foule immense qui se pressait ce
jour-là sur la pointe Vénus m’a donné la
vision inoubliable d’un peuple gagné à
l’Evangile parla foi et l’héroisme de ceux
qui, les premiers, lui ont ai)poiTé la Pa¬
role de Dieu et par le ministère fidèle
{voir la suite paye 6 ■ colonne 1)
orometua, mono-Pereti-
3. la l'aaterehia te Oroà Me e te T
te Tuhaa IV i arataii te tere Me
hoè e ia nehenehe i taua Tomite ra il
Ua tatituruhia oia e te mau oroI
melua no Maupiti, no Vaitape, no VaiAU TO OUTOU MAEJIEA J TO TE TAI loare e no Tevaitoa. Ua amui atoa to tatou
IMAHII O l'E ^vIARAMARAMA”.
paari i to’na faalereraa mai te faa
mau paroita i te mau ohipa ta’na i
ro i te hi‘opoà.
Na TU'I’EAO
TE FGBORAA NO M. BONZON....
(Tuàtira.d
i le
maii
no
te api 1, anairaa 2
no
liaari, e teic laua ])araii ra: “ IA , taaloa.
E le maii lioa taliiti e, a taniau i leie nei
l)ai'au i voto i to oulou aan ia riro oia ei
linmi, ei aveià no lo oulou haereà i lemau
luahana’loa o lo oulou oraraa nei. E parau
Te oaoa nei latoue le faahiahia nei
njau :
leui
orometua i'aalura
tae noa'tu
o
i te tahi
TEATA orometua e
mau
i te mau ohijia faaroo e hanahana’i te;
tamau” no te Oroà Me.
Te mau “
la anaanatae te mau paroita ill
4.
diakono.
Me, mai te
O te parau ïa no “'l'E l'AMARII NO TE
ATUA ” i teie nei ao, oia hoi te tamarii
hi'opoàraa himei
mau
tamauraa i te mau parau matutu,
t
hautiraa bihilia no te U‘i-anî e vetai
•*
'
rai, o le I na le Alua i rolo i ta’na ohipa, na roto i
i mau ohipa e au i taua maliana rahii
I ta’na maufarereiraa, i le taimenote tamaal'enua, no le moana la lalou i ile noa nei
raa ; te tamarii na te Alua i roto i te ali
Ua maoro te Tere i te hoè hehcj
jua le iaaiiiahia i leie nei l'enua ! Area râ
e
i roto i le oaoaraa, i rolo i te maï e i
taatoà. Aita te Tomite i faaea. Ual
leie uei niaramarania nalura aila oia i l'a-
lalf)u i leie nei
vai ei
marainarania
I
o le
l’aaluj)uraa i le liau mau e te oaoala
raa inau
le
niau
è i’no à le
mea
laala’loa
e
iniîramarania
la le Apo-
ia,
te hau 'la e le oaoa laua marainarama ra o le ncaa mai na roto i le faao
oreraa
i le hara
e
na
roto i te liaturiraa
i te lioè ora niure-ore. Teie nei niarama¬
rania
ia horoahia mai e lesu anaè e o te
J'aaore i te
nia i lemau uiraa parau
no
hia i te
mau
i l'aatae-
ahuru
liaerea i tf) le lanitirii
maramarama.
l ira
alu ai c 'linaaro i rolo i to'u aau i leie nei
hora
o
rama
lo oulou
to‘u revaraa maori rà ia marama¬
ïa
le
mau
liaerea. () le liimiaro atoa
Ekalesia i lùirani tei amui-
lioè ia oulou na
rolo i
te Mesia e oi-a nei
c
Ici amui ia ,oulou na rolo i le aau here
e
te
aroha lioi. Amene
Te haamauruuru alu nei te
ani
nei
oia
ià
ralou
e
ia
I. Te tere Me i Rcsiatea mâ :
Ua haamata le
lere Me
na
Maujiiti i te
Ua ani inaloir i le orometua no Eimeo
ia TAPAÜ orometua, o te mono-peretiteni
no te Tuhaa III, ia amui mai oia i to ma¬
hi'opoà i te huru o te oroà
Me i haapa'ohia i roto i te Tuhaa IV nei.
Ua oaoa te mau paroita’toa i le farerei ia’na
e i te faaroo i la’na mau parauTianahana.
tou tere
no te
O te farere.raa malamua’toa teie no te Peretiteni api no M. Henri VERNIER i te
mau
paroila no lo’na Tuhaa. Uamauruuru
roa oia i
■pia
e
laua lere haaati ra, e te tialuri nei
cita, e
maoro
roa oia i te huru o
ta’na e faatere néi.
l'aahou e
ua
te
paroita’toa
mau
matau
H.
hana
O te matahiti matamua teie î laatihia’i
paroita no te Tuhaa api tooà o te
râ e te hojè Tere Me faaterehia e te hoè Tomite Me. Eopuaraa tahito hoi! Ua taupupu
rà no to te tahi pae mataù i te mau mea
api. I teie nei râ, ua tupu e na manuia.
te
mau
Eaha te tumu i
1
hiti
—
na
na
reirahia’i? O teie ïa :
la tahoè te mau paroita’toa no Ta¬
roto i te tere hoè, i te taime hoè,
oia hoi i te avaè Me iho à.
ohiei te Hau ia faafaaea i le mau
haapiiraa hehedoma i roto i le mau mataeinaa i te mahana no te üroa Me. E mea
hamani-oliie te tabula i téienei.
no
Faaa
no
te
mau
no
'hit
*’
li,
haulira
no
te
.'
■
jj,i£
U‘i-apî. Eita ïa e i
oroà Me i tejenei
ji® n
mat,kwio
mataeinaa. Mai te
paroi|'.|^®*^
taupupu te rahiraa o te mau
1
1 te mau parau tamau,
aita iffA ,4
Paea e to Punaauia i taupupu. O
..
.
.
taio
-la
te mea mau maitai roa aè. Eila'toa i
.
!
( Tuhaa tooa o te rà ) :
tiàfaaii^ '
itoitoraa i te Me, ra
rave
roto i to raton
himene i faaauhia i nià ihi
mau
tf,
parau no losepha.
VERNIER
II. Te tere Me i Tahiti
to’na
le huiraatira te huru unauna e te
ia horoà i te
te Atua i to'na Hau ia oulou.
Te Oroà Mq i teie nei iatahiti
no
lia i hautihia e te
haapiiraa-lamarii, ia haapiihia le Parap a te Atua, ia haapaohia te
l'e-ia api te mau laureàreà mai te haapii
ia raton i le lavc i te peu maitai.
c
e
paroita no Vairao, Papmri, Pcica, J
mau
ia outou
roto i teie nei Vea no to’na
aaia e
S'ai nei i mua ia raton, ia haapao itoito-
hia te
paroitr. no
i
E tià'toa ia faahitihia te i‘oa
haere i mua, e iafaaholu i te mau huero
ueuehia i roto ia ralou. E ohipa rahi teie
e
te mau aufauraa i mua. E
te hojioià rahi no to’na tomoraa farii)'
ta’na i faaineine ra. Atamau i taua l'C '
'l'omite i
ia faaitoito à
w
paroita tei tod
ia haamauruuruhia te
jiaroita’loa tei farii oaoa ia’na e te
te mau
la aratai te Atua
13 no Eperera e ua i'aaolihia i Uturoa i te
1 no Me. Te üiatotiraa o te mau paroita
no te Tuhaa IV ua farereihia ïa e te Tomite oia hoi Maupili, Rora-Rora, Iluahine,
Tahaa e o Raialea.
ua haere
jiaroita lei faalae mai i ta l'aloii maii jiahonoraa. Teie te mau paroita tei upootià:
HAAPU (40 jiaaonoraa), IRTII (39), ANAU
(38iPAT10(3ri)P0UT0RU 34)V1'HT0ARE
f'aaore i te mau manao
Rimalara. E tere oaoa mau ïa.
A_ taa’tu ai te hoè
ono
ma
(33), l'AANUI (31), MAUPITI (ÎO) OPOA
aila e nehonehe ia lalou ia faaau i to tatou
no
jiaroita’toa ile Tuhaa IV na
rolo i le rata haali. Hoe
haapapu i le l'aaroo. Ahiri ailao lesu,
aau
2.la
Iiia
(1^9). E horoahia le iahi rè haamauruuru
i na paroita matamua e pae.
paiioonoo, tei l'aaliau i lo tatou aau peàpeà,
no
atoa mai te mau orometua r.o Rais
jiouri, o te haamarainarania i
lo tatou eà, o le
lei
i te ahoaho.
Teie te huru no le mau hiopoàraa i rave-
hiaai nei.
S('tolo i l'eaiià; rieiu'i. ri luarainai’ania \Eî]-ua
rolo
_
E hoa ino mà e, te mau oromeh
j
diakono e tae noa’tu i te huii
If n
mau
porotetani, e tae noa’tu i te U‘i-apî,| te
tarahapa nei anei outou i taua mau
ato
ra ? Inaha, teie te pahonoraa i paho
' hu
mai e te hoè ile: « Te ta tarahapa i
no
te mea, hou vau i
ite ai, aita vauj
ne]
turi maitai; aita vau i faahope i toù|
A liai râ
oe
Eia
i te matahiti 1957. I ref
ma
e
ite ai
».
te
I te matahiti 1957, eita e ore to '1
taatoa i te tahoè na roto i te raveraa
I taua taime ra, ua ati te upeà,
oia
tahoè te mau Tuhaa atoa
roti
ua
raveraa
hoè
e
e
rôaa te
na
anaanatae,
itoito apî. la tià i te Fatu, e farerei fai
tatou i te ofoà Me
na
roto i to’na li
matamua oia hoi, te tahi hohoa hana'
e
te paieti mau.
'
Ji Adnet.
<
l
.pu
1 IV
I.lle
V E'A
k'Ie e te
0 R 0 T E T A N 1
3
mite ra
û te faai
Te faaite nei
ta’na i '
i
tcre
illll. Te tare Me i Eimeo (Moorea) :
Vlooi-ea,
te
TAPAO
O
PeretiLeni
or.
mono
te tahi
no
Itaeraa i te tere Me, i te Tuhaa IV, ua nehenelie ia’na ia vauvan i te mau mea ta’na
ihana’i tJ
ite e ua pee noa > te mau paroita no
:ia
himel
Vloorea i te l'aatereraa aiu, e ua manuia
latutu, la
"oa te màu oliipa atoa e tae noa’tu i te
pî e vetal
lau
autauraa. Ua tautiiru atoa mai te
rahii
loè
E
/û'i/iau'fij
^I.'BOi^ZÔN, faatere rahi no te Sotaiete,
j'Mia laàoti'te A.R’A.' e ; c faaea te haa-i
Me,
01 aa
1
ia ail i te haapijraa maram.arahia. iio
^ Hereinoiia i te
i taua n;
‘oa no
Ig
area
hoè
niata-
Teie te tumu :
il
Pdca,
i. —;\,Aita te mono no M. PBEUSS .i
liaulira.'
^■îneine no te faatere i te ua..
:ita ïa e
E mea tià ia. tuuhia te mau pipi
na e te
niai te phipa i raro aè i te; faatereraa
nei
malï^feio. te hpè map orqmetua tumu, ia, taa
.
huru o to ratou tproà ta, ra-
Mai te iiiBSa ratou te
au
paroif^ou.iTitau.
if i .la. hoi ratou 1, te Aua-Pipi no te faaoti-
faaineineraa, e mea ohie poa
""ita toa J
ratou te tamauraa e te haapiiraa i tp
i nià iliP^^^”
ohipa parau atoa ei faahoperaa i ta
'
ratou
0 Puii
u
^
haapiiraa toroà.
Te na reira’toa nei te toroà raatira-pahi.
oromeli
i nia i te
fifi
te
ua mau
atoa i nia i te
mau
e
te
ati,
mau
pahi,
e
te
mau
pe i toiif;
i57. I reU
Eiaha
i te
mau
roa
ïa !
pipi
mau
e
tamarii no te Rasilesia?
No
reira, ia faaitoito te
tia’i, e ia farii mauruuruhia
faaotiraa o te A.R.A.
te
aita râ e
NA”
no
I lyorinetia l()/22)
“
i
'
’
' I i ; j ■ >.
•
ta’na
;r
U
’
-le.
•
' *
inaniliini
mau
' .!'an?
au
tama,araa rain
noa
to
(i.
raverai^'
ipeà, oiai
a na rotj
;
PREISS;
■:
.
i
.rurvi
.
laaineine;
i
.
.
e
i
meiua toi faatere ,i, t,e
mene.mai te parc^ita i fe himene,
faari.ij-jjj
tuj^aa, pia hoi I nia, I.a (>ti, ua orero T.UIVlNUor. i te upip [
i
ARIlARAhUHI'1'1, te] pphe i, te |aime
i faaineinelua'i.te.tomoraa o taua
parau no
^are ra.
liei ào,
ma
le hau.
la haam.aijai
nuia i te
ruan
i ta’na fare
roa
.
e
i
Makatea, i te aahati Penetekose (20 no
^
f
na
'
hora 2 i te ahiahi. Ua tae mai
amuiraa manihini
i te tahi pae no te
e
piti, e tae noa’tu
Paroisa, te
mau
faa-
otiraa, mai Ipie ttj
huru :
Ua haamata te paroitii i te hai^putuputpl
,
te Atua
te fare-pure niai to’na haarna,T
taraa e tae noa tu i te
Tei te 3() uo l iperera to’na faarueraa i teiç
ia haama-
Tel
i le molli i te tau no TEIHOARR or,
tavaiia
reira, o ARONA TEROROTUA.
ohipa a te amuiraa i roto
[
or.,j
Paul BERNIERE. AitiH
api, e ia riro mau à teie nei
I mûri mai i te lau no T.A.\TAP.\RE.V
fare ei fare tahoèraa ia ratou i roto i le I te tavana i reira o
faaineiiierua no te farerei i te Falu, ia
rà taua fare ra i oti. I mûri mai, i te taul
au i te i‘oit i mairihia i teie nei fare.
no TEA'l'.A or.,
ua vavahiliia le
fare-pu-j
S.
RAAPOTO, or.
renia
i te malahiti 1949 e
te niu i taua matahiti
hamani i teie fare,
mante oliipa o
ua
haamauhial
ra.
Te tamuta tei]
.leaii N.\I)() la. Uaj
o
'
teie l'are i te matahiti 19,52.1
j Ua haamata faahou le ohipa i te malaliitil
Ua tomohia te hiero api no
1953. Te tamuta i reira, o liri'Ol'l. I
matahiti 19.55, lia haaputiiputu faahou
APAAUm,
tiT
tel
Iiaroita i te moni. Ua oti roa le fare i ti' A
no Me. 1 le liora 12 e te afa, ua tairiiru
mai te mau uianüiini i mua i te hiero. ; no Me. l e tamuta, te paroita iho e te t
-\pi. te oromelua TA1\'!N| e te tavana
Ua tae mai te papai-parau rahi e te feia
William COPPENRA'i'H, ua rave-noa ïa |
raana.o te Uaii, te mau taote mariri, le
te oliijia mai te jiioih-ore. Teie te moni
tavana-oire vahiné. Fa amui atoa mai le
jiau e 201.1.5() lara.
pupu U‘i-Api no Pajieari, te amuiraa no
“ZION,^ ”.
o
i te maliaiia
I
toru i te 23
!
no
tomohia “MARANATA”, te fare
hanaffifT*^tuputuraa api na te amuiraa Tuhaa V
,
Ua tomohia te fare-pureraa no' ^UV4'.\no Tiiinu, i te liora 2 i te
ahialii. la oti te pateraa i te o<,>, ua jii-
;
,
la oti le
hia
te fenua tiaraa fare-juire.
te niu
o
M. PREISS.
no
no
Noema
1954. Na te pa])ai-parau rahi i iriti i te
fare. la putiipulii te taata i roto,- ua faaite
HAUARII or. i te maii taoà i luipuhia e
te taata. Na KORINCrO or. i haamau i
te
o
orometua, ual
Ua himene mai te
paroita i]
iliol
le fare, e ua l<>-|
te hiniene tomoi'aa. Na le Perelite.ni
Ua liaamaii-
teie fare i le 16
orei’oraa
I horoa oia i te taviri i roto i te rima n!]
la oti te liihiene himenehia i rajiae e lo
1)1^
1)7/21).
1E.\, i te 2l
i
Afaahiti, un orero HAUARII or. i te paraii
’arerei fa
tino-far.o
tusip
roto i te hoè
na
.
ta ratou.
Toahotu, te mau tino orometiia.
laanatae
E hohoà teie
î M ’ ; '. !
'J
mo,
..
o,
te hau.
IA RIRO RATOU ATOA El HOB (.Ickv-
ne
ui^ laatereliia • te .tuaroi ,e
tae, lipa’pi j te lu^ni 10^ ÎV.Pÿp V
faaqtiraa la,.
Ua raoè i roto i t,a,ua or(pi},pî\pa ra te
D"
ma
to lesu tino tei horoahia, mai ei
qtj tû jin^'eraii, ua,farij;^,‘'Iiuhaa Y
peu
huru o te faatereraa i te pahi i nia i te
^toa o te moana. E tia’nei ia’
aita vauE-.
aè te ite o te mau tamarii no teie
Inet.
CHARDIN,
ia taa ia ratou te
rahapa 1
i lo’na
.
la
i paho
loa
M.
ohipa matalo... ia ite ratou i
U‘i-apî,|
ore
na
.
' !
E tuuhia te mau pipi haapii-toroà-raatira
te huir
a
!
^
aita
1
e
tino.
jniliiputu mai te mau mani¬
faatupiihia te autauraa e ia o!i,
ua haapa‘ohia te
tuaroi. NaiMAURERE,'
or. raua o TITEA or.
(Sal.il44/15 e Lsaia
62/1).
'
.
,
Ua tiamâ teie fare-pure î te tarahu. B
ohipa vitiviti tei faaterehia e te hoè ta-^
muta aravihi. la haamaitai te Atua i;to
.•M'aahiti e ia tanturn ratou paatoa i “ ZKU
te Taiete. Na te tuhaa V i hiniene
Patu.
-
haapa‘o i
i te irava: Lsaia
tatara
hini. 'Fa
MARANÀ’i’A ”, vOia hoi ; e haeve mai le
“
te
I te pô, ua
na
Paulo iTo Tvnrinptià
mûri
■-Tliiti’;
te pae
paoti no Makatea, i iriti i te fare, a tomo
Parau apî no te aua*pipi ‘ HEREMONA^
)itr, no ü/j
,
a
REY-LESCURE i
ma
I te otiraa o te pureraa, ua haapa‘ohia to
roto
parau .rahi i 6.
U,a faatei;ehia te a‘oraa i nia i te reo» no
mua.
te
a
i te himene-tonioroa
|
toJ
a
na
ïa.
tei
a
ohipa i rapae
atu ai fé maïi manihini i roto,
l o
nau
rahi
a‘oraa
28/16. Ua liapetizo-atoa-hia e 3 na tamarii.
le
Uai bb te- raveraa i te Oroà Me i te mau aiioitahitel i' to raton pae ienüa.
aea.
te
Diakono e te taniuta.o ROOTUAIIINE. Oia'toa, te mau taiituru .e rave
reraa
Na M.
roa.
mau
tei tuatapapa i te opuaraa e te oliipa i
ravehia e te amuiraa i nu'o aè i te faate¬
i to raton faatiaraa i te lumü
lia roto
/ae
i te tahi
roto
no
i te hoè orci'oraa, faaterehia .e 'l'eata D",
Snau orômetna no Rimalara e no Raiv-a-
liebcj
hoa
Ua oniiiahia
aroita i l|
ana
Taiete, to le pae o te Ilau e
mau
faaroo.
“ auaa to’na
e;
te
no
.
mo
te
te
A.R.A.
mau
i
taviri i
manihini.
Haamauraa
Rihi-
; lia o M‘. RE5'-LES(;FRE. Na M. ihlEISSi
le a‘oraa ( Fien. 14118 ). I mûri aè, na BREMONT) i haapa‘0 i te hapetizoraa. la otil
te Bibilia, na TEHAVARU or. te taioraa
te tomoraa, ua haapa‘ohia le l'aariiraa i
:
/1
lino, l'a lae mai te mau hiii-maiia
» le i'tiiua, e te mau misioîiare, e te mau
te pae
oromelua maohi
no
roto mai i na tuhaa
l'a tac atoa mai te Aua-Pipi e
])ai-oita maniliini e toru : oPAPAR\,
ono.
e
na
APAAHTI,
amuiraa
O
PAPEARI
e
piti no PAPEETE: o “ ZIÜN.\-TAPL”'
e
f)
e
o
na
L’a taeahia i te ‘2.()()()
“(lAULEA”.
I manihini tei tae mai i laua tmnoraa ra.
1 mûri aè i le faj'iirau tino. ua haapa‘oiiia te aufauraa,
ua
e
manuia
roa,
e
itoito oia i Ue Fahi.
TAIVINI
T A N 1
or.
laio i te
mau
Yeà,
no
te liimene, no te
papai i te mau lata, no te faaineine i te
haùtiraa teata taata-ora. E nehenehe
atoa ia faatupu i reira te mau putuputu¬
raa
haapae e te mau ohipa huru rau e
maitai ai te taata i te pae tino e i te pae
varua atoa. la haamanuia mai te Atua i
mau
taua opuaraa
I «fara à te Tnatahiti 1953, e ua faataa te
A,R A. i te tahi moni no te tauturu i
f taua 'îare ra. Ua taupupu Tâ te ohipa no
I tt)
te tahi paetaote mana'oraa e, eîta te
taata ma‘i e faaea tumu faahou i (Oroi te mau tan i mua.
I teie nei râ nratahiti, na faaoti-roa-hia
iic ia’hamaiïihia te fare. No reii'a, i te lioê
iypoipoi, ua nraere natuati i to raua hi‘o-
"raa i te Tare taliito tei oti i te vavahihia
fc lia haamata te ohipa. Na te amuiraa
porotetani iho no Orotara i lave, e ua
tauluruliia raton
e
(îratien TAPUTüA-
Pi.M, pipi or.
Ua taupu])u rii te ohipa i
le tahi
laime
mau
no
te ravai-ore o te
moni.
Ua faatia râ te A.R.A.
turu
tae noa’tii i te
e
NE-EZERA”,
i te 26
PREISS te Peretiteni
“ ERLT
Tiunu, o M.
no
no
taua
oroà
ra.
Ij-e ua tapiti raton i te lumene
,
reo-l'arani :
navenave
“Nous l’avons bâtie, la
chère maison...”
Ua mataitai l’alou i le mau hohoà peni
la M""’
RERTSU.llY i nenei. E ia oti, ua
j liaapa'ohia te pae lino. Mainaiuru i to
1 ’i’aunoa tei horoa mai i le niaa monamona.
'
-
Na roto i le mana'o no te jiaroita Oro-
l’ara e no
na
tuati e piti, e
riro “Ehene-
Fargni.
■nte
mairi aènei, ;a6 taj
utlfipu
L’a fanauhia oia i Papeete. Na to’na ine-
ire-pu
oire pù i taua anoLIME
tau ra. I te 9 o to’na matahiti, ua pohe
oia i te hoè nia‘i mata e ua afaihia oia e
tua tane i faatere i te
E
b an
I te 13 o to’na mata¬ üi)oi
hiti, ua tu pu to’na hinaaro i te favini i te iil. i?
Te mau revaraa
Fütu na roto i te toroà orometua toiaio-
ia i t
I rimri aè i to’na mau matahiti haa- ia pio;
piiraa i Tournon e i roto i te aua-pipi îfa ?
oromètira^misfonane e i Païatane atoa, u» ï'etua
laataliimihia oia. Üa îaarue oia i te aià i
nare.
pahi ra o
M. PREISS e to’na utua-
L’a reva i Farani, na nia i te
TAHITIEN,
fare;
o
o
M'"* UALT)ERA’\', orometua haa-
pii-tamarii, e o KÜRTNGO or. no Papeete.
Aita i papu e e farerei faahou anei ta¬
tou ia T*araita mâ i te fenua Tahiti nei.
eita 'ia e moè i te mata varua. O
ADNET
tei maitihia ei mono ia Paraita i teie
or.
area mataliiti
i mua.
'
matahiti fô97. Na Toniy FALLOT i
faatere i té pu're-re'Varaa. Te ineine a"foa
ra to’no taeaè o Frédéric no te reva i Mate
Ua tonbhia o
te
matahiti i mua nei la îtoito faahou id’na
tino. Ë liaere oia e faaea i Hèlevetia. È
hopoià rahi ta’na i amo i te mau matahiti
t©
Nau-BîVa.
I mûri aè i to’na faaipoipo-faahou-ràà, to’na ]
Hiva.
roo
I te taime
Ta¬
Peretitenimono no te A.R.A. i Farani. E faaea oia
e 6 avaè i reira. E riro to’na tere ei tere
taamuraa i te Ekalesia Tahiti e te Ekale¬
sia Metua i Farani. O te orometua tahili
Ua reva’tu KORINGO
or,,
lIaapa‘oraa Porote¬
tani i tono i Farani. Ei tapa‘o ïa no to
tatou hinaaro i te haere. i mua. Na te Veà
e faaite i te mau parau api e tae mai.
matainua teie ta
te
la l’aatoro mai te Atua i to’na rima mana
i nia iho i to tatou auvalia e tae
noa’tu
i to’na hoiraa mai !
Philii)])e ERR, orometua no Tevaitoa, c mono ia Koringo or. i Papeete no
Na
teie nei
area
taiine.
no
e
te tama'‘i rahi, ua mo'nn aau i
O. MOREAU o. i te paroita teô- faaroi
oia ia
farani RETELA. ï mûri aè, ua tere faa¬ noa’i
hou oia i te tahi mau tère i Nüu-Hiva e f lio te
Rurutu ; e i te hopea, uâ faaea oia i te faaito
mau fenua i raro e tae noatu i to’na hoi- te U‘i
roa-raa
te hoè Orometua
te irîti l 0 to'n
te evanelra a loane na roto i te reb Nun- oia ;i t
ia tatou.
no
I Ua
! te U
lia tamau dia i ta’na tîhipa mai
api, o M®"® BRUNETEAU, e ua haamatâ
itoito oia i te ohipa. Ua mauruuru tatou
i te farii ia’na ; e tapa'o atoa 'ia to’na taeraa mai no to te Ekalesia farani mana‘o-
Te tare
.E|)0
I te mataliiti lii-tai
ÏQOl, ’ua pfèlie tb’wa feoa h tei hereMa ^
orometua tamarii
hiti a Farani :
lliipa
peu inu-ava e no te paruparu atoa ir?|mt
i te rave 4 te iftau ohipi bra.
Papeete.
raa
iai
ipi
haere ra te ntmaa i tfe îtîrsa, tto te maT, liai ai
ei Faatereno te Fare-Haapiiraa Tamahine
L’a tae mai te tahi
toipa ;
o’iîa i
ia ira P
KEKELA mâ. Ua faaea oia i reira'15 ma¬ Ua
jfa£
tahiti te maoro. E ‘oMpa raVe^atâ ta. Te
.ihi|)a
i marri aènei. NaM”‘'® MANT e mono ia’na
i
Paul VËRNIËR i Nuu-
Hiva no te mono i na haapii-evanelia
nô te
T hoi laaliou mai M'"® Cauderay 1
( Madagascar ).
tatata
i te tau¬
j Ua amui atoa mai te mau orometua’toa
Üno te tuhaa I, R, III, V e te VI, e te mau
■orometua misionare atoa. Ua tae atoa mai
Te taote M. EONTAN. la oti te pureraa.
iua himene laaliou te amuiraa no Oi'ol'ara
roa
i ANNONAY, i
otiraa
Ua tomohia te l'are putuputuraa :
Louis VERNIER
to’na paipa i Farmii.
oia 1 to’na maT e te fiai
neL là’na mau tamarii i Farani. Te faaite
atu nei te Veà ia raua’toa i to’na aroha.
Moè noa’tü ai tatou i te mata tino nei,
Ua opuahia te fare pütuputuraa no Oro-
Ua ravehia’tu o Paul,
to’na Fatu, i te 2 no Me i
e
^Et
nehenehe ra.
Üa faaoromai
,j
PARAU OTO
Ezera” ei fare aparaparauraa no to Orol'ara. ’I reira raton e putuputu ai no te
ua
haapa‘ohia te tuai'cn i taira pô Ta.
l'u parau opa'nii-aa, teie te jiarau i faaitehia e te Haapa'o-l'auraa o te A.R.A. :
’ua pee te tarahu fare-pure no Mataiea e
ta’rra atoa tirhaa no te fenua paroita no
Taunoa. Mauruuru. Ua ite râ te paroita
no Mataiea e : aita à ta’na ohipa i oti. la
!
1’ O H O T E
V E A
1
,
1931,
i L’arani i te matahiti
parau
Aita i moè i te feia tei ite ia’na, to’na atoa 1
huru marû
e
te haehaa. E taata oaoa ïa
la na.
üa
oia, e tei parau pinepineliia i te >“ orome¬
tua arearea”. E taata hohonu râ, e te faatei
bon;
paieti, e tei ore i huna i to’na faaroo.
Ua hunahia to’na tino i Annonav i te 3 faahii
îa titî
no Me i mairi aènei.
Te oi'a noa nei â to’na hoa. Ua haamâna‘o oia
ia Tahiti mâ nei
na
roto i ta’na
pure e tae noa’tu i te hopeà.
“
E AO TO TEI FAATUPU I TE
RAU
HAU
taime
o
te t
e
ere
râ ijnc
P.Y- mau
RA; E PARAUHIA RATOU aahia
I TE TAMARII O TE ATUA ”
(Mat. 5/9). i te a
Taio faahou i te “ PARAU OTO'
i te api
6, anairaa 1.
pehei
M; A
V E A
POROTETANl
apî no roto i to ratou toroà faatere U‘iapi. la tauturu te Fatu ia ratou, ia faatià
te Atua ia riro ratou ei matamehai no te
hoe nuu rahi.
tu])u e
avaè Tiurai.
4
no
ÎNIER
aènei,
PITI RURLIRAA U‘I-API taa-è i Ta¬
lc
Ua tupu
Tiurai, i te mahana no te faaavariraa
km tapa‘o i
apî mataeinaa i te poroteraa
MATAVAI, i te hora 8 i te poipoi, ua
i te
TEAHUPOO, to PAÏ^RI, to MATAIEA, to PAEA, to PUNAAUTA, to
pohe iRAE, to ARUE, to TIAREI, to MAHAENA, to
oia
Aj’EETE e tae noa’tu i to MAHAREPA no Moomata- ÉTJi) E 500 raton tei faarue i to raton mataeinaa i te
i te oire pù.
irj-pure no Mahina. Ua tae to
no
ano-
e
oilioi roa. Ua ahn raton i te ahn faaau. Ua ma, na
.u4. Ane te nehenehe e ! Ua î roa te fare-pure, i
misioîa i te mau iri-parahiraa, i nia i te tahna, e na
ithaa-
ni i te
la-pipi
oa, lï»
3
aiâ
i
ia ^îoa te
Iioè paean rahi.
Na M. B.ONZON, te faatere no te Taiete
4etna
no
Paris i onina i te man l'aaito-
to'na nmeraahia i le faaroo
Te tamaiti tei maitihia ei tià
te aratai i te poroteraa no te mau
atoa, o te Peretiteni-mono
.
i
hanahana
tei matanhia i te man matahiti atoa i roto
ul|iputii te mau pupu U‘i-Apî no Tahiti i roto
amel
te 23iti o te rururaa ü‘i-apî i
Papeete. Ua amui te u‘i-
te 14 no Tiurai i
evanelia na
ohipa n‘i apî i to’na vai-api-raa,
n‘i apî i te tan no
te tamai i mairi aènei, to’na tomora? i roto
i teie ohipa ravaai- taata e tae noa’tu i te
mahana i faataa’i te Atua ia’na no te toroà
orometna. Ua faaoti oia i ta’na man parau
mai te faaitoito i te feia paari eiaha raton ia
faaroo taiata, eiaha raton ia patoitoi i te
ohipa n’i-api, ia tantum rà raton e te mau
orometna e te mau diakono atoa i tana
roto i te
to’na aroha rahi i te
Taiete
ïa no te U‘i-
apî Papeete o Teoroi TUARAU. Te tumu
i amui ai te U‘i-apî porotetani i tana jooroteraa ra o ta tatou ïa ia hinaaro ia hutihia
te mau reva evanelia, to te U‘i-apî e to te
Satauro ninamu, i mua i te mata no te
nunaa. la riro te Uh-ain ei ite itoito no
to’na Fatu e ia umehia te aau no te taata
e rave rahi i te mau tiatnriraa ora. Ehia
taata, noa’tn to ratou haapa‘oraa-faaroo,
o tei puta to ratou aau i tana mahana ra.
la oti te poroteraa, aita te U‘i-apî i purara. Ua pntni)utn ratou i Siloama no te
hoé pnreraa rahi faaterehia e M. ADNET.
Ua làaau oia i te ohipa U‘i-apî i te hoè
oia i to’na oaoa rahi i
o’iija
hioraa
i
tana
mm taata apî ra e ua
e atoa
iaî^e oia i te aroha no te man pnpn n‘i1
i Maipî farani e te arolia no te t'aatere no te
)hij>a n‘i apî no te Taiete o Marc-André
ISluupI^)()UX. Ua raaitoito oia i te mau raa
elia ia
fü'a ]xupn ia man raton i te faatereraa.
51 ma¬
ohi aj)î e tia ia parnrnhia i te mau ene¬
Lia [faaite oia i to'na tiatnriraa ia riro te
ta. Te
mi, i te i^ouri, te aihere taratara, te ere
ahi'pa U‘i-apî i Tahiti nei ei raveà e roaa
;
i te pape-ora, etc... la faaroo te U‘i apî
pai ai te fcia toroa no ananahi, te man ohipa evanelia man ra.
a a%oa
NA MARURAI, Peretiteni-mono no te
ixnjmetua, te man diakono, te man haai te reo o^te Atua tei faaue mai ia’na e:
atalâtj
U‘i-api Papeete i opani na roto i te pure.
âii-lamarii, te man tnati etc.. .
ia rahi to outou hotu ” (loane 15/8 ).
eMa %
I te otiraa o te pnreraa, na porote te
i Ua lia atoa M. PREISS e na aroha oia
I te ahiahi, mai te hora 2 e tae noa’tu
mau pnpn i nia iho i te tahna tueraa-popo
te U‘^-ap) i to’na aroharaa hopeà hon
i te hora 5, na fàatupn làahou te ü‘i apî
)n-ua:a, to’na revaraa i Farani. Na roto i te hiaoro no Haapape. Ua na mua te mau hopoii ta’na man hantiraa i roto i te Farc U‘i
reva. E torn reva te pnpn hoe oia hoi te
iriti i
0 to’na' t'aaearaa i Tahiti, na ite pinepine
bNutireva no te U‘i apî, te reva no te Satauro
apî no Taunoa. E no te mea, na tae tino
pia i te ohipa puai no te enemi no te faaroo e i te tahi mau taime na toetoe to’na
Njnamn e te reva torn-unpa no te taeraa to te man mataeinaa i roto i tana fare ra
maî te Evanelia. Na Tihinra TINIRAU,
mont)
ta raton i tauturu, mai te hapono i te
j tQ’ii;! hioraa i te j^arupàrn no te feia
te raatira sport no te U‘i apî no Papeete,
a reôniau e i te raau ; ua mauruuru ratou i
faaroo i te aro i te ino. I teie nei rà, fatata
i
faatere
i
te
re faa- jjQa’i to’na revaraa aita oia i taiafaahou
poroteraa. Ua afaro te haerea te ite i te otiraa te Fare U‘i a^jî i Pa¬
o te avae to te tane e to te vahiné atoa.
iiva e 1
pq
g
aoaa ia’na te tahi hioraa
peete e i to’na faufaa no to te fenua taalia 1 te
feitfitoitoraa, te tahi tapao hapa-ore no to la oti, ua haapaohia te man hantiraa toa. Ua faaotihia taua farereiraa na roto
na lîdijg p’h-apî porotetani hinaaro i te ora, E Volley-Ball, oia hoi te tairiraa popo-upeà.
i te pure e na roto i te himene U‘i apî
E torn. tahna i faataahia, e ono pnpn o
parau mau! eita te enemi e faaea. Eita
no te taa-è-raa :
tei lianti i te taime hoe !
,1 to’na atoa râ te Fatn e faarue i tei hinaaro mau
I
I te faa-avariraa ofai-tapao, i te ahiahi
)aoa ïa ia’na.
Ua tae tatou i te hora no te taa-è-raa
oromeUa tià atoa M. ADNET, te Peretiteni ua porote faahon te U‘i-api i mua i te feia
A tiaturi papu tatou e farerei faahou
â, e te faatere i te n‘i apî. Ua parau oia ia M. mana, te Tavana Rahi e te Faatere no te
Ref.
■roo.
B(fNZON e eiaha oia ia vare i te hohoa Taiete Metua no Paris; e na himene atoa
raton i te himene hopeà ( “ e te U‘i-apî
Eere te farereiraa hopeà, e borna !
y i te 3 faajiiahia ta’na i ite. Eiaha’toa te u‘i apî
nei...
”
).
I
te
pô,
i
nia
iho
i
te
mahora
ia titan i te parau monamona. E ere teie
E farerei faahou laiou'ie hoè mahana
no te ofai-tapao e i, mua i te nahoa rahi,
II
haama- taime i te taime no te haamauruururaa,
ua hauti te U‘i-apî i ta’na mau hantiraa
i ta’na ° te taime rà no te maufaaitoitoraa paari ;
A mau tatou i te rima i teie nei hora
teata taata-ora. Manrnnru i to Maharepa,
e ere i te taime no te auhnne, o te taime
la etaeta te tanra no te Aroha
to Mahaena, to Pirae, to Paea, to Papeete
LOT i
toijaa : Ua fatxite
“
L
!
’E PA
4ATOU
.
^
'
rO”
neneraa. Teie rà, tnpn noa’i te
e
to Punaauia tei faaoaoa i to
raton mau
noa'i le tahi pae, ua taeae i tana pô rà. Ei opaniraai tana oroà
aahia i teie nei te hoe tiatnriraa apî i roto
rahi ra, ua parau na raatira pupu e hitu
i te aau no te feia apî protetani. Aita e
nehenehe ia otolie i mûri.. E ua faatià i ta ratou euhe, oia hoi to ratou hinaaro
M; ADNET i te parau no’na iho oia hoi j i te tavini ia lesu e i to ratou mau hoa
III
Na te Atua tei here ia tatou atoa
Na te Atua tatou e faafarerei
faahou
J. A.
POROTETANl
VEA
6
(’iII.BERT i te 24
Ua raoè atoa’tu
moment où je vous quitte, mon vœu,
au
Me, i teie matahiti. Ua lae mai oia i
Tahiti nei i te matahiti 1926. Te tumu i
farii ai oia i te toroà haapii-tamarii i roto
plus encore ma prière. C’est aussi celle,
soyez-en certains, de toutes nos Eglises
de France qui vous entourent de leur af¬
Parau no Pads,
o te hoè ïa oreroraa parau ta M*’”" I)EBRIE i parau i Farani e tei haaputapû i
fection dans la cômmunion du (ihrist vi¬
no
i te Sotaiete Faatiipuraa
1949.
aau.
Paruparu noa’i to’na tino i teie nei
hopea, aita oia i faaea i te
mau matahiti
pure no te Ekalesia 4’ahiti. E haamana'o
ta’ha mau tainarii-haapii ia’na ma te oto
O
te aau.
tei l'aaoromai
te
mau tamarii nainai ta’na i haapii
i Pa¬
E vahiné itoito roa oia o
i te huru hauti e te inaniania rahi no
CHARLES
-
VIÉNOÏ
( 6'"’-'' nrikle)
Fidèle au principe des Missions Protes¬
tantes de formerrapidement des personna¬
lités au sein des peuples qu’elles évangéli¬
e
tuhaa i reira. Ua pupu oia
ia’ua iho mai te tuutuu-ore. I teienei râ, tei
pihaiiho oia i te Fatu no te ora mure-ere.
MESSAGE DE MONSIEUR LE PASTEUR BONZON
( suite de La page 1, colonne 8)
Dans le cœur de
qui ont assisté à cette inau¬
de leurs successeurs.
tous ceux
guration, un mot d’ordre dok demeurer
gravé. Je le leur rappelle aujourd’hui et
je l'iidresse également à tous les mem¬
bres de nos Eglises qui ne Font pas enten¬
du mercredi dernier. Ce mot d’ordre ins¬
crit sur la banderole ipiillottait au-dessus
de la pierre commémorative, c’est la pa¬
role de l’Apôtre; “MARCHEZ COMME
DES ENFANTS DE LUMIERE”.
tahitiens,
Amis
emparez-vous de ces
quelques mots, faites en votre devise de
chaijue jour. La merveilleuse lumière dans
laquelle vous vivez, au milieu d’une nature
splendide ne subit pourtant pas à donner
la paix et la joie pour lesquelles tout hom¬
me soupire en secret et souvent sans le
savoir.
La lumière dont parle l’apôtre est tout
autre:
le
c’est celle, toute spirituelle, que
pardon de nos fautes et
l’espérance
de la Vie éternelle mettent dans nos cœurs.
i
Teaua Ahuutu,
maître-adjoint, uéeedj :
l’âge de 23 ans, la même année quel ;
Viénot (1903). 11 fut un jeune homme
prachable dans sa conduite, aimant l’étL
et le travail et ayant compris qu’il
dev|
à Jésus et aux
enfantsi
Lorsque, en 1895, M. Viénot confie ;i
Ed. Ahnnela direction de l’Ecole des (1
Malheureusement il se heurte à l’incom¬
leur propre race, même au risque de
voir leurs enfants abandonner la religion
de leurs
pères.
11 écrit:
“Européens et Tahitiens vont
aux écoles qui, à leurs yeux, sont les plus
importantes parceqii'elles ont à leur tête
un nombreux personnel européen. Or les
Frères, les Sœurs, et les Pères pullulent. ”
Malgré le dévouement et les capacités réel¬
les des collaborateurs Tahitiens à l'Ecole
Protestante, malgré les succès remarqua¬
bles obtenus
aux examens ( entre autres
Elémentaire) et les méthodes
d’enseignement qui font l’objetde rapports
élogieux de la part des commissions d’ins¬
pection, cette attitude déplorable de mé¬
fiance de nombreux Protestants Tahitiens
envers leurs propres écoles persistera.
Un rapport de la Commission d’inspec¬
tion de l’Enseignement Libre de 1892 loue
au
Brevet
l’excellente tenue des élèves, et la méthode
d’enseignement qui développe l’intelligen¬
ce toute entière et pas seulement la inémoire. “Les élèves comprennent ce qu’ils
Viénot attire l’attention sur la difficulté
d’enseigner en même temps des fils de Gou¬
verneurs
et des enfants venant des Iles.
En 1887 un journal de Papeete men¬
tionne l’introduction par M. Viénot et Mlle
Bohin de la méthode “Phono-mimique”,
et pour tous les mem¬
bres de nos Eglises pi’otestantes, tel est
Tahitiens, Viénot cite un beau fruit del’édu-
voyée à Paris.
En ce qui concerne les collaborateurs
cation
hitiens.
nouvelle offensive catholul
protestantisme à Tahiti.
En effet, prenant pour prétexte le
çons,
une
menace
le
clin momentané des Ecoles gouvernemp^y^—
taies, plusieurs pétitions demandent ““S; ~
publi( 'S) h
(J
ques romaines. Personne n’est dupe qii
à l’origine de ces pétitions, de sorte ç
la menace sei'a rapidement écartée. ;
.
Citons en passant que M. Viénot
estl^ |.g 4
teur du premiér arbre de Noël à Ta!t,„.K i
i'-I-A
'
Il le fabrique sur roues, en 1892.!
tctcini
En 1898 se réalise un projet très chif
Viénot, par l’acquisition de “la (.roii
'
Sud”. C’est une goélette de 30 tonnesP
remise complète de l’instruction
entre les mains des congrégations catb
Tl
—'
■
rendra bien des services, mais cfont l'I OP
ministration sera une nouvelle
‘
tracas et de fatigues pour Viénot déjà aimu
blé par les multiples besognes
pis
sourceL‘P
qu’exigfé
responsabilités dans la vie de l'Eglkatoa.
l’Oeuvre scolaire et la vie publique, l to t.
ses
Viénot souffre d’une maladie de
c(ia ra
et le docteur lui conseille le repos.
l![eiss (
pond: “J’irai jusqu’au bout. S’il le faii|i.^ pj
mourrai à la tâche.”
mau
( à suivre)
ta;(è
,ehia
Te
lisent. ”
genre langage pour les sourds-muets, qui
permets aux élèves de savoir en un mois
ce qu’ils apprenaient en un an.
En 1889 M. Viénot reçoit la médaille
d’or pour l’Exposition Scolaire qu’il a en¬
tous qui m’écoutez
déjà, dans un Vca Ponf;
laire.
Lumière que Jésus-Christ, seul,
donne, car Lui dissipe toutes les ombres
de nos vies, éclaire nos doutes, apaise
nos craintes, fortifie notre foi. Avec Lui
et avec Lui seul, nous pouvons marcher
comme des enfants de Lumière, de Sa
Lumière. Qu’il en soit ainsi pour vous
C’est la
avons
consacrer sa vie
préhension denombreuxTahitiens qui pré¬
Na’iia iho i amo i te fèrent
les instituteurs européens à ceux
,inau pau no to’na oraraa tino ; aita hoi ta
de
Sotaiete
Nous
tani, évoqué la belle personnalité ipi
sent, Viénot confie dès le début des respon¬
sabilités aux Tahiliens dans l’œuvre sco¬
peete e i Uturoa.
te
dii
parmi lesqiy
des gaillards de 14 à 15 ans, trois fois
forts qu’elle, contraste avec les femme
mœurs faciles qui dans lesdescription;,;'
Romanciers personnifient la race talnl
école de 100 enfants,
une
ne ”.
E ua rave maite oia i taua to¬
roà ra e 23 matahiti te maoro. Ua hoi
atu oia i Alsace, i Faraui, i te mataliiti
to’na
Amen.
vant.
insli;.):]
Ecoles Protestantes. “ Une jeune
trice Tahitienne remarquable qui
religieuse et morale donnée aux
mau fauturu i te VEA:
Lpo i
TEAHUPOO:Tahiarii I0:MAKATEA:
25 Tavae 25 Tetuateai 10 Ato 50 Ed.
nui 20 Buchin 100 Teiho 50 Tautu Aru p
p
Viri Tihoni 20 Hikitahi25; RAIATEA: W,
Bernardeau i 10 farane.
*
Hojofai
,
Te
la
mau
tauturu i to RAPA
|a i lli
iman
i te Vea i mairi aenei; ua hapfi
mai vetahi mau hoa i ta ratou moni taul
no
au
te atii
tupu i Rapa. O Tekararo 50?
100 Terai d. 100 Buchin 250 Hamai
tahi 100. la amuihia e 850 farane
250^,^^®^
Na te Vea e feruri i te ohipa e hapoO'^ ^
hia'tu i Rapa na roto i taua moni ra.
Mauruuru roq!^®™
uua
Imprimerie KUe F. Juventin - 1, me Com« Destremeau - Pap«ia UC
a M"^
ARAl
■aea
Fait partie de Vea Porotetani 1956