EPM_Vea Porotetani_195605.pdf
- extracted text
-
rance.
12 aveci
dernier
difficile]
;nr
prés
ns
3
ail
des
en
1.
Cette
s.
:hez ’d'"
réii
ne
sa
énot
Hoo i te mclcütili Iwè: Mok-ahuuu taiia.
il/. P reiss,
.—
Dirccl'nir-Géniui.
irvir la
euvres
I
MATÂVAI, i te 14 no Tinnn:
I te
Montbi
ès 2
î
Conseil
( ]J
Te Vapua iaitai ei îoiîiy hoè roa
no
par Mp/j
nde affcl; Te
te hoè Arapaa ap!
1
sejoi|;.
O
no
de
e
nei à te Vania no‘lésa i roto i
décret
pis nei ao. Te iteahia nei à te hoè niaii
Z hien iil
raraa rahi i Marite Apatoa, e i Matatata, e
îral, de te hoè rnaii Anhi i
Atirita.-
Qia tei laaapîi te Ekalesia no lésa i tera
Effusion du Saint
aita tatou i faa-i-aia i te Varaa Alana
00
nia mai.
Varaa-AIailai
Mostai sa!
faafaa-ore, mai le
Na te inataÇora e r-a te aaahi ainà no le
Issu s fese nss ao :
te Veirua
7c (oliipa
ance,
taaa mau mea ra ei inca
no
~
mono
ipaadiakono eno te Ekalesia taatoa, e riro
mea e,
é d’exce! r'm’i
C
vai nei ii te inana no te Variia-Maitai.
n
Ofai-Tapao faatiahia e te Ekalesia 1 aliiti.
ans '
mes.
■e
hora 10: Raaavariraa
TAURUA RAHî.
anae e
faariro i te
maa mea
tahito ei mea api, te maa mea tahati ci mea
haaahana, te maa mca jroari e te repo, ci
mea maramarama e ei mea mâ
roa,
t<' mea
Si
nous
Esprit
Fermetore-des
Eglises?
n’avons pas l’Esprit
vaut mieux fermer les
de Dieu, il
églises et les tem¬
ples, en condamner les ]K)rtes, meîti e ane
« Dieu aie
pifé tle
croix noire et s’écrier:
nous».
haavare ei para,a maa.
Ohipa 19/2: “ Ua noaa aiiei ia ôatou te
le Varaa ?vlaitai i tooatoa vai faarooraa?”
Si
pasteurs, n’avez pas l’esiirit de
L-iea, il vaut mieux vous arrêter de jn ccher
vous
"
e
et dire aux gensdè rester chezeux. Je
i tera tan.
pense
‘
0 te Varaa-Aiaitai ïa tei tono i te inaa
^
matamaa i Tahiti inà nei, e oia,
,
mm
Taaroi faaterehia
^^itèfliai-tupana
faafarin ia Papeiha inà, ia Tamatoa, e
e rave-rahi i te Mesia. AaVairao.
^5,!
Charle
% Varna Alaitai, aita raton i taia faahoa
donial (j ^laa varua iino, e anaa te Varaa-AIaitai
t^tou haapae-roa-raa i te inaa peu tahito
français] ) tp pô mai : te iaa-ava, te oriraa
faafaa,
léil Supi
numiraa taniarii, te taparahi-taata etc.
lanri,
jg Varaa-Maitai
poro-haere raîxceptiOji^j i te Evanelia ma te pnai.
lire^ pre
aa
Varna Alaitai e faatana faahoa i
hiifa no'te Ekalesia matamaa: e rotahi
eanie
ahiti,
g
anaanatae te aaa i te maa
ohipa
jour (I ^g faaroo.
n
I te taime e faaara’î te Varna i te hoè
,
car
les
Vitaapaoraa-Faaroo, e tapa jmai
i roto
Talit>^.^j^ |.g
ohipa faatupuraa parau, te
e, et siLrja
pelerinaraa, te maa patoiraa i te
lau
lit-il,
lest
peu ta te varua ino
laLfan e faatupu nei.
e
ta- te
varaa
no te haamaaraa
nia i
(Josua 22 ir. 34).
umeraa mai i te Ui-Api i roto
[te ohipa O te faaroo, ei faaapiraa i te
suivre) ® ^ teitoifo no te mau orometua, no te
ceuv
DerfrewtUfl -
pas
“
Alairi ihora te taniarii a Realiena e le
a Gada i te
ioa o taaa liita fa ia
EDI .'lia ô aéra hoi raton, ei ite teie no
Si vous chrétiens, n’avez pas l'Esprit de
tamarii
Dieu, vous' êtes
comme an
tatou, e O lehova te-Ataa. ”
encomhrant le terrain où
Omuaraa : A noaa noa’i ia Reuhëna, ia
Gasa e i te opa-vaehaa o Alanase ta-raton
tafaa fenua i te pae hitia o te râ no lori-
tant du fruit
dana, aita
noaa
raton i parahi iioa i te vahi i
ia raton. Na roto i to raton aataeae-
apee noa to raton maa nu a i te
raatira ia losaa no te hararaa i te maa ta¬
faa etoe ra no te fenaai faaaahia ei nohoraa,
raa
aa
no
Isei'aela taatoa.
la oti te ohipa amai, ua hoi faahoa Rea-
hena, Gaza e Manase i to raton iho tafaa
i rapae ia Kanaana. 1 reira to raton
paluraa
i te fata rahi
o
EDI.
TÜMU I: Ua riro anei Edi ei faatu¬
pas'^ ara tatou: A ferari noa’i tatou i tei puraa i te amahamaha. e aore ra i te
‘.uropeel^^^j ravga aravihi ei faaapiraa i te hohoa i fahoè no Iseraela ?
t
parler en termes trop forls, (piand
je dis qa’anc assemhlée dans lé'pays sans
le Saint-Esprit est une malédiction
plalùt
qu'une hénédiction.
ne
Pahonoraa i : Ua parihia EDI ei tumu
te amahamaha ! Teie hoi te
pariraa no
no
Taio i te tuàtiraa i te api 2, anairaa /.
arhre
an
stérile,
arhre jior-
pourrait croître.'..
Alort et condamnation à tonte église
ipii
l’Esprit, qui ne* languit pas
et ne soupire pas
jusqu’à ce que l’Esprit
n’a pas soif de
se
soit manifesté aa milieu d’elle.
L’Esprit est toujours là. Il ii’ei';!'amais
reparti depuis qu’il est descendu à la Eci^tecôte, mais il est souvent attriste et hlessé.
Or le péché contre le Saint-Esprit (xst im-
pardonnahle.
Par
conséquent, » présentons-nous
au
Saint-Esprit avec un cœur hrîsé, luarchons
humhlement,devant lui, servons-le ardem¬
ment, séparons-nous-de tout ce qui ris¬
querait d’attrister l’Esprit, afin (ja’ll detjamais.
meure sur nous dès main-tenantel à
D’ajjrès Spfi'geon
to Iseracla iaReubena ia (iada mâ: ir. 16:
“Eaha teie liara i ravehia eoutou i te Atiia
O
P O R O r E T A N I
V E A
9
Iscraela...
na
roto i te haamauraa i te
peretiteni no te A.R.A. i faatere i te
parau no EDI, te ioa i mairihia i nia i te
hiero tahito, hou oia i haamau ai i te ofai-
te
tihi.
hoè fata taa-ê..
Ua
Na te otaro tei tuuhia i roto i te niu i
hape teie pariraa. Aita EDI i faarirohia ei i'ata faataa-ê-raa ia SILO, te pû
faaite mai e : Ua haamauhia te tihi no EDI
Aita
EDI i riro mai ia BETELA e mai ia DANA,
82 matalîiti i teie nei) e ua toniohia ïa i te
te haamoriraa i taua anotau ra.
no
matamua i te 22 no Tenuare 1874 (ua mairi
29
tei rii'o ei tau fata faataa-é-raa i te pû no
Mati 1882.
no
Mai te
mea
(Ua mairi 74 matahiti).
te haamau nei to
Vairao i
te faaroo, oia hoi o lerusalema.
ta’na paturaa Hiero i nia i te ofai-tihi mau,
Na te oriire-hau e te amahamaha politita i l'aariro ia BETELA e DANA ei vahi
haamoriraa taa-ê.
oia hoi i nia ia lesu, te ITE e te PARAUMAU e te AMENE ( Apok. 1 ir. 5, Apok.
Te tupu nei â taua hara ra i ô tatou nei,
oia hoi te paturaa i te hoè mau hiero ei
faataa-ê-raa.
Pahonoraa 2: Ua riro mau EDI ei tumu
3 ir. 14 ) e oti teie EDI ma te oaoa e te hau.
Ua farii maitai to Vairao,
oroa
ra.
Te Oroa Me
e te
pii mai ia tatou nei ?
Pahonoraa: Teie tehaapiiraa : la riro te
nian
hiero ei tapa‘o no to
tatou tohoèraa
i te Fatu hoè. Noa’tu te mau loridana tei
tarava na ropu ia tatou: te mau moana, te
mau
fanauraa eê; papaa, tinito, taata ere-
ere, taata tahiti, te mau mana‘o
ia riro noa te
mau
i te h’atu hoè roa :
politita...
hiero ei taaniuraa i nia
o
lesu Mesia. Eiaha ei
tapitiraa i ta’na tusia toto i nia i tera fata
i tera fata, ( ua oti ïa i te pupu e hia na
Hel). K) ir. 10) ei haamana‘oraa râ ia’na,
e ei haai)a‘oraa i ta’na mau haapiiraa tumu
tei papaihia i roto i te Bihilia. Ei tahoèraa
i te mau ili e te mau oi)u no te mau nunaa
atoa.
Opani : Ephesia 4 ir. 4,5 : “ Hoè â tino,
hoè hoi Varna, hoè hoi Fatu, hoè faaroo,
hoè hapetizo, hoè Atua o te Metua o te taata
atoa ra. “ EDI : ei ite no tatou, e o lehova
te Atua, e o lesu te Faaora hoè roa, e ora’i
tatou nei. ”
Haamauraa Ofai-Tihi i Vairao
Ua tupu te oroa haamauraa niu no te
Hiero api i te 29 no Mati i te poipoi. Na
te mahana raumai e na te mau
himene
te Baroika i faaoaoa i taua ohipa ra.
Ua monohia te A.R A. naroto ia Paraita,
no
Adnet, Tehavaru, e ua amui atoa mai Teheiùra or. Teuira or. e o Marama or. Na
u‘i-apî e te mau tamarii e, noa tàroo i
ravai, e te ravai-ore, a horoa noa ma ttura i
aau aroha, e te haehaa, e te faaherehe pori i
ore i ta outou mau tuhaa no te faatupura Varu
E te
te
e
i te
mau mea e
rave-rahi, ei ravea e fafl
e pupu na j
i te
she ia
PURERAA UT API i
Papeete, ei faaineineraa ite Aufauraa-Me
te
mau
tamarii.
Mai mua mai â to te nunaa Tinito ma-
tauraa i te oe no ta raton Haapa‘oraa-Faaroo.
Opua’tura te hoè oire i te faatô i te
tahi
oe
tai
navenave
na
ratou. Titauhia-
piru,veo, ario, otehaaputuputuhia e te lahua, e ua pupu te taatoa
i to ratou mau taoa : te tapea rima, te tapea
taria, te fifi ârapoa, te fifi avae, te moni...
atura te mau taoa
e mau
horoa iiehenehe anae.
Te hoè râ vahiné iti ivi, aita roa ta’na e
horoa no taua oe
ra. Ua ferurinoa oia ma teaau oto e: Eaha
e
Eiaha e parau e: E mahu, e aito ifTeiet
Eiaha e parau e: E aito; e mahu r|i
‘
àpeete
i*-®
E mea rahi te U‘i-Api mana‘o maitai
faatiirorihia na roto i te mau taurearea iin{2. I t
Teie ta ratou reo tahitohitoraa : “ E M.PRUP
HU ! ”
! 10 m
I ta ratou mana‘o
pouri, e aito te taiPhia i
apî inu hua i te uaina, puhipuhi puai i l^arihii
avaava, faahema i te tamaroa e te tani|
hine
na roto
i te taiata. E mahu râ te
apî tei ore i inu e tei ore i taiata.
iVjr
râ, e te paruparu hoi,ji£
tei or^ mato
ite i te faaturaraa ete faatereraa ia ratq'
E .malîii mau
feia tei vi noa i te maa-taero, e
taoa nehenehe e au ia
râ tau
(’nano
-
-
horoa a te vahiné ivi.
i roto
hopoi atu?
Haamana‘o-atura oia i te hoè maa vahi
TT.
„.)0 te
.
iho. E feia tavere-noa-liia ratou e te niî
iateha
hoa iino, e mau tîtî anae ratou no te ni<f
peu hupehupe,e feia toto tarapape
Aita hoè aitoraa.
roa,
afai atu i te tahuà.
tiama, e to ratou tura, e te roo no to rat(
veo
Ua farii
noa
te tahuà i teie horoa, mai
i to’na mana‘o vahavaha,
te huna
noa
ia
taua vahiné iti ra, taora’tura te
reva
e
tahuà i’taua-maa veo iti ra i rapae i te fare.
Faatôhia’tura te oe, e ua oti nehenehe
roa! Amui attira to te fenua atoa no te faa¬
roo i to’na tai navenave i te mahana i faaavari-hia’i oia.
A patehia’i te oe i mûri ae i te mau oreroraa...aue! aita e auraa te tai! Mai te
hurutai o te pani parari! Peapea rahi to
te taatoa o te oire...
Imihia’turatetumu, e uiui-haere-hia’tura
te mau tahuà e eaha te tumu no te ino no
te oe. Inaha, e mau taoa faufaa rahi anae
tei
pupuhia: e aiiro e e ario. Eaha’tura
te tumu i
tai maniania ai te oe?
Parau aturate hoè taata paari e:
papu, te vai
E mea
nei hoè laoà toe tei ore i tuu
Te aito mau râ : O te taata apî ïa, tain
I
E (tan
etua i
tamahine, tei tapea itoito i to rate Ua m
utuafareeno to ratou
—
no
torato*Inauhi
i nia i to’na roi... vavahi attira
oia i to’na roi, rave attira i te veo no te
iti
^
^
nav^-^F^*^
eiaha rà ei tairaa pani parari.
nave,
E aamu teie no te fenua Tinito, teifaatiàhia
“
TUMU II: Eaha ta teie nei Edi e haa¬
e te aroha, e te horoa malfthara
faaherehere-ore, i faanavenave i to’na ta|Ua it€
A riro atu ai te Oroa-Me ei tairaa
a
tamau na roto ia lehova. ( ir. 27 )
te oc i te navCnave rahi e. Na f tumr
ohipa o te Fatu.
â to raton Atua, hoè faaroo, hoè peritome,
tahoèraa vai-
o
Iiaehaa,
aau
ralîilîia’i te tusia ta outou
te FENUA MOA, ei haapii i te mau
Beiihena mà e no Iseraela e : Hoè
te vai nei o EDI ei Ite no te
te oto
hini tei amui i taua
no
hoè faufaa. Noa’tu to loridana faataa-ê-raa,
Vavahi-faahou-hia’tura te oe, e ua faatt«|Ua i
e taua maa veo iti atoa i^oano
Inaha, i te oroà no te faa-avari-raa, aii^^'o i
amui-hia’tura
Parau. Ahaapae rii ite ice-cream, ite teal:
tuniu, ei mono râ ia SILO. Ua riro mai te
hoè SUNAGO i rapae i te otia no Kanani
haaputuputu taoa i te maa veo iti no (Adnet
vahiné veve ta’na i titiri. Tatarahapa’tuiiraa e
oia. Imihia’tura taua veo itlra, e i te hopejraa e
ua iteahia i roto i te repo.
ana‘o
Teuauira, Auvaha-Paroika, e Hamhlin te
tavana noVairao-Toahotu, ite mau mani-
tahüèraa! Aita EDI i opuahia ei fata-
no te
ana,
faaterehia e
hia i roto i te oe. Haamana‘o atura te tahui rator
.
.
Haapa‘oraa-Faaro^^ ’^ ^
E ere ratou te MAHU, e mau AITO
na roto i te AITO o te mau
ratou
lesu taua aito ra. E ere o lesu i te mahu
a
^
1^
Kor
^ Pan
Te rururaa Ekalesia i Papeete «ote
la tai
la
au
i tei faaitehia i teVea no te avii'®
ElHa Hr
ia
na roto i na mahana e 3 i te Hepetoma Mfietua,
No te mea ua ferurihia i te matahiti l!)j
te parau no te toroa Ekalesia, ua fen! Nos
hohonu-hia te parau no Bapetizoraa i te|
i mairi aenei, ua tairuru mai te mau
lesia no Paofai e no Taunoa i SiloaiiAe,
matahiti 1956.
I mûri ae i te mau tumu parau tei fL
terehia i tera pô e i tera pô^ ua faaite
te hoè mau taeae e te hoè mau tuahiwa,
atilritih
P"'
ite tahu raton
iti
mana‘o. E 3 parau tei faatereliia
ijàdnet, Koringo e Paraita: 1“ Te Bapeti-
no
hapa’tuiiraa e te Parau a te Atua, 2° Te Bapetite hope^raa e te raveraa, 3° Te Bapetizoraa e te
ana‘o taata.
faati«iUa iteahia to Satani tomoraa i roto i te
i; atoa r^oa no te Bapetizoraa, ei faariroraa i taua
i-raa, aiijpa‘o no te Ora na roto i te Torii-Talii,
ie. Na ( tumu no te turoriraa, te mau amahai^haraa e te mau peu anoi ».
paha te rahiraa o te Ekalesia tei
e, noa i^roo i teie mau haapiiraa, e aita e ravea
aoa ma litura’i e e manuia’i te oroa Bapetizoraa,
[lerehei'FO^i râ ïa bapetizohia tatou tataitahi i
roa ma
to’na talUa ite
latupurai Varna Maitai.
i te tea ::
-
,
El FAA-ARA-RAA
vea e fiu
ipu na (
I te 1
Tiunu
no
■
e
tapae mai ai, ia tià
Itou Taiete Metua i Paris.
rari.
No te poto o
!’nanohoraa i o tatou nei, eita’turae neheihe ia farerei-haere i te mauParoika atoa.
Teie te tabula o te mau ohipa tei opuahi :
aito
lahu rJ| 1. la oli te mau farereiraa rnatamua i
^peete, e reva te Faatere i Raiatea e hi‘o
maitai t*-®
mau ohipa i te Tuhaa IV.
area iin{2. I to’na bo'iraa mai e haapa'ohia te
E M ÜRUBAA OROMETUA, o te haamata i
:
10 no Tiunu. I taua hepetoma ra e to-
“
te ta iiohia’ite
o
i puai
Fare-Pureraa i Mataiea, e e faa-
ifarihia’i te ofai-tapao i Matavai.
te tamî
Parau oto rahi.
râ te U
ita.
ru
pupu
hoi
oto rahi no te tino orometua
g faaite nei.
parau
oie
^
3. 13 r3tci
e
te
no
te
parau ïa note orometua vahiné o
vahiné, tei pohe i te fare-mai i te
Eperera. Hou te pohèraa, ua faa-
etorator
Inauhia oia e te hoè tamaroa iti.
taiJ ^ damahine oia na Taaroarii mâ, oro-
ïa
' Tefarerii i te rnatamua.
i to ratî
E
rera.
mau
3 tau
farani, reva i,evanelia,
reva rau :
roto i te himene, na
na
i orerohia
mono i to raua iho metua i roto
:
aitof
mahuM^
Galilea i tarii mai i taua ati ra.
la Koringo i faatere i te
pure-hunaraa. e
^ Paraita i faaite i te aroha no te A. R.
ID66t6
orometua e no te aua-pipi.
|la tamahanahana te Atua iho i te utua-
fetii, e i to’na hoa here o Mateha.
la riro atoa teie ati ei haapiiraa i te tahi
Siloam e, ia hio aroha ratou i ta ratou oro;oma Mc etua, e ia amo atoa ratou i ta’na hopoia.
lo
te avfe
mau El
ahiti 19
ua feri oraa i te;
Ebb, Tomite no te mau Ui-Api i té Tuhaa
IV, e na roto i te pure ei opaniraa.
I roto i te Fare-Paroika. tei faaapihia
e
tei faaauhia
no
te faatupuraa
Na to Uturoa i haamata i te
ïa
na
no
faatia-fare
e
ohipa na
2: Te fare tei haa¬
mauhia i nia i te papa, e tei haamauhia
i nia i te one. I mûri aè i te reira, ua
ei tuaroi na na
Pupu atoa e 2: 12 tatararaa no Tevaitoa,
e 12 hoi no Uturoa, e ua opere-atoa-hia
te mau irava patu, mai te reira atoa te
taperaa mahana ua haapaohia te
ohipa faaarearearaa-tino (Basket,
Volley-ball) é ia oti te reira, ua haamauI te
mau
ruuru-atoa-hia te tino
na
roto i te inu-
taofe, e te amuraa faraoa monamona.
Ua inuinu rii atoa ratou i te
pape-haari
te
sirop.
I te pô ua mataitai ratou ma te faaliiahia rahi i te mau “ pièces ” tei faaineinehiâ e te Ui-Api no Tevaitoa : Naomi e o
Ruta; Te tavinr aau arqha-ore; e te tahi
e
mau
huru rii faaarearea e te mau himene.
Eita
roa
e
moè ia ratou
te mau ohipa
lU
tahitohitoraa...
A rohi â, a faaitoito...
putu-
Ui-Api, e na roto atoa i te tatararaa i te
parau no te Satauro Ni-Namu. Ua nelienehe roa te amuiraa-hia te ui-api afaireva i nia i te tahua hautiraa ( scène ).
la oti te pure faaotiraa, ua amui te taatoa
i nia i te mahora o TAUAAO, i raro aè i
te maramarama o te mau
fetia, e tei tau-
turuhia_ e na mori-gaz e 2,
tapea i to ratou rima te tahi e te tatii, hi¬
atu ai l te himene taa-ê-raa : “Faut-il
mene
se
quitter
vaitoa,
tei fa
faaite atclritihia no roto mai i te hoè lata no PaaI
Na Tuteao orometua i opani i te
puturaa na roto i te faaitoitoraa i te ohipa
tuahiiidl, P"' U‘i-Apî Uturoa:
I
e
sans
ua
roiraa hopea:
espoir?” Ua noho to Te¬
reva
to Uturoa mai te po-
“ Au revoir ! ”
nia i te mau
matou.
V.P. Aita anei orua i toetoe i taua oire ra?
faatereliia taua parau ra
huru.
na
pereoo-mataeinaa, ne le tapapa i te hoè
Apooraa i Chambon, te hoè oire pâroo
porotetani i nia i te moua. I taua apooraa
ra, ua ferurihia te mau parau no te oraraa no te utuafare. Ua amui atoa te tahi
mau auvaha Italia, Madatata, Aferita, ia
pehe parau-amui-hia, o te pehe
i te
I reira to ratou haamenemeneraa, ma te
mau
P. Ua tere tia maua
hia te taurua.
roto
haere orua ihea ?
ua
i te mau
ohipa a te Ui-Api, i reira te faatupuraa-
,
Noa’tu te
Pahonoraa : Ua mataitai maua i te maufaaapu apala, vine, e te tahi atu mau maa
papaa. Aita maua i fin i te anui. Aita’toa
Vernier mâ i tin i te ui mai i le huru no
Tahiti e no te Haapaoraa raaroo.
V.P. I mûri iho i teie farereiraa oaoa,
orometua ra o Philippe
te
e
Vea Porotetani; Eaha te ohipa ta orua
i rave i o Vernier mâ, e 2 mahana te maoro?
roto i te parau
ratî^^ mahiti Mateha mâ mai roto i te aua^ aravihi rahi, tei raveliia e to ratou mau
a-FaarofP^ i te matahiti 1953, e ua haamauhia i taeaè i Tevaitoa.
1 AITO
Ui fahou atura te VEA POROTETANI ia
Marurai raua o Taputuarai :
U‘i-Api, reva Satauro Ninamu, no te
faauta e 60 u‘i-apî mai Uturoa i Tevaitoa.
Ua ahu te Ui-Api no Uturoa i to ratou
ahu faaineine-maitai-hia, e ua farii-maitai-hia mai ratou e te Ui-Api no Tevaitoa
o to
au
(A hi‘o i te Vea no Fepuare 1956)
faaunaunahia i
pereoo,
reva
raa
tci
'
U‘i-Apî e 2 no Raiatea : Uturoa
e Tevaitoa, i te niahana maa, 7 no Epe¬
na
navFP^^^^’’ ° Bonzon, te Faatere apî no to
l'aa
Te tere no na Auvaha ui-api no Tahiti
i te Rururaa Jubili i Paris
Ua tupu te hoè farereiraa oaoa rahi o
“
te
ua
8
POROTETANI
VEA
P. Oia, ua toetoe i te pô, e 7
faehau ta maua i tuu i nia iho
,
paraitete
ia maua,
ei haamahanahanaraa i te taotoraa.
V.P. Aue orua i te aroha rahi e, inaha
hoi, e anotau veavea i Farani taua anotau
E te aau, ua toetoe atoa anei?
ra.
P. Aital Ua mahanahanate aau i te mau
fariiraa. Ua nehenehe roa te mau ohipa
hauti a te Pupu U‘i-Apî (U.C.J.G.)e te
fariiraa no te hoè orometua, hoa no Paraita
mâ, e auvaha hoi no te Apooraa no te mau
Ekalesia Kerisetiano i teie nei ao.
Ua
pahono maua i te mau fariiraa na
i te hoè mau hei pupu no
roto i te horoa
Tahiti.
V.P. Eaha te taime i tae atu ai orua i
Paris, i te Oroà lubili?
P. Ua tae matou (e 5 matou) i Paris i
te 12 no Atete e ua imi matou i te Fare
no
te
U‘i-Apî i reira.
V. P. Ua ite ohie anei orua i taua fare ra?
P. Aita, ua ihu matou. Ehia 1000 maaraa
purumu i taua oire ra... i nia, i raro roa
i te fenua... E mea taia I
V.P. Aita outou i ui i te mutoi?
P. Aita matou i ui i te mutoi. Teie râ,
no to matou tere taa-ore-noa-raa na raro
i te fenua, ua pauma matou i nia e ua
ta rahu matou ite hoè pereoo “Taxi ”. Na’na
afaro ia matou i te fare no te
U‘i-Api. Aita râ matou i tae vave i reira
no te mea ua faaea pinepine te pereoo i
te mau maaraa-purumu, no le rahi o te
mau pereoo, ua 1000 e ua 1000 ratou.
V.P. Mauruuru. I te farereiraa, i mua
nei orua e faaite mai ai i te maa mau,
oiahoi no te Apooraa lubili i te hanereraa
o te matahiti.
(te vai atura) '
i faahoro
,
r'wnv^
1
Ci
1
L
qui se donne comme champion du
L’Eglise Protestante et la Politique triolisme français, et dont le comphl
Un 50 tenaire Espagnol... en France
Il y a 50 ans le jjasteiir Albert Cadier
franchissait les Pyrénées pour aller ba])ti-
“
Surtout n’attendez pas desEglises(pro-
ser,
testantes) ce qu’elles ne peuvent pas vous
donner: Les mots d’oi’dre, la définition
de la “Mission du Haut-Aragon ”, avec des
Ecoles et des Pasteurs espagnols. — Au¬
se
dans le village espagnol d’Urdues, le
fils nonvean-né du Maire. Ce fut l’origine
— Toute politique qui
prétendrait 'chrétienne serait en réalité
cléricfde, c’est-à-dire ({u’elle voudrait- sou¬
mettre le pouvoir politique au pouvoir
ecclésiastique.
/Egiise a le devoir de former des hom¬
mes et des femme.s ayant le sens de leur
responsabilité devant Dieu et devant les
hommes, plus aptes t[ue d’autres à voir
les vi'ais problèm-s, c’est-à-dire les pro¬
blèmes où ,la destinée de notre prochain
est engagée, ils sont plus courageux que
d’autres pour accomplir les sacrifices né¬
cessaires. L’honneur du protestantisme
c’est d’avoir toujours voulu former des
hommes majeurs. C’est pourquoi il peut se
passer de tout cléricalisme. D’après R.
d’un ])ro^ramme.
jourd’hui, le seul temple encore pourvu
'd’un pasteur est mis sous scellés depuis
des mois à Saragosse, et les écoles so t
Français et rà,pagnols se sont rencontrés en France, pays
fermées. i\Iais le Id mars,
de la liberté, pour commémorer cet ain-ivensaire.
Le
Sur
un
Saint-Esprif an
territoire grand comme
15 fois
la France, le Brésil voit se renouveler le
miracle de la Pentecôte. Près cie 20.000
lieux de culte évangélique se sont ouverts
en
quelques années. Pins de 3000 pasteurs
y ont été consacrés. 48 collèges forment
des pasteurs. En 1 année 5.463.500 exem-
Melîl Professeur
plairesdes Saintes-Ecritures ont été répan¬
dus. Les communautés protestante^ sor.t
formées de chrétiens à “ globules rouges ”
pleins de vie cl. d’ardeur.
Stras¬
bourg.
CHARLES V.ÏEN0T
I.isez et faites lire “ Pionniers de la roi!'
livre qui raconte les
tantismes au Brésil.
à la Faculté de
( 5®"'® article )
oi’igines du Protes¬
Dès
(En vente chez M. le pasteur Rey-Lescure)
son
retour à Tahiti, Viénot est re¬
pris par l’œuvre scolaire et l’œuvre d’or¬
L.e Saint-Esprit
ganisation et de défense religieuse. 11 }■
met tout le> poids de son activité morale
et la Parole de Dieu.
et politique.
Au courant de l’année 1955 la Bible ou
Nous avons dit que Viénot à été nom¬
des portions de la Bible ont été traduites
en 56 langues et dialectes.
mé, contre son gré, et pendant son absen¬
ce en France, membre du Conseil Géné¬
Le film sur Luther
ral. Il devient maintenant vice-président
Disti’ibué par la “ 20th Century-Fox ” le
de cette Assemblée où il est appelé à
fdm a été projeté dans 52 pays. Le capital
travailler avec des collègues d’un point
de 451.000 dollars qui a été investi dans
de vue complètement opposé.
,ce fdm par la “ Lulhera Ehurch Produc¬
Viénot qui a le courage de ses opinions,
tions” a pn être remboursé intégralement.,
est rapidement fobjet d’attaques violen¬
11 a. été vn par des millions de personnes
tes. mais la Direction de la Mission lui
en Afrique du Sud, Allemagne, Angleterre,,
fait confiance.
! Australie, Eanada (sanf Québec) Cu!)a,!
Pour justifier son action politique, il
Danemark, Ecossé, Etats-Unis, Ethiopie,;
Imrmose, Pays de dalles, Guyane britan-| écrit à Paris “.Fai besoin que vous sachiez
pique, Hollande, Hong-Kong, Inde, lndo-| que si je sors du Conseil, c'en est fini du
nésie, Irlande, Islande, Norvège, Nlle-Zé-i parti iahilien".
lande. Panama, Puerto-Rico, Suède, Suis-:
En effet la situation est difficile. La sus¬
SC, Yougo-Slavie, etc.
| picion contre le Pj'otestantisme tahit-icn
Dans les Philippines, le Pérou, VEgijptel
est abpndamment entretenue et noiu’rie;
et la proninee du Québec ce tilm remarqua-|
Viénot est un des principaux obstacle à
ble a été interdit.
L’homme moderne
i
i
la conversion
au
de supériorité a souvent entrainé le G(|
vernement de la Colonie a commettre
injustices envers des Protestants.
Il est vrai que certains de ses advjj
saires dé FAssemblée sont
et les
1838 et le Protestardisme doit .Il
paraître. Pour d’autres encore il y .i (f
indulgences à gagner par la couver:
des “ Hérétiques ”, et les indulgences |
sont pas à dédaigner dans ce pe.'Ht p;i
de Tahiti où la douceur de vivre
les!
de fréquentes démarches dé
Viénot et à finfluence de sa forte per¬
méfaits, que le s/jor/tient pour un ennemi, :
et dont l'esprit social déplorer les ravageüè. ;
qu’avant de l’emprise du Catholicisme
risqj
payée par un long séjour au ]iij
gatoire.
Il V a aussi les coalitions d’intérêts {(/'^
ne sont pas d’ordre confessionnel ) et (
d’être
dressent contre les
se
interventions i iVfq
faveur de
peuple tahitien.
D’aucuns ont reproché à Viénot d’avil
accepté des missions officielles de piL.°° ^
fication dans les Archipels Protesta? ®
que la France était en train d’anne.\(^° '
Ce n’est pourtant pas pour être les
Viénot
en
truments
du colonialisme que
Viénotp^'® '
missions
licates, mais bien pour éviter une inul^"^*^
F. Vernier ont
accepté
ces
effusion de sang.
Ils ont d’ailleurs été mal
tupurc
récompenstf°'
puisejue, en dépit de leurs efforts, la
pagande anti-protestante a continué neine
dant de longues années.
i Far
Viénot reste obsédé par le probl-à
.je ^eh
des Archipels : les perturbations poli
ju '|umi
ques ont eu de lâcheuses conséquem
dans la vie des paroisses ; le pasta
autochtone n’est plufe à la hauteur de
situation, il fondrait visiter régulièrenii
les Iles... Comme jadis John Williai
fe
Viénot est hanté par la nécessité dï fini
1 e te
bateau
missfonnaire. Il faudra attenl
l’année 1896 pour
réaliser ce projet.
lu orc
t
'fah
Sans relâche Viénot s’efforce d’élevei ou toi
niveau du
peuple. En 1886 il fait p'’ijita!tir
illustré et biliii^vai al
du pays : “ l’Arc-en-Ciel ”. Rédigée"et ijno te
primée par Viénot, ôette feuille n’abom vav
.pas seulement des sujets religieux, irtfou i
elle s’attache aussi à développer finstr-^ V
tion générale de ses lecteurs et à infe®^®?’^
tre le premier journal
sifier la lutte anti-alcoolique.
rapide et facile de Tahiti
Un homme vraiment moderne se défiera;
de l’alcool, dont la science démontre
Ecoles. Tahiti a été voué à la V
ge en
va
^
e
En 1896 fArc-en-Ciel est remplacé l'i-g
Catholicisme Romain.
Grâce
de bonne il|
Catholiques fidèles, ils doivent “ comiij
tre niérésie ” par les moyens politioilj
nn
a
autre illustré : “ l’Ami des Tahitieii-j^jjj j
(Te Hoa no to Tahiti).
(à suivre)
sonnalité, l’Administration se libère mieux
~
■
Imprimerie Elie F. Juventla - 1, rue Com^ Destremeou ~
latere
^
.Papeelâl 1
*eà râ
Fait partie de Vea Porotetani 1956