EPM_Vea Porotetani_19560304.pdf
- extracted text
-
Ie 56
Matahiti
HIHl 3
MATI-EPERERA
i956
O
iratiou
TE
e
4.
jû
loi
]
lectüliti^
)as
coni[,
MinislL
ée clernl
bord eil
;
Hoo i te matahiti hoè: ÜOK-AHViw TARA.
—
M. Prciss, Directeur-Gérant.
‘•Te ora nei te Mesia, te ora nei to‘u faaora. Ahiri aita, eaha’tara te faufaabio to‘u oraraa, e no te mau rohirohiraa. E mea faufaa-ore
ïa î Te ora nei râ te Fatu, ua tia t'aahou”.
Lutero
d’un d'J
hef du ■
La N=‘''l
“
r alcool j
ut civil'
Evanelia
ant des Pororaa
n'ès le îr
;
no
e
niaisoi
i roto i te
Bora-Bora. Teie ta’na i papai
Ua poro te orometua Adiveuite e:
Te
iteahia ia’na te ioa Dimanche i roto
te'Bibilia, e aufauhiâna’na 10.000 farane.
e Comit E ere teie te peu apî na te Betania ei
iementiiatianianiraa i te feia Porotetaiii. O ta ra)u
teie ravea, mai to ratou à ôraa
mal
roto ite j'aaapu, tei marari.noa i te mau
ou
rometua porotetani na roto i te rohirohi
te pororaa i te Evanelia no lesu.
de
Teie ihoâ ta ratou ainu tei ore roa i rave-
che. El
era
3a e te mau Aposetolo no lesu.
i roto i te “Lame|3a
mtrôler
lede laipî” no Titema 1905 i ta’na palionoraa i
Elle s’;®’ orometua Betania matamua tei tamata
cer de É faaamahamaha i te nana i Huahine. Teie
Te taio nei tatou
acassanjg parau :
la joie; “'Ua
parau oe ito Huahine, mai te mea
)que
un^
f^aite mai i te irava i
j
^ ^g gjjjjpatei parau mai e, ua faarirohia te mahana matamua no te hepetoma
nfalv^^ll^ Sabati, ei mono i te Mahana Hitu, e
[
i ta’u Hamonia i taua taata ra.
Lue te peu no te tamarii e.” (I teie nei
pgtp !â, te tauihia nei te Hamonia ei tino moni
de d’ini[0-^0 farane. E mea ataata rahi te peu rii
est enflMe tamarii!)
,g
rdonné,! “E ui atoa vau ia oe, e tia anei ia oe
;itons .T8| faaite mai
i te irava i roto i te Evanec toute
ija inei, e tei haapii mai e, e ora te taata
isie etlj^g Mahana Hitu?
lésirer ai
È riro paba, ei te mahana e pahono
fin que
liai ai oe i teie nei uiraa. e pahono atoa
Pierre
au i ta oe. “ Mataio 21/23-27. A imi, e ia
,ea, a faaite
mai. ”
roa mai
mau
ia
oe,
o
tei haere
e
ei
haapuraa e ora’i.”
•‘Te ite papu nei oe e, ua haapiihiato
Tahiti mâ nei e te mau nei ratou i te Parau
a
te Atua
e
te ioa
no
lesu,
e
ua
ite atoa
te rahi noa nei â te Etene i roto
i teie nei ao i teie. nei à. Ua 10 e ua 100
oe
e,
te milioniraa. Ealia
oe
i ore i afai atu ai
i te parau maitai no te MAHANA HITU
i reira ra? Aita anei oe i aroha ia ratou?
O te
e
mau
pipi maohi anae na lesu ta oe
aroha mai ? ”
“
Te papai atura Paulo i to Borna : “Oia
ïa, i titau maite na hoi ia parau vau i te
Evanelia i te mau vahi nore i ite i te ioa
le Mesia ra, oi patu noa hoi au
no
ta vetahi
e
ra
i nia i
nia ( Borna 15/20 ).
Eaha, aita anei to oe aoao i patiatiahia
i teie nei Parau
atu
au
na
Sommes^nous sauvés? Oui m non?
ei faatupu i te maro
Ekalesia no te Fatu,
faatia i te parau no te MAHANA HITU ei
soi;
gérés,
taeae mai
mau
mai te fenua
te
mai te hoè lata na te hoè taeae Po.
L
na
E hoa, te mauiui nei to’u aau, ia ite
i te
au
Paulo e : Oi patu noa
ra niu? E ere
i nia i ta vetahi è
anei te ohipa ta oe e rave noa nei, maori
ra te
patu i nia i ta vetahi e ra niu ?... A
feruri maitai i te parau na Paulo ei opani
i tia taua paraparauraa. ”
Nombreux sont les chrétiens qui ne sont
pas sûrs de leur salut, et cette incertitude
est souvent honteusement exploitée par
qui font la cliasse aux adeptes. Or
pouvons être sûrs de notre salut,
sans pour cela changer de religion ni nous
ceux
nous
faire
amis,
m'à avoué
jour son inquiétude au sujet de son
salut en me disant: “Nul ne peut être
sûr de son salut, à moins de présomp¬
mes
un prêtre,
un
tion”.
Il est vrai que nous sei'ions des orgueil¬
leux si nops prétendions être sûrs de no¬
salut par le mérite de nos œuvres.
Mais la Bihle nous dit clairement que nul
tre
peut mériter le pardon de Dieu et son
ne marchande pas avec Dieu.
Nombreux sont les chrétiens qui s’ima¬
ginent pourtant pouvoir faire leur salut
ne
salut. On
par des dons, ou en se liant aux nom¬
breux moyens que leur propose ou im¬
pose leur Eglise. Ils se donnent beaucoup
de peine pour rien puisqu’à la fin du
compte ils ne sont même pas sûrs d’être
sauvés.
Si
Pororaa Evanelia na te Momoni :
rebaptjser chez d’autres.
Un de
nous ne sommes
pas sûrs d’être,sau¬
vés, alors l’Evangile n’est plus l’Evangile,
E fare nehenehe ta te Momoni e patu nei
il n'est plus la Bonne Nouvelle du
i Patiq,
Jésus a dit : “ En vérité, en vérité, je
vous dis que celui qui entend ma parolo
i nia i te aivi, ei faaiteraa, e te patu
atoa nei ratou i nia i te niu no vetahi ê. E
te imi nei â ratou i te mau vahi afaafa ei
uputa tomqraa. Te vahi maere râ, to ratou
riariai te Katolikai oreai ratou i unie mai
ai i te Katolika. E pouri
tani faatupu
noa raa
rotopu ia ratou iho.
rahi to te Protei te amahamaha i
Salut.
qui croit en Celui qui m’a envoyé, c
la vie éternelle, et ne vient pas en juge¬
et
ment, mais il est passé de la mort à la vie!’.
Jésus dit: “il a la vie éternelle”, et il
ne
dit pas “ il aura peut-être la vie éter¬
nelle, ce n’est pas sûr... 1”.
(voir la suite page 5 - colonne 8)
I
PO RO T E T A N I
V E A
haaviivii i te i‘oa o
to oe ra Âtua; 0 vau o hhova!
Eiaha
Lev.
Te Poa no te Atua i roto i te mau pure.
I — Te pure, a te mau tupuna i Tahiti
nei i nuitaa ihora : E pure pouri ia !
Ua pure ratou no te miau mea atoa,
noa’tu e ohipa ino roa, e aore ra e ohipa
te faataaraa i
te pure tei ore e au ia pu-
te pure e au e
rehia.
II — Te pure i to
tatou anotau ma-
ramarama :
E mea pouri te tahi mau pure, e e mea
maramarama
te tahi mau pure.
Teie te hoè
mau
i roto- i te mau
poui i te pure no te omuaraa i
haapiiraa himene Tiurai, mai te
mea e riro taua mau ohipa ra ei umeraa
i ;te taata i roto i te mau ohipa taiata e
te inuraa ava. E 'jiure Mamaia iaE mea maitai rà te pure ei parurnraa
i te taata, ia faatupuhia te n^au ohiiui ma
E
te
te
mea
mau
mâ,
e ma
te autaeaeraa.
2) Te i‘oa no te Atua i roto i te mau
tueraa-popo etc.
E mea -pouri ia tiatui;ihia te pureraa ei
omuaraa no te mau ohipa hautiraa tino,
ia tahitohitoliia te pure i mûri a‘e, na
rbto i te mau l'ehraa, te taputo e tel'aataèroraa. Ei reira te i‘oa no te Atua c haa-
e
viiviihia’i.
E
mea maramarama
rà ia fariihia te
i roto i te aau, e ia faaotihia te tueraa popo ma te oaoa, te hau e te mâ no
pure
te taatoa. Ei reira te i‘oa no
te
Atua
e
iho'a’i.
papaihia: “ Ua faaite tauafeiara i to ra¬
e ua
])olitita:
:E mea j)ouri ia titauhia te pure ei oniuaraa, c ia ore roa te hinàaro no te Atua
j haapa'ohia i mûri a‘e. E tahitohitoliia
te.i‘oa no te Atua i\a roto i te mau faaarèpurepuraa i te mana'o e te aau taata.
E mea nehenehe rà te pure ei taututùraa .i te mail paeau politita i te imiraa
i te pae
hiti te
pulîia e te ohipa politita, noa’tu te m|
faaararaa.
Teie te tahi vahie au ia faaatarohia:
bapetizohia ratou i to’na i‘oa. Na te
i te tahi pae. E parau
taua parau ra.
E 3
Aita matou i ite, e mau etene anei taua
i te matamua, e aore ra e feia ba¬
ra
petizohia i roto i te hoè fare-pure-raa Porotetani. Ei mai te mea ua bapetizohia
ratou e te hoè orometua poroletani, ua
bapetizohia raton i to vai i‘oa? I te i‘oa
no
te Metua haavare, te
tamaiti e te
ino?
Mai te mea
ua
no
bapetizohia ratou, éaha
ratou i Iiaapiihia’i i te
te Atua, e no lesu, e no te Vania
noa
i te mau maroi'aa pojîl
te mea e mau metua ratou
diakono i rapae
tita,
no
mau
huru atoa.
faatupuhia
ohipa maitiraa ma te tura e te haapa(||
Ua ani atoa teie lata ia
te
mau
faaino.
2) 1 te 1 no Tenuare ua haponohia h|
metua matamua e tae von mai i teie maha-
na? Aita anei te mau orometua porotetani i iriti i te parau no lesu na roj:^ i te
ma
l'eo
Tahiti, ia faaroo to Tahiti iÿha e ia
raa
ora
te fenua?
to’na taeaè
anei te parau no lesu
mea -ê
no
te Betania,
e
e mana
taata paari tei utuhihia, noa’tu
iti tei pipihia, e feia paruparu ana‘e
tatou. Te aiu o te arataihia i jiiliai ilio ia
lesu na roto i te tauturu no te Varua-Maie aiu
e aore ra te taata paari o te tiaturi
i taua Varna ra, e ora ia! Aita’tuaie auraa
taî,
no
bapetizoraa, maori râ : “ üa aroha
té
ia ratou e,
eiaha r|
ohipa politita ia faariroliia ei faatup|
te
te faainoraa te
i
taeaè
porotetani!
e
haamau i te
te Atua ia tatou e ta tatou mau
ato^
Paroika Porotetani
onoono
hau ê
Maitai Betania, aita’toa i le i‘oa no te Toru-Tahi Momiini, Katolika, Porotetani.
e
mau
i roto
bapetizoraa na roto i te i‘oa no te Atua
Betania, te Tamaiti Betania e te Varua-
Noa’tu
le
te ani
porotetani, e ia faaitoito âj
nunaa Porotetani i te tamaraa ia’na il|
atu anei i roto i te bapetizoraa Adevinete ?
I to‘u hi‘oraa,^ ail a lesu i
fai
i te mau fare o te
vaiiho i te mau orometiia e te mij
roo, a
lata i
E
fl
iho ta‘u lata tei papaihia :
ratou e, a faatura
Maitai tei a‘ohia e tei haapiihia e tei porohia mai te taU i tae mai ai te mau oro¬
i te valia
pari haavare an;|
1) I te 14 no Titema ua haponohia h()
lata i na Tomite Politita e 3,<^ei aniraaj
te
te tumu i ore ai
i‘oa
«J
parihia te P"' no te A.R.A. Ekalesia Tj
i teie mau taata rii here”.
anei
Ekalesia
vahi taratara tei faaarepur]
hiti, ua piri oia i te tahi pae, e ua au-oj
Atua i ninii mai i to’na mana aroha i nia
feia
mau
ei P’aaora no raton,
tou tiaturiraa ia lesu
tamarii,
i te horoa mai i ta’na Tamai¬
ti ra ia lesu, ia faaroo tatou ia’na e ia
ora tatou”.
la hio vau i te tahi mau taata tei utu¬
e ua tae, roa
3) Te i‘oa no te Atua i roto i te mau
rururaa
üa faaite te Veà Adivenite no Tenuare
Varna
hioraa i ô ‘tatou nei.
1) 'Fe i‘oa no te Atua
faaineineraa TITRAI :
ia haamaninahia i ta tatou
1956, i te hapfetizoraa i na taata too 10.
No Arue e no Tautira ratou. E teie tei
18/21. V. h.
inaitai. Aita ratou i ite i
politita. Te vahi rahi mau tei hinaarohi|
Eaha te bapetizoraa mau?
os s
♦
i te fenua.
3) I te 17 no Eepuare ua papai te
i te hoè auvaha
no
i ta’na oreroï-aa na roto i te
i‘oa
no
pati
iI
te fenua, n,o te
raveraa
te P"' ei tautururaa i te
hoè p|
riraa ia vetahi ê.
faaterej
la au i te parau a te Tomite
te' mau Ekale.sia Porotetani i teie nei al
eiaha
e
ô i roto i te tahi paeau a
atu ai i te tahi pae, ua haapa'o
faain
atoa n|
i taua parau faaararaa ra.
Ta-matou ehinaaro: O te hoè ïa ml
tou
ej
auvaha aau aito ei paruru ia Tahiti
Farani i te mau ino e tupu puai nei
(iiil
ava, taiata etc), tei imi i te orara^i rail
no
te taatoa, e tei ore
i tauturu i te fe|
totova i te Ekalesia Tahiti.
.
-:
i tcvmaitai
no
féniriraa tia,
i- te tahi pae
i to ratou vai-apî-roa-raa,
hihia i to ratou paariraa, e
tei bapetizohia
inaha, hoè à huru to ratou ino ! E te tahi
pae
tei bapetizohia i to ratou apîraa, e
aore
ra
i to ratou paariiaa, ua
feia- paieti tei tiaturi ia
riro ïa ei
lexii ci faaora no
ratou.
te taatoa, na roto i te mau
e
te mau maroraa-mana'o
Ei hau! Ei hau! Oia mau!
bliipà pai-àu-tia e te aroha ei faatiamaraa
i te hoè nunaa i
ta’na mau hara.
Na roto i te faaafaroraiK' te mana‘o
tetani
vauvau
no
maramarama
te Veà
Poil
Tenuare 1956 i taua parau
r|
noa’tu to te tahi pae taviriviriraa
Ta tatou
e
maere
nei : To te tahi
pd
porotetani, tei haamaramj
ramahia e te parau a te Atua, farii ohil
noa-raa i te mau parau faaino e te
p|
rau taviriviri. ma
te'hi‘opoa-ore, e te
no
te
nunaa
ruri-ore, hou e farii ai
‘hàii.
'E lia' i te Atua ia liaamaitai i te mau
Ua
e
hau ai ! Na roto i to’na oreroraa i mua i
te A. R. no te fenua, ua aiii te. Tayana-Rahi ia tuuhia te hau i ropu i te mau pupn
.■\hiri te Maseli 6/16-19, i faahitihiai rj
to kte mau oreroraaM!
Teie ta’na i iiaapii nei ia tatou:
lehova c riri nei, e ta’na e faufau
ne|
VEA
POROTETANI
3
naarohi
ïlesia 1
ïarepur
te
u
-Te
..
e
haavare.. .te ite haavare...
raaliipii i te maro i rotopu i te
le aau mai-
iho ia tatou : Tamarii na te Atua, e tia’i
haamo'a lesu i te ioa
ia tatou ia ta‘u e : “E to matou Meiua i te
na
haaparare-haere-hia ei ravea e polie
oe
ioa”.
e
fA RAÂ m OE }'QÂ^‘’'
fa!
Omuaraa. “ IA RAA TO OE lOA” o te
pojï
aniraa matamua teie i roto i te pure ta iesii
2) E raa anei to’na ioa, mai te mea ua
faahitihia oia ei haamaitairaa i te hoè faa-
haapii ia tatou. Teie te tumu, cita iho e
ipoiporaa e i te hoè hapetizoraa, e i mûri
atu ai
ratou
i
Lipuhia
i te Atua na roto i to’iia iho man:ro.
:
pure faufaa rahi roa ia no to tatou nei a noe no to tatou fenua. Aita anei te ioa
nehenehe i te taataia haamo‘a e iafaatiira
haapa|]
lohia hii
at()|
aiii
eialia
r|
faatupj
i
ia’na il|
E
tau
te Atua mo‘a i faariro-no;i-hia ei peu
no
v’eraa
e
i
hoê p
faaterej
No reira eiaiio. iat ;:! e tuutuu i te pure;
“
la
raa
to
oe
ioa ” ia tauturu te Atua ia
tatou i te faatura-faahou-raa i to’na ioa.
atoa
faaii!
atoa ni
to te
e
mau
mea
atoa e vai noi. la
taa maitai to’na huru. la
roo
ia’na. Aliiri aita e ioa, ua \ai ta;;-ore
noa
ïa oia.
Na te Atua i heheu mai i to'na ioa : “ O
to Atua ra o lehova” ; “ 0 vau, o Vau
vau
ïa, tei vai na, le vai nei, e te vai a mûri
noa’tu, o te Mana-Hope”; “ To Fatu o to
Atua ïa. ”
Tahiti
E ioa mo‘a roa te ioa no te Atua, ta te
mau .\ti-Iuda i faahiti matautau noa.e ta
nei (inl
rav
iraia
i te fei
te
mau
etene i riaria. O tatou rà, aita roa
tatou i riaria faiihou.
—
Te faahiti noahia
nei to’na ioa, mai to tehoèruau paruparu,
Poi'l
parau r|
Veh
'aa
e aore
hoè
e
talii
p||
mai to te hoè animala
raau.
e aore no te
Aita roa hoè taia-raa e aita’toa
taatura-raa.
Tumu II:
‘ IA
riaria rahie te haama te hutiraa i te ioa
■e, e
te f*
i nia
ae
i te
mau mea atoa e
teitei e te hanahana
no
i roto i te
ino
itoit :
iifau nei
ro;i
ti;i’i. E mea
îeiiova i raro
ae i te hanahana taata, e te
itiliiai r
3) E raa anei to’na ioa, mai te mea ua
haamanahia te hoè parau-haapae na roto
i te pure, e i mûri ae aita te tapu i faaturahia e te taata tei papai, e te mau hoa
iino tei faahema ia’na ? Aita i'oaïa. Ua ta-
taahihia râ to’na ioa i rai'o
4)
e
ae
i te avae.
E raa anei tfc ioa no te Atua aroha
te parau-lià, ia faahitihia to’na ioa i roto
i te hoè
maraiTi|
fenua. o outoute
teie nei
ao...
ia hio to le ad
ta outou
ohipa maitai, ia haamaitaihia i!
ao ra.’’ (Mat.
ÔT2-15)
Ta te varua no lesu e faatupu ra: o
t|
oaoa, te hau, tefaaoromai, te mamahu, f|
aroha, e te mau mea maitatai anae.
Opani : “ Eiaha e huvhiti faufaa-ore no'
i te ioa no to Atua ra o lehova ” : ( Exod
20/7 )
“
Eiaha
O VAU
o
oe e haaviivii
i le ioa o to Atu|
lEHOVA” (Lev.
18/21 v. h.)
“
la matau oe i taua ioamatau e te hana
hana ra: o to Atua ra o lehova”. (Deul
28/ri8v.h.)
amuiraa taata ( politita, e te
faaineineraa no te arearea, ) e
mau
ia tahitohitohia to’na ioa mo‘a na roto i
te mau faateiteiraa taata, te mau faainoraa
paripariraa, e te hoè mau ohipa
viivii e tupu i mûri ae i te faahitiraa i to’na
e
le
mau
ioa?
5) E raa anei te ioa no te Atua-ManaHope, mai te mea te faahiti noa nei te huifaaroo ia’na ma te haapae-ore i te feii, te
amahamaha, te mau tiàturiraa tahito mai
pô mai? E mai te mea te ralii nei te
te
Haamayraa Wm i üturoa
Fepuarel
I te poipoi mahana maa, 4 no
amui mai te hoè nahoa rahi taata
ua
te vahi
tiàturiraa i te mau taoa e i te mau mana
teie nei ao, eihea fe ioa no lehova
e
ai ?
patuhia’i te hiero rahi api, oij
ra
i te maj
huru peu atoa: ofai, one, parpeings, te ma.
ami
fai'e ]ninu, te patu tei haamatahia. E
noa
te
mau
taata i
na
mau
peu atoa i taua vahi ra, ta t]
faa-î,
e
ta ratou i
faaunaunj
roto i te mau reva e to ratou mau
ahi|
nehenehe.
Teie le pupu tamarii, teie atoa na AmuJ
raaU‘i-Apî, noTevaitoa e no Uturoa, teil
te Paroika, feia api e tae noa’tu i te feil
paari roa. O te feia tino paruparu, e te feil
mana‘o ino ;uiac tei mairi.
Teie atoa
il
hui-man;i, le Tavana-Hau, le Tavana-oir,
te Raalira Piirumu, e feia aau tauturu r|
nia i te ohipa, teie atoa te mau
o Parai ta mâ,
e
no
e
hoi RETELA. Ua î taua vahi
mau
6) E araa anei te ioa no te Atua-Hau,
RAA"
p^;^^
te
te
no
no
orometiuij
Vernicl
P"‘ no te A. R. A.
Tuteao, P'’‘ Tuhaa, o Puliiava, TerupJ
e o Philippe. Teie atoa te
Tavanj
y\.vera, ta tatou mau oronietua Haapii
'l'amarii, te mau tamuta e te mau rimai
Tunui
no
la raa; oia hoi ia ;iraa te ioa uo te Atua
e
j
tohia e tatou i reira?
araa
amaramL
farii ohi",.
i te tamarii i te faatur;; i te ioa no le¬
tahi
3ê ïa m
e
te inu,
faaipoiporaa na roto i tefaaturi, e te fafau¬
raa o te hapetizoraa na roto i te
haapii-
nehenelie ia ite
ia’na, ia tiaoro atu, ia aparaii atu, e ia faa-
;ie nei a
1 a
arau e
ohipa viivii e te tià-ore no teie nei ao? (Ro2/24).
ma
E ioa to te Atua, mai to te mau taata
pat|
te anoi rahi ïa i te
hova, aita anei te ioa note Atua i tahitohi-
pai te
te
o
te mau peu viivii atoa? Aita roa-ïa. E
mai te mea te ofatihia nei te fafauraa o te
ai To'na Metua.
mauruuru
e
ore
Tumu I: “ TO OE IOA ”
o
ae,
Amene ?
hautii'aaite anoiaoiraa i;i’na i roto i te mau
rotetani'l
toito â
—
e ;
Metfe
ohipa ato)
oulou iMetua i te
aita hoè feruriraa papu e aita’toa e tiaturiraa? Haapa‘o-noa i te otiraa, a parau
te ma
to tatou
roto i te faatujnu’aa i te mau
rama
e
e
rotopu ia tatou nei.
no
i]
'v|
te mana o
Inaha, ua haapii mai lesu e : “O outol
E raa anei, ia pure vahavai-noa-liia,.
ei peu noa, te mau pure i mua i te Atua,
.'Jaf. (i 9.
lesu i
no
te miti
te
)raa
i
to
o
.
•
raa
rotopu ia tatou nei’’?
T uaro
aniraa
!
ïa
1 )
lohia hi
1
..
Tumu III: “E raa auei To’na ioa i
aihia :
!
nei.
ao
pa‘oraa Evanelia. A ara i te uula Ikariota, toi hmia i Toiia Fatu.
are an;
ravea, maori ra,
e
tai, tei ore i vare noa i te mau parau iiio
oioi ai te aia-tupiina, oia hoi ta talon Haa-
ua au-o
yàit;i’tu
Varna
tei
ilesia T
Tumu IV: Te ravea e raa’i To’na ioa
roto i to tatou haamo'araa ia tatou iho,
ci faaturaraa i to’na ioa teimairihia i nia
Ei feia pa;u'i anaê oiiLon e
rohia :
la raa to’na ioa, oia hoi ia haamo‘ahia,
na
laeae ra”.
mau
ni!
.'ïrero
toi
o
roa
faarapuraaia'na
peu a te taata nei. E mea
te liaruraa i te ioa no lehova ei
ia faahitilîia ei faaliauraa i te hoè mau pe;i-
pea i rotopu i te mau “Tamarii na te Atua”,
e inaha, aita te hoè hinaaro i te faahaehaa,
e te faaoreraa i ta vetahi-è hapa, i tupu i
roto i te aau? .\ita anei to tatou teoteo i
riro ei hui-iho-raa i te ioa
mau
.;ainu, ei tapa'o, ei faahuainaitairaa i te mau
oliipa iino, e ei faahua-melahi-raa i te mau
ohipa haavare.
Na roto i teie
mau
no
lehova ?
peu iiijo e tupu noa
nei, to vai te ioa e raa ? To te Metua Mo‘a
e
te y^roha i nia i te rai? E aore ra. to te
metua haavare
;io?...
e
le
taparahi no teie nei
raro
ae
ia ratou.
1 te t:iime i haamahi’i te
ohipa, i reiil
ato.'i to te vero rahi
tupuraa mai. Aita r|
i riro ei lai)earaa i te ohipa. Ua faahiti
Para lia i te parau no to lehova
faaiteraj
mai ia’na iho ia iakoha, le taata
roto i te vahi ofafai e te pouri,
hara
[
eifaaitq
itoraa i taua taata overe ra. Na te arohl
no te .\tua i faatoro i to’na “eahoè
roqj
e na
to’na hanahana i tàariro i te vahi mtl
dehara ei Fare no’na.
f
lau
Na Tuteao i tatau i tcparau no te lupii-
i
POROTETANI
VEA
4
te mau Betela i oti aenci, e ua’na
atoa i taio i te otaro-parau tei tuuhia i
raa no
lOto i te
ol'ai-tihi.
Ua liaamauhia te ofai-tihi ia au i te liaa-
1; niauraa teiraveliia e te mau tupuna, oia
hoi: Ua tuu maite-hia te ofai-tihi i raro,
;aa nia i te porotata, i te taime i faahiti
|:Ui te P"' i te ioa no te Toru-Tahi.
I te otiraa te pnreraaa, ua rave te PaKroika taatoa i te ohipa na roto noa i te ua.
!|'Ua puta te aau i te hio'raa i te tahi mau
I ruau avae paruparu tei amo atoa i to raton
.[mau ofai i pihai iho i te valu raveraa ohipa.
i[Mai te reira atoa te mau vahiné e tae noa
jatu i te mautamarii. Noa’tu teua e patiri,
|ja ô te mau taurearea i te repo i uta, faaî
ji te mau pereoo e ua tietie mai i tahatai
!'i faaîraa i te niu raa o te tare. Ua itoito
roa atoa te tahi pae i te faatamaaraa i te
Paroika i taua mahana ra. A ani tatou i
te Atua ia ore te enemi ia faataupupu i
leie ohipa nehenehe, e tiàturi tatou e, e
I 3ti teie ohipa mo‘a i te taime poto. E-.ere
mei na te tahoé e faatupu i te puai?
i te oaoa rahi i roto i te aau no CHESSE,
Tomana Rahi Farani,
tei faateniteni atoa
hi‘o.
E rave rahi te mau ohipa faufaa rahi i
te jiae o te faaroo tei faatupuhia i taua mau
i te nehenehe note ohipa taatoa ta’na i
mahana rà; Taioraa Bibilia, Rururaa Eka-
lesia, Rururaa orometua, Oroa faatupuraa
jiarau i o te litene,
ia Betela api, e te
te mau pureraa i roto
“
tei haapii mai e, o te 3 teie te
laamauraahia te ofai-tihi no leie nei Helela.
Te ofai-tihi no leie Betela, ua liaamauhia
a e te orometua ra o PIETl, i te 30 no
hete 1878 i nia iho i te tiàraa fare-pure
ahito... E 2matahiti le hamaniraa i taua
5etela ra i oti ai. Ua tomohia i le 23 no
ie
1880.
!
1.1 te mahana i tomohia’i taua Betela ra,
a tae
mai to lAianui e to raton arii vahiné
TERIIMAEVARUA, e na taata 350. Ua
;iie
r,
atoa mai te arii no Tahiti o POMARE,
UHEvSSE, e na
te Tomana farani ra o
aata 100. Ua tae atoa mai to Rurulu e to
'timatara, e to raton tau arii : TEURUARII
iVoTEMAEVA, ena taata 120. Ua tae atoa
'mai MAflEANUU no Eaaa, oARIIPEUno
iv.rue, TU.\1VA no Paea. O VAITOARE e
,1
'fEUATOTO
no
Afareaitu. O TEKAU
lio Maiao. O TURIANO no Rurutn
Tei uta, tei Vaipao, te tunui’aahia te ti, ua
pureraa ati no ’Vaiuru
te fifi.
faatahehia mai na roto i te ohe i tahatai.
Mai teie te faataaraa te mau faariiraa :
le
mau
tamarii Haapiiraa-Sabati i faarii i
te
mau
manihini-tamarii, na te mau Eka¬
lesia i faarii i te mau Ekalesia-manihini
etc.
Teie atoa te tahi ohipa nehenehe ta
Betela api i faatupu: to te taata ïa anaanatae i te faatia i to raton iho tare. 70
tei oti.
oti te maitiraa Député,
e ua tamauhia Pouvanaa. I le lau no te
maitiraa ua faahiti pinepinehia te ioa no
le Atua. Teie rà te lill, o le haapa‘o ïa i
vanaa
ia itehia to’na paieti
rururaa
i te maitai
o
i roto i te pa-
te nunaa.
Hou te iritiraa o te Apooraa-Fenua, ua
tahi pae auvaha i te purei'aa Sabati
i Betela. E mea maitai roa ia pure tatou
no to tatou mau auvaha i roto ite Apoo-
tae te
maitai roa ia tiàturi
mau raton i te Parau a te Atua ei aveia no
la raton mau feruriraa. 'l’a te Atua e hinaaro : o te hau ïa na roto i le parau-tia
raa
e
fenua,
e
e mea
te aroha.
tua i Rapa.
'i’eie le irava : Il Tim. l/G. Na
le 1)" metiia, o 'rumaurahi,
i farii i to ra¬
parahi noa i Rapa ma te ravai-ore.
Ua
ma) tauturu ia Pieli.
navenave roa
te himene a te mau
ane :
maitai e
tae
te
o
ua
te Tomite i te anaana-
oaoa
mau tamarii e
tae noa’tu i te feia
paari. Te mau himene tarava hi'opoàhia ;
ïa i nia iho i te mau parau
ua haamauhia
i
mjiiri
iraa i
Pis te
aury.
; te m
iei^er
tani i
7ef,
,
Il
ijna
Ua il
e 1
I
po
aita’
larare
ra
i h
afetial
Ua
a
aroc-1
i
ICO,
;-Gén(
)
F’rai
haapiihia. Ua hi‘opoà-atoa-hia te mau
piana. 'feie te mau Tomite : Pa
E 5.f
te mau diakono ra : o
•t) ino
ti te ti
himene
Maurere
or.
e
Rurufu : Ua hamani te
fare
no ratou
tii-pii
Il mati
Ruatautai, e 'l’aiiirai.
u’i-apî i te hoè
m’ea
i nia i te moua. Eifare l'ahi.
Ua faaineine atoa to te fenua taatoa i te
T
ta
“i
Ua lahoe
teii tu
te taatoa, e aitahoemana'otaratarafaahou.
turaa
aufauraa
no
te fenua Taunoa.
Mafuita : E pauraa rahi i Ua-Pou. Teie
te hoe parau aroha rahi;
taurearea
vara
e
Uaharuhia hoè
te hoè fee rahi. E mea vara-
teie huru ati. E mea pinepine rà to te
hoii te
tejma
00() t{
no
to
taata haruraahia e te fee taero-ava. Ua riro
lè rat
te mau matuturaa parau Noela ei ravea e
itou h
haapiihia’i te u‘i-apî i te oaoaraa mau.
upu
Maareva: Ua tono .te
Apooraa Rahi
iaTeunu i tauafenuaatea ra. Na “Tamara”
i faauta ia’na, e ua hi‘o maitai to te
pahi
tae noa’tu i te Tavana-Hau i to
tatou
e
Rapa : 1 te 19 no 'renuare, ua haamau
'reiholu, or. ia Taumata ei mono-orome-
tumi
atoa te hoè hi‘opoàraa Evanelia ruperupe
Ua
Ta’na paran i roto i te mau tiàraa toroa
no teie nei ao. la tauturu te Atua ia Pou¬
irfini
ve rat
taote
Tamahene, 'Famatoa, Tamaterani, Tuahu,
MAU PARAU RII API
amarii: “Maui te pare-ora” mate tahoè
ireen (Tirini
tei vai,noa i roto i
Anafonu : I te 19 no F'epuare ua tupu
or.
Teie ta raton himene : “ Te poti ora "
te “Pâte i te oe-rai”. Uahimene te mau
|’.\MAH1NE
no Rimatara. O MAL.\KAI no
3ora-Bôra. Ua tae atoa mai Vienol e o
E mea maitai ia faatupu-atoa-hia te hoè
Na
api. Auaa te mau iiahi ma¬
mà i to raua aia
tei liai niaoro ia raua. Ua vai inocmoe
noa taua fenua ra. 'l'e ani alu nei te Vea
Porotetani i le mau taata aau maitai ia
faaineine raton i te tahi mau aliu rii ei
tautururaa i le mau hoa i le faaroo, tei
e o
E 2
maitairaa no ta te x\tua tauturu ia ratou.
TahiŸs:
o
e tei
manihini anae. E 4 amuraa-maa
na to Tahaa i faaineine, e9 na to Raiatea.
te mau
tuatapaparaa la Tuteao ;
la au i le mau parau tahito tei haaputu-
mtuhia e
hi‘opoàraa rahi i le 11 no Titeina. Ua hi‘opoàhia te mau tamarii e le feia paari i le
Parau a te Atua i haapiihia ia raton, e ua
hi‘opoà-atoa-hia te mau himene pureraa
e te mau himene tarava. I te taime i tupu
ai te Noela ua faatere-atoa-hia na aamu
e 2 tei faatiàhia i roto i te Vea-Orometua,
Oroa-Piuhari ei lahoè-
ParauTuatapaparaa no Betela tahito
^•ometua i orero :
hoè
haaparare-hia na roto ia Radio-Tahiti.
])ureraa.ahoaho, ma te haaiiaeraaraa i to te mau Ekalesia tei tairuru mai.
maa, tei faatupuhia no te ati-mai e no le
Meanahoiiah'i maitai atoa te mau ohipa
ati-vero ( 11 e 19 no Tenuare). 1 te 22 no
i te pae tino. 13 amuraa maa, taihoè umi
Tenuare ua haapa‘ohia le hoè pureraa liaale amuraa maa hoè tei faanahonahohia na
tare api
Teie te parau
Raivsivîse : Rtsh'uts: Ua tupu te
maitai e le reo navenave roa, tei faatupu
orometua. Ua haapa‘o Teunu i te jtureraa
i le Sahati 29
no
te tahi mau hoa
'l'enuare. Ua farereihia
])orotetani i Anaa, i Ma-
rokau, i liereheretue, i Hikueru, i Hao,
ton faatere
i Amaru. Aita rà e taata porotetani
itiraa i tae ai 'l’aumata
koto, Pukarua, Reao, Valiitahi, Nukutavake, Yaii'aatea, 'Fureia. Ua mauruuiu te
nana
iti
nu, no
no
i Ta-
Rikitea i te farei’eiraa ia Teu¬
te mea ua mairi 20 matahiti i teie
nei, e aita te hoè orometua i farerei faahou
ia raton.
apea
t
I.
lau parau no te ara mai
i te
e lia
ei'aa
;upu
amii
;tua,
hili.
raa-
te
o
maiti ratou i te hoè taata
xtiiiri i to’na tere i Maroc e to’na fa-
metua faatere ia raiou.
^
ii.
opanihia te Aua-Pipi-oroopani-faahouhia
hoè fare-pureraa.
I Aferita-Apatoa ua amui-hoè te mau
faatere katolika e porotetani no te ani i
mauruuru
i te
)ar;areraahia teie parau moè roa. Na
i
haaparare?
l’upe
Uà ani te Generala Paniola, faatere
i ora’i oia, e
aroc-Paniola
feia
ICO,
hia ;
î-Général” no te nuu faèhau .Ua faa-
arau
)
a h 11,
hoè
i te
tii-puà no Maria i Farani ^Eglant) (no te mea ua parauhia e : E lia--
Il mata!!
aroha teie
mfea
Teie
e
àmoàmo
mau
parau !
Te hoè Semeio
mau.
ta “ Match " i faaite i te hoè semeio
tel tupu
i Farani, oia hoi te hoè pu-
tuïaa no te hoè
“Bohémiens”,
hoi te hoè nunaa ori-haere-noa, ma-
ni-ino-raa
mau
000 tei fariu i to raton
aau
i te Me-
na
ere¬
na
roto i te
mau hama-
roto i to’na i‘oa.
TAUTURU
VEA
Makatea : Teariki Arapari
10, Maitu 10,
Homai 30. Manava 40, Moe v. 20, Rootuahine 10, Eliezera 10, Tepou Kelly 50,
Sami 50, Tarda Parua 50^ Teriimana 5,
Moe Haumani 50, Anui 50, Punua Teai 50,
Jourdain 15, Teipo 15, Kifa 50, Tutehauarii D° 40, Maui.Tuahioa 20, Faatupua 50,
Virai! 20.
Papeete : Bryans 10, Teheiura 20, ViéTahiarii 10.
Utiiroa : Tumarefe 35, Raymone Natua
not 50. — Teahupoo :
50.
te|mau tahutahu, te taparu e te eia).
hoè
ia faaore-hia te
te faataaèraa i te taata
i te tino no lesu
pure
te tii, e e
no
no
papaa. Aita taua aniraa i manuia.
Eté vai nei a te mau “ faa-satauro-raa ”
Franco i teie aniraa pouri.
ahoe
hou.
Upoo-Faatere ia
E 5.000 taata tei haere
l'ahi.
i te
te
ia faatoroahia Maria, ei “ Crâpi-
ti te tuè-mata
ua
ere e te
aiia-
i
ture
mau
no
1 riro
lè ratou i ta raton mau peu
40, Albert Teamo 40. ;
Makatea: Homai 20, Takararo 40, Tutehau Hiro 100, Maehaa 10, Victor Teai 50,
i^ea e
itou liaapaoraa
Mauada 40.
au.
Rahi
to
ratou farii
i te Evanelia. Ua
tahito, e
ata etene-keretitiano.
upu te hoè rururaa nehenehe roa i
3pea O te matahiti i mairi aenei.
Amuihia : 1365 farane.
Mau parau rii
lara”
reraa
■eihia
i Ma-
.■’-yf;)/!',:;
èj'ava'e po Tenuare ua amui faahou
qUî te hoè mau oire e rave rahi te
pae hui-faaroo katolika-roma e po-
Hao,
ani
i Ta-
te
itavalu
te
na
roto i te mau pureraa ei ani-
^^tua ia tupu te tahoèraa no te
hopea
aai'oo. E pure arai faufaa-rahi, ia hi‘o
itte mau peu e
Teu-
tupu noa nei:
laJ'ite Apatoerau ua peapea te apoo-
i teie
aatefe i 'te
lahou
]a i,!;expc)[,.,è,,. ua, .patqibia
:
mau
Ekalesia Porotetani
5 orometua
Fépuare 1906 : Ua tupu te miti rahi e te puahiohio. Ua ati roa te pae Tuamotu. Ua ino Tahiti
apatoerau, Raiatea e o Tahaa..
,
Mati 1956: A tahi ua Apooraa Tufaa apî i haa-
pa'ohia’i. Na Eey Lescure raua o Maatini i faa¬
tere
i te Apooraa no
Adnet raua o
te pae
I
te
te pae Hitiaa-o-te-Râ, e na
Koringo i faatere i te Apooraa no
Tooa-o-te-Râ.
20
uatupu te hoè rururaa orojnètua vahiné
i Heremona.
'
Dieu l’a envoyé pour être la propitiation
de notre péché (Jean 4/10).
Est déjà sauvé
I te 29'
Vairao.
e
celui qui se connaît pê¬
confessant
péchés à Dieu et à ses
ses
péchés ses
frères.
Est déjà sauvé celui qui croit que “ses
péchés sont lavés d'ins le sang de l’agneau
(Apoc. 1/5) par “la repentance envers
Dieu et la foi en notre Seigneur JésusChrist”. (Actes 20/20).
Ne lisons-nous pas dans I Jean 1/9-10:
“si nops confessons nos péchés Dieu est
fidèle et juste pour nous les pardonner
et pour nous purifier de toute iniquité”?
Il ne s’agit naturellement jias de se con¬
fesser de temps en temps seulement, ou
de faire “ses Pâques” pour vider son
sac plein de péchés afin de pouvoir en¬
suite le remplir à nouveau. Cette repen¬
tance et confession n’est qu’une lamen¬
table comédie : qui certaineihent ne vous
assurera pas le salut.
Depuis son arrivée à Tahiti en 1797,
l’Eglise vous a annoncé le seul nom par
lequel vous pouvez être sauvés : le nom
de Jésus-Christ crucifié, mort pour vous
et ressuscité pour
votre salut. Ne rejetéz
si grand salut.
Uné voix Catholique
aux
sujets des évènements
en Espagne
Mauruuru !
“la ripo ratou ei hoè”
pahi
tatou
dredi-Saint, par l’offrande de son corps,
faite une fois pour toute ( Hebreux 10/10).
Axel Terorotua
to te
v'ara-
Le salut a été mérité par Jésus le Ven¬
pas un
Nouméa: Toiroro 40,
de la mort à
“il passera peut-être
cheur, et qui s’en relient, en
metua Porotetani, e ua
te Han no taua fenua ra,
tupu
O
ia faaafarohia teie peapea apî.
I Paniola
taote tei rapaau ia’na
afetiahia te tahi pae.
Pa
fare-pureraa porotetani i te
auahi. (O te 46 raa ïa fare-pure tei haamouhia ). E 7 taata porotetani tei tapara-
\maere :
ra
a :
houhia hoè
7e faaite nei te “Match” i te hoè mau
aita’tu ai. Aita oia i
:
faa-
ro
Ua ite te
Jésus dit : “ il est passé
la vie” et non pas:
de la mort à la vie
hilîia. Ua iritihia te Tavana-Rahitei hinaa-r
ra.
Sommes-nous sauvés? Oui ou rtdnf
I Colornbia, i mûri i te mau a'oraa no
tani i te matamua
Pope Rahi i te Mesia i te
e i pohe ai oia i te ma‘i. Oia anaè tei
:
ei oro¬
te hoè orometua katolika,, ua tanina
haa-
mau
ereere
porotetani tu‘iroo, o
aui’y. E ta ata faaturahia e te here-rahi; te mau liaapaoraa Keretitiano atoa.
tef^eretiteni no to tatou Ekalesia Po-
U
ato i
haa-
paehia te feia ereere.
Area rà'te hoè paroika taata uouo, ua
iraa i reira i te arii “ Sultan”, ua mate
[‘is te orometua
( suite de la page 1, colonne S)
paroika, no te mea aita
irfiniUa tupti te ati rahitoetoei reira.
ve rahi te mau faaapu tei ino. E 2 mitiimu-Olive tei pohe.
2 no
hoè
mau
taua mau orometua ra i hinaaro ia
hoè
Ü‘()-
ta ratou
e
5
POROTE TAN I
VEÂ
haamàuhia te niu rto te faré-pure i
Extrait d’une lettre écrite par l’abbé P. Cou¬
turier, fondateur de la semaine de prière pour
l’unité chrétienne, au pasteur Delpech qui s’oc¬
cupe de l’évangélisation en Espagne :
“Je prierai de toute mon âme pour que
toute cette triste
affaire tourne à la gloi¬
sanctificàtion et la
compréhension de mes frères espagnols,
pour la sanctification dans et par la souf¬
re
de Dieu, pour la
france
de
mes
frères protestants espa¬
gnols, pour que catholiques et protestants
espagnols entrent dans la voie de l’érnulatidn spirituelle, Je vous demande de bien
Vouloir prier pour la sanctification-fies
catholiques, notamment ceux fi’Espagner
POROTETANl
V E A
“Par la foi (en la prière)nous vaincrons
le monde”.
...“J’unis mes prières
aux vôtres pour
que le Christ envoie Son Esprit sur tou¬
tes les âmes espagnoles, afin qu’il les
trouve ouvertes à Sa
paix, à Sa lumière,
à Sa charité
...“Que notre prière prépare les voies
Christ, notre réconciliation. Pourquoi,
au
esprit évangélique, ne demanderiezpas autour de vous, ici, et en Espa¬
gne, de beaucou]) prier pour l’Eglise Ro¬
maine? Afin que, sanctifiée, elle devienne
magnifi([Uement transj)arente à l’irradia¬
tion du Christ. En priant les uns pour les
autres, nous sommes déjà unis en Christ...
en
vous
et
aux
nuons
regards du monde, nous dimi¬
le scandale de nos divisions ”.
Les évènements :
Espagne : Le 23 Janvier 1956, pen¬
des pays plus
En
dant la semaine où dans
civilisés Catholiques et Protestants s’unis¬
saient pour prier pour l’unité de l’Eglise
de Jésus-Christ, le séminaire protestant
de Madrid
a
été fermé.
La raison évo¬
quée: Cet organisme n’avait pas été au¬
torisé. Or le séminaire fonctionne depuis
Pa
1947 sous le contrôle du Gouvernement.
Le D' Gutierrez Marin, président de
l’E¬
glise Evangélique Espagnole, et le Rév.
Santos Molina, évêque de l’Eglise ejoiscopale d’Espagne, ont adressé une requête
Ministre de l’Intérieur.
au
Une Chapelle baptiste vient
mée pour
d’être fer¬
la même raison.
En Bolivie les Protestants ont été 2 fois
Depuis 1939.
Or dans les Ecoles
[ I
al
Publiques l’ensei¬
gnement religieux catholique romain est
obligatoire. ( Voir Tahiti avant l’arrivée
nués, ils s’embarquent en 1882 avec
La Praz
une
Conférence de la Jeunesse pour
Christ, et à l’occasion de l’ouverture d’une
fants, laissant à Papeete
bre. Au moment où se réunissait
protestants payent les impôts
pour que leurs enfants soient obligés d’être
endoctrinés dans la religion romaine.
en Italie les
!vo
Amérique du Sud: En Colombie,
la campagne méthodique, ouvertement di¬
rigée j)ar le clergé romain avec la com¬
plicité du gouvernement, pour éliminer
les protestants, a eu comme résultats la
destruction de la 46'™' chapelle et la mort
.de 7 personnes.
un
pré'^j^
moment où leur
indispensable.
Ils seront pourtant retenus 3 aiil
Europe où les parents et l’un des enl
La liberté religieuse d'après
tombent gravement malades. Cette j
l'EgI êse Romaine.
cession d’épreuve provoque chez ji"
En Italie le Député répu])licain LA Malw
not une crise terrible qui ne réiiS
fa a interpellé le Ministre de l’Intérieur
toulefois pas à faire sombrer sa voc:|
au sujet de la liberté religieuse des nonMalgré ces contretemps, Viénot emi
catholiques en Italie.
son séjour en France pour servir la (!|
En relevant les libertés dont jouissent
de l’œuvre scolaire et de l’œuvres J
les Catholiques dans les pays en majorité
siastique avec un infatigable dévoueir
protestants, il déplore que cette liberté
Il recrute M"' Banzet de Montbi°*
ne soit pas accordée dans un Etat où la
et M"' Bohin, et obtient, après 2 ans >
majorité catholique est écrasante.
forts,
le décret organisant le ConA‘ei:j0 ^
“Est-ce un signe de faiblesse?” Demande-t-il. Et pourquoi user de 2 poids et de périeur des Eglises Tahitiennes. ( IJj
Pourquoi demander la liber¬
té pour les Catholiques dans les pays
non-catholiques, et refuser cette liberté
aux non-catholiques dans les pays catholi¬
ques ?”
Voici la réponse catholique : La Vérité
passe avant la Liberté. L’Eglise Catholi¬
que Romaine possède la vérité et ne peut
tolérer l’erreur. L’erreur n’a pas droit à
1884).
2 mesures?
la liberté.
Voici le témoignage rendu par M|
déric Vernier qui a une grande afi'c!
Te
son collègue : “ Votre séjoii[
Europe, 'écrit-il, a donc porté d’excej
^
pour
fruits. Dans
“Dans un état
en
majorité catholique,
l’Eglise demandera qu’on refuse toute
existence légale à l’erreiu'... Là où l’hos¬
tilité du gouvernement, ou le nombre des
dissidents (Protestants etc) ne permet¬
tent pas l’application
elle aurait seule le droit de vivre”.
(R.P.
Cavalli, S.J. dans (livilta Cattolica).
CHARLES VÏENOT
vos
2
ans
'l| ' , !
loin de
n’eussiez-vous obtenu que le décret!. ^
^
,
.
concernant, que vous auriez bien
de notre Mission et; en général, de
Protestantisme français”.
J
i->
i
Pendant
son
pi@ ne
j
:
' tlia I
eL
séjour en h rance,
( 4'™' article )
Viénot membre
du Conseil GénénLd.
têteC^^^,
vient d’être établi. Il passe en
une très forte majorité.
Le
,
avec
Légion d’Honneiir lui est décL
la mention suivante: “ ^^harlei^g-
not. Membre du Conseil Colonial
Directeur des écoles
hiti.
lTançais|Q
Sup^
digènes. Président du Conseil
des Eglises Protestantes de Tahiti, I
1/2 de services gratuits et exceptioijj^^ |
a beaucoup contribué a
faire pré
^
l’inlluence française en Océanie’’..
•'
3
“Le retour de Viénot à Tahiti, ée»
'
TT
1
TX •
^
Vernier à la Direction, fut un jour d
En 1879 le
gouvernement demande à
M' Viénot d’onvrir une Ecole dInterprètes.
En effet, malgré
les subventions très im¬
portantes allouées par
aux
autres
l’administration
Ecoles les bons interprètes
L’école Normale fonctionne avec succès
instituteurs, des pasteurs,
des secrétaires et des élèves-interprêles.
et fournit des
En 1881 M' Viénot obtient la construc¬
tion du presbytère par le gouvernement.
Nous avons terminé le dernier article
(voir Veà P. de février 1956) en parlant
.
^
gré son refus, les Tahitens nommej q
^
manquent.
En
l’œuvre à
Conférence Missionnaire.
élève protestant n’a pas le droit de man¬
cice du saint ministère du prêtre. Comme
le dernier'
Ils quittent dilficileifl
n’a que 13 mois.
semble être
de la Mission Protestante française). Un
quer le catéchismes sous i^eine d’inculpa¬
tion des parents d’avoir empêché l’exer¬
départ des Viénot en France.
victimes d’actes de violence depuis octo¬
intégrale de ce prin¬
cipe, l’Eglise Romaine demandera pour
et écoles protestants ne sont pas interdits,
soi les plus grandes concessions possi
mais seulement fermés provisoirement !
blés, se résignant à la “convivance” là où
Selon une version officielle, les collèges
du
pour les Tahitiens”.
Ceci ne nous étonne pas, car
,
ctd. U J
I te
Viu^^p^^
grande connaissance des Tah^q^g
il a beaucoup de prudence, et
une
.
huri
il les aime;
“Faites-vous aimer, disait-il,
^
laffifau
pline viendra ensuite. Ce n’est pas A ar
gogique an point de vue européen
pisl”
Les indigènes détestent ceuj^^^^f'
|te oh
craignent!”
( à suivre ) 6 e te
Imprimerie Elle F. JtiTentia > 1, ryc Corn* I)c*tre»«^ «j
Fait partie de Vea Porotetani 1956