EPM_Vea Porotetani_195602.pdf
- extracted text
-
KIHl 2.
L une e
ligioii
imatiqu
FEPUARE
i9c6
1
ifants q
qui vag
éva
nce
eures
emaine
une éco
:ants
Hoo i le malahiti hoè: Hoè-ahuru tara.
M. Preiss, Diredenr-Gérant.
—
entale
JÉSUS : "Car, quiconque fait le mal, hait la Lumière” (Jean 3/20).
te
“O tei
lut de
mau
i te parau iiio ra, aore oia i hinaaro i te maramarama”
( loane 3/20 ).
uver, P
lité de
te auahi i te taime i taoto ai te utua-t'are?
apf anei to
araraa
înseign
tile d’
E oioi roa te
mai na, c tera taata taoto, a tia
ara
;t
lesje^^’* '
que^)|l4.
mérale.i ^l te pae hopea no te hepetoma pureîomme
^aa, ua pure ahiui tatou to te mau paroika
y j'i|toa
fin
ia tupu te hoè araraa api i te pae
surs nicw
as
de
n
o
{y pure tntou mu te tmïtuu-ore i
pure ra e
evenii
e
..
,
rt toril tau parau
O
y d. 1 i(r ^
.
,
.
t
tumu ta te tuaroi
^tapii mai: te taotoraa, te
araraa,
polie. A iiarau noa’i te
vaha, a patu-noa-hia’i te mau fare pureaita roa e hiroa ora faahou. Ua tao¬
to te aroha, te parau-tia, te paietit te faaoromai, leanaanatae i te mau ohipa niairaa,
tatài.- Ua
it
plus
•
i
1
U
*•
polie. le hauti-niaru-noa nei
,
te matatu, te hutihuti
,
noa
nei
te aho, te
\t6t'etere maite nei te toto, te parau noa ra
idant fats
l’olo i te ria e te moeruru, te
irébralMp^i noa ïa te taotootoâ. E ere ïa te hoà l’Ecotloà pohe. Area rà aita e ohipa e rave-
îonsidéilrià, aita e ferui'iraa, aita e hiroa faahou.
it
élèi|,;te tainie i taoto ai tatou, i reira te ene111.
C’es|^ e ara’i, e eià’i, e taparahi ai, e vavahi
lot se
vp j jg tare, e ueue ai i te zizania, i haru
v^oyage « ^
*
ivre
^
ieau-*»
lesu i
ara
i te tainie i taoto ai te
pipi i (ietesemane?
|l te taime i taoto ai te taata, i reira
polie e manui’a. Eiiia pain tei parari
I te taoto o te ihitai? Ehia fare tei pau i
Papf-e&il^
.
i te taoto ? ia
mau
faaheniaraa. Aita te taata i
Te Araraa: “ A ara mai na, a tia mai
i nia ”.
A) Te
I Thésal.
araraa
iino: E horoa ïa na te
5/5
Nous aimons la lumière du jour.
Ulia-
([ue matin à nouveau nous bénissons Dieu
pour la belle lumière qui se répand sur
les montagnes, les vallées, les plages et la
mer.
U’est Dieu qui a créé cette lumière qui
inonde la nature de couleurs que personne
peut imiter, et qui fait vivre la nature
que personne ne jiourrait faire vh re. Dieu à créer la lumière pour notre bien
ne
et
notre joie.
Ue n’est pas de cette magnifique lumière
que Paul nous parle en écrivant: “Vous
êtes des enfants de lumière, des enfants
du jour”,
mais d’une autre lumière, plus
encore. 11
pense à JésusChrist qui a dit “Je suis lumière du mon¬
merveilleuse
de ”.
Celui qui accepte que cette lumière inon¬
de son cœur et sa vie n’est plus un “ en¬
Atua i mûri a‘e i te taotoraa, no te rave
fant des ténèbres et de la nuit”. Il n’est
i te
plus un enfant craintif, superstitieux, vi¬
favenir, ef
dans l’ignorance de son état, mais il est
un enfant du jour: un enfant de lumière:
joyeux, plein de zèle, confiant, et sùr de
mau
ohipa. E ite te mata, e faaroo
te taria, e rave te rima e te avae, e pa¬
rau
te
vaha, e feruri tq upoo e te aau ei
haapa'oraa i to te Atua hinaaroo.
1. Te hohoà no te taata ara? E hohoà
ora
ïa. Te itoito nei te tino e te mana'o.
2. Te niaitai tei
faaararaa? Auaa
mau
tupu na roto i te mau
faaararaa
i te tahi
taata, aitaAe enemi e te
ati-pohe i
te
vant dans l’insécurité quant à
son
salut. Il vit dans la clarté de Dieu, et
dans la
chaleur
amour, car
et
la lumière de Son
“Dieu est amour”.
pinepinehia. A hio ia Iseraela i te tau no
Puisijue, en plein jour, rien ne peut
caché, l’enfant du jour sait ce qui
est bien et ce qui est mal, ce qui est beau
et ce qui est vilain. 11 compte sur faction
de la lumière de Dieu jiour détruire les
germes du mal et pour faire épanouir le
Josia. Ua ara Nineve i te tau no lona. Ua
bien
manuia i nia ino ia raton.
®^,PMi te taata eteoire. Aita anei te mau eueno
■-
patoi-faahou-hia. la taoto te hui-faaroo, e
maniiia roa te pohe., “ E tena na pohe”.
d’autiy|2. Te ati o te tupu, na roto i te taoto?
urs
Hi
’
riaria faahou i te mau peu anoi e aita te
mau totovaraa i te fenua e i te Evanelia i
II.
fi^^ Te hohoà no te taoto-tino ? E hohoà
yiïohe ta’na, ia hiohia te tarava-noa-raa.
.
taoto.
nuia te
lépart
,,
i te
2. Te ati tei tupu na roto
infiée, ifo’Iii e ei faaapiraa i te itoito !
a ra
varea
te
jl. Te taoiorcHi “ fera ra taata taoto”.
œf
te
e
Vil'ÉA)
MmeVifc..,
te taoto-varua? To
niaitai, e rra te ino. E ora te
amahamaha, te haniani-ino-raa, e nia-
Mme
Te taoioran iiiio, e horoa ïa na te
lieux siSlua ia tatou, ei haamaharaa i te rolii-
le gage
no
taoto te
’aut
!
1. Te hohoà
faaroo ïa hohoà
tia’i, e tae noa’tu i te tai-
Lg e tupu ai te araraa hinaarohia.
lamil r
B) Te taotoraa vannu e horoa ïa na te
Diabolo, ei totovaraa i te mau niaitai atoa.
polie, e na te Mesia
®
qu’av(^lioroa mai i te maramarama ia oe ” Epli.
her
Enfants de Lumière... Eofanfs du Jour
taata, te mau metiia, te mau tiai.
II y a a
difïicilffi'ï
is
polie i te taime i taoto ai te
ia
rester
B) Te Araraa Varan: To te Atua ravea
ore tatou ia rooliia e te
taoto-pohe.
I. Te hohoà no te
araraa
varua? Ua ite
Taio i te tuàtiraa i te api 2, anairaa 1.
en
lui.
( voir ta suite page 4, coloune 11)
( Tuàtiraa no te
ara Davida
i te taime i taoto ai oia i te ha-
i te tahl atu mau tau.
Ua ite-faahouhia to’na huru matamua: te
itoito, te tahoe, te paieti, te faatupuraa
Rcforomalio,
te
e
])àraLi ma te oaoa e te taia-ore, na
i te Paraît
a
roto
te Atua.
lîl. l'e Meda: “Na te Mesia
e
hoi'oa
mai \ te maramàrama ia oe
faatura-noa-hia te tahi ]iae,
faatoroahia te tahi pae i te toroa maitai,
e tafetialîia te tahi pae. Ua parau-noahia ratou : e feia maitai.
E feia maitai mau, noa’tu o ratou te
tumu e taparahi ai te tahi taata i te tahi
taata, e e taparahia’i te roo maitai no te
taata e no te feilua, e ia pohe te oaoa,
te hau,te turâ, e te oraraa fanao i te ta¬
hi mau utuafare, e i to])a‘i te U‘i-Apî i
roto i te taiâta, e i topah le fenua i roto
A) Te iùaramarama e horoàhia e te Me¬
i te veve.
E feia maitai ratou,
sia, ei taaararaa apî.
te EkaIcaia. Eita te taata poiiri e farii i te mau
tova
tahitohito oia i
te rnaii faaararaa. Eita oia e ite i to’na laotoraa pohc, aore ra, ua manrnurn noa
oia i Lo te faaroo taoto-noa-raa. Te patoi
nei oia i te mau oliipa ferurihia’ ei faa¬
to i te
O te
l avea
ïa e ara’i te taata e
faaararaa. E riri oia, e e
'1' A X 1
“
râ ratou. E
api 1, anairaa 2
faaturi. A hio i te Ekalesia i te tau no
ra
P 0 K 0 T E
V E A
2
raa
noa’tu to ratou to-
i te Haapoa‘oraa-Faaroo.
Parau mau, eita i-atou e tajiarahi na l'o-
auri, le tij)i, te pupuhi, te ofai, e
te raau. Eita raton e tapai-ahi na roto i
.
..
h iti i
,
.
ü
E
mea
maitai le pureraa mata
nei. Teie râ te ino rahi tei faatii
puhia e “mea” i jiihai iho i te E’are-Pur|,'a tupi
apî e te faj c-ainuiraa. I te hora 8 i tau Itaiiu
)ô pureraa ra,^o te fare-teata faatairaa ijf
pô
to
o’na mau pehe faufau e te tano-ore i tiTj.f ^
taria
aria ia faaroo. Ua haanuaihia
v te
haapuaihia te tai. .|i(ii
taua pô atoa ra to'na tuuraa i la'na uaiCi''
e pei
na, na te mau huru taata’toa e inu. U a ïa
taaoti te teata ite hora hoè e teafa, e
i pihai iho i
tupu noa te arearearaa
la E
•
,
iiraa, na roto
te Eare-Amuir
Il le 1
te inu-ava, e tae noa’tu i te ao.
Eare-Pure
c
,
lere I
Tahiti Porotetani e, eali
,lè. E
te maoro no to oe taoto-noa-raa c te fa
ujnui
oro-mai-noa-raa i te tahitohito noa raa )u te
E te
oe
nunaa
?
Te
ai
lo
oaoa
nei matou i te mau tavana uiè n
i te mau apooraa mataeinaa paari tei pati
pohe-hae, le iria, te eia etc.
i
•aa i te haapa‘oraa-pai,
râ ratou na roto i te faa- ! etaeta i te faa-ô-raa
! l'o i to i-atou mau mataeuiaa. La tano ror.
taeroraa i te nunaa ia noaa ia ratou te
Il a II i
le mailiraa ia ratou.
nâu )
j moni. E fetii mau Moroha raua O .Mainona.
araraa.
Ua faataa anei te ture a te Atua e, e
■ijmei
e; mauruuru râ te taata haamarama- !
:ii-tan
ramahia e te Evanelia, ia faaara le Varna j 2 a‘e faito no te utua-taparahi-taata?
MAU PARAU OAOA
no te
ia’na no roto mai i te taoto.
1 Aita! E hara e liara ïa, e ta'nu utua, o
irean
1 ,Tîtu
la ara te nunaa po'rotetani Tahiti, i rcira j te jiolie ïa!
Tomoraa Fare-Pure i Faaaha
!
e tupu ai te araraa faahiahia i to tatou nei
|hio
Ua tomohia “ ZlONA ” i te 22 XII 19,’ tehia
fenua, e le roo nehenehe tei iteahia i te
ma te oaoa. Ua tae mai te mau manüi
Hoturaa îaâliîahia
eaha
tau matamua no le Ekalesia Tahiti.
ni e rave rahi: Na Pni Tuhaa ; H. Ve Te
no te
Irava opani : Roma 13/H : ...» na
nier raua o Tuteao ; na taeae-orometutaram
tae roa i te liora araraa to tatou taoto ».
Tunui, Philippe, ’lTimata. N.:i orometul|.^.y 1
Ua haapa‘o iloitohia te Noela e te Mataliiti-Api i te pae o te faaroo Evanelia, haapii-tamarii : Perrier e Spelta. Ua t.^, Xo
atoa mai te hiii-mana : ’l’o tatou l’avanji
I mau
na l'oto i le faatupuraa i le mau ])ureraa
ÎE HOE ÜAU PARÂU OTO
Hau, te Haava, te Taote etc.., e te ta^ rahi
hanaliana e te mau iiniraa i le mau fâamaumanihini no Vaitoa.re e no Haamenla taa
oaoaraa tiama na te mau tamarii, na le
Na Mauarii oi‘. no Haanienc e no E? ino,
E Pm FAITO
n‘i-api (' na te mau metua, e te oaoa nei
te aau no laua mau parau haamahanaaaha i omua i te oroà tomoraa na ro|f|nai
la la.
E piti failo no te utua-taparahi-laata i
hana ra.
1 te oreroraa i te mau parau no te Faïf
i te fenua no te Aifaitoraa e te Aulaeae'feie râ, aita le mau tahua no te ITaaPure e no te fariiraa i te mau manihiil
raa !
pa‘oi-aa-Paero i taoto, e ua imi atoa ratou Pupu atura’i oia i te taviri i roto i te
Faito I : Te haavahia nei te feia ta- i te mai! ravea ia noaa mai ia ratou te
ma no Vernier Pni, e ua farii Tuteao i
mau tusia-taata e te ario, na roto i te opeparahi-taata i le ntua teimaha : utua po¬ reraa i le oaoa pohe i tera mataeiwaa e roto i te i‘oa no te A.R.A. ei taoa no
lie, ulua-tapea-fare-auri e tae noa’tu i te
Haapa‘oraa Porotetani Tahiti.
i tera mataeinaa.
pohe.
Haapa'ohia’tura te pureraa na rotqtitian
Na roto i to‘u hi‘oraa, e mea manuia
Te haavahia nei raton ei parururaa i
to Tunui haamauraa i te Rihilia i niai tei
maitai la te llaapao'oraa Paero mau ra¬
te oraraa no te hui-taata.
te purupiti e to Mauarii haamauraa i li. I
vea no te taparahi maite i te nunaa Tahiti
E rave rahi te mau tunui no te tapa2 o te Rihilia. Na Tumata te taioi aa iip^deté i le liaa|)a‘oraa Porotetani. Noa’tu to
te Ajiooraa Rahi Amui faaararaa i te pae
rahiraa taata: te iria, te ])ohe-hae, le eia
tahito e na Philippe Ebb te taioraa rP^
o te Hau, ua haamauhia te mau .patena
etc.. Ua riro te tahi pae ei taata taparafarani. Na Tuteao te a‘oraa : Sal. 132/lr'^
te
hi-taala no te mea aita raton i haapao- e rave rahi i te mau vahi. I te tahi ma¬
E 3 tau parau tumu tei iritihia no if
,mae
hia c lo raton mau metua, e aore ra no taeinaa iti roa ua haamauhia maha pû no
to mai i te irava: Ziona inaitihia, ZioiJ.
la i ti
te faalaeroraa i te taata.
te lioè mau hoa iino, e aore rà no te haaMo‘a, Ziona taiva. Ua paraparau atoa Ve oaoc
Teie te tahi mau hioraa ia ite outou i
nier na roto i te reo farani ei liaaniaurlQ 111,piiraa no te hoè mau ve‘a iino e te tahi te itoito no te
haapa‘oraa-paero :
mau leataraa iino. '1 e tahi pae ua riro ïa
ururaa i te mau manibini tei ore i itcku |j;
“....e mea maitai te Noela e te Pôei ta;iarahi-taata na roto i te taero-ava.
tupu
Matahiti i A.
I mûri iho l à to te taata te reo tahiti.
o ¥
I mûri ate i te pureraa ua baapa'o
Fa’to 2: Aita te talii pae feia tapara- ïa imiraa i te ino e rave ralii. Hoè tamaiti
lo te pae tino, e i taua pô ra ua haapa‘[iâ li
lii-iaata i liaaA^ahia. Te vai tiama noa ra¬ taparahi i le tahi tamahine. ... Ua pohe
roa le hoè taata i H....
(Tahaa). Te vai hia te tuaroi.
ton e aita roa raton i haapeapeahia.
Faaitehia e Maiiarü or. l^ea
Aita le oraraa no te hui-taata i paruru- nei â te mau ino riaria ta te maa taero
'
fei'a:
i faatupu i T
e i 0
hia i ta ratou mau peu. Te vài tiama noa
te
•
.
.
,
E taparahi
.
,
iiaapaoraa-Paero
.
.
.
'
-—
VEA
ni a la!
ut
I mûri iho i te
ei faatiik
"ç,
POROTETANI
fariiraa i te pae tino,
faanahonaho te U‘i-Api Papeete i te
tare hautiraa. E homa, e mea vitiviti roa,
aita e manianiaraa, c aita hoè faahcpoua
f
peu taero e te taiata
\ J'J^’i^taime i lapae ai le hoè mailua e aore
•
ij.^
j
tatou mau motu, heporaa. E ahiri outou i ite atoa i te mau
’"°*f ? [lari oioi nei te tahi jjae e: “E ohipa teataraa taata ora i te pô. Ua mauruuru
roa te taatoaraa o te taata tei faa-î roa i
'■'t
u
tumu no te taata liara, o te huaa ïa i ta’na hara i nia ia
11
■
vetahi ê, ei
’na hara i
jheraa. Ua huri Aclamu i ta’na
iho i ti
f ia Eva, Kaina i nia i te Atua, Sauta i
la rolo
.
V
nunaa.
l'a na reira’toa Aarona.
jJ^ere te taiata e te taero e peu farani
e, e
1
le
i e
te faq
loa
raa
E peu
râ tei tupu noa i roto i te
jU[nunaa
e rave rahi. Ua nioe anei ia
au te tahi
peu marite i te tau i
lio ai raton i Bora-Rora? E te mau peu
mau
tavana
ru|è no le lioè mau “Touristes” tei tae
i tei pat(';
i na nia i te hoè pahi Paratane ?
oraa-paiiliiri aita te tahi mau
potii api e te talano ni
brau vahiné i horo noa na mûri iho i
[nau ratere papaa ; ahiri aita te tahi
Li [metua i tim noa i ta raton mau tafîT-tamahine ; ahiri te tahi jiae hui-ma:no te fenua i
paruru etaeta i te mau
arearaa ci faahemaraa i te U‘i-Apî e te
|i Taurearea, aita roa ïa e tupu te tahi
JA
laaha
ihioraa haiiriiri e te hujiehupe mai
XH
>
,'jitehia
a‘euei.
e.aha iioi le hopca no taua mau
'
U
peu
^^e parau nei to te fenua e: “E ohiirometu^gj^jjjjj tgjc”, e te parau atoa mai nei
n-ometub-an ihitai e; “E ohipa taata Tahiti
a.
Ua tJF’^ To raton ihoà
ïa^ mau jiarau !
’
Tavan mau
il
te
e
mauruuru
ro
a
na
o
te Far
tiau
La ra.
vahi atoa. Te maitai râ, ua ta¬
Aita i ta no !.
te faatere i te
P.: Aita, ua ta]iae rà maua i te oire no
Vernier mâ, i Mo,.U: .nar. Tei reira to
manihii
ohipa U‘i-Api Poro-
mau
tetani. Ua tapiti-atoa-hia te rnau hautiraa
teata-ora ei haamauruururaa i to te mau
mataeinaa toi tapapa ia Uturoa.
E hou
atoa
te
na
to
raton
revaraa,
orometua
mau
e ua puta te mau aau
faaitoitoraa metua mau.
la haamaitaihia te
Atua, te tumu i tu¬
ai teie tere ma te tara, ei taamuraa i
to tatou n‘i-a])î porotetani na roto i te
mau
ohipa mâ e te nehenehe. Oia atoa
pu
te mau tumu no te fariiraa oaoa ta to Utu¬
roa
ifaatnpu na roto i te autaeaeraa man.
(A hi‘o i te Vea
no
4a i nia* tei reva, faaterehia e Adnet raua
auraa
i îli- I nia i te
palii
ua
oaoa
te
o
mau
ri’stete i to raton faarooraa i te mau
lioraa rP*^ navenave himenehia i te taime
rioraa
^‘‘^iterchia e Tuterai D°.
,,b te U‘i-Apî taeraa i Uturoa, ua tu-
132/ir‘’^
al
-
] na,
■
7ioitaata i to raton
noi|,^
j
tapae mai ma te
Ve,
1 atoa
ana'e, te ahu aifaito, te pine
laamaurkQ ni-uamu, na reva nehenehe i mua,
ore i il^Wi haereraa
viliviti, e te faaue ohie.
ffupu te
mau
fariiraa i nia i te ta-
laapa'ohfijo Inirematie. Ua himene to Papeea
haapahâ himene te Uturoa. En paraparan
lipr, c na Ihorai, Pni U‘i-A.pî, i fa-
arii
Tenuare 1956)
ua
ite anei
orometua e te mau
or,
tei amui mai.
orua
i te fenua Aferita?
e
ua
ti
na
Ua oioi
roa
to
taime tapaeraa,
reva
eita paha e 2 minuti, e ua
faahou ma te haruru rahi.
V.P. E tapao matie atoa
ra ?
anei ta Vernier
e mau
P.: Aita e faufaa ! Ua ite no;i maua ia’na.
Aita to’na huru i laui, ia au i ta tatou i ite
i Tahiti nei. Ua tupu ^o mat>'u oae.a i teie
farereiraa maere roa, e ua piu aparau ma¬
tou i te reo Tahiti i mua i te mau taata’toa.
Arataihia’tura maua i to’na fare. E piti
mahana maua i reira.
( Te vai atura)
TAUTU RU
VEA
Makatea : Mato 1)“ 60, Faauta Tiaaoao
Ui faahou atura te Ve‘a Porotetani ia
Marurai raua o Taputuarai: I to te pahi
tômoraa i te IVtiti Roa,
maua.
pouraa i raro, no te mea, eita teie
mau pereoo e
taupupu. E mea poto roa te
maua
i te Rypyraa tafii l Paris
matou i làrerei Ici tere
;ei22 no Noema ua tere te U‘i-Apî
rototitiano no Papeete i Raiatea. E 44
Vernier tiairaa ia
■
Te tere oo na Âovafia Ü14pr
rupehu
rii râ. Ua mania roa te miti e tae noa’tu
i Marseille. E rave rahi te mau
pahi ta
(i Uturoa-Raiatea )
;aoa no
faaitoito
haapii-tamarii paari i
Pahonoraa: E, ua Ite maua,
Tuteao i
na
ua
Piipu U‘i-Apî,
i teie
i te fenua Paniola
)to i te
V.P. Ua tere aUii O' arei orua e tae roa’tu
i Paris?
anei?
te. afaihia nei ïa i nia ia hiohia
F?
no
tauhaa;
rahi no
te ohipa ü‘iiVpî, vauvaiihia e Adnet, Pni no te Tomi-
Haameii^a taata Tahiti maitatai.
e
i riaria i taua pe-
puai ma te tavere-iu ;; rea i te rahiraa p
te mau pereoo-tavere te.
i te taata e te
taero.
rurui'aa
orua
te faaroo i te mau parau no
Inaîia, e
taf rahi te mau ohipa farani e te mau
roo
tupu atoa te hoè
mau
mai taua
p. ; Aita i riaria, ua maere roa râ maua i
teie tauhaa rahi c te teimaha, e to’na tere
po, taoraraa popd. E mea oaoa roa e
aita te ohipa haamaitairaa tino i tauihia
ei faaiu,oinoraa tino na roto i te feii, te
mau
hoè lata. Ua pauma
V.P. Aita anei
roo-auahi ra.
E mea nehenehe te mau ohipa faaetaetaraa tino ta raton i faatere : tueraa po-
Ua
apî ra i nia i te pahi e
hoè utuafare. I reira maua i faatamaahia’i,
hou te revaraa na nia i te pereoo-auahi.
te tare hautiraa.
tahoo e te inu i te
i te
ta. a ta
ua farerei
matou ma te oaoa. E i mûri a‘e i to maua
aroharaa i te mau tamarii “Scouts” e te
mau hoa no te
pahi, ua arataihia maua i te
ta aiiaa
iuii teie!”.
roto
roto i taua mi¬
ra.
10, Maxime Tukiri 10, Homai 55, Teora
Rereao 50, Turumai 20, Fion 10, Tihoti
20, Natua Ruau 20, Vanaa v. 20, Teati
Mooria 50, Boaza 25, Amaru 50, Taia D°
50, Omite 25, Timiona Teteru 20, .Jean
Merehau 20, Merehau v. 10, Tsiou-Yen
25, Tetua Teai 20, Rate Analioa 25, Ben¬
jamin 50, Terii D" 10, Tau Tevave 20, Hinter 25, Tua Bora-Bora 60,
mucre
Eaarere 20, Re10, Tau Tamatoa 50, Taua Rai 10,
Faatupua Nainai 50, Ehuda 20, Teriitutea
i te rahiraa
50, Ahela 50, Taimana 10, Teunauna 10,
Alfred Guilloux 20, Manu 10, Albert Tere
25, Viritua a Virilua 10, Enosa 10, Moaha V. 50, Tihoti Tinito 50, Fanau v. 10,
Timiona Teuruarii 50, Narii 25, x 15, xx
tei
50,
matahiti hoè.
20,Mere Richmond 50, Puniiarii 10, reeeva
30, Pamhrun 50, Taie 100, Teriitua 50.
Uturoa: Taata 25, Taaroa v. 50, Tuteao
V.P. Eaha to orua mana‘o i to orua iteia Marseille ?
raa
P: E oire rahi
roa
ïa. Eita
e
tia ia taio
pahi, e to raton mau huru,
tapae noa o tei reva noa. E rahi a‘e
te mau pahi tapae i te mahana hoè i te
rahiraa pahi i tapae i Papeete nei i te
V.P. Aita anei
i reira ?
orua
i otare i to
orua
tae¬
P: Aita, ua liai te hoè taata u‘i-apî ia
maua. Ua ite oioi maua ia’na, no tp mea
te mau ra oia i te hoè
tapa‘o i to’na rima,
oia hoi : te hoè ve‘a matie.
V.P. Ua nafea te faaauraa i taua
matie ra?
P: Na Vernier
or.
i faaara ia
tapa‘0
maua
na
25. (Amuihia: 1415 frs.).
Papeete: Tetua 50, Temarii 50, Manarii
50.
raa
XX
la amuihia te taatoa 1860 frs.
Mauruuru
roa.
TAUWRU fENUA TAUNOA:
Paroika ai)î Taunoa: 15.000 tara. E mea
iloito. E rave rahi te mau Paroika tei aufau noa, aita râ i tae roa i te tapa‘o. A
rohi â !
lOl
VEA
4
( suite de la page 1, colonne '3)
L’enfant de lumière ne peut pliis sup¬
blier
Viénot adressa au
Gouverneur pour défendre les libertés du
et courageuses que M’’
Protestantisme Tahitien.
songe, l’injustice et la colère.
L’enfant de lumière ensoleille le foyer,
l’école, la cité, la paroisse, car là où il vit
il rayonne la paix, la joie, la
propreté et la clarté.
L’on dit parfoit d’une personne : “ Elle
n’est pas une lumière ! ” en plaignant son
manque d’intelligence ou d’instruction.
Elle peut pourtant rayonner la lumière
passe,
M’’ Viénot aime
parler en
paraboles.
les pasteurs et diacres
de n'introduire dans l'Eglise que des Mem¬
bres ayant reçu une instruction préala¬
ble, il dit ceci : “ La vie de l’Eglise peut
être comparée à un feu, et les personnes
Pour convaincre
du Lhrist.
lumières ” selon le
monde. Ils ont obtenu de brillants diplô¬
mes, ils réussissent dans leurs affaires,
mais d’après leur conduite, leurs pensées
et leurs actes, ils sont encore des enfants
de la nuit et des ténèbres. Ils n’ont ])as
reçu, hélas, la véritable lumière dans leur
Certain sont “ des
qui n’en font partie par
le cœur sont
comparables à du bois vert; ne mettez
donc pas du bois vert sur le feu de peur
que le bois vert ne l’éteigne”.
La famille Viénot ne cesse d’être éprou¬
vée par la maladie, et le deuil. Trois en¬
cœur.,
La rentrée des classes à eu lieu.
place nous ne pouvons pu¬
les lettres à la fois dignes, fermes
Faute de
porter ce qui est vulgaire, malpropre,
méchant et faux, il a en horreur le men¬
ou
POROTETANI
Enver¬
aussi nos enfants à l’école de
.Tésus-Christ, (jui est la véritable lumière
venue dans le moufle pour éclairer tout
rons-nous
de
coup sur coup. (Six
leurs enfants meurent entre 18(i7 et 1878).
fants meurent
Après la mort du S'""'” enfant M’’ Viénot
écrit: “Le Seigneur trouvant nos cœurs
trop froids, trop partagés peut-être, vient
de leur imprimer une nouvelle et bien
énergique secousse. L’amour de Dieu, no¬
tre Père, s’est manifestée d’une manière
extraordinaire à cette occasion. Il nous a
si visiblement montré que la force vient
de Lui seul. Nos larmes coulent, mais
sans
amertume”.
A bout de force,
homme?
les Viénot ont la joie
voir arriver comme renforts les Al¬
lard, jeunes instituteurs de St Laurent
de
Charles Viénot
du
article )
(S
1870 de France où il a été
consacré pasteur, M. Viéuot reprend sa
lâche aux Ecoles, aidé par son frère et
matériel scolaire qu’il a
rapporté.
Assemblée {Gé¬
nérale des enfants de Tahiti et de Moorea. Les détails sur celte intéressante ini¬
En 1871 il organise une
tiative nous manquent,
En 1872
hélas.
il acquiert l’imprimerie de la
L.M.S. (London
Missionnary Sty). Le 1“''
Livre de lecture pour les eidànts sort en
1874 ; on imprime cette année
pages de lecture et un
en
là 120.000
Recueil de Fables
’hahitien qui a trop de succès puisciue
les paroissieus
le culte. Il
essayent de le lire pendant
imprime également un petit
Cantique pour
des Arorai,
les “Arorai”. (Il s’agit
insulaires de la Micronésie
qui avaient été pris comme esclaves. Ils
étaient installés à Pirae, à Taone ).
Mais la censure veille ! Lorsque M. Vié¬
not imprime en 1877 les règles d’une^.l)isciplinc de l’Eglise Tahitienne, il est olliciellement blâmé parce que “le Recueil
des publications que M'
Viénot était autorisé à faire ”.
diffère du genre
( Pltes-Alpes ). En 1878 ils j)erenfant. Les veilles pendant
longue maladie de l’enfant ont ébranlé
parents, mais ils ne parti¬
ront en congé qu’en 1882, emmenant trois
enfants et laissant à Tahiti le dernier,
âgé de 13 mois.
à suivre
l’in
Rouge-'*'’
r
—
.
Le Ministère de la France d’Outren .
s’alarme de la véritable conspiration !
vin rouge dont les populations
d’outreii
sont victimes.
En A.O.F. ; en 1938: 113.670 hectolitr:.
en
1953: 657.806 hectoliti
A.U Gameroun: eu 1938:
en
13.916
»
1953: 227.131
A Madagascar : en 1938:
en 1953:
67.150
253.481
Ges statistiques ne tiennent pas con!
des apéritifs. Le MinistI
de l’alcool et
estime que les émeutes de l’année demi
à Douala ont d’abord eij
Rouge pour cause.
Dans sa réunion du 25-XI-1955, le “
à Yaoundé et
Vin
contre l’Alcoolisim
pris connaissance d’un d;(*
ment qui a été rédigé par le Ghef du
vice des Affaires économiques. La N‘’'“
lédonie importe 441.300 litres d’alcooli
mité de Défense
Nouméa
a
pour 20.000
habitants de statut civil!
qui représente 22 “/o du montant desl Porc
portatiens alimentaires. - D’après le
leur Loison, bien connu à Tahiti, un t, ,
de 115.536.408 frs est sorti en 1944 C . r "
il
poche du Galédonien. Avec cette soi*^'’
on aurait pu construire
300 maisoi*^|^ ®
400.000 frs chacune.
te Rib
(jui est-ce qui ressuscitera le Gomil| E er
Défense à ’hahiti? Nos Parlementitatianl
peut-être
9‘?
la
Revenu en
par l’important
Gros
dent leur
Le Gang du
La
la santé des
médïsance
ou de
bouche. El!,
pourra ])lus y rentrer. Elle fera so
min, sans que je ])uisse la contrôlerJ
h
file comme un cailloux détaché de la ^pî ” n
tagne, elle court, elle vole. Elle s’ifi'oroi
peut-être, mais pour s’élancer de I faaai
Arrivées : Le 25 février sont arrivées veau, brisant un cœur ici, fracassai: B pari
de France M"’” et M"'’ Ed. Ahnne, et M*''
réputation là-bas, détruisant la joie ‘<Ua
Réguiu qui se rendra à Uturoa pour y paix où elle passe. Elle provoque un ia ti
diriger notre Ecole avec M"'’ Perrier.
lanche de paroles mensongères, loto i
Départ:
Spelta quittera définiti¬ suivent dans la course infernale. ohia t
vement nos îles qui lui sont devenues
Qui dira jamais ce que la médisaii Sab
très chères après y avoir consacré 30 an¬
calomnie, les insinuations malveil"^;oroa
nées à l’instruction et à l’éducation chré¬
ont causé et causent de chagrins
tienne de nos enfants. Son travail a été
peines profondes.
grandement facilité par sa connaissance
Attention à notre langue, ce petit p*’
de la langue Tahitienne.
bre, qui peut être un monde d’inijO-'flOt)
Deuil: Sœur Marthe .luncker est morte
qui souille tout le corps, et est enflj te ta
tragiquement le 3 février, écrasée par une par la gé’nenne, un mal désordonné,) “E
auto. Elle et Sœur Rosa Lefèhre (sœur
d’un venin mortel. (Nous citons .hiL faail
de M'"' Rey Lescure ) ont été les premièi'es
III) Pierre dit: « Rejetez donc toute ijainei,
Diaconesses qui vinrent à Orofara en et toute
fraude, et l’hypocrisie et rj|.g
1924. Retournées en France elles diri¬
et toutes médisances, pour désirer aj j,
gèrent ensemble une paroisse. Après la ment le pur lait spirituel, afin quel . .
mort de Sœ'ur Rosa, Sœur Marthe en a.ssiez pour le salut par lui ') il Pierre
suma seule la charge et c’est en pleine
^
rau i t
Imprimerie Elle F, Juventin - 1, rue Cona* ï)cK.treiiie«u g
activité quelle a été surprise jiar la mort.
La parole de la médisance
lonmie est sortie de ma
les de la Mission
:
^
Fait partie de Vea Porotetani 1956