EPM_Vea Porotetani_195602.pdf
- Texte
-
KIHl 2.
L une e
ligioii
imatiqu
FEPUARE
i9c6
1
ifants q
qui vag
éva
nce
eures
emaine
éco
une
:ants
Hoo i le malahiti hoè: Hoè-ahuru
tara.
M. Preiss, Diredenr-Gérant.
—
entale
JÉSUS
te
"Car, quiconque fait le mal, hait la Lumière” (Jean 3/20).
:
“O tei
lut de
mau
i te parau iiio ra, aore oia i hinaaro i te maramarama”
( loane 3/20 ).
uver, P
lité de
te auahi i te taime i taoto ai te utua-t'are?
apf anei to
araraa
înseign
tile d’
E oioi
taata, te
II y a a
difïicilffi'ï
mai na, c tera taata taoto, a tia
ara
lesje^^’*
is
;t
polie, e
que^)|l4.
mérale.i
y
e
1. Te hohoà
n
..
lamil r
O
y d. 1 i(r ^
,
rt toril tau parau
.
,
t
.
tumu ta te tuaroi
^tapii mai: te taotoraa, te
araraa,
e
te
jl. Te taoiorcHi “ fera ra taata taoto”.
Mme Vil'ÉA) Te taoioran iiiio, e horoa ïa na te
lieux siSlua ia tatou, ei haamaharaa i te roliiinfiée, ifo’Iii e ei faaapiraa i te itoito !
lépart
Te hohoà no te taoto-tino ? E hohoà
!
fi^^
yiïohe
MmeVifc..,
gage œf
.
•
i
1
U
,
te matatu, te hutihuti
it
plus
idant
*•
polie. le hauti-niaru-noa
,,
nei
,
noa
nei
te aho, te
\t6t'etere maite nei te toto, te parau noa ra
fats
l’olo i te ria e te
moeruru, te
irébralMp^i
noa ïa te taotootoâ. E ere ïa te hol’Ecotloà pohe. Area rà aita e ohipa e rave-
à
îonsidéilrià,
it
aita
e
d’autiy|2. Te ati
urs
111.
lot
e
hiroa faahou.
tatài.- Ua
i te
varea
2. Te ati tei
tupu
Hi
v^oyage «
*
ivre
^
te taata eteoire. Aita anei te
no
^
lesu i
ara
pipi i (ietesemane?
|l te taime i taoto ai te
nuia te
taata, i reira
Papf-e&il^
te
te
mau
.
roto i te taoto ? ia
ora
e
mau
anoi
peu
totovaraa i te fenua
te
e
aita te
i te Evanelia i
e
patoi-faahou-hia. la taoto te hui-faaroo, e
maniiia roa te pohe., “ E tena na pohe”.
II.
Te Araraa: “ A
ara
I Thésal.
mai na, a tia mai
jour. Uliamatin à nouveau nous bénissons Dieu
pour la belle lumière qui se répand sur
les montagnes, les vallées, les plages et la
([ue
mer.
U’est Dieu
iino: E horoa ïa
na
te
Atua i mûri a‘e i te taotoraa, no te rave
i te
mau
ohipa. E ite te mata,
e
faaroo
te taria, e rave te rima e te avae, e pa¬
rau
te
vaha,
e
feruri tq upoo e te aau ei
haapa'oraa i to te Atua hinaaroo.
1. Te hohoà
ora
te taata ara? E hohoà
no
ïa. Te itoito nei te tino
2. Te niaitai tei
faaararaa? Auaa
mau
e
te mana'o.
na roto i te mau
faaararaa i te tahi
tupu
te
taata, aitaAe enemi
te
e
ia
et
notre
no
te
araraa
varua? Ua ite
pinepinehia. A hio ia Iseraela i te tau
Josia. Ua
ara
Nineve i te tau
no
no
lona. Ua
Taio i te tuàtiraa i te api 2, anairaa 1.
joie.
Ue n’est pas
de cette magnifique lumière
que Paul nous parle en écrivant: “Vous
êtes des enfants de lumière, des enfants
du
jour”, mais d’une autre lumière, plus
encore. 11
pense à JésusChrist qui a dit “Je suis lumière du mon¬
merveilleuse
de ”.
de
qui accepte que cette lumière inon¬
et sa vie n’est plus un “ en¬
son cœur
fant des ténèbres et de la nuit”. Il n’est
plus
enfant craintif, superstitieux, vi¬
quant à favenir, ef
dans l’ignorance de son état, mais il est
un enfant du jour: un enfant de lumière:
joyeux, plein de zèle, confiant, et sùr de
un
vant dans l’insécurité
son
salut. Il vit dans la clarté de Dieu, et
chaleur et la lumière de Son
dans la
amour, car
“Dieu est amour”.
Puisijue,
en plein jour, rien ne peut
caché, l’enfant du jour sait ce qui
rester
B) Te Araraa Varan: To te Atua ravea
ore tatou ia rooliia e te
taoto-pohe.
créé cette lumière qui
peut imiter, et qui fait vivre la nature
que personne ne jiourrait faire vh re. Dieu à créer la lumière pour notre bien
ati-pohe i
manuia i nia ino ia raton.
a
ne
Celui
araraa
qui
inonde la nature de couleurs que personne
i nia ”.
A) Te
5/5
Nous aimons la lumière du
nia-
faaheniaraa. Aita te taata i
mau
I. Te hohoà
polie e manui’a. Eiiia pain tei parari
I te taoto o te ihitai? Ehia fare tei pau i
na
■-
’
niaitai, e rra te ino. E
amahamaha, te haniani-ino-raa,
mau eue-
i te tainie i taoto ai te
taoto.
taoto te
o te tupu, na roto i te taoto?
élèi|,;te tainie i taoto ai tatou, i reira te eneC’es|^ e ara’i, e eià’i, e taparahi ai, e vavahi
se
vp j jg tare, e ueue ai i te zizania, i haru
®^,PMi
ieau-*»
ferui'iraa, aita
na
niaitai atoa.
polie. A iiarau noa’i te
vaha, a patu-noa-hia’i te mau fare pureraa, aita roa e hiroa ora faahou. Ua tao¬
to te aroha, te parau-tia, te paietit te faaoromai, leanaanatae i te mau ohipa niai-
ta’na, ia hiohia te tarava-noa-raa.
a ra
horoa ïa
e
Enfants de Lumière... Eofanfs du Jour
tiai.
te taoto-varua? To
no
riaria faahou i te
’aut
le
mau
faaroo ïa hohoà
tupu te hoè araraa api i te pae o
{y pure tntou mu te tmïtuu-ore i
pure ra e tia’i, e tae noa’tu i te taiLg e tupu ai te araraa hinaarohia.
de
as
B) Te taotoraa vannu
Diabolo, ei totovaraa i te
Mesia
j'i|toa ia
evenii
mau
” Epli.
^l te pae hopea no te hepetoma pure^aa, ua pure ahiui tatou to te mau paroika
surs nicw
metiia, te
mau
na te
her
fin
polie i te taime i taoto ai te
te
maramarama ia oe
®
'
qu’av(^lioroa mai i te
îomme
roa
est bien et
qui est mal, ce qui est beau
qui est vilain. 11 compte sur faction
de la lumière de Dieu jiour détruire les
germes du mal et pour faire épanouir le
et
ce
ce
bien
en
(
lui.
voir ta suite
page
4, coloune 11)
(
Tuàtiraa
no
faatura-noa-hia te tahi ]iae,
faatoroahia te tahi pae i te toroa maitai,
e tafetialîia te tahi pae. Ua parau-noahia ratou : e feia maitai.
E feia maitai mau, noa’tu o ratou te
tumu e taparahi ai te tahi taata i te tahi
taata, e e taparahia’i te roo maitai no te
taata e no te feilua, e ia pohe te oaoa,
te hau,te turâ, e te oraraa fanao i te ta¬
hi mau utuafare, e i to])a‘i te U‘i-Apî i
roto i te taiâta, e i topah le fenua i roto
ha-
Ekalesia i te tau no
te Rcforomalio, e i te tahl atu mau tau.
Ua ite-faahouhia to’na huru matamua: te
itoito, te tahoe, te paieti, te faatupuraa
])àraLi ma te oaoa e te taia-ore, na roto
faaturi. A hio i te
ra
i te Paraît
a
te Atua.
lîl. l'e Meda: “Na te Mesia
e
hoi'oa
mai \ te maramàrama ia oe
i te
A) Te iùaramarama e horoàhia e te Me¬
sia, ei taaararaa apî.
O te l avea ïa e ara’i te taata e te EkaIcaia. Eita te taata poiiri e farii i te mau
faaararaa. E riri oia, e e tahitohito oia i
te rnaii faaararaa. Eita oia e ite i to’na laotoraa pohc, aore ra, ua manrnurn noa
oia i Lo te faaroo taoto-noa-raa. Te patoi
nei oia i te mau oliipa ferurihia’ ei faa¬
mauruuru
ramahia
ia’na
la
no
ara
Evanelia, ia faaara le Varna
roto mai i te taoto.
e
te
te nunaa
fenua,
e
j
1
po'rotetani Tahiti, i rcira j
Irava
noa’tu to ratou to-
Haapoa‘oraa-Faaroo.
faahiahia i to tatou nei
Hoturaa îaâliîahia
no te iiaapaoraa-Paero
haapa‘o iloitohia te Noela e te Mataliiti-Api i te pae o te faaroo Evanelia,
na l'oto i le faatupuraa i le mau ])ureraa
hanaliana e te mau iiniraa i le mau fâaoaoaraa tiama na te mau tamarii, na le
n‘i-api (' na te mau metua, e te oaoa nei
Ua
E Pm FAITO
piti failo no te utua-taparahi-laata i
fenua no te Aifaitoraa e te Aulaeae-
E
i te
raa
!
Faito I
:
Te haavahia nei te
feia ta-
parahi-taata i le ntua teimaha : utua po¬
ulua-tapea-fare-auri e tae noa’tu i te
pohe.
Te haavahia nei raton ei parururaa i
lie,
te oraraa no te
E
rave
hui-taata.
rahi te mau tunui no te tapa-
iria, te ])ohe-hae, le eia
tahi pae ei taata taparahi-taala no te mea aita raton i haapaohia c lo raton mau metua, e aore ra no
te lioè mau hoa iino, e aore rà no te haapiiraa no te hoè mau ve‘a iino e te tahi
mau leataraa iino. '1 e tahi pae ua riro ïa
rahiraa taata: te
etc.. Ua riro te
ta;iarahi-taata na roto i te taero-ava.
talii pae feia taparalii-iaata i liaaA^ahia. Te vai tiama noa ra¬
ton e aita roa raton i haapeapeahia.
Aita le oraraa no te hui-taata i paruruei
'
Fa’to 2: Aita te
hia i ta ratou mau peu.
Te vài tiama
noa
mata
rahi tei faatii
le pureraa
e “mea” i jiihai iho i te E’are-Pur|,'a tupi
apî e te faj c-ainuiraa. I te hora 8 i tau Itaiiu
)ô pureraa ra,^o te fare-teata faatairaa ijf
pô
pehe faufau e te tano-ore i tiTj.f ^
Ua haanuaihia
v te
haapuaihia te tai. .|i(ii
taua pô atoa ra to'na tuuraa i la'na uaiCi''
e pei
na, na te mau huru taata’toa e inu. U a ïa
taaoti te teata ite hora hoè e teafa, e
i pihai iho i
tupu noa te arearearaa
la E
to
o’na mau
taria
aria ia faaroo.
•
Eare-Pure
c
,
iiraa, na roto
te Eare-Amuir
Il le
tae noa’tu i te ao.
,
te inu-ava, e
lere
1
I
Tahiti Porotetani e, eali
,lè. E
to oe taoto-noa-raa c te fa
ujnui
oro-mai-noa-raa i te tahitohito noa raa )u te
E te
nunaa
?
oe
ai
lo
Te
nei matou i te mau tavana uiè
oaoa
n
apooraa mataeinaa
paari tei pati
.
i
•aa i te haapa‘oraa-pai, .
! etaeta i te faa-ô-raa
! l'o i to i-atou mau mataeuiaa. La tano ror.
Il a II i
le mailiraa ia ratou.
nâu )
i te
mau
•
,
.
,
■ijmei
:ii-tan
OAOA
MAU PARAU
no
te
irean
Tomoraa Fare-Pure
,Tîtu
1
i Faaaha
|hio
ZlONA ” i te 22 XII 19,’ tehia
ma te oaoa. Ua tae mai te mau manüi
eaha
ni e rave rahi: Na Pni Tuhaa ; H. Ve Te
Ua tomohia “
: Roma 13/H : ...» na
liora araraa to tatou taoto ».
OTO
maitai
!
nehenehe tei iteahia i te
no le Ekalesia Tahiti.
ÎE HOE ÜAU PARÂU
mea
nei. Teie râ te ino
te maoro no
tajiarahi na l'oauri, le tij)i, te pupuhi, te ofai, e
te raau. Eita raton e tapai-ahi na roto i
te pohe-hae, le iria, te eia etc.
E taparahi râ ratou na roto i te faataeroraa i te nunaa ia noaa ia ratou te
moni. E fetii mau Moroha raua O .Mainona.
Ua faataa anei te ture a te Atua e, e
2 a‘e faito no te utua-taparahi-taata?
Aita! E hara e liara ïa, e ta'nu utua, o
te jiolie ïa!
opani
tae roa i te
.
ü
puhia
,
Parau mau, eita i-atou e
le roo
tau matamua
i te
raa
..
.
h iti i
to i te
râ te taata haamarama- !
tupu ai te araraa
e
tova
E
“
veve.
E feia maitai ratou,
j
araraa.
e;
'1' A X 1
râ ratou. E
te api 1, anairaa 2
Davida i te taime i taoto ai oia i te
ara
P 0 K 0 T E
V E A
2
te
aau
hana
no
laua mau parau
haamahana-
ra.
'feie râ, aita le mau tahua no te ITaapa‘oi-aa-Paero i taoto, e ua imi atoa ratou
i te mai! ravea ia noaa mai ia ratou te
mau tusia-taata e te ario, na roto i te opereraa i le oaoa pohe i tera mataeiwaa e
i tera mataeinaa.
Na roto i to‘u hi‘oraa, e mea
manuia
llaapao'oraa Paero mau ra¬
vea no te taparahi maite i te nunaa Tahiti
é i le liaa|)a‘oraa Porotetani. Noa’tu to
te Ajiooraa Rahi Amui faaararaa i te pae
o te Hau, ua haamauhia te mau .patena
e rave rahi i te mau vahi. I te tahi ma¬
taeinaa iti roa ua haamauhia maha pû no
te faalaeroraa i te taata.
Teie te tahi mau hioraa ia ite outou i
te itoito no te haapa‘oraa-paero :
“....e mea maitai te Noela e te PôMatahiti i A.
I mûri iho l à to te taata
ïa imiraa i te ino e rave ralii. Hoè tamaiti
taparahi i le tahi tamahine. ... Ua pohe
roa le hoè taata i H....
(Tahaa). Te vai
nei â te mau ino riaria ta te maa taero
i faatupu i T
e i 0
maitai la te
.
.
nier
o
raua
; na taeae-orometutaram
’lTimata. N.:i orometul|.^.y 1
Tuteao
Tunui, Philippe,
: Perrier e Spelta. Ua t.^, Xo
hiii-mana : ’l’o tatou l’avanji
I mau
haapii-tamarii
atoa mai te
ta^
Hau, te Haava, te Taote etc.., e te
rahi
maumanihini no Vaitoa.re e no Haamenla taa
E?
Na Mauarii oi‘. no Haanienc e no
aaha i
omua
i te oroà tomoraa na
1 te oreroraa i te mau parau no
Pure
Pupu
ma
te
ino,
ro|f|nai
la la.
Faïf
manihiil
atura’i oia i te taviri i roto i te
e
no
no
te fariiraa
Vernier Pni,
roto i te i‘oa no te
i te mau
farii Tuteao i
e ua
A.R.A. ei taoa no
Haapa‘oraa Porotetani Tahiti.
Haapa'ohia’tura te pureraa na rotqtitian
to Tunui haamauraa i te Rihilia i niai tei
to Mauarii haamauraa i li. I
Na Tumata te taioi aa iip^dettahito e na Philippe Ebb te taioraa rP^
farani. Na Tuteao te a‘oraa : Sal. 132/lr'^
purupiti
te
2
o
e
te Rihilia.
te
E 3 tau parau tumu tei iritihia no
to mai i te irava: Ziona inaitihia,
if ,mae
ZioiJ.
la i ti
Mo‘a, Ziona taiva. Ua paraparau atoa Ve oaoc
nier na roto i te reo farani ei liaaniaurlQ 111,ururaa i te mau manibini tei ore i itcku |j;
te
reo
tahiti.
tupu
.
I mûri ate i te pureraa ua
lo te
pae
tino,
e
baapa'o
i taua pô ra ua
o
haapa‘[iâ
¥
li
hia te tuaroi.
Faaitehia
e
Maiiarü
-—
'
or.
l^ea
fei'a:
VEA
la!
ni a
ut
I mûri iho i te
fariiraa i te pae tino,
faanahonaho te U‘i-Api Papeete i te
tare hautiraa. E homa, e mea vitiviti roa,
aita e manianiaraa, c aita hoè faahcpo-
ei faatiik
"ç,
•
\
ua
f
J'J^’i^taime
ta aiiaa
peu taero e te taiata
i lapae ai le hoè mailua e aore
ij.^
j
’"°*f ? [lari oioi nei te tahi
iuii teie!”.
'■'t
u
11
■
tatou
mau
“E ohipa
jjae e:
tumu no te taata liara,
o te
hu-
E
jU[nunaa
e
au te tahi
raa
loa
lio
tavana
nioe anei ia
marite i te tau i
peu
ai raton i Bora-Rora? E te
mau
peu
ru|è no le lioè mau “Touristes” tei tae
i tei pat(';
i na nia i te hoè pahi Paratane ?
oraa-paiiliiri aita
lano ni
mau
potii api
e te tamûri iho i
brau vahiné i horo noa na
[nau ratere papaa ; ahiri aita te tahi
Li [metua i tim noa i ta raton mau tafîT-tamahine ; ahiri te tahi jiae hui-ma:no te fenua i
paruru etaeta i te mau
arearaa ci faahemaraa i te U‘i-Apî e te
|i Taurearea, aita roa ïa e tupu te tahi
JA
laaha
ihioraa haiiriiri
XH
>
te tahi
e te
,'jitehia
a‘euei.
e.aha iioi le hopca
'
U
no
hujiehupe mai
taua
mau peu
^^e parau nei to te fenua e: “E ohiirometu^gj^jjjjj tgjc”, e te parau atoa mai nei
n-ometub-an ihitai e; “E ohipa taata Tahiti
a.
Ua tJF’^ To raton ihoà
ïa^ mau jiarau !
Tavan
roo
te
mauruuru
a
ro
na
te Far
o
tiau
La
ra.
vahi atoa. Te maitai râ, ua ta¬
Aita i ta no !.
e
manihii
E hou
atoa
te
na
to
raton
haapii-tamarii paari i
e ua puta te mau aau
faaitoitoraa metua mau.
la haamaitaihia te
Atua, te tumu i tu¬
pu ai teie tere ma te tara, ei taamuraa i
to tatou n‘i-a])î porotetani na roto i te
mau
ohipa mâ e te nehenehe. Oia atoa
tumu
mau
roa
ifaatnpu
te fariiraa
no
(i Uturoa-Raiatea )
;ei22
no
Noema
ua
tere
te
U‘i-Apî
rototitiano no Papeete i Raiatea. E 44
4a i nia* tei reva, faaterehia e Adnet raua o
auraa i îli- I nia i te palii ua oaoa te mau
ri’stete i to raton faarooraa i te mau
rP*^ navenave himenehia i te taime
^‘‘^iterchia
132/ir‘’^
,,b
e
Tuterai D°.
(A hi‘o i te Vea
noi|,^
ffupu te
mau
fariiraa i nia i te
laapa'ohfijo Inirematie. Ua himene
a
haapahâ himene
lipr,
arii
or,
man.
no
Tenuare 1956)
Ui faahou atura te Ve‘a Porotetani ia
Marurai raua o Taputuarai: I to te pahi
tômoraa i te IVtiti Roa, ua ite anei orua
e i te fenua Aferita?
c na
ta-
to Papee-
te Uturoa. En paraparan
Ihorai, Pni U‘i-A.pî, i faorometua e te mau
tei amui mai.
ti
Ite
ua
maua, ua
na
e
rupehu
tae noa’tu
pahi ta
mau
roto i taua mi¬
ra.
oaoa.
orua
i riaria i taua pe-
te tavere-iu ;; rea i te rahiraa p
pereoo-tavere te.
i te taata e te
ma
mau
V.P. Ua tere aUii
O'
arei
orua e
tae roa’tu
P.: Aita, ua ta]iae rà maua i te oire no
Vernier mâ, i Mo,.U: .nar. Tei reira to
Vernier tiairaa ia maua. Ua oioi roa to
■
maua
mau
taime
reva
i raro, no te mea, eita teie
taupupu. E mea poto roa te
tapaeraa, eita paha e 2 minuti, e ua
pouraa
pereoo e
faahou
V.P. E
e mau
ma
te haruru rahi.
tapao matie atoa anei ta Vernier
ra
P.: Aita
?
faufaa ! Ua ite no;i maua ia’na.
Aita to’na huru i laui, ia au i ta tatou i ite
i Tahiti nei. Ua tupu ^o mat>'u oae.a i teie
e
farereiraa maere roa, e ua piu aparau ma¬
tou i te reo Tahiti i mua i te mau taata’toa.
Arataihia’tura maua i to’na fare. E piti
mahana maua i reira.
( Te vai atura)
TAUTU RU
Makatea
:
VEA
Mato 1)“ 60, Faauta Tiaaoao
10, Maxime Tukiri 10, Homai 55, Teora
Rereao 50, Turumai 20, Fion 10, Tihoti
20, Natua Ruau 20, Vanaa v. 20, Teati
Mooria 50, Boaza 25, Amaru 50, Taia D°
50, Omite 25, Timiona Teteru 20, .Jean
Merehau 20, Merehau v. 10, Tsiou-Yen
25, Tetua Teai 20, Rate Analioa 25, Ben¬
jamin 50, Terii D" 10, Tau Tevave 20, Hinter
25, Tua Bora-Bora 60, Eaarere 20, Re-
mucre
10, Tau Tamatoa 50, Taua Rai 10,
Faatupua Nainai 50, Ehuda 20, Teriitutea
i te rahiraa
50, Ahela 50, Taimana 10, Teunauna 10,
Alfred Guilloux 20, Manu 10, Albert Tere
25, Viritua a Virilua 10, Enosa 10, Moaha V. 50, Tihoti Tinito 50, Fanau v. 10,
Timiona Teuruarii 50, Narii 25, x 15, xx
tei
50,
V.P. Eaha to orua mana‘o i to
raa ia Marseille ?
P: E oire rahi
te
te U‘i-Apî taeraa i Uturoa, ua tu] na,
■
7ioitaata i to raton
j
tapae mai ma te
1 atoa Ve,
ana'e, te ahu aifaito, te pine
laamaurkQ ni-uamu, na reva nehenehe i mua,
ore i il^Wi haereraa
viliviti, e te faaue ohie.
-
ta to Utu¬
te
e ua farerei
E i mûri a‘e i to maua
tamarii “Scouts” e te
i Paris?
Te tere oo na Âovafia Ü14pr
i te Rypyraa tafii l Paris
Pahonoraa: E,
na
al
oaoa
i te autaeaeraa
na roto
matou i làrerei Ici tere
lioraa
faaitoito
ua
ma
mai taua
i nia i te pahi
tauhaa;
ohipa U‘i-Api Poro-
revaraa,
orometua
mau
te
no
Piipu U‘i-Apî,
i teie
puai
te ohipa ü‘iAdnet, Pni no te Tomi-
mau
hoè lata. Ua pauma
ra
p. ; Aita i riaria, ua maere roa râ maua i
teie tauhaa rahi c te teimaha, e to’na tere
parau no
rii râ. Ua mania roa te miti
i Marseille. E rave rahi te
i
;aoa no
rioraa
rahi
i te fenua Paniola
)to i te
Tuteao
rurui'aa
apî
V.P. Aita anei
roo-auahi ra.
tueraa po-
:
tetani. Ua tapiti-atoa-hia te rnau hautiraa
teata-ora ei haamauruururaa i to te mau
mataeinaa toi tapapa ia Uturoa.
anei?
te. afaihia nei ïa i nia ia hiohia
F?
no
e
mau
te faatere i te
taf rahi
Haameii^a taata Tahiti maitatai.
e
i
ohipa faaeta-
mau
tupu atoa te hoè
iVpî, vauvaiihia
Inaîia, e
te mau ohipa farani e te mau
mau
nehenehe te
te faaroo i te
te
’
il
Ua
rahi. Ua
rave
mau
roa
po, taoraraa popd. E mea oaoa roa e
aita te ohipa haamaitairaa tino i tauihia
ei faaiu,oinoraa tino na roto i te feii, te
tahoo e te inu i te mau mau taero.
peu farani
râ tei tupu noa i roto i te
E peu
faq
te
mea
etaraa tino ta raton i faatere
jJ^ere te taiata e te taero e
e, e
te taata tei faa-î
o
i te
ta. a ta
aroharaa i te mau
mau hoa no te
pahi, ua arataihia maua i te
hoè utuafare. I reira maua i faatamaahia’i,
hou te revaraa na nia i te pereoo-auahi.
te tare hautiraa.
.
1
te taatoaraa
roa
roto
matou
heporaa. E ahiri outou i ite atoa i te mau
teataraa taata ora i te pô. Ua mauruuru
motu,
i ta’na hara i nia ia vetahi ê, ei
’na hara i
jheraa. Ua huri Aclamu i ta’na
iho i ti
f ia Eva, Kaina i nia i te Atua, Sauta i
la rolo
V le nunaa. l'a na reira’toa Aarona.
ïa
aa
i e
POROTETANI
mau
ïa. Eita
e
ite-
tia ia taio
pahi, e to raton mau huru,
tei reva noa. E rahi a‘e
pahi tapae i te mahana hoè i te
pahi i tapae i Papeete nei i te
tapae
rahiraa
roa
orua
noa o
matahiti hoè.
V.P. Aita anei
i reira ?
orua
i otare i to
orua
tae¬
P: Aita, ua liai te hoè taata u‘i-apî ia
maua. Ua ite oioi maua ia’na, no tp mea
te
mau ra
oia hoi
:
oia i te hoè
tapa‘o i to’na rima,
te hoè ve‘a matie.
V.P. Ua nafea te faaauraa i taua
matie ra?
P: Na Vernier
or.
i faaara ia
tapa‘0
maua
na
25. (Amuihia: 1415 frs.).
Papeete: Tetua 50, Temarii 50, Manarii
20,Mere Richmond 50, Puniiarii 10, reeeva
30, Pamhrun 50, Taie 100, Teriitua 50.
Uturoa: Taata 25, Taaroa v. 50, Tuteao
50.
raa
XX
la amuihia te taatoa 1860 frs.
Mauruuru
roa.
TAUWRU fENUA TAUNOA:
Paroika ai)î Taunoa: 15.000 tara. E mea
iloito. E rave rahi te mau Paroika tei aufau noa, aita râ i tae roa i te tapa‘o. A
rohi â !
lOl
VEA
4
( suite de la page
1, colonne '3)
L’enfant de lumière ne
porter ce qui est
méchant et faux, il
peut pliis sup¬
vulgaire, malpropre,
a en
songe, l’injustice et la
L’enfant de lumière
horreur le men¬
colère.
ensoleille le foyer,
l’école, la cité, la paroisse, car là où il vit
ou passe, il rayonne la paix,
la joie, la
propreté et la clarté.
L’on dit parfoit d’une personne : “ Elle
lumière ! ” en plaignant son
manque d’intelligence ou d’instruction.
Elle peut pourtant rayonner la lumière
n’est pas une
du Lhrist.
lumières ” selon le
monde. Ils ont obtenu de brillants diplô¬
mes, ils réussissent dans leurs affaires,
mais d’après leur conduite, leurs pensées
et leurs actes, ils sont encore des enfants
de la nuit et des ténèbres. Ils n’ont ])as
reçu, hélas, la véritable lumière dans leur
Certain sont “ des
cœur.,
des classes à eu lieu. Enver¬
aussi nos enfants à l’école de
.Tésus-Christ, (jui est la véritable lumière
venue dans le moufle pour éclairer tout
La rentrée
rons-nous
place nous ne pouvons pu¬
les lettres à la fois dignes, fermes
blier
M’’ Viénot adressa au
défendre les libertés du
et courageuses que
Gouverneur pour
Protestantisme Tahitien.
M’’ Viénot aime
(S
article )
1870 de France où il a été
consacré pasteur, M. Viéuot reprend sa
lâche aux Ecoles, aidé par son frère et
Revenu en
l’important matériel
rapporté.
scolaire qu’il a
parler en
paraboles.
les pasteurs et diacres
de n'introduire dans l'Eglise que des Mem¬
bres ayant reçu une instruction préala¬
ble, il dit ceci : “ La vie de l’Eglise peut
être comparée à un feu, et les personnes
Pour convaincre
Rouge-'*'’
r
Le Ministère de la France d’Outren
s’alarme de la véritable conspiration !
vin rouge dont
sont victimes.
En A.O.F.
;
.
en
1938: 113.670 hectolitr:.
en
1953: 657.806 hectoliti
1938: 13.916
en
1953: 227.131
A
.
les populations d’outreii
A.U Gameroun: eu
Madagascar : en 1938:
en
»
67.150
1953: 253.481
statistiques ne tiennent pas con!
des apéritifs. Le MinistI
estime que les émeutes de l’année demi
à Yaoundé et à Douala ont d’abord eij
Vin Rouge pour cause.
Dans sa réunion du 25-XI-1955, le “
fants meurent coup sur coup. (Six de
mité de Défense contre l’Alcoolisim
leurs enfants meurent entre 18(i7 et 1878).
Après la mort du S'""'” enfant M’’ Viénot Nouméa a pris connaissance d’un d;(*
écrit: “Le Seigneur trouvant nos cœurs ment qui a été rédigé par le Ghef du
vice des Affaires économiques. La N‘’'“
trop froids, trop partagés peut-être, vient
de leur imprimer une nouvelle et bien lédonie importe 441.300 litres d’alcooli
énergique secousse. L’amour de Dieu, no¬ pour 20.000 habitants de statut
qui représente 22 “/o du montant desl Porc
tre Père, s’est manifestée d’une manière
extraordinaire à cette occasion. Il nous a portatiens alimentaires. - D’après le
si visiblement montré que la force vient leur Loison, bien connu à Tahiti, un t, ,
de 115.536.408 frs est sorti en 1944 C . r "
de Lui seul. Nos larmes coulent, mais
comparables à du bois vert; ne mettez
donc pas du bois vert sur le feu de peur
que le bois vert ne l’éteigne”.
La famille Viénot ne cesse d’être éprou¬
vée par la maladie, et le deuil. Trois en¬
Ges
de l’alcool et
civil!
il
sans
amertume”.
de
joie
renforts les Al¬
du
de St Laurent
( Pltes-Alpes ). En 1878 ils j)er-
les Viénot ont la
voir arriver comme
lard, jeunes instituteurs
Gros
dent leur
enfant. Les veilles
poche du Galédonien. Avec cette soi*^'’
on aurait pu construire
300 maisoi*^|^
®
te Rib
400.000 frs chacune.
(jui est-ce qui ressuscitera le Gomil| E er
à ’hahiti? Nos Parlementitatianl
Défense
pendant peut-être 9‘?
longue maladie de l’enfant ont ébranlé
parents, mais ils ne parti¬
ront en congé qu’en 1882, emmenant trois
enfants et laissant à Tahiti le dernier,
âgé de 13 mois.
à suivre
la
La
la santé des
organise une Assemblée {Gé¬
les de
Mission
nérale des enfants de Tahiti et de Moorea. Les détails sur celte intéressante ini¬
Arrivées : Le 25 février sont arrivées
tiative nous manquent, hélas.
de France M"’” et M"'’ Ed. Ahnne, et M*''
En 1872 il acquiert l’imprimerie de la
Réguiu qui se rendra à Uturoa pour y
diriger notre Ecole avec M"'’ Perrier.
L.M.S. (London Missionnary Sty). Le 1“''
Départ:
Spelta quittera définiti¬
Livre de lecture pour les eidànts sort en
vement nos îles qui lui sont devenues
1874 ; on imprime cette année là 120.000
très chères après y avoir consacré 30 an¬
pages de lecture et un Recueil de Fables nées à l’instruction et à l’éducation chré¬
en ’hahitien qui a trop de succès puisciue
tienne de nos enfants. Son travail a été
les paroissieus essayent de le lire pendant
grandement facilité par sa connaissance
le culte. Il imprime également un petit
de la langue Tahitienne.
Cantique pour les “Arorai”. (Il s’agit
Deuil: Sœur Marthe .luncker est morte
des Arorai, insulaires de la Micronésie
tragiquement le 3 février, écrasée par une
qui avaient été pris comme esclaves. Ils auto. Elle et Sœur Rosa Lefèhre (sœur
étaient installés à Pirae, à Taone ).
de M'"' Rey Lescure ) ont été les premièi'es
Diaconesses qui vinrent à Orofara en
Mais la censure veille ! Lorsque M. Vié¬
1924. Retournées en France elles diri¬
not imprime en 1877 les règles d’une^.l)isciplinc de l’Eglise Tahitienne, il est olli- gèrent ensemble une paroisse. Après la
mort de Sœ'ur Rosa, Sœur Marthe en a.sciellement blâmé parce que “le Recueil
suma seule la charge et c’est en pleine
diffère du genre des publications que M'
activité quelle a été surprise jiar la mort.
Viénot était autorisé à faire ”.
En 1871 il
l’in
Gang du
—
le cœur sont
qui n’en font partie par
A bout de force,
Charles Viénot
Le
Faute de
homme?
par
POROTETANI
la
médïsance
parole de la médisance ou de
bouche. El!,
pourra ])lus y rentrer. Elle fera so
min, sans que je ])uisse la contrôlerJ
h
file comme un cailloux détaché de la ^pî ” n
tagne, elle court, elle vole. Elle s’ifi'oroi
peut-être, mais pour s’élancer de I faaai
veau, brisant un cœur ici, fracassai: B pari
réputation là-bas, détruisant la joie ‘
Fait partie de Vea Porotetani 1956