EPM_Vea Porotetani_195510.pdf
- Texte
-
■-.VT-
’
r -
ex|
is(^ihaij
n
Hilil 10.
Matahiti
Te 55 O TE
s
luii
ATOPA i955
^i’
t-ft
nieremej
Porotetani
vous!
cc"A
lois et
;
voule;
s
enil “S'
r
eucée
ni
.ex\ul
l
—
ednjoie
])erdu
un i;
doue et
w*^
SsT*^
Jai c(l
i
”
î
jour”.
foraa
diction,
..
no na
noâ raua.
e
■■
L
ait& nere-aià mau
te vai
vulg^fja r ta raua reo
nei â te varo
!)
j ]>orî)raa teic no TNliti Ahnne, melo
nouvellejii ApOraa a te iavana-Rahi, e laatere
llaapiiraa tdirotetani i le malainua.
(Calétiojtaararaa i tei mono ia’na i roto i le
t mieux
noa
Tout ce que je vous dirais ne vous pourrait
e.
I
a
te
Tavana-Rahi, e i te mau
haapii i te tau maoro...
te
Elle n’a pas
te
la
oia, e aore ra e
parauhia nei e,
eita te taata o te fehaere i reira e pere !
nei e faatiahia e
Area rà te. ife papu jiei
nna
tatou e, e riro te
eT
hoè
fare
mai
te
reira
le
huru
ei tumu rahi
©^pojÉoràa fefe no AlbfdSû orometua,
no
te
viivii,
e
no
te
haama
i
roto
i te mau
ao te Apooraa Rahi Ekalesia Tahiti,
utuafare e rahi roa. Te taata e haere i
sont pro|*^^’‘*^
iaeliau tahito, e reira, e taata haapao-ore te rahiraa ! E
dîolicisnip le fenua atoa. Ei faaararaa i te mau faaturoriraa! Toohia tamahine tahiti e ri¬
joue au fiaii tahito e toe nei, e i te mau taata ro ei tauhaa na taua feia ra no te polie !
'ait été iiiB.ta’na i haamaitai. . .
E mea tia anei ia tatou??
mde. Daiw^broraa teie no Ahnne raua o MoEita te fenua e maitai hoè iti ae i te
t parlerai, ta te Ilau Earani i tafetia i te fetia
moni e noaa mai na nia i te eià, na nia
joueursiahaila no to raua amoraa i te lÉnua. Ei i te tino tari, na nià ilio i ta tatou mau
acceptèjiraraa i te feia atao tei Lafetiahia i te tamarii !
lition qiilhopea nei...
MONI HAAMA! MONI TOTO ! MONI
ei parlei'L taio mai na, a faaroo mai na i le
lilschaiifau ta raua i papai i te matahiti 1922, EALFAU!
aa’na i
«
La
seignernent apostolique.
aucuii^E.'CASINO” ( oia hoi.te fare PereempêchipVloni apî e opuahia nei )
e,
joueurs Ife faaroohia nei e, le opuahia nei te
è Casino Pereraa-Moni i Tahiti ei ara-
mau ratere mai te fenua è mai.
P^*’‘"^bna
e, na rahi te feia nounou i
au
Sueijjg ohipa ino ra, tei ore i faatiahia i to
Ot
^
formations qui
tou mau
ans
s
nul
q
g
fenua
: e
haere mai i Tahiti
rahi atoa te moni e pau
i ô tatou nei. I reira e maitai ai
contre j-atou
des Mfflau fenua papaa.
Te rhoè mau taata pere-moni, e mau
om'Dc«trcine«^gPj haupiio faufau ïa no le Jioè mau fare)a e no te tahi mau Sotaiete, tei rave
7-—
vau e
Ohipa
séparés.
mai¬
rendre hommage au zèle,
;i la sagesse et à la piété^de
Nons devons
au
courage,
pombreux Catholiques,prêtres
que nous
Mais ces
“
Mesia ”
teie, faaroohia i teie tuaroi
Te tiàproraa aroha no te
Taio i te tuàiiraa i te apî 2, anaù'aa I.
garder de jugements sommai¬
essa5'cr de comprendre les frères
nous
et
res
16/30, 31: “ Eaha
vau e ora’i?”
E faaroo i te Fatu ia
E 2 t«u reo
I
de¬
vons
ora’i!
lesu
de rejoindi-e les dé- '
caractérisent l’Eglise Ro- j
Catholiques et Profesfzmts
Les relations entre Catholiques et Pro¬
testants doivent être des relations faites
de respect et d’estime mutuels. Nous
(REFOROMATIO)
arearea, e e
violentes! fenua taatoa.
:ela leur Area râ ua iteahia hoi te Imru no taua
ipuis 5 a^ipa ra, no te mea ua tupu noa i te tahi
/’
Eaho
ï
maine.
ciaha ia tupu !
c
T
Eglise risque
toute
i te patoi
ohipa ra,
co,!tinueih>
soumettre sa doctrine, son culte et
sa morale au seul gabarit des Ecritures;
afin de s’assurer qu’elle est fidèle à Dieu,au Christ et à l’Esprit.
En s’écartant de la Parole de Dieu,
i totaua moni
atu i taua
terminée, car
de_,|ésus-Christ doit
ment
tiàraa
maitai roa hoi te veve e te
e te utuafare viivii-ore,
ino ra!
E le feia faaroo, e tei imi i te roo
tai o te fenua, e tamata tatou
E
Réforme n’est pas
La
l’Eglise.
s
ma,
ramené la foi ciirétiennc
véritable: l’Evangile et ren-
Réforme a
à sa source
i
faaararaa ia tatou paatoa:
nouvelle,
en
ua nomlireusesinhdélitésderEglise Romaine.
aita e ravea
pupuhi oia
moni atoa ra, e
créé une religion
confrontant la foi de l’Eglise avec
Parole de Dieu, elle a découvert les
mais
te taata e roaa ia’na
mauruuru ïa. Te taata rà,.^
pau ta’na
faahou, e tari
ia’na iho,..
Te
rahi roa e
pereraa,
moni, ua
'W
te
faahoihia’tu. Taata
te manao e
tahi pae, e e taata moni
feia arearea noa le tahi pae.
CALVIN
fontaine”.
puisé de cette
i te afala no
moni no roto
eicà te
J
braa
i te
pere, ma
!
-■
dans
i
le
on
rien imaginer
est récité en l’Ecriture
guère servir, s’il n’était
1,^-
-1
M. Preiss, Directe;:;-Gérant.
notre cerveau, mais nous tenir à ce qui
matahiti hoè: Hoî-ahuru tara. —
“Il ne faut
été, tuéd
a
ne,
Hoo i te
:
tiai-fare^auri i
ou laïques,
connaissons.
relations de respect, d’amicale
compréhension, ne doivent pas nous faire
ignoi-er, oublier ou taire ce qui nous
pare, et nous devons avoir la
de réfuter certaines de leurs croyances.
sé¬
franchise
nous avons de communj c’est y
.lésu.s-Christ, et la Bible, niais=
qui nous sépare d’eux, c’est la bar/ voir la. suite page 4 - colanm J y
Ce que
la foi en
ce
2
VEA
(Tuàtiraa
Echo
no
te api 1, anairaa, 2
SÜa ci faahauraa i te
taiia laata
no
TUMI'
e.alm
1:
hara.
aaa
üa
tiai-aiiri
laata
Sila
raua o
e
e
ia
(;;a
teie taata
ia
mua
raua, e
Petei'o,
te
m-
toit
ia
TFMIJ 2: lia ui Lulero
ora oe
Tamaiti
van
Ua
mau ravea
maitai
ho'ioa
mau
ua
Maria
no
haapa‘o i ta raton
to’na turi
le
no
no
i ta’na
pahnre
i te éà
Petero i lloma, e inaha,
no
mau
oia i
noa
Atua
e:
“A faaroo
ora
oe!”
i roto i te Rihilia, inaha ua puta te mata
te aau no Uutero i te parau ta Paulo i
e
Teie nëi,
ua tiàhia
.tatou i te faaroo, e hau ta tatou i te Atua
e: “
i lo tatou Fatu ia lesu Mesia
ra,
(Rom. ô/l )
ra.
”
^
Ua hau te aau peapea no Lutel'o i teie
iiei. Ua ite oia i teie nei, e noa’tu le maa
ravea
,lîia
e
ta’na
lautooraa, titaute Ekaiesia Roma, aita iho à te hoè
e
rau,
tul-u:! iti
maa
no
te
man
ora-mure-ore e noaa
.mai. Ua mauà faufaa-orc,
,,
.e
Ua
na
oaoa o
lesu
e
'.utero
no
horoa i.le
aita
a
noa
e
te taime.
ora-mure-ore
e
i te
tarani-faahou-
lapeapca!-aa i te
faatere-noa-hia
Aita te F’atu-Pahi i
pahi
te
aveià
mau
mau
te maùeraa
o
e
pahi ia
taui te faataui te mau raa¬
ua
Üa
raveà.
ua
mau
raatira
a]DÎ
vaiiho raton i
tiaturi raton i te hoè
tahito ei aveià. Ua tiaturi i
te
aveià i
manu
i te tereraa fetia
e
ora, mai te
te Ekaiesia Roma. — E
te buka-fenua
Ua ite ihoà te tahi
hi‘o-mahana
te
e
ei faatitiaifaroraa i te tere
mau
o
])âhi.
te
ihitai
e ua
ha-
pe te faatereraa, ia parau rà ratou ra, ua
riri ïa te raatira. Hnri atiira ia ratou i
rapae
mù
i te pahi. Te tahi
noa
ïa
ma
pae
te riaria i te
rà,
ua ma-
mau
hamà-
ni-ino-raa.
no
te mana‘o
tei marù tamau
o
te
mau
raatira
i te aveia
hape, na
faarue té hoè mau ihitai i te pahi. Ua
rave ratou i te boli faaora, te
buka-fenua,
e te aveià, e ua reva mai te
haapa‘o i te
reni faaitehia
e
Teie te hoè mau vahi iritihia mai P
i te hoè lata ta Abela or. i papai nul
^
fare-orometuiE
me
to matou taeraa i te
matou i te
hia i
mua
reva
Satauro-Ninahmpe'^''^^*
i te tare, e ua ite
matoiipnd)
réi
ifühii
tahito, e h^ia il
api i te anairaa : te
te
e
mau tane i te pa
vahiné i te pae aui. I
mau
teTavana,
e te Tavana
Ua faaotihia te pureraa i roto i te Faïraa i
e na té
u‘i-apî no Mataiea i hinire |ài
Abela i faaoti ai-'i te pure...
i
or.
lesu,
haapii
Na|iuj)a
e
2 tumu parau ; Te oi^e rà
te tere matamua
e
ae
i to te
no
Paulol i te
paroika fariiraM ân
tei% j-m
feii-o|ei.e
tainahine e taurearea tane,^^|
i te ohipa “ volley-ball ”. Ei
opanirg-,^ j-.j
farereiraa oaoa rahi, uainu matou ih.,,,,,
euapure...”
Teie te liaapotoraa i te
parau (4tà.y
e te Tavana : Mauruuru i teie
oliijp. M
Ua tupu aenei te tahi mau annii^
na roto
i te ohipa haamaitairaa ^
pupu,
Aita
roa
ïa huru amuiraa i
i 1
au
ite
pinepine matou i te ohipa au
mea huru ê te
parau, e mea ino
(uaina. etc.).'Te hautiraa: e
V
feii e no te ofatifatiraa avae
himene Atua, aita e pureraa, aitif^
piiraa i te mea e ora’i te varua.
Teienei reva Satauro Ninamu :
te
...
^
e
ïa ei aratai i te tino i
rapae i te
e i te varua i roto i te ora ; o
reva
ma,^ ® ^
ra.
lep^^
,ae) (
à, ali
E tià ia oe, e te feia taurearea e,
'-r
1
oe i
rapae i te ino. la mâ te
ia mâ atoa te faaroo e te nunaa.
,';A
-*-*
m
V..CH. V-/CI
,
ia
E teie to‘u manao,
e teie nei li
ia faaorehia te mau mea
ino ai te roo no te fenua, e to oe il|^ lip
A rave paatoa tatou i te haapao ife
cy
e
noa
te hMlu-Pahi.
i te Evanelia
peu
Faohaparoa i
Ôia,
Pahonoraa:
farcrei faahou
haapa'o raüa i te aveià hoè,
e
fenua hoè, e ia faaroo papu raua
raua,
ia
te buka-
i te pa¬
lesu tei tinai i
tj^a
i-ii
ci
€
lahr
1. A vaiiho ite
e ore è
no
viivii i nià i to tatou fenua...
Eita anei te pahi rahi e te i)oti-faaora
farcrei faahou i nià i te reni hoè?
eita
onor
Ua farii te u‘i-apî no MataieailMii’FI
no Paea i te 23 noTiurai.
fèi rat
rearea, e
Ua tae rà i te tau, eita e nehenehe faahou ia l'aaoromai e ia mamù noa. No te
etaeta rahi
i
maoro..., ua
mea,
mau
mana‘o
reva
horoà rà oia i te
raatira, mai te buka-
e te aveià,, ia tere afaro te
'i te hinaaro o te Fath-Pahi.
ta raton
:
l'a, ua
mau
Ui-apî
ia matou i le pae tino, ua
tupu
tiraa pojm, ma te oaoa e te
te tere haaati
no
tira. Ua tià mai te hoè
te itc-pajjii-raa e :
taata tei faaro:: ia’na. Alla
raa, e
j)ahi i tua
Inaha, aita i
tercraa, no te
e
te vai
te Reforomafso
no
fenua
an
i te ralii e! 1 to’na imij’aa
papai i to Roma
ora,
nia iho ia’na. ”
ei aveià, e aita raton i faaau faaliou i te
i te k’atu, ia lesu Mesia, ee
oaoa
te
utua.
2) Ua pahono te Evanelia
Ane te
te feia mo‘a,
roto i te paumaraa
na
farepure
e
e
mau oroa, ua
aita i han. Ua mata‘u
Mo‘a
e
To tatou
1 mûri
faatereraa i te
te
paieti ralii, tei
liaavî i to'na tino ma te haapaeraa i te maa,
te papa'raa ia'na iho, te purc-noa-raa i te
mau pure taninito, te tuturiraa i mua i te
roo
ite i te
e
mec
)
ao.
nia i taua
oia
te .Atua i
o
te
reva
i teie nei
te Ekaiesia Ronia. Ua riro oia
e
ci Monati
rinia ei moilo
tatou
faaroo i te Tamaiti ra, e ora
ai'ea tei ore i faaroo i te
Es Parabole
) t'a j'.ahono te Ekaiesia Uoma e : “A
faaroo i te Pa])a i Pioma, c c ora ïa oe. ”
haapiihia
to
ra, e ore
(Joane 3/'^^’
1
tiaturi Lutcro i te
faaroo ta-
e
to’na,
rà ïa te riri
ora'i ?
ua
i
ora
“ Tei
e :
mure-ore
!
Eaha
e ;
le
no
mai
ci laaoreraa-utua-t.-uitoa e et l'aaoreraa-utua-pae-tahi.
Hüè n::a iho parau oaoa r;Uii : A faaroo
e
ra)
ia
e
ia’na i teienei ao, e na to'na Yarua e tauturu i to tatou faaroo
paruj)aru nei.
A faaroo na i te reo no lesu, tei na ù
iera peu
i te. Fatu ia le.su Mesia, e
orometua,
mau
e r(
faajeiè
i to tatou
ora
i te Mesia iho. Ua vaiiho oia i te Pa¬
rau
Petero
mca o
te
e
na-ô-mali
èà, te parau-mau e te ora^a.
E homa, e tià rà ia vai ia
n
Parabole ? A pabono mai i te “ Vtoté]
tetani ”.
Mi. t
te
outou ”.
e e ora
te
no
taio tatou i taua Parau
aau
Papa
Inaha
Mesia,
te FMtu-Pahi tei
rau no
vau
A faaroo
roa : “
ra, o te Parau a te
Atua ia. la faaroo tatou i taua Parau ra
to letii
e te mono no te l'aiu tci moe i nia i
te rai. Aita Paulo i faaiic i teia jieu e i
c
ia lesu
ra
Eaha
e ;
nei rima. Taua taviri
A
pure oia ia raua, c aore rà ia Maria e te
tcia moà. Aita Paulo mà i liaapii ia’na, ia
te
pahonoraa hoè
i te Fatu
e. :
e: “
ora oe e
Paulo mà i ani i
faaroo
e
( ia aoliia mai
ia tuturi oia i
i
ra
Eph. 2./8)
;
Ja ni talon ia tatou iho
ora’i'?
Te va.i nei te taviri
Paulo
o
ora
:
Teie te
i'aaroü ia Jesii ?iiesia,
aloa”.
peai)ea
tatou
ora'i ?
c
paliono
Aita
hoj uhoru
aau
(Roma 3/24; Ualatia 2/16
TUMU 3
ra.
l'a ni te
horoahia taua
ora, e
te feia tei tiaturi i ta’na Tamaiti ei tarae-
Philipi, na rolo i te taià ralii e te peapea,
e te.
palî ^loraa tamahaualiana no Pa-alo
raua o
ihoâ te
ora
oro'i?
vcsu O
POROTETANI
£3
te Vea
Poroî|.
faahapareaa tel taemaf ü
reo faram,ei reo tahUi\
A':
I .te tau.^no Vienot e no Vernier
neneihia te hôè Vea i na reo e pi'
ua
POROTETANI
VEA
na-ü-mjti
e
1
te
e reo
farani. Ua fifi
paha i taua ano-
e
O l'ara.
r
raid aè le iuhan reo
mea
paroika e rave rahi na
matau maitai te mau.
pae raua i te mau
na fenua e pae, e ua
taata i to raua
farereiliia e na To¬
diakono, e
mau
ono^raa :
lataieaillûri te feia faahapa i hiopo‘a
.ia
Jà ratou e, e mea l'ahi ae te reo
oronietua e te
te Tombe vahiné. — E
iri-
no
Najiiaparaa, ei laatitiaifàroraa i to'na iuiru.
.
.
Te oHe ràtle vai aloa uei to te V.P. faahapaPaulol j te mau hoa. E farii atoa anei ratou?
feia amu-tarahii noa!
^®^‘“0£erei;auei
te feia amu-tarahu tei puai aè
lea
taue,|^jjj.).^py9 otoheraa anei?
Maoti te xVpooraa Rahi e, ei te pae
Umatou
uo Titema c ia faahopehia mai
butàu i te molli Vea, uo te luea, ua pau
parau
11- V.P. Eita e uehenehe. i te
teie ol]i|p_ i a; riro ei ai-tarahu no te tare ueneilau anuiij
laitaîraa
a
i
-
ifc"
i
au
Parmi
•eraa,
—
o
matahiti,
ailif^ ratou iikcti-taata-tiàraa-Jarani. Aita e
atoa i to outou parau fanau-
toroa i te mau, hora
hoè pureraa
Faaueraa
na
te Âtuaf
nau mea
ilj^ tü-.n iieiikeii-iaata-liàraa-Kerisetiano.
oe
laapao
Tniai
■
ii|;a f iinoiii. Aita’toa taotiaraa matahiti.
%
1
c
l^oiioa, uaite
noa
te Fatu i to outou
enua.-ru e to outou hohoa. Aita’toa e parau
lauràa,
n
Q
rÛrOÎ|«i
mi
te Atua iho
reo
a
e
i te
ulimM
Vernier
a reo e
faafanau ia
ou-
ao.
ma-Fare.
■i
:
feiiua
te pa¬
tahito ra, mai te tau i
haaniauhia’i te niu matamua. O vai tei
ore i oto e tei tahe te roimata, i te tâinie
i haamata’i te vavMiiraa no taua fare nehenehe ra? Eiaha râ tatou e oto noa...
e hio râ tatou i mua i te orama rah'i e
no
taua fare
mahana i mua nei,
tahito ei Betela api.
Raiatea nià e !
tupu mai i te mau
ia
monohia Betela
-is
rn
.
■
rohi,
e
to
PATIO:
i
pü
e
P'^‘Pi‘'ph "lY iuahiti noa nei te piha
ii-te.p6
î tae3T-.r.-5(
■ Fmïû?j
,
Ateté, ua opani te
hanahana i te oraraa no Re-
tela, te fare pure-aorai no te mau
i Raro. Na Tunui or. i tuatapapa i
rau
A tahi ra
teie ohipa
tupu 'ài i Papeete ilfei. Ua faate-
Paran oto
piti
raua.
no
Afea râ ïa ,ta matou
e
te parau oaoa.
rururaa?
Ua oaoa te fenua i
ohipa maitai ra. Ua riro ei rururaa
liaiiahaua. Ua ferurihia te mau parau e
rave rahi ei faaoraraa i te fenua i te pae
Rururaa Diakono :
taua
e i te pae varua. Ua farii te
diakono i te euhe, ei ravea e tura
mau
maitai
RÎjRUTU
Apooraa Diakono.
;
Ua ravehia i te 23 no
Rururaa Diakono :
riro ei ohipa oaoa rahi. E 21
diakono tei amui mai. Ua roaamai te mau
Tiurai
e
ua
mai i te Vea Oro¬
feruriraa no te rururaa
feruriraa manao no roto
nietua, e te mau
no
te
Tuhaa I.
I te 3 no Tiurai,
tupu taua pureraa ra ma te' hanahana..
E 300 mero Taiete Haapae tei tae i taua
pureraa ra. I te pô ua haapa‘ohia te mau
hautiraa hohoa Bibilia e na pupu ë 3 na
na Paroika. I te nionire ua ravehia te mau
iKiutiraafaaitoboraatino: tuèraapopo etc..
Na te pupu no te mau vahiné apî i opani
i teie taurua mâ roa. Teie noa te fifi : na
le taurua Tiurai i faaturori i te mau ohiSabati Satauro-Ninainii :
ua
tei haamauhia ei tamâraa i te
vahi i ueuehia’i te sitona, i
to te enemi ueueraa i ta’na mau
])a maitatai
fenua. I te
reira’toa
hiiero. A ara ; a ara
UTÜROA:
; nunaa.
to
Falu i roto i te To¬
Beiela: I te 10 no
eie nei
e
ia
te
Matatini, or. no Pneu, o
Naura, D" no Faaone, e o Marama, U" no
Punaauia, ei mau melo apî no te T. Tamau.
fc^
te
nei te Ekalesia taatoa
tavini maororaa, ma
to raua
Ua maitihia
o
irearea e
Teura
itoito, i te ohipa o te
mbe Tamau.
■
ma
ohipa no te A.R.A. e no te
faaea Mihimana or. e
D” i to raua toroa Auvaha. Te
raua no
piha-Tohiitera e lioroa i to
hnauiu
^
^ mau raatira civila e lioroa
le i te nia®
mataeinaa.
JcA ’^f^aei e 3 aè hohoa no outou ( o te mata
e rave
matahiti i te rave-
i te
haamauruuru
farani tei tae i te 16 o te
|ae)
A. R. A.
Toniite Tamau, ua
1varua.
ira :
inelo paari no te
13
RIMATARA:
1)”
no na
noa-raa
...
tei tupu i, roto i te
No te ravai ô to raua
mea^'®^‘^^’^‘®i^*^^*^sHauia.tii-maitemautaata
avae
parau
mau
Apooraa.
^
e
,
atu i te
mea luo
:
haere-pirioi-noa-raa? ”
auoinoi noa. A haere mai i te
Atua, e aore ra, a haere atu i te mau Baahr
no te tau hopea nei.
Na. te lata haaati ïa e haapapu niaitai
laiiâ' na
auil,.
ohipa
e:
raa
ai te mau
x\tira te
J
Ekalesia ei oaoaraa^
Tiunu, (' 3 mahana
te maoroi Ua tauturu maitai te mau taurearaa i taua ohipa ra. I reira to ratou püUa riro te Rururaa
Ua haamata i te
Teie te
te niaoro o teiïa na
'
fare fetii taatoa.
lino
hopea : 1 Arii 18/21.
faaitoitoraa tumu : “ Mai te aha
Amuiraa
D“ faatura, e i te- utua¬
ai'olia ia Mahahe,
parau mau.
Na .Tacot te jiureraa
ka
fariira|i mfaii mai na i te Tiihaa matahiii, e
tupu teiiL fahi te
Jerusalei Yaitape. Te faaite nei te V.P. i to’na
ma’^
rahi atu â
ta
huru. Ua maoro atoa
faatereraa i te
raua
ohipa maitai roa teie, ei faaitoitoraa i to
niaitai, e tatou
niau utuafare Porptetaiii, ia parahi
tahiti i ratou ma
te ma e ia riro atoa ratou ei aveia,
ihiamaii^ tifhaa reo farani, e e mea
no te mea, na rotb i te niâ i te pae va¬
papainiijtey.P. l'eo tahiti i mua ra.
orometu^ uiif'u è te- paeau reo tahiti, e mea è te rua e tupu atoa’i te mâ i te pae tino.
Apooraa Rahi: Ua amui oia i naParoi■l^hvdum^^eau reo farani !
te
ka e piti i te pureraa omuaraa e i te pumatoi|pîîdraa : Aita te Y.P. i riro ei “
ane i te
reraa opaniraa. Na Tuteao te pureraa niapm réi^”, te reo tahiti ei rea farani. Ua
eaui. ] iluhih rà uate feiaite i ua reo e piti,e ua
taniua i faatere : Joane 17/19. E piti pa¬
ahito, e (*Ta he i te reo lioè anae, ei haamauru- rau tumu ta’na i faataa ei faaitoitoraa :
oto i te üijira-a î na paeau e piti.
1) To lesu faataaraa ia’na iho, no tatou.
îa I himi|*t
^Prii luaufuuru uei te V.P. i te.mau 2
) To tatou faataaraa ia tatou ilio, no te
.e’
ua :
diakono vahiné, o Mahahe'
Mahahe mâ mau tere na
boti-taie “ Tereora ”, ua ta-
Na roto i to
iiià i to raua
pae varua. 145 tare tei
mbe e 2, oia hoi te mau
farani i le
tahili!
i“8pî
V.
faufaa rahi. B piti vahi
tei hiohia : Te niâ o te haapaoraa i te pae
tino, e te nahonaho o te utuafare i te
i te 80 mataVlotélparaufaranihaapiiraahiaite taata
îti. |ja fifi anei ïa tatou i teie uei?
i i te “
na
Oire i teie tere
faafcié nei anotau rà,' ua hau
13^* ia
taoto ta tatou
Amuiraa e 3 : Saloma, Beteseda
Ebene-Ezera. Ua amui atoa te Tavana-
rehia i
!
Fejiiia Taunoa:
Tantnru
Ua hapono
Ua-pou 5.000 tara. Inaha e nunâa
( 150 Porotëtani ) tei parahi i nia
i té fenua ofafai. Mauruuru roa. Ua aufau atoa Vairao 5.000 tara. Mauruuru. A
mai to
iti teie
faaitoito
e
te mau
Paroika taupupu e !
Î8 liuru no te
!7a
na
ô te nietua
Ekalesia matamua.
Aposelole ra o Saint
.\:igustin e:
■Te auraro
te
nei au i te niaiia no
i papaihiâ ra. Ua ravai roa
e ua niaramarama hoi te Parau a te Atua
Ua tupu api- ëi haapapuraa i te lâaroo e .ei aveia no
I té avàè no Tiunu
ila mairi i te
mau
parau
to tatou
haërea’h
:
,
.
,
;
4
||
‘J
4
V E A
( .suite de la page
1, colonne S
I dent avoir assez de flair et de connaissance
La Réforme
rière élevée par la Tradition, source
nombreuses pratiques et croyances,
de
et
d’un enseignement extra-biblique et aiUibiblique.
Les Réformateurs ont dénoncé de
breuses
en
erreurs,
se
nom¬
basant unique¬
la Bible, seule autorité en ma¬
tière de Foi. Ils ont souffert, ils sont morts
ment
sur
millions
des
avec
d’autres,
puissions adorer Dieu
nous
pour
en
que
esprib et
vérité, .en pouvant librement lire la
Bible, la connaître, et suivre, grâce à elle,
l’ancien chemin retrouvé par les Réfor¬
en
mateurs.
.
Il est vrai que
l’Eglise Romaine a déjà
supprimé de nombreux abus, mais les
«rreui’s
fondamentales, combattues *]iar
les Réformateurs, existent encore aujoui’■d’hui, et le courant marial actuel trausibrme de plus en plus cette Eglise Chré¬
tienne
Eglise Mariale.
en
Les Protestants
doivent pas se
lais¬
im])ressionner par le faste du Culte
«Catholique, par son unité qui n’est qu’ap'parenle, sa puissance politique et ses fa¬
cultés d’adaptation, sa propagande aussi
Tormidable c[u’habile, mais que les Protes¬
tants sachent apprécier le privilège de
ne
ser
le chemin du salut si claire¬
connaître
P O R O T E T A N I
|)our profiter des raccourcis
i sentent à la troupe.
■
!
qui
se
pré-
plupart des garçons se rendent bien
comj>te qu’on les fourvoie, mais ils n’osent
rien dii'e aux grands, 'et pour cause!
Finalement 3 d’entre eux, Martin, Guil¬
laume et .lean, en ont assez. Ils
car
ils ont
vu
eux-mêmes
sur
protes¬
la carte
heureu.x de retrouver le bon chemin, re¬
grettant seulement les frères qui, obstiné¬
ment,
ou
aveuglement,
ou par peur
aînés, continuent à marcher
sur
qui côtoient les abîmes.
Martin, Guillaume et Jean ont désobéis
aînés et îls ont
quittés le groupe. Mais
ne fallait-il
pas qu’ils le fassent ]K)ur obéir
au grand chef
auxquels les grands n'obéis¬
saient pas?
aux
Martin
Guillaume et Jean
à la recherche du chemin, selon l'ordre
de Jérémie
:
'«
C’est à
cuté et
Informez-vous des sentiers
de jeunes gar¬
le Chef envoie les campeurs en ex¬
ploration. — Dans la forêt de la nionla-
çons,
beaucoup de pistes nouvelles,
tracées parles bûcherons pour faire glisser
gne,
il
y a
d’arbres dans la vallée,
les troncs
par
dessus des barres rocheuses.
Comme
ces
Chef remet
pistes sont dangereuses, le
aux
aînés
une
carte
sur
la¬
quelle le vrai sentier est clairement mar¬
qué.
Mais
au
lieu de consulter la .carte, les
aînés n’ea font
qu’à leur tête. Ils préten-
cause
de cela
qu’il dut mourir
qu’il
sur
en
GUILLAUME FAREL, étudiant
été persé¬
la croix.
a
MARTIN Luther, GUILLAUME Farel et
.JEAN Calvin et d’autres Réformateurs
l’Eglise devait être réformée, car i
des saints et de la vierge Marie, la
et les
œuvres
diction
forme
méritoires sont
en c
sans
se
ÏOtO.'i
soucier ni de la
ei
injiu'es, ni des coups. On
ei
hun
le jeter dans le Rhône. Il fut prest
sommé par des prêtres et des femiiM‘^^
Bsu
voulaient le forcer à adorer
une|
de Notre-Dame. Mais il maintint ïesu
vise
Que veux-je... si non
boye ( la Parole de Dieu )
:
“
très doué
étudiait à Paris. Lui aussi,
'
etlj.^^j^Q^
lisn-îa. 1
en
Bible, fut convaincu qu’il fallait raû roal’Eglise à l’Evangile. En affirmaiiepha ^
toute la vérité était contenue danüo
los
ble, et qu’il fallait plutôt soutenir a’na G
novateurs au lieu de les persécuta l'oto i
me
hérétiques, il fut lui-même
et il dut
se
réfugier
en
dans
poi'
Suisse
1
TVT
ver sa vie.
“Nous
ne
•
devons rien
nos
cerveaux,
h
‘
quf
Les Réformateurs désiraient
cun
l'ii 1
dit-il,
puiser dans cette fontaine ( la
d’afïirmer que l’Eglise s'était four¬
voyée loin de la Parole de Dieu. 11 fut
convoqué à Worms, devant l’Assemblée
Générale de l’Empire, pour rétracter son
enseignement devant l’Empereur, 6 rois,
24 ducs, 204 princes de l’Eglise et de
l’empire.
Voici ce qu’il dità ces messieurs: « Puis¬
que Votre Majesté et Vos Seigneurerics
fj
ha.
JEAN CALVIN,
,
qu’elli*0«
leur seul crime.
rage
2/'lC
l’Evangile. 11 prêche
avec
ner
cou¬
Vfi
Paris, fut persuadé par la Bi
ont voulu suivre le bon chemin. C’était là
Le moine MARTIN LUTHER eut le
i
ni des
des coutumes toutes liumaines.
A l’occasion d’un camp
conscience est
ma
allemand afin que tous pi
connaître le vrai chemin du salut,
Bible
très à
taient à la Loi de Dieu des traditions et
Les Réformateurs
citées, et
des
les pistes
“
image
pour mieux comprendre
ni di
cornes
captivj
le bon chemin est ailleurs.
Parole de Dieu.
Ils demandent, respectueusement, qu’on
Je ne puis et ne veux me rétra|
les y ramène! Alors les grands se fâchent
et les traitent d’orgueilleux et de révoltés,, rien, car il est dangereux d'agir coi
mais nos amis ne se laissent pas intimi¬ conscience. Que Dieu me soit en
der pour autant et s’en vont à la recher¬
On a voulu tuer Luther comme d'
che du sentier indiqué sur la carte.
mais il a été protégé par des amis,
Quelques uns les suivent et ils sont tous
Son premier soin fut de tradi
l’Evangile, et redécouvert
par les Hommes de la Bible.
Jérémie a protesté contre les vaines cé¬
Que faut-il que je fasse pour être sau-v
rémonies
et les nombreuses lois compli¬
vé ? ”, demanda aux Apôtres un homme au
cœur angoissé. Ils répondirent : “ Crois
quées des Juifs qui oubliaient ainsi l’an¬
cien chemin, celui de la repentance et de
au Seigneur .lésus, et tu seras sauvé, loi
et ta famille ” Act. 16/30-31.
j la toi en Dieu ‘seul.
i Jésus lui-même s’est élevé contre les
I chefs religieux de son temps qui ajou¬
Une
réponse nette,
sans
l’on me convainque pi
témoignages tirés de l’Ecriture (c;i
crois ni au Pape ni aux Conciles
puisqu’il est clair comme le jour (ji
sont souvent trompés et contre
suis lié par les Saintes Ecritures
que
d’autrefois, voyez quel est le bon che¬
min : Suivcz-le ! » Jér. 6/16.
ment tracé par
une
la donner
moins que
La
tent,
demandent
me
vous
pût faire de bonnes études :
tien doit
non
seulement savoir
lirf^
lE fabi
ble, mais la comprendre et
C’est pour
cela qu’ils ont créé et
l’enseignement dans tous les mil%
Informez-vous du bon chemin
ei!u,
iineiyi,
et en méditant la Bible !
b,
'■
■
yü
q b
Na
c u;
■
-la i !m
|m
Imprimerie £Ue F. iuTcati»
•>
1,
rue
üoiu^ Dedtremeati '
Fait partie de Vea Porotetani 1955