EPM_Vea Porotetani_195510.pdf
- extracted text
-
■-.VT-
’
r -
Te 55 O TE Matahiti
s
luii
ex|
is(^ihaij
n
ATOPA i955
^i’
Hilil 10.
t-ft
nieremej
Porotetani
vous!
cc"A
lois et
;
s voule;
enil “S'
r
eucée
ni
Directe;:;-Gérant.
faut rien imaginer dans notre cerveau, mais nous tenir à ce qui
est récité en l’Ecriture
Tout ce que je vous dirais ne vous pourrait
SsT*^ guère servir, s’il n’était puisé de cette fontaine”.
CALVIN
.ex\ul
l
—
ednjoie
])erdu
Hoo i te matahiti hoè: Hoî-ahuru
tara. — M. Preiss,
“Il ne
été, tuéd
a
ne, un i;
w*^
1,^-
-1
doue et i
Jai c(l
i
”
î
jour”.
foraa no
le
..
L
■■
na ait& nere-aià mau
noa
i te
pere, ma
'W
i te afala no te
moni no roto
te manao e faahoihia’tu. Taata
religion nouvelle,
l’Eglise avec
vulg^fja r ta raua reo ! )
la Parole de Dieu, elle a découvert les
I te pereraa, te taata e roaa ia’na te
moni, ua mauruuru ïa. Te taata rà,.^ ua nomlireusesinhdélitésderEglise Romaine.
t mieux
j ]>orî)raa teic no TNliti Ahnne, melo pau ta’na moni atoa ra, e aita e ravea
La Réforme a ramené la foi ciirétiennc
nouvellejii ApOraa a te iavana-Rahi, e laatere faahou, e tari oia, e aore ra e pupuhi oia à sa source véritable: l’Evangile et renllaapiiraa tdirotetani i le malainua. ia’na iho,..
apostolique.
(Calétiojtaararaa i tei mono ia’na i roto i le Te parauhia nei e, eita te taata o te fe- seignernent
La Réforme n’est pas terminée,
car
braa a te Tavana-Rahi, e i te mau nna nei e faatiahia e haere i reira e pere !
l’Eglise.
de_,|ésus-Christ
doit
co,!tinueih>
aa’na i haapii i te tau maoro...
Area rà te. ife papu jiei tatou e, e riro te
soumettre sa doctrine, son culte et T
eT
©^pojÉoràa fefe no AlbfdSû orometua, hoè fare mai te reira le huru ei tumu rahi ment
morale
au seul gabarit des Ecritures;
ï
te viivii, e no te haama i roto i te mau
ao te Apooraa Rahi Ekalesia Tahiti,
utuafare e rahi roa. Te taata e haere i afin de s’assurer qu’elle est fidèle à Dieu,sont pro|*^^’‘*^
iaeliau tahito, e reira, e taata haapao-ore te rahiraa ! E
Christ et à l’Esprit.
dîolicisnip le fenua atoa. Ei faaararaa i te mau faaturoriraa! Toohia tamahine tahiti e ri¬
En s’écartant de la Parole de Dieu,
joue au fiaii tahito e toe nei, e i te mau taata ro ei tauhaa na taua feia ra no te polie ! toute
Eglise risque de rejoindi-e les dé- '
'ait été iiiB.ta’na i haamaitai. . .
E mea tia anei ia tatou??
formations qui caractérisent l’Eglise Roj
mde. Daiw^broraa teie no Ahnne raua o MoEita te fenua e maitai hoè iti ae i te
maine.
I
t parlerai, ta te Ilau Earani i tafetia i te fetia
moni e noaa mai na nia i te eià, na nia
Catholiques
et
Profesfzmts
joueursiahaila no to raua amoraa i te lÉnua. Ei i te tino tari, na nià ilio i ta tatou mau
Les relations entre Catholiques et Pro¬
acceptèjiraraa i te feia atao tei Lafetiahia i te tamarii !
lition qiilhopea nei...
testants doivent être des relations faites
MONI HAAMA! MONI TOTO ! MONI
ei parlei'L taio mai na, a faaroo mai na i le
de respect et d’estime mutuels. Nous de¬
lilschaiifau ta raua i papai i te matahiti 1922, EALFAU!
vons nous garder de jugements sommai¬
E maitai roa hoi te veve e te tiàraa
faaararaa ia tatou paatoa:
res et essa5'cr de comprendre les frères
ma, e te utuafare viivii-ore, i totaua moni
e, aucuii^E.'CASINO” ( oia hoi.te fare Pereséparés.
ino ra!
empêchipVloni apî e opuahia nei )
Nons devons rendre hommage au zèle,
E le feia faaroo, e tei imi i te roo mai¬
joueurs Ife faaroohia nei e, le opuahia nei te
au courage, ;i la sagesse et à la piété^de
tai o te fenua, e tamata tatou i te patoi
è Casino Pereraa-Moni i Tahiti ei araatu i taua ohipa ra, ciaha ia tupu !
pombreux Catholiques,prêtres ou laïques,
Ot
^
mau ratere mai te fenua è mai.
que nous connaissons.
P^*’‘"^bna e, na rahi te feia nounou i
Mais ces relations de respect, d’amicale
Sueijjg ohipa ino ra, tei ore i faatiahia i to
Eaho
vau
e
tou mau fenua : e haere mai i Tahiti
compréhension, ne doivent pas nous faire
ans nul
q arearea, e e rahi atoa te moni e pau
(REFOROMATIO)
ignoi-er, oublier ou taire ce qui nous sé¬
contre j-atou i ô tatou nei. I reira e maitai ai
pare, et nous devons avoir la franchise
violentes! fenua taatoa.
Ohipa 16/30, 31: “ Eaha vau e ora’i?” de réfuter certaines de leurs croyances.
E faaroo i te Fatu ia
diction,
e
noâ raua.
te vai nei â te varo
on
eicà te tahi pae, e e taata
e. feia
moni rahi roa e
arearea noa le tahi pae.
Elle n’a pas créé une
mais en confrontant la foi de
!
J
-■
«
sa
no
au
i
s
au
c
ora’i!
g
s
“
:ela leur Area râ ua iteahia hoi te Imru no taua
ipuis 5 a^ipa ra, no te mea ua tupu noa i te tahi
/’
des Mfflau fenua papaa.
Te rhoè mau taata pere-moni, e mau
om'Dc«trcine«^gPj haupiio faufau ïa no le Jioè mau fare)a e no te tahi mau Sotaiete, tei rave
7-—
lesu Mesia ”
faaroohia i teie tuaroi :
Te tiàproraa aroha no te tiai-fare^auri i
Taio i te tuàiiraa i te apî 2, anaù'aa I.
E 2 t«u reo teie,
nous avons de communj c’est y
.lésu.s-Christ, et la Bible, niais=
qui nous sépare d’eux, c’est la bar/ voir la. suite page 4 - colanm J y
Ce que
la foi en
ce
2
VEA
(Tuàtiraa no te api 1, anairaa, 2
Philipi, na rolo i te taià ralii e te peapea,
e te.
palî ^loraa tamahaualiana no Pa-alo
raua o
e
ora’i'?
paliono o Paulo raua o Sila e: “ A
Te va.i nei te taviri no te ora i to tatou
nei rima. Taua taviri ra, o te Parau a te
aaa
üa
E homa, e tià rà ia vai ia
n
Parabole ? A pabono mai i te “ Vtoté]
tetani ”.
Mi. t
Ualatia 2/16 ; Eph. 2./8)
e. :
1:
l'a ni te
laata
tiai-aiiri
ora'i ?
c
i'aaroü ia Jesii ?iiesia,
e
e
ora oe e to
letii
Atua ia. la faaroo tatou i taua Parau ra
aau
( ia aoliia mai e te mau orometua, e ia
taio tatou i taua Parau
ra) e faaroo ta-
aloa”.
Aita
Paulo mà i ani i
teie taata
toit i
ia tuturi oia i mua ia raua, e ia
peai)ea
rau
pure oia ia raua, c aore rà ia Maria e te
tcia moà. Aita Paulo mà i liaapii ia’na, ia
faaroo
te Mesia iho. Ua vaiiho oia i te Pa¬
le
no
i
ora
to
rinia ei moilo
tatou
ia’na i teienei ao, e na to'na Yarua e tauturu i to tatou faaroo
paruj)aru nei.
ia Petei'o, m- te mca o Petero
(;;a
A faaroo
te Papa e te mono no te l'aiu tci moe i nia i
i te
na
reo
lesu, tei na ù
no
te rai. Aita Paulo
mai e : “ Tei faaroo i te Tamaiti ra, e ora
iera peu ci
mure-ore
i faaiic i teia jieu e i
laaoreraa-utua-t.-uitoa e et l'aaoreraa-utua-pae-tahi.
Hüè n::a iho parau oaoa r;Uii : A faaroo
TFMIJ 2: lia ui Lulero
c
e ;
Tamaiti ra, e
ore
rà ïa te riri
o
Eaha
van
Ua
1 )
t'a j'.ahono te Ekaiesia Uoma e : “A
faaroo i te Pa])a i Pioma, c c ora ïa oe. ”
ua
tiaturi Lutcro i te
pure taninito, te tuturiraa i mua i te
ho'ioa no Maria e no te feia mo‘a,
mau
ua
haapa‘o i ta raton mau oroa, ua pahnre
to’na turi
roto i te paumaraa
i te éà
no le farepure no Petero i lloma, e inaha,
na
aita i han. Ua mata‘u
noa
oia i
te
Atua
2) Ua pahono te Evanelia e: “A faaroo
i te k’atu, ia lesu Mesia, ee ora oe!”
oaoa
i roto i te Rihilia, inaha ua puta te mata
te aau no Uutero i te parau ta Paulo i
papai i to Roma e: “ Teie nëi, ua tiàhia
.tatou i te faaroo, e hau ta tatou i te Atua
i lo tatou Fatu ia lesu Mesia
(Rom. ô/l )
ra. ”
^
Ua hau te aau peapea no Lutel'o i teie
iiei. Ua ite oia i teie nei, e noa’tu le maa
ta’na
lautooraa, titau,lîia e te Ekaiesia Roma, aita iho à te hoè
ravea
rau,
e
tul-u:! iti
maa
no
man
te ora-mure-ore
e noaa
.mai. Ua mauà faufaa-orc, noa te taime.
te vai
no
reva
Ua oaoa o '.utero no te itc-pajjii-raa e :
.e
lesu e horoa i.le ora-mure-ore i te
Inaha, aita i maoro..., ua taui te faatercraa, no te mea, ua taui te mau raa¬
e
ta raton
te
aveià
mau
mau
mau
mana‘o
e
raveà.
ua
raatira
a]DÎ
Üa vaiiho raton i
tiaturi raton i te hoè
tahito ei aveià. Ua tiaturi i
te maùeraa o te manu
i te tereraa fetia
e
aveià i
te buka-fenua
ei faatitiaifaroraa i te tere
te
])âhi.
Ua ite ihoà te tahi mau ihitai
e ua
o
ha-
pe te faatereraa, ia parau rà ratou ra, ua
riri ïa te raatira. Hnri atiira ia ratou i
rapae
mù
i te pahi. Te tahi pae rà, ua ma-
noa
ïa
ma
te riaria i te
mau
Ua tae rà i te tau, eita e nehenehe faahou ia l'aaoromai e ia mamù noa. No te
tei marù tamau
o
te mau raatira
noa
i te aveia
mau
ihitai i te
hape, na
pahi. Ua
rave ratou i te boli faaora, te
buka-fenua,
e te aveià, e ua reva mai te
haapa‘o i te
faarue
té hoè
e
Eita anei te pahi rahi e te i)oti-faaora
farcrei faahou i nià i te reni hoè?
Ôia, eita e ore è farcrei faahou raua, ia
aita a lapeapca!-aa i te ora, mai te
haapa'o raüa i te aveià hoè, e te buka-
faatere-noa-hia e te Ekaiesia Roma.
—
E
fenua hoè, e ia faaroo papu raua
i te pa¬
onor
Ua farii te u‘i-apî no MataieailMii’FI
no Paea i te 23 noTiurai.
fèi rat
Teie te hoè mau vahi iritihia mai P
i te hoè lata ta Abela or. i papai nul
^
to matou taeraa i te fare-orometuiE me
matou i te reva
Satauro-Ninahmpe'^''^^*
hia i mua i te tare, e ua ite
matoiipnd)
api i te anairaa : te mau tane i te pa réi
e te mau vahiné i te
pae aui. I ifühii
teTavana, e te Tavana tahito, e h^ia il
Ua faaotihia te pureraa i roto i te Faïraa i
té u‘i-apî no Mataiea i hinire
|ài
Abela i faaoti ai-'i te pure...
e na
i
or.
Na|iuj)a
haapii e 2 tumu parau ; Te oi^e rà
lesu, e te tere matamua no Paulol i te
feii-o|ei.e
tainahine e taurearea tane,^^|
i te ohipa “ volley-ball ”. Ei
opanirg-,^ j-.j
farereiraa oaoa rahi, uainu matou ih.,,,,,
euapure...”
Teie te liaapotoraa i te
parau (4tà.y
e te Tavana : Mauruuru i teie
oliijp. M
Ua tupu aenei te tahi mau annii^
na roto
i te ohipa haamaitairaa ^
pupu,
Aita roa ïa huru amuiraa i au i 1
ite pinepine matou i te
ohipa au
mea huru ê te
parau, e mea ino
V
(uaina. etc.).'Te hautiraa: e
te feii e no te ofatifatiraa avae
^
...
himene Atua, aita e pureraa, aitif^
e
piiraa i te mea e ora’i te varua.
Teienei reva Satauro Ninamu :
ïa ei aratai i te tino i
rapae i te
e i te varua i roto i te ora ; o
reva
ma,^ ® ^
ra.
lep^^
,ae) (
à, ali
E tià ia oe, e te feia taurearea e,
'-r
1
oe i
rapae i te ino. la mâ te
-*-*
ia
m
V..CH. V-/CI
,
ia mâ atoa te faaroo
e
te
E teie to‘u manao,
e
teie nei li
hamà-
ni-ino-raa.
etaeta rahi no te mana‘o
To tatou Ui-apî
hi‘o-mahana
te
e
taata tei faaro:: ia’na. Alla e tarani-faahouraa, e
i
pahi l'a, ua horoà rà oia i te
mau
mec
tiraa pojm, ma te oaoa e te
faatereraa i te mau raatira, mai te bukafenua e te aveià,, ia tere afaro te
pahi ia
an 'i te hinaaro o te Fath-Pahi.
tira. Ua tià mai te hoè
faajeiè
ân
tupu tei% j-m
j)ahi i tua no te tere haaati
Aita te F’atu-Pahi i
èà, te parau-mau e te ora^a.
te
1 mûri ae i to te paroika fariiraM
ia matou i le pae tino, ua
te Reforomafso :
reni faaitehia e te hMlu-Pahi.
,,
na
te
ao.
nia i taua
i te ralii e! 1 to’na imij’aa
e
ra,
ora,
nia iho ia’na. ”
ei aveià, e aita raton i faaau faaliou i te
Mo‘a e i ta’na mau utua.
Ane te
reva
i teie nei
mau ravea
haapiihia e te Ekaiesia Ronia. Ua riro oia
ci Monati roo maitai e te paieti ralii, tei
liaavî i to'na tino ma te haapaeraa i te maa,
te papa'raa ia'na iho, te purc-noa-raa i te
mau
oia e ite i te
te .Atua i
Es Parabole
ora'i ?
Inaha
to’na, ai'ea tei ore i faaroo i te
(Joane 3/'^^’ )
i te. Fatu ia le.su Mesia, e e ora oe !
na-ô-mali e r(
hara. (Roma 3/24;
tatou
ra.
te FMtu-Pahi tei
rau no
vau
Teie te pahonoraa hoè roa : “ A faaroo
i te Fatu ra ia lesu Mesia, e e ora outou ”.
TUMI'
e.alm
i
ra
te feia tei tiaturi i ta’na Tamaiti ei tarae-
TUMU 3 : Ja ni talon ia tatou iho e ; Eaha
SÜa ci faahauraa i te aau hoj uhoru
taiia laata
no
ihoâ te ora, e horoahia taua ora
ora
Echo vcsu O oro'i?
POROTETANI
,';A
nunaa.
rearea, e ia faaorehia te mau mea
ino ai te roo no te fenua, e to oe
lip
A rave paatoa tatou i te haapao ife
cy
i te Evanelia no lesu tei tinai i tj^a ci
il|^
peu viivii i nià i to tatou fenua... i-ii
€
lahr
Faohaparoa i te Vea Poroî|.
faahapareaa tel taemaf
ü
1. A vaiiho ite reo faram,ei reo tahUi\
A':
£3
Pahonoraa:
I .te tau.^no Vienot e no Vernier
ua
neneihia te hôè Vea i na reo e pi'
POROTETANI
VEA
na-ü-mjti e reo farani. Ua fifi
e
1
paha i taua ano-
te O l'ara.
13^* ia
faafcié nei anotau rà,' ua hau i te 80 mata-
i i te “
Saloma, Beteseda
e Ebene-Ezera. Ua amui atoa te TavanaOire i teie tere faufaa rahi. B piti vahi
tei hiohia : Te niâ o te haapaoraa i te pae
tino, e te nahonaho o te utuafare i te
rehia i na Amuiraa e 3 :
Vlotélparaufaranihaapiiraahiaite taata
îti. |ja fifi anei ïa tatou i teie uei?
raid aè le iuhan reo farani i le
farereiliia e na To¬
pae varua. 145 tare tei
mbe e 2, oia hoi te mau
taoto ta tatou diakono
V.
vahiné, o Mahahe'
Na roto i to Mahahe mâ mau tere na
iiià i to raua boti-taie “ Tereora ”, ua ta-
paroika
rahi na
pae raua i te mau
e rave
na fenua e pae, e ua matau
mau.
taata i to raua huru. Ua maoro atoa ta
maitai te
raua faatereraa i te Amuiraa
Jerusaleoronietua e te
ma’^
i Yaitape. Te faaite nei te V.P. i to’na
i“8pî ono^raa :
mau diakono, e te Tombe vahiné. — E
ai'olia ia Mahahe, D“ faatura, e i te- utua¬
ohipa
maitai
roa teie, ei faaitoitoraa i to
fare fetii taatoa.
lataieaillûri te feia faahapa i hiopo‘a niaitai, e
tatou niau utuafare Porptetaiii, ia parahi
.ia
Jà ratou e, e mea l'ahi ae te reo tahiti i
Ua riro te Rururaa Ekalesia ei oaoaraa^
ratou ma te ma e ia riro atoa ratou ei aveia,
ihiamaii^ tifhaa reo farani, e e mea rahi atu â
Ua haamata i te 13 no Tiunu, (' 3 mahana
no te mea, na rotb i te niâ i te pae va¬
papainiijtey.P. l'eo tahiti i mua ra.
te maoroi Ua tauturu maitai te mau tauorometu^ uiif'u è te- paeau reo tahiti, e mea è te rua e tupu atoa’i te mâ i te pae tino.
rearaa i taua ohipa ra. I reira to ratou püApooraa Rahi: Ua amui oia i naParoi- raa e: Afea râ ïa ,ta matou rururaa?
■l^hvdum^^eau reo farani !
te
matoi|pîîdraa : Aita te Y.P. i riro ei “ iri- ka e piti i te pureraa omuaraa e i te puane i te
RIMATARA:
reraa opaniraa. Na Tuteao te pureraa niapm réi^”, te reo tahiti ei rea farani. Ua
eaui. ] iluhih rà uate feiaite i ua reo e piti,e ua
Rururaa Diakono : Ua oaoa te fenua i
taniua i faatere : Joane 17/19. E piti pa¬
ahito, e (*Ta he i te reo lioè anae, ei haamauru- rau tumu ta’na i faataa ei faaitoitoraa : taua ohipa maitai ra. Ua riro ei rururaa
oto i te üijira-a î na paeau e piti.
1) To lesu faataaraa ia’na iho, no tatou. liaiiahaua. Ua ferurihia te mau parau e
îa I himi|*t
^Prii luaufuuru uei te V.P. i te.mau 2
rave rahi ei faaoraraa i te fenua i te pae
) To tatou faataaraa ia tatou ilio, no te
.e’
r
mea
tahili!
.
Najiiaparaa, ei laatitiaifàroraa i to'na iuiru.
.
oHe ràtle vai aloa uei to te V.P. faahapano Paulol j te mau hoa. E farii atoa anei ratou?
parau mau.
Na .Tacot te jiureraa hopea : 1 Arii
fariira|i mfaii mai na i te Tiihaa matahiii, e
tupu teiiL fahi te
te niaoro o teiïa na
haere-pirioi-noa-raa? ”
RÎjRUTU ;
,
mea luo
o
^
e
:
mea^'®^‘^^’^‘®i^*^^*^sHauia.tii-maitemautaata
avae
...
•eraa, ailif^
raua no
itoito, i te ohipa o te Falu i roto
mbe Tamau.
piha-Tohiitera e lioroa i to
hnauiu
^
^ mau raatira civila e lioroa
le i te nia®
mataeinaa.
JcA ’^f^aei e 3 aè hohoa no outou ( o te mata
1varua.
■
ira :
i te To¬
Matatini, or. no Pneu, o
Naura, D" no Faaone, e o Marama, U" no
Punaauia, ei mau melo apî no te T. Tamau.
Ua maitihia
o
|ae) e rave atoa i to outou parau fanau-
toroa i te mau, hora
irearea e
toroa Auvaha. Te
nei te Ekalesia taatoa ia
to raua tavini maororaa, ma te
Teura D” i to raua
haamauruuru
farani tei tae i te 16 o te matahiti,
ratou iikcti-taata-tiàraa-Jarani. Aita e
UTÜROA:
Beiela: I te 10 no Ateté, ua
opani te
; nunaa.
hoè pureraa hanahana i te oraraa no Reeie nei
tela, te fare pure-aorai no te mau feiiua
Faaueraa na te Âtuaf
nau mea
i Raro. Na Tunui or. i tuatapapa i te pa¬
e to oe
rau no taua fare tahito ra, mai te tau i
ilj^ tü-.n iieiikeii-iaata-liàraa-Kerisetiano. haaniauhia’i
laapao ii|;a f iinoiii. Aita’toa taotiaraa matahiti.
te niu matamua. O vai tei
Tniai 1 % c l^oiioa, uaite noa te Fatu i to outou
ore i oto e tei tahe te roimata, i te tâinie
enua.-ru e to outou hohoa. Aita’toa e parau
i haamata’i te vavMiiraa no taua fare nete
ma
fc^
■
lauràa, mi te Atua iho e faafanau ia oun
Q
P'^‘Pi‘'ph "lY iuahiti noa nei te piha
rÛrOÎ|«i ii-te.p6 e i te ao.
î tae3T-.r.-5(
■ Fmïû?j
,
reo
a
ulimM
a reo e
pü
■i
tahito ei Betela api.
rohi, e to Raiatea nià e !
monohia Betela
rn
ma-Fare. : A tahi ra
Vernier i
Eiaha râ tatou e oto noa...
e hio râ tatou i mua i te orama rah'i e
.
■
teie ohipa
tupu 'ài i Papeete ilfei. Ua faate-
Apooraa Diakono.
Rururaa Diakono :
Ua ravehia i te 23 no
riro ei ohipa oaoa rahi. E 21
diakono tei amui mai. Ua roaamai te mau
Tiurai e
ua
feruriraa manao no roto mai i te Vea Oro¬
nietua, e te mau feruriraa no te rururaa
1)”
no
te
Tuhaa I.
Sabati Satauro-Ninainii : I te 3 no Tiurai,
ua
tupu taua pureraa ra ma te' hanahana..
Haapae tei tae i taua
pureraa ra. I te pô ua haapa‘ohia te mau
hautiraa hohoa Bibilia e na pupu ë 3 na
na Paroika. I te nionire ua ravehia te mau
iKiutiraafaaitoboraatino: tuèraapopo etc..
Na te pupu no te mau vahiné apî i opani
i teie taurua mâ roa. Teie noa te fifi : na
le taurua Tiurai i faaturori i te mau ohiE 300 mero Taiete
haamauhia ei tamâraa i te
i ueuehia’i te sitona, i
])a maitatai tei
fenua. I te vahi
reira’toa to te
enemi ueueraa i ta’na mau
hiiero. A ara ; a ara !
Tantnru
Fejiiia Taunoa:
Ua hapono
Inaha e nunâa
tei parahi i nia
i té fenua ofafai. Mauruuru roa. Ua aufau atoa Vairao 5.000 tara. Mauruuru. A
faaitoito e te mau Paroika taupupu e !
mai to Ua-pou 5.000 tara.
iti teie ( 150 Porotëtani )
Î8 liuru no te Ekalesia matamua.
henehe ra?
tupu mai i te mau mahana i mua nei, ia
-is
mau
maitai
ai te mau
feia amu-tarahii noa!
x\tira te auoinoi noa. A haere mai i te
^®^‘“0£erei;auei
te feia amu-tarahu tei puai aè
lea
Atua,
e aore ra, a haere atu i te mau Baahr
taue,|^jjj.).^py9 otoheraa anei?
J
no
te
tau hopea nei.
Maoti te xVpooraa Rahi e, ei te pae
Umatou
uo Titema c ia faahopehia mai
Na. te lata haaati ïa e haapapu niaitai
butàu i te molli Vea, uo te luea, ua pau atu i te mau parau tei tupu i, roto i te
parau
11- V.P. Eita e uehenehe. i te
Apooraa.
teie ol]i|p_ i a; riro ei ai-tarahu no te tare ueneiParmi no na inelo paari no te A. R. A.
lau anuiij
No
te ravai ô to raua matahiti i te ravelaitaîraa
—
noa-raa
i te ohipa no te A.R.A. e no te
a i au i ifc"
laiiâ' na
Toniite
Tamau,
ua faaea Mihimana or. e
ohipa auil,.
'
e i te pae varua. Ua farii te
diakono i te euhe, ei ravea e tura
lino
18/21.
tumu : “ Mai te aha
Teie te faaitoitoraa
ka
ua : Te
!7a na ô te nietua
Aposelole ra o Saint
.\:igustin e:
■Te auraro
nei au i te niaiia no
te
i papaihiâ ra. Ua ravai roa
e ua niaramarama hoi te Parau a te Atua
PATIO:
ëi haapapuraa i te lâaroo e .ei aveia no
Paran oto e te parau oaoa. Ua tupu apito tatou haërea’h
:
, ;
piti raua. I té avàè no Tiunu ila mairi i te
mau
parau
,
.
4
||
‘J
4
V E A
( .suite de la page 1,
colonne S
P O R O T E T A N I
I dent avoir assez de flair et de connaissance
|)our profiter des raccourcis qui se
i sentent à la troupe.
La Réforme
rière élevée par
pré-
la Tradition, source de
La plupart des garçons se rendent bien
nombreuses pratiques et croyances, et
comj>te qu’on les fourvoie, mais ils n’osent
d’un enseignement extra-biblique et aiUi! rien dii'e aux grands, 'et pour cause!
biblique.
■
Les Réformateurs ont dénoncé de nom¬
breuses
basant unique¬
Bible, seule autorité en ma¬
tière de Foi. Ils ont souffert, ils sont morts
avec
des millions d’autres, pour que
en
erreurs,
se
ment sur la
nous
puissions adorer Dieu en esprib et
vérité, .en pouvant librement lire la
Bible, la connaître, et suivre, grâce à elle,
l’ancien chemin retrouvé par les Réfor¬
en
mateurs.
.
Il est vrai que
l’Eglise Romaine a déjà
supprimé de nombreux abus, mais les
Finalement 3 d’entre eux, Martin, Guil¬
laume et .lean, en ont assez. Ils
protes¬
tent, car ils ont vu eux-mêmes sur la carte
me demandent une
vous
la donner
réponse nette,
sans
cornes
ni di
l’on me convainque pi
témoignages tirés de l’Ecriture (c;i
crois ni au Pape ni aux Conciles
puisqu’il est clair comme le jour (ji
sont souvent trompés et contre
suis lié par les Saintes Ecritures
moins que
citées, et ma conscience est
captivj
le bon chemin est ailleurs.
Parole de Dieu.
Ils demandent, respectueusement, qu’on
Je ne puis et ne veux me rétra|
les y ramène! Alors les grands se fâchent
et les traitent d’orgueilleux et de révoltés,, rien, car il est dangereux d'agir coi
mais nos amis ne se laissent pas intimi¬ conscience. Que Dieu me soit en
der pour autant et s’en vont à la recher¬
On a voulu tuer Luther comme d'
che du sentier indiqué sur la carte.
mais il a été protégé par des amis,
Quelques uns les suivent et ils sont tous
Son premier soin fut de tradi
que
heureu.x de retrouver le bon chemin, re¬
Bible
fondamentales, combattues *]iar
les Réformateurs, existent encore aujoui’■d’hui, et le courant marial actuel traus-
grettant seulement les frères qui, obstiné¬
connaître le vrai chemin du salut,
ibrme de
qui côtoient les abîmes.
«rreui’s
plus en plus cette Eglise Chré¬
tienne en Eglise Mariale.
Les Protestants ne doivent pas se lais¬
ser im])ressionner par le faste du Culte
«Catholique, par son unité qui n’est qu’ap'parenle, sa puissance politique et ses fa¬
cultés d’adaptation, sa propagande aussi
Tormidable c[u’habile, mais que les Protes¬
tants sachent apprécier le privilège de
le chemin du salut si claire¬
connaître
ment tracé par l’Evangile, et redécouvert
ment,
ou
aveuglement,
ou par peur
aînés et îls ont quittés le groupe.
Mais
ne fallait-il
pas qu’ils le fassent ]K)ur obéir
au grand chef
auxquels les grands n'obéis¬
saient pas?
Guillaume et Jean
à la recherche du chemin, selon l'ordre
de Jérémie :
'«
tous pi
GUILLAUME FAREL, étudiant i
Vfi
très à Paris, fut persuadé par la Bi
Martin, Guillaume et Jean ont désobéis
Martin
allemand afin que
des
aînés, continuent à marcher sur les pistes
aux
en
Informez-vous des sentiers
d’autrefois, voyez quel est le bon che¬
min : Suivcz-le ! » Jér. 6/16.
l’Eglise devait être réformée, car i
des saints et de la vierge Marie, la
et les
œuvres
2/'lC
méritoires sont en c
diction
avec
l’Evangile. 11 prêche
forme
sans
se
ÏOtO.'i
soucier ni de la
ei
injiu'es, ni des coups. On
ei
hun
le jeter dans le Rhône. Il fut prest
sommé par des prêtres et des femiiM‘^^
ni des
Bsu
voulaient le forcer à adorer
une|
de Notre-Dame. Mais il maintint ïesu
,
Hommes de la Bible.
vise : “ Que veux-je... si non qu’elli*0«
Jérémie a protesté contre les vaines cé¬
Que faut-il que je fasse pour être sau-v
'
rémonies et les nombreuses lois compli¬ boye ( la Parole de Dieu )
vé ? ”, demanda aux Apôtres un homme au
ha. fj
cœur angoissé. Ils répondirent : “ Crois
quées des Juifs qui oubliaient ainsi l’an¬
JEAN CALVIN, très doué etlj.^^j^Q^
cien chemin, celui de la repentance et de
au Seigneur .lésus, et tu seras sauvé, loi
étudiait à Paris. Lui aussi, en lisn-îa. 1
et ta famille ” Act. 16/30-31.
j la toi en Dieu ‘seul.
Bible, fut convaincu qu’il fallait raû roai Jésus lui-même s’est élevé contre les l’Eglise à l’Evangile. En affirmaiiepha ^
I chefs religieux de son temps qui ajou¬
toute la vérité était contenue danüo los
par les
“
Une
image
pour mieux comprendre
taient à la Loi de Dieu des traditions et
des coutumes toutes liumaines.
C’est à
cuté et
Les Réformateurs
de jeunes gar¬
les campeurs en ex¬
ploration. — Dans la forêt de la nionlagne, il y a beaucoup de pistes nouvelles,
tracées parles bûcherons pour faire glisser
çons, le Chef envoie
d’arbres dans la vallée,
par
dessus des barres rocheuses.
Comme
ces
Chef remet
pistes sont dangereuses, le
aux
aînés
une
carte
sur
la¬
quelle le vrai sentier est clairement mar¬
qué.
Mais
au lieu
qu’il dut mourir sur la croix.
MARTIN Luther, GUILLAUME Farel et
A l’occasion d’un camp
les troncs
de cela qu’il a été persé¬
cause
de consulter la .carte, les
aînés n’ea font qu’à leur tête. Ils préten-
.JEAN Calvin
et
d’autres
Réformateurs
ble, et qu’il fallait plutôt soutenir a’na G
novateurs
me
au
hérétiques, il fut lui-même
et il dut
se
réfugier en Suisse poi'
1
TVT
ver sa vie.
dans
“Nous
ne
•
devons rien
ner
leur seul crime.
puiser dans cette fontaine ( la
d’afïirmer que l’Eglise s'était four¬
voyée loin de la Parole de Dieu. 11 fut
convoqué à Worms, devant l’Assemblée
Générale de l’Empire, pour rétracter son
enseignement devant l’Empereur, 6 rois,
24 ducs, 204 princes de l’Eglise et de
l’empire.
Voici ce qu’il dità ces messieurs: « Puis¬
que Votre Majesté et Vos Seigneurerics
rage
nos
cerveaux,
‘
quf
Les Réformateurs désiraient
cun
l'ii 1 h
dit-il,
ont voulu suivre le bon chemin. C’était là
Le moine MARTIN LUTHER eut le cou¬
l'oto i
lieu de les persécuta
pût faire de bonnes études :
tien doit non seulement savoir lirf^
lE fabi
ble, mais la comprendre et
C’est pour cela qu’ils ont créé et
yü
l’enseignement dans tous les mil% q b
Informez-vous du bon chemin
ei!u, Na
iineiyi,
et en méditant la Bible !
b,
c u;
'■
■
■
-la i !m
|m
Imprimerie £Ue F. iuTcati» •> 1, rue üoiu^ Dedtremeati '
Fait partie de Vea Porotetani 1955