EPM_Vea Porotetani_19550809.pdf
- Texte
-
IIIMI
Matahiti
Te ôô o te
AUTRE!
ATETE-TETEPA i955.
Ig
ée des
déba|
la
honte
/^antahle|
a|
nisme
Tahitieif
îiété doi
dl
hstenir
esjl
3ime
l’a,
I
întôt
3(i(i|
prit
—
nblait ali
O
>sé
Hoè hoi Atua. e hoo
lioi arai i ropu i te Atua e
Dircrifur-Gérant.
te taala, o te taata ra
il n’y a sous le ciel auen;i autre nom qui
devions être sauvés. A. des Ap.4,/12 ».
ohipa tueraa popo tei haamata na
roto i te niaitai e tei faaotihia na roto i te
taero-aATt, e ehia laimc te-iteraa i te feiiraa, e te mau maronu!, e tentait peu parie
e te mau pctaraa tei faaturori i te ohipa
haamaitairaa tino ?Ua ite pinepinehiaïa.
E teie te tahi ati rahi: Uariro pinejtine
te mau ohipa “Sport” ei faainoraa e ei
Ehia
lai
de
ools
: «
desj
-barqueil
11>
: I ’l'im. 2/0
lesa-Mesia >.
ii/. Prciss,
S*-Pierre: « Il n’y a desalut en aiicim airtre, car
ait été donné parmi les hommes, par lequel nous
porter
lines
lé mdtühili hoè: Hoè-ahüiuj tara.
Paulo
■omirentl
I
Hoo i
jus|
pi
au
lire!!)
Il I
Gabriel
Il
s’agit de
en
l’EA^angéliste Rilly-Craham,
malheureusement
ridiculisé par une pro-
9/24-27.
gande lialtile d’une partie delà presse. Le
nés)
meâ pinepine roa to Paulo faahitiraa
Vélodrome d’Hiver où avaient eu lieu les
Wiip^baamaitairaa tino teitupu i to’na faatura-ore-raa i te mau pureraai te Saltati. “() jours”, lesjumpings internai ior aux et
lie fut
Ici baapa‘o tumuhia e to Ronui,
les matches de boxe, s’est vu transformé
No reira, teie te papuraa mau : la rave
iiieniJ)(j-[g|eiii puj taaau Paulo ia’na iho e i apipitihia te ohipa hautiraa tino e te ohipa
un immense templedu Seigneur, où une
uiibulanij
mau paraît i te huru o te taata ei ravea
foule
de li.OOO^tersonnes est venue écouter
haamaitairaa
vanta,
mai
Ici
ravehia
e
te
a coo
iCgfjjg
i-atou i te Evanelia. No iahi
la
Parole
de Dieu. Cette campagne, (|ui a
pae, oiaitoi te mau “Eclaireurs” e te
duré
du
ü
au 9 juin, n’a pas eu jtour but de
la Cr r
maitiraai te mau peu “ sports” “Ui-Apî Keritetiano”. E mea itoito raton
faire
du
i te mau ohipa “Sports’’ ma le faarue-ore
prosélytisme en faveur d une Egli¬
ille ^ kral^ole no te mau oliipa i te pue o te
emblênt!^^’’ faaitoitoraa e ei haamaramart i te mau Haapiiraa-F’aaroo e te mau pare¬ se, mais uniquement d’appeler les âmes à
Croix 't:Ai\Oi :
I Korinetia
e
s
en
'
CROIX
eur des )
3
des
des
is
bui-faaroo.
parait no Paulo i to
ai anotau, no te mea ua itebia tetupurahf no te mau ohipa haamaitairaa tino
aa
ilte buru
mea
o
te haerea o te
taiio te mau
Ibto i to tatou i'entia iti.
Ue 14 no Tiiirai ua mataitai to Papeete,
Uni(, jg oaoa rahi, i te poroteraa o te mau
espét-ance.
Voiciressentiel du message que cet hom¬
O te huru mau teie ta Paulo i haapii mai
me,
ancien champion sportif, (Sont la sa¬
na roto i ta tatou mau irava-tuaroi.
gesse
l'epose sur une extraordinaire con¬
E 7 huru ici au i ie kidia ici hüdmaiiai i
io’iui iino e i
nehee to ratou itoito. Ua puta te aau i te
pi'i’ii 1 lo tatou,.Ut-Apt Iverisetiano i to
Ou poroteraa etaeta ma te faatiàraa i te
ta no te Satauro-Ninamu, eifaaiteraa i
itebia to raton mirotu, to raton
»stantte]lL
n
c
,
.
n
.
.
no
;
La Bible
iho
ohipa.
Aita outou i ite e, o te feia
hororaa, e horo paatoa fa ?? ».
ir. 24
te
te
«
la Bible, annonce aux foules:
s’adresse à tous les h'.-mines...
Parole de Dieu détient la ele .'e tous les
naissance de
io’na variut :
pupti-faahoperaa ia'na
l. Te
vient
Ifiu i faaineinebia no te faaetaetaraa tino.
.Tésus-Christ, notre unique
ra a.
iioro i
La
problèmes, depuis les temps a;/- stoliqués
jusqu’à notre ère atomique.. . i.'ieii vous
aime. Repentez-vous, sinon vous périrez,
ce n’est pas moi qui vous leuiis, c’est le
paatoa te feia tei jtapai i to ra¬ Christ lui-même... Abandonncz-vousaà
taata tei papaihia .Jésus-Christ.
Remettez-lui la direction
to’na i‘oa, e aita oia i tae i te ohipa. .\ita de votre Aie...
atoa i tano te taata tei haamata i te horo¬
raton tiàturiraa tumu.
Voici quelques exemples de réponses de
raa
e
aita
i
maoro,
ua
fiit
oia
e
na
faaea.
ba mataitai atoa te hoè naboa rahi i te
Billy Craham à des questions posées:
Aita oia i “ faaau i to’na hororaa ia noaa
Têtu 50;fraa|popo i ropu ia Tahiti e Nouméa, e
Qii’c.si-ce que Ici prière'? « Elle n’est pas
te rê ” (ir. 24). E peu fili e te^ haamà hoi
la répétition de formules toutes faites,
e rHerJiMniiiliiatitiauaraa teifaatupuhia i te taumais une conversation avec Dieu !
te reira peu na te pupu aito e na te feia tei
s.
Mal no Tiurai. Uanehenebe roa!
Mdis cdininent l’homme, souillé par ses
jreié. râ, te t’aaara noa nei â matou ma te faaineine î te hororaa.
nnu-ore: Eiaha ia riro te ohipa haamaiOia’toa i te pae faaroo: Ua papaihia to fduics, pcul-il communiquer dvec Dieu ?
ineurez c.raa fi te tino anae, ei haafitiraa, e aore
« 11 est vrai qu’on n’entre pas chez Dieu
tatou i‘oa i te Bapetizoraa, i te pupu Ekaa vérité I ei ,faarueraa i te ohipa haamaitairaa
comme dans un moulin, et nous ne pou¬
lesia, i te pupu Imi-Manao, i raro ae i te
n
vons le prier que grâce à .Jésus-Christ qati
8/31-;£rna..
parait faaipoiporaa, e i raro aè i te Parauore te pae vanta ia haapa'ohia, tirara,
(voir la suite page 3 -1 colonne)
Taio i te tuàtiraa i te api 2, dnairàa 1.
ntin
aee.tatou i roto i te ino.
lieu
T
~
—
—
E horo
tou
i‘oa. Aita i tano te’
..
2
VEA
Haapae. f 'n tapa'ohia anei tatou
inatamata
? E ia
iioa
no te ta- !
ia lioro i te ta
i
ore
lira: a atoa ïa?? Eaha hoî teie liiirii
jiupiiraa??
Aita l’a.ulo i ])uj)u poto noa ia’na iho no
teoliipa l'Aanelia. E ahiri lesu i pupu noa
pao,
ia’na iho
E ahiri te
iho
non
!uii-lupuna faaroo i horo
ma
te pupu
ta ivranelia...
no
poto
e
mai te
ia raton
noa
ia
hasspa^O’tamauraa i
«
1(; rê
noaa
i'aaau i to
e
...
e
:
ohipa.
noa
e
arairaa,
ai te aho,
a mau
e
hemaraa
te ali
s
Paulo i
o
tauei'a ? Ea otohe anei lesu i
mua
te
tp tatou
III
l
i te l'aa-
e
au
“'i'c moto nei rà
titan i te rê,
mea
atoa nei,
mai!
rê,
no
mau
te
horo
taata
tapa'o haavare.
o
te reo
mea
vau
tei
au
i te tino
i te taata tei titan
haapaeraa ïa i le
!e
o
Ua haei
lahua
anei ta tatou
e
tuèraa-popo,
e
etc...
litiauaraa-vaa,
Ua paraii
oli noa?
mau
i le
tamua atoa. la
liaapaa) i le
ma
mau mea
te faai'oo ta Paulo
tamarii i te
mau
e
e
na
lure etaeta tei
ta raton i haa-
Mai te mea, ua na reira raton na roto
i te titaiiraa i le rê tahuti noa, cita anei
e lia i le taata faaroo ia
haapae atoa i te
loi
faateimaha i te hororaa ei
tilauraa i te rê taluili-ore?
anei
i t
)
tuntiui-rve
ma
le
e
e
t;a ia tatou
iatou
e
liaa
te
paieti
ia faaetaeta ta-
roto i te pure
taip-tamau-raa i te Bibi-
nao
na
i ta’na
na
i-eira atoa tatou
e ere
mau
paraii
?
i te rê, mai te
te Parau
e
a
e
tia’i.
mea
te
te Atua,
ravehia i te
no
mau
te Va-
ra, o
lesu
iho ïa tei
parahi ora noa i rotopu ia ta¬
ta’na Ekalesia.
opani : Hebera 12/U3; “ E leie-
tou ci upoü no
nei,
ua
liaaatihia tatou...”
(Radio 'Fahiti 24/7/1955).
l'"!
puai
Raiatea,i|‘
tamaara:^^^^
ia Ta-'S',
papaa
^
.Ua
•
“ A inu!I E
peu ino
ino ïa, aréà rà-te taata
taata maitai ïa
-e
e
te S A
pape,' Hiea
tel,
inu i
(te
».
Pahono maira te Tavana, ma te
;
oré i te papaa e : « I o matou nei
/i%
ua
>
i';lc
u
rifo
inu i te pape, o t/r maitai ïa, e te taata e inu i te u;/,,
'
liera.
te reira mau te taata ino ».
è ïa. 'Fe taàta
e
Aita
la oti te tamaaraa, tupu atura
te,/
te faahemaraa. 'Feie te reo o te T()’\
Faaea rii te
«
FT
.
rp
tai. E
tira:
la
tavana,
a
ua
C
taaue
a
’
arearea
té haùmani...
»
a
e
iiloino, cita matou
i te
mau
peu
e
.
raii
V
ori. Aita
Eia^^ij
^ ^
oi
hairiiri i roto i te
ia te
tahili...»
Aita
roa
,.
E
ia
a ara
te Tavana i
te mau manihini
ma
vî,
na
patoi-ij^
ia
oe
||‘
Te'^‘'
Parau atura tC; Tomana e: «
nei au ia oe, a faaori ia ratou
ton mana.
,
,
nia, a iriti ite ahu.
maitai, atira lera mau
Pahono maira te Tavana:
.
liii’
v
illNa'^àt
te 1,
.■
Ibilia
i
na oe i
tià i
varèa taoto
e
himene,
mau
e ua rer
raraa
te inoiuo.
Ua faahapa anei te 'Favana-Rahi F
vana? Aita Jioè iti aè, no te mea
maramarama oia e te faatura i teie aoto i
ej Na '
paruru i to’na nunaa e i to’na iho Ikièraî
Ua tupu mau i nia ia 'Pavana te àuira
ta lesu i parau ra e : « 'Fa te
faaliàmà ra, ua tiàmâ mau ïa
'Faiiîpeà
(loane^uira
Te
hoo rohi ite
no
I to tatou pae
mua
te mana‘o.
Èita
to tatou hororaa
taime atoa, na roto i te tauturu
rua-Maitai. E taua Varua-Maitai
Irdua
pa‘o ci haamauruururaa i te ohipa.
Iki haapae raton i te inu i te mau maa
laero, i te mau peu haaparuparu i te tino
mea
roa
haapa‘o nei tatou i
e peapea, ua
poiiiâ,
tuuhia i nia iho ia raton,
tatou
roa
mau ohipa faale ineine-ore ?
anei raton: Ailà
l'iere rai.iu i le feia
raton i te
Eita
e :
ma
r
ô matou, te taata e inu i te
;
atI
aueue.
i
.
horo noa, e
te
no
.i.
Eider
tajT
ohi|i
ua
faahemaraa,
mau
hepo atura te hoè
atoa hoi outou”
ora
Eita
Ici iiaaüli i le hororaa.
atoa
Ita
i te
vare
faaroohia,-ferurihia,
ia vi...”
màu
e
Ua
“ E te taata atoa
:
Ir. 27:
mau
vau
noa,
raulî nei.
e
Noa’tu te
to tatou tavana i te hoè
moto i te matai ”.
mai te taa-ore.
lioi te faufaa
eiaha
au,
te moto nei
.
(lo. 14/19j.
haapa‘o lesu i le Parau a fe Atua ei
taj)a‘o, e o Paulo atoa, c te Ekalesia ma-
è.
i te mau
ia^noaa tr korona...”
'Fe
e
Je faoineine-maite-raa i te
mesis taime atoa.
—
Jr. 20
e
.
mata e te aau i te tapa‘o
hoc roa, oia hoi lesu. No’na te reo tei
pii
mai e: “E lii‘o mai oulou iaù, e oravau,
])uai-roa? Aita! Ua tautoo
tapa’o no
haapa‘o ïa i tei
te
e, e
Eita
auraa:
noa
itea.
hape ia tulonu te
te l’a tu, e ua riro ia’na te rê, ei
i
mea
e
,
e
A rohi rà. Ua taoi’a anei
e
aore
Uia’toa te hororaa
aau.
■
e,
oia
InalL
.
'Feie te tahi faahemaraa
te hoè manuâ farani tere i
to’na ite papa e : tei reii'a te rê te vairaa,
aita’tu ai. .Aita te mata i neveneva e aita
oia i
1
.
ai/
e
mana‘o-ore-hia,
manana
pa^o.
“ E teienei, te horo nei
e
toàruàru ai te
lîoe
(Brunei)
taui ai to’na huru.
e
taata- taero-ava ei aito
'!'e horo nei rà te taata maramarama
ma te hi‘o i te
tapa‘o mau i mua ià’na, mai
Oia’toa i te ])ae o te laaroo. Parau-mau,
lan ei’ai'; te mau
faataupupuraa e te mau
Purune
ra o
ravea
1-1
oulou”.
noa
mai te hoè taata laero-ava te
huru ? Aita to’na e. hiroà, aita e mata, e
aita e laria, e aita’toa e roro !
te taiiera !
e
moto
poiiri
tuu, eiaha
reni hororaa, eiaha e laora i
l'aai-uè t t('
ia vai ineine
e
pae.
mea
Ealia
hororaa,
Atainni, atautoo,
te rohirohi ! Eiaha
e
te
tou
sionare
Te tutonu-tamau-ràa te ma¬
ta e te mana'o i nia i te ta-
'l’eic te
a.
'l’oie te l'aaauraa
atu te tili,
ou
:
e
eiaha mai te
au,
e
II. Te
—
Ir. 26
i teicnei anotau??
ir, 21
lioi,
IV"
huaai navai tatou
aita’toa to’na Eatu i faaea
])ure, e te haai)a‘o i te Parau a te Atua,
teie te reo tumu no lesu: “E ara, e
pure
ta-
e
tç
e
tamatamata noa, teihea
ihora ïa tatou i teie nei? !
mata
Aita Paulo
te
no
POROTETANl
E
'
to’na
I te-9
ravea
opatapata,
e te
ali-Kusa i to’ira iri
ereere?
Eita te taata Ici tiàtui'i i te
mana no
-^ua
e
îomorao Fore-Pureroa i lUe
fenua ijei.
rahi te taata tei parau noa e:
i le taata taèro-ava ia
haapae
i te taèro-ava. E taui anei te nemera i
e
...■■i.irj -ze::neia_
*
ravü
.4ita
î
lesu
parau i teie huru pai;au.
I té avaè no 'l’iurai, ua faahitihia i te
far.'-i iir” .lorai no Papeete, te i‘oa no te
e
mau
iiipe
no
'14unu
jiaroika
ua
e rave
tairuru mai i
rahi
no
te
'l'I
faay^a
hanaraa i te oroà tomoraa ia ‘‘Gai;
'Feie le mau F^aroika tei lae-mai :
Tolw^
tca,'oiahoi: to Avera, Uturoa, Opoa '
vailoa; to 'Fahaa: Vaitoare, Haamene, Jq/
aha e Poutoru; to Bora-bora:
Faaiij^om
Na te pahi ra o “ Benicia ” i
faauli^ipi i
i to Raiatea, na roto i te mana‘o taiTaata
la hi’o-noa-hia te taata i amui itawtei re
lu^è aito laliito: o 'Pavana, arii iiopeà no
Raiatea ta le llau Farani i haamau ci j hana ra, ua taeàhia 1600 manihini. teie
'Favana-'Fuiiaa i l.''uroa.
Ua amui-niai te mau oi'ometua e tefnata!
E taata i inu
mau
ohipa
o
mau
ïa
e
te
liaapeapea i
te
te faaroo. Ea mana‘o te Mi-
tavana
no
na
paroika atoa nei,
(Taî’o atu te tuàtiraa i te api 3A
e
uiana-p
anaii%^
0 te
.
.
V E A
nel)
e a?
uni.
Inaj
lia,
il
Samuela, onmieiiia no
Teiholii oronieUia no Papara,
Jacol, O
O
a e O
lia
)te
te
ohif
"
‘nicirâcï
’
jjQ
^
T
Haava,
[g feuua
nei i taua oroà ra.
nehenehe maitai e te aleatea
jpai. Ua taauehenehe-i'oa-liia o
?l’.Pj^^^'lfare-piireraa
aiatea,k
amaarn^
rapae i
i te mau reva Farani e te
Satauro-Ninamu, a taaè atu ai
a^^
i nia i te mau fare-tamaaraa.
e ua uià te mau mca atoa.
reva
a-'af
te lu
ino
te tahi atu â
'
à; inahaaa
.
I
la
e
i
.
'Mal^toiiia, oroinetua no i iva, i pupu i
inj^l^^^^jHieao
apî e te taviri i roto i te mana
le^pooraa Pialii iaalere i te mau Eka-
jg
.
P O R 0 T E T A
Mai tei matarôhia, ua reva te mau
pipi '
i te pereoo a Tony Rambridge,
te afai atu i to raton maa maa iti (pi¬
nà nia
ma
que-nique ).
Inaba,
bitimahnta matou i to matou
aua fare-oroiiietua : ua î, roa
Eaha te tumu raton i tahoè ai
i te taata.
i reira, i
pihaiiho i to raton orometua api,
o
Taivini mâ 2
i Le farereiaua-pipi. Haamana‘o atura
raton i te anotau tahito i vai ai te aua-])ipi
i Mataiea, iuaterehia e De Pômare or. Mai
taua tau mai â i tâhitihia mai ai te AuaNo
mai to’na tiàturi
fenua,
Te
to
raton ïa oaoa rahi
e
inaha,
mau
o,
e
te vai o' .-.g gg., j.,; |g
fare-pureraa laii.i i ite.
fare ra, e
aito tei faatià i taua
haapii-Evanelia ïa no Tahiti atu nei:
no Papara, o idapc no Faaa, e
mau
O Tafeta
ua
iteraa’tu i te
oia boi
3
N I
o
'Fai vahiné.
Ua
ana
oaoa
te arii,
tamaiti lino rahi, i to
no le faaroo tei
farerciraa i te tumu
tae i
to’na fenua, riro atura
to’na fenua
ei fenua farii Evanelia.
faahou-raa i te
Parau Oaoa
pahonoraa i te tahi mau pariraa e:
e ravea i te taata tahiti e nehenehe
a, ma
r
Pipi i Papeete nei, a tahi ra to raton faj
j
ai
ia
haapao maitai e ia lapea papu i te
rerei-faahou-raa i to te aua-pipi.
rifjo ei mono i te A.R.j\. Na’na i tamau ohipa maitatai haapiihia ia raton ».
lajK', O It.
L
Ei
[ tg taime i himene ai to
tapa‘o no te oaoa: La amui-hoè1 i to lljl
No roto-mài i te mau taata e raverahi
^
mai
te
mau matahiapo no te Paroika e
liera.
tei
faahitihia aenei te tupuraa o to raton
te u‘i-apî atoa no te faaineineraa i te hoè
Aita te taata i ô i roto i te Fare-Pure.îuhili
no te faaipoiporaa e no te mauraa
tamaaraa rahi fariiraa. Aue te maa i te
e; ua toe mai to Yaitoare e to Faa>O te
i te toroà o te faaroo, te faahiti faaliou
Tof.
raliL e, eita e liope ia faaliiti i te rahiraa.
Il 1 Irauae.
nei matou i te i‘oa no te tahi: o Marama
e, ua tui»
L ‘
••
• 1
Eaha ïa te faufaa no ta matou punu rii
,Na3umata e na Mauam i liaamau i na
O G 1 te J'
mà, orometua i ’healiupoo. E 57 matahiti
Ibilia e piti. Na Teillotu te taioraa i te puaatoro e te l'araoa?
te haapao-maiteraa i ta raua euhe no te
Ua hunahia e matou, e mea Iiaamâ ia
■‘1
C
a te Atua : Mataio
faaipoiporaa e no te tiàraa Ekalesia.
faaite.
; e ha Samuela i taio faaliou na
Te tahi tumu rahi no te oaoa : To te
„.)to i te reo farani.
u‘i-apî ïa amuiraa i te ohipa taoriwaaTe mou
a‘oraa: Mat. 4/23.
popo tei atàihia’tu e te man pipi. Ane
ito i te ^ iimri aè i teic nei.pureraa, ua haapa‘ole anaanatae i te raln e l 'Opua’tura raton
ia te pae tino, laaiaeine-maitailiia i roto
1. Te ^poorcsa Rchi sîo ï® Fesiua.
i te faatupu atoa i te pupu u‘i-api i pihai¬
Ua faaoli te Apoaraa Rahi ia iritihia e
g.
rp na jfare-tamaaraa e 4: Pupu Daniela,
iho i te orometua.
•atou na
^ Pliilipi.
ia opanihia te reira na roto i te hoè puUa faaoaoa te mau pipi i te Paroika
ia patoi-i|jI
pô, ua haapa‘o-faahou-lua te 2 o na roto i te mau reo himene papaa e le reraa, ia haapaohia i le pae Kalolika e i
e ua rer
* ^’*^^*^*
apî, no te faa- himene tahiti.
te pae Porotetani.
oino.
raraa e te faaitoitoraa i te nunaa ralti
Ua haamata teie ohijia maitai ei opaniNoa’tu aita matou i hopu i te miti e i
la-llahi
tahoè i taua maliana ra.
liaere taia mai tei matauhia, ua hojie ihoà raa i te Apooi-aa, ua titauhia le mau aute mea ej Na'|ruteao te aùiraa; Mal. 1/18, 19 : Tei
vaha, ia ainui mai l'atoii i le pureraati) matou oaoa i to matou l'arerei-mailaia i teie
aii^to i te roto i (lalilea to Petero ma foa- raa i to te paroika e to matou iteraa i avatea i Siloama, i te 24 no 'fiiirai, e ua
na iho liiuèraa i
tepotitahito e te taulai tahito, ei to’na lîohoà
tae mai te tahi pae. Ua faaau o Preiss,
apî.
vana te auiràa ci ravaai taata ma te poti apî e te
orometua, i ta’na aoraa i nià i te ohipa
Otoà-lubili : Ua faatupu to te aua-pipi
1 te
Taïupeà iapî. la firo atoa teie nei Galilea ei
fifi rahi ta te Apooraa e amo nei. e ma
;a
(loane^uiraa, e ei faaapîraa no te praraa va- i te hoè oroà ei haamana'oraa i to Taa- te ani i te hui-taata ia auraro raton i te
taparea mâ amoraa i te ohipa o te Eva^iia e te oraraa tino.
hui-mana, e ia auraro te hui-mana i te
nelia, mai te Eperera 1905 e tae roa mai
Atua. E tià i te hui-mana e i te Ekale¬
jj E to Tiva e, eiaha teie nei oroà iielie- i teie matahiti (50 matahiti).
aa i
ehe[e te oaoa ia monohia i te peu hupesia ia amo amui raton i te fenua, ia tere
Te Tamaifi-Arii sto Tonga: I to’na
mpe e te mau peàpeà.
apipiti te haamaitairaa i le pae tino e i
ho’iraa i to’na fenua mai Europa-mai, ua
‘ mai i
Tf ',
Tuteao or.
te pae yarua.
lO te faflii
tapae-mai o Tongy, tamaiti a Salote, aï'ii
Te haamanao nei tatou i Le parau i
vahiné tuiroo no Tonga-Tapu, i Papeete
roto
i te Vea Porotetani no Atele 1946.nei. Ua fariihia oia e te P"’ no te A.R.A.
•«ai:
Toff3t^tOU
Ua
faahiti
matou i rciia i te hoè parau
ma te i‘oa no te Ekalesia Tahiti. Ua oaoa
la, Opoa;
ei
te
arii
i
te
mau
himene
tahiti
tei
himenehaapiiraa i te mau apooraa, oia hoi te
laamene, fére i Mafaeiei / I teie matahiti, i te
ra.
FaaiijjQj^Igg
Penesekose, ua tae to te aua- hia e te mampipi, e i te paraparauraa oia parau no te hoè peretiten.i-apooraa i Hee o Taataparea mâ no te mau haapii-Evalevetia, o tei tiàturi-puai i te pure ei ra¬
i faautipipi i Mataiea, i raro aè i te faatereraa no
nelia matamua roa, tei tae i te fenua Ton¬ vea, e
ina‘o taiCaataparca mâ, tei mono ia Paraita ma,
haapae ai to mau mero ariooraa i
to ratou iho mau manao, no te imi i te
nui itaiiftei rêva i Mooreano te tere-Me. E peu apî ga, e 30 matahiti i mûri aè i te laeraa-mai
lanihini, teie huru tere tei haamauhia i te mau te Evanelia i Tahiti mà nei.
maitai no te taatoarra. - L’a manuïa roa
Ua faatià te ihitai tuiroo farani a Duletua e tefnatahiti i mahemo ei faaoaoaraa i to te
te faatereraa no taua perelilcni paieti ra.,
mont-d’Lrville i to’na maere rahi i to’na
nei, e uiftua-pipi na roto i te lioè faaearaa poto i
E teie ta matou ])arau onani, neneihia
taeraa i taua fenua ra. Te tare mutamua
i
taua
Vea laliito ra :
3- anairi^
vahi maitai, ia matara te rohirohi Ta’na i ite i reira, o te hoè ïa fare-pureraa,
b te roro.
fe'jiahiti.
te
Na Tuleao or. i Fai-ii e i pupu
Ei
«
aita
.
.
,
,
•
-vr
,
1
^na'i
4/17-23; Luka
^
^4iPi
Apooroo
■
.
”
VEA
E raverahi fe
«
mau
'Fomitc
e
te
mau
E
-
faahiahia te fenua ia lia ia ratou
mea
ino,
ili
raa, ma
te tiàturiraa
E
e :
te
mau
auvaha
f
tamau-raa i te
na
roto i to ratou
mau
2. Te
Apooraa
i Papeete :
Ua putuputu
tahoè i te
e
haapao-
Te
fenua
mau orometua ao,
e
faaamu,
ohipa
roto i to’na iho itoito
e
o te faaroo na
to’na iho mai'a-
marama, e te tautoo nei te mau
orome¬
te
e
ua
na
Ua rahi te
—
ua
te Paroika iti
no
tae
rave
fare-pureraa. I te
tomohia te tare pure
apî
Maroe(fare patu),
ua
no
i rotoi te
Tiva. Te faaoti nei to Faaaha i ta’na fare
oti te
e ua
fare rahi 104
tomohia te
fare-pure apî i
fare-pure no Opoa, e
i te
avae
pâpaa i te mau faaineineraa i te taafa
tahiti no te mau toroà rarahi, e te rave
Vaiaau i te vahi toe
nei ratou i taua
ua
tifi
mau
3. Te
e
roa.
i to’na
ta’na
ohipa tumu
noa’tu te
ra
no
te Ekalesia
Tahiti.
•f'i
mau
auvaha
no
le 23
no
.\tete, ia tae mai ratou i te pureraa rahi
i te iritiraa o te apooraa. Na Tuteao, P"‘
maohi i Raialea mà, e haapao i taua pu¬
reraa ra.
Na .lacol e haapao i te pure¬
raa i te
po Faraide, 25 no Atete, ei opaniraa. la tauturu te Atua i teie apooraa,
ia feruri oia ma le rotahi o te aâu i te m'au
mau
e
palu,,ua pue te raau
parau atoa no na
pahi
no
fctoitoi
1.
Te
mau
ratane
te
te faaroo
no
na
(i, e lere ai te
roto i le mau miti
e
teie nei tau.
Apooraa-Rahi i Gineve.
I te 18
te
3'uhaa
uo
Tiurai,
upoo
e
te
faatere
Farani,
mau ravea e
ua
amui hoè i Gineve
no
no
Rusia, Marite, Pate feruri
e
te imi i
topa’i te hau. Ua tutonu te
patu i ta ratou,
taoa
te
no
tepuim a to Anau
fare-puluputuraa api.
I Maupiti ua tià te fare-pure
apî, te toe
ra le
ohipa no te aroaro e te haamanina-
raa
E noa'tu le
mau
fenua i te tau
Paroika
e
nei ïa. Ei
fdi tei faahema i te
parare
Paroika, aita te
mau
i
e
tapa‘o
mau
mau
i tera
ohipa
tapeahia, te tupu
te ara noa nei te
paeau rahi o te nunaa i roto i te mau
ohipa o le faaroo mai le itoito.
e,
Ua ruperupe roa te mau pureraa no te
Me, ua taio maitaihiatemau Parau-Tamau,
ma
Ua
o
te rotahi te
oaoa
te
viti
matou i te
raveraa
e
aau e
i te
te
reo navenave mau.
himene
aufauraa
mau
mau
te anaanatae.
e
i te huru
ma
ra
teviti-
oia
ij,vto^n
RaroJia %
parau faahiahia i ('.hiy
nei ia riro ei faalii|iiiiH*4e
mau
noa
tupuraa
no
te
mau
ohipa: te ma{)7 tai
fiW'V
te ino.
e
Aita ihoâ te huru roto i
au
roa
i
perupe no te mau ohipa rapae. Te vaip’Hè
mau amahamaharaa ei faaohieraa
faaôraa i te mau Haapa‘oraa Faaroo eè Por;p
te
vai nei te tahi
noa
roto i te
riri
te
e
taata
mau
i ta ratou
pouri,
Tueraa-popo
e
porotetani
nei â te peu
tuj\i'ÿ
Haapa'oraa tupijp no|
ilrâ, h
Sotaioa té
fatu-Cineii|alm
e aore râ na roto
te tahi mau
feii. Aita
te tahi
mau
inu-ava i te
e
te tupu
pf
vahi
li
mau
e
f.
rahi.
la fariu te
.
tavmi
la
.
i to’na
nunaa
.
aau
i te Atu
1 orc
„
oia i
te
Evanelia, aue'ia te
rupe roto e te ruperupe rapae
l’i'fne-i
£
i te rah)"
Arohi, afaaitoito !
To outou metua tahito.
7
Papa
■Pure
Te Hoturaa
no
te
Haapaoraa Porotetani
E raverahi le
Pa
;■
—
e
hopea nei, tei
i tera
te Evanelia i
noa
roa
i to tatou teoteo, no te mea, ua tasto i j
ta ratou
raa.
o
Jl:
A tahi
—
haaputu ra to l'aanui i
fare-paroika apî ta ratou
te
no
Ua titauhia le
fare-pure apî.
faaineine atoa Tevai'.oa i ta raton.
I Bora-Bora te
Apooraa Rahi
aau.
lieheu
e
tatou te
Te faaoti rato
ta’na
o
Ua ineine to Avera i te
vai nei.
Koringo, P" ' Taii ü, i t(|^
farereiraa i to te Tuhaa IV taatoa e ni 6l
mau vahi nehenehe tei
puta i to’na ii|sia
.
tua
mau
;
faatura faahou i te Sabati,
patu.
o
Atire te taotoâ ^ 1
mana'o tahito.
i fa^i
oaoa roa
na
Fetuna,
i
fe to
Ua
apî. I te fenua Tahaa ua tomohia te
fare-pure no Patio, e ua oti atoa te fare apî
pure
ua
te)te
i
te tahi
o
Uaapîte tau,faaapî atoa i to tatou iei e t
(Il Kor. 5/17)
lea-Jè
Koringo or, J\FfE
ineine to Maeva i te faaoti i ta ratou fare-
I Raiatea
n
nao.
tei faarue
no
vau,
Paroika i Tahiti mâ nei
te hoturaa
te mata. Te
e
mau
e
tapa‘o
mau
maramarama no
fenua Huahine
:
mau
Maupiti.
ia riro teie
NG|t-
Eiaha râ teie
teie matahiti
o
ij
na
mata roa’i i to tatou aià here i
Paroika atoa i roto i
puai nei ratou i te
e
Te hinaaro nei râ te Sotaiete-Metua ia
riro te Ekalesia Tahiti ei mea paari no te
i
mau
te faaroo i mataitaihia
o
ei liai i te Ekalesia Tahiti i le tau i ha-
i te
roto i te hoè
5 i te hiti i raro, mai Huahine
nehenehe
amoraa
na
fenua i Rare
mau
Na roto i te tere Me
i te
mani-ino-hia’i oia
Basileia,
?
roto
hoturaa ei faaara i te taoto
e
Misionare
Paris ei metua
tara-
moana
no
roa
no
te
mea, eita te mau
tiàturi i te Mesia, eaha
e
mau
farereihia te
mai te
ra, ma
? E mai te
roa
i farereihia
e
tere Evanelia.
hopea? Na te Topita Atomi anei
orometua
i te Sotaiete
haamaniâhia te
pohe riaria
i hi'ohia
Te mana'o nei râ
tupu taua apooraa
ua
raro
atura te
haapii-tamarii, e na tuati e piti
Apooraa-Sotaiete, haapaohia na roto
i na mahana e toru (29 no Tiurai - 1 no
Alete). Ua feruri ratou i te huru o te mau
ohipa atoa ta ratou e amo nei ei tautururaa i te nunaa tahiti
porotetani tei titan
■y I.
i
pureraa.
no te mau
pae
na
i ro))u
ô mai i le pae politita, e hinaaro
tumu mau rà ia tupu te maitai na roto i
te Varua no te Atua. E teie atoa te tahi
■
te
raro
te tahi atu pae.
Basileia rarahi
ravea no
hinaaro, maori râ, ia iteahia te paieti
ia hurihia i
ra, e
roto i te hoè mau parau maitatai.
Teie râ, ua hau anei? Aila anei i
papaihia e, e na te Mesia i huri i te
patu faataaè
teie le hoè
ere
mea
ohipa rahi
tara
taua opuaraa ra. - "l’e farii mauruuru noa
nei matou i te mana‘o maitai no te Apoo¬
t£
apipiti nei te haamaitairaa
taua
maru, e ua
uiui e, na vai
e
Te tere
Ekalesia i le i)ae varua e i te pae tiud-hidr;
î te aau i te haamaitai e te oaoa no te
^
Inaha,
haapa‘o i te niea tià ».
Inaha, tupu atiira taua parau ra i teie
niataliiti 1955. Eita matou
atoa i nià i taua
ao
apooraa ra, e e raverahi te hui-faaroo tei
ani onono i te Atua ia haamanuia Oia i
e
te
e
to te
no
patu teitei tei faataaè etaeta i te tahi
ia tiâturi raloii i te pure ei tauturnraa mau
i ta raton mau feruriraa, no te vaiiho i
le
mata
mau
Apooraa i ô talou iiei, no le faatere i te
mau oliipa paari e le hohonu (e no te haapao atc a i te hoê mau ohipa arearearaa).
.ïif.
POROTETANl
-
.
4« i
pariraa e. te mau
haparaa i te haapaoraa Porotetani i
tau, e no rcira to tatou faaiteraa i te
mau
parau oaoa ei faaiioitoraa i to
l
mau
"
pae.
NOUMEA: Ua fariihia i reira,
maj'â.
hanahana e te oaoa, na Auvaha toopiti '| nn.iir•
te Ekalesia no Samoa. 4'e tahi : o TUf
(s;
ïa, P'" faatere i na orometua e 4t)0 no Si
moa, e te tahi : o PESETA GATOLOAI i!
P"‘
110
te
mau
Apooraa-Rahi
diakono,
no
e
melo tumu
te fenua Samoa.
noi
—
riro to raua tere ei
i te tumu i tae ai te Evanelia i Samoa,
Il a 1
haamanao-faahou-i'|-^
Kaledoni mâ, i Niu-Heherida
e
i te fenii
un
VEA
laitfiiraak, e taua tumii l’a: toTihoni Wiliamu
pac
^ te tonoraa i te mau Haapii)a
tei^lia maohi i te mau fenna i Patitifa
iK)
roto
la
i|
NGA-TAPU
te taniaiti arii ilo Tongatahi !: i
tatou nei. Ua riro oia e to’iia
taotoa ei fetii na tatou ua roto i te mau
iro teie
te
te
Ua foaite-atoa-hia’tu ia
;
teftere
li
no
fa^tupuraà
).
i
to tatou
(Ci
parau
tei parare ua
£
tei haamata i Taroto i te mau motu
5/17)
tea-è.
iiigo or. :Rn|E-APATOERAU: Auaà to te mau
te lo te Radio katorika faaotoraa i te
;iii ü, i t(fi
l^aparareraa i te parau e; E hoè
aatoa e ni
(|71.897 taata tei tomo i roto i te
i to’na
ii|!siù;|Roma
ua roto i na matahiti 10,
ra oia
ioi^mai i te tahi mau Haapaoraa-Faae i Raro.ja
%iitoito te Yea porotetani tuiroo:
ahiahia
Uhristian Herald” i te imirau
i
i te
faatiir»4rfe
teie te huru b te haapapuraa:
matahiti 10, ua riro/l niilioni
pa:tema07 tèata paari ei Katolika. Aita râ i
iihia,V e nohea-mai teie rahiraa taata
ei
>
ta|ito i
;a, ua
na
:
te^w^i ai. —Na roto i na matahiti 10
3. Te vailêh’US e 4 milioni 144.366 katolika i ta
ohieraa IfeiyÉjaoraa e ua tomo raton i te Ekaroa
i
Po'^telani.
aaroo
eé
tetani
tuH\pî|E.APATOA : E
mea
puai te tu-
oraatupii uefte haapaoraa Porotetani i reira.
na
roto
au
Sotaiioii^
na
roto i
na
piti, ua amui
te Ekalesia Roma
fenua
faatere-hau
e
tUpU
e
1
a
e la
piahe
ii,j
^
Taimoa:
Papàra 100.
tahito
=
10, Tepeta
Fatu-Hiva: 100
•Pu/Y Aorai i Uturoa: E
rave
rahi te
Paroika i Raro tei tauturu i
teohipa
fto i te hamaniraa i te mau taoa huru
ifaifai, vaa etc. A tiai i te haapapuraa.
[etani
fe
maii
i
eiani i
■aa i te h
U
i to tab lel
ï
Papeefe : Te hinaarohia nei
U lumu raau
opani
Tou
no
te hamaniraa i
faaunaunaraa no
”, te tare apî no te Paroika reo
A
ç
amo
te
mau
tatou te tahi i ta te tahi
Mauruuru.
ma la.
ira,
toopitiij*»
i
;
TÜI^"'
O
400
'
no
Si
(^lite de la
page 1, colonne 3 )
Gabriel ers gabardirse
'OLOAI
tumu
noa.
noj
à Péris
1
^ .jiotre
—
faahou-i\
i Samoa,
i te feiii
iHi
sa
<
place le châtiment de
mort
sur
libre chemin
la croix. 11
vers
nos
nous a
Dieir. N’a-t-il
—
piatoires des innombrables victimes de
l’intolérance romaine ?
affirment que l’Eglise Ro¬
le droit d’utiliser la contrainte, les
3” D’autres
maine
a
corporels, et même la peine de
qui refusent son auto¬
châtiments
vérité et dans la lumière.
mort, contre ceux
Le mensonge,
quel qu’il soit, rie produit d’ailleurs, à la
longue, que des fi'uits amers. Aucun but ne
justifie ce moyen.”
Comment faire? lui demande un couple sur
le point de divorcer ?
“La première chose à faire: Acceptez
que Jésus soit votre Sauveur et le Maître
de'votre vie. L’Esprit de Jésus peut trans¬
former totalement votre foyer. Grâce à lui
rité,
car,
disent-ils, l’erreur est
un
délit
])ériLpour la société. Le
Pape Pie V (1846-1878) a décl; vé dans un
syllabus: “ .. . qui dit que fEgU' e n’a pas
le droit d’employer la forec^ doit être ex¬
contre Dieu et un
communié. ”
Pape Grégoire VII lu-oclamait: “Il y
un nom u : que: celui du
Pa})e. Il est le seul homme dont tous les
peuples doivent baiser les pieds. Il ne peut
toutes les réconciliations et tous les par¬
dons sont possibles. Demandez à Dieu ses être jugé par personne. Il a le droit de dé¬
directives au lieu d’agir selon vos propres poser les empereurs. L’Eglise Romaine ne
s’est jamais trompée et ne se trompera
volontés. ”
(Environ 50.000 personnes ont écouté jamais.”
Aussi longtemps que cette ])rétention
Billy Graham à Glasgow; 80.000 à Berlin;
totalitaire
nesera pas reniée parle \'atican,
40.000 à Amsterdam; 300.000 places sont
déjà retenues au Wembley Stadium de ceux qui ne croient pas au nom unique du
Londres (80.000 places) en vue de la pfo- Pape, mais uniquement à celui de .'ésusChrist devant lequel seul ils plieront les
chainercampagne qui durera 7 jours.)
genoux, risqueront de devenir les victimes
de la politique romaine, qui est prudente
la
ou violente, selon les circonstances.
Le
a
dans le monde
Barthélemy et les Catholiques
opinion- n’est pas unanime, et dé¬
pend de l’influence qu’ils ont subis :
Leur
catholiques qui désavouent les actes d’in¬
jnur Eglise. Le re¬
gretté Abbé Couturier de Lyon a publié à
j’occasion de la Semaine de Prière pour
l'Unité Chrétienne, une belle prière deman¬
dant pardon au Seigneur pour les persé¬
cutions contre les Protestants.
Le salésien Broccardo écrit:
“Jusqu’au
moment où elle sera militante,
il y aura
toujours en l’Eglise d’humaines faiblesses,
l’inquisition en est un douloureux exem¬
ple.”
2°. D’autres rendent “ l’espj it du moyen
âge ” responsable de cette intoléi'ance, et
accusent les Protestants
les mêmes fautes.
L’Eglise sous ia Croix
les
tolérance violente de
Maehaa 10, Teophira 20, TeTuarau 10. Amuihia 100 farane.
de Servet, victime de l’intolérance de Cal¬
Mais où sont les monuments ex¬
vin.
condamné. Le Chrétien doit vivre dans la
1° Nombreux, heureusement, sont
OniPA TAUTURU
i te Atu
.
s
:
:
vahieig^
dit: Je suis le chemin,la vérité et la vie,
ne vient au Père que par moi? En son
nom, nous pouvons vraiment prier.”
Les petits mensonges “commerciaux” ou
“pieux” sont-ils permis ?
“Tout mensonge offense Dieu qui l’a
pas
nul
e
tu-Cineiip^n etaeta i to tatou haapaoraa.
5
POROTETANI
d’avoir commis
(le“24 août 1572, jour de la,
St Barthélémy)
Cédant enfin à la contrainte
politique et
religieuse, le roi Charles IX, ce triste sire,
lar.
e
les mots féroces: “Tuez tout, tuez
toul.”
déjà prêt, car on avait pris la
précaution de relever dans les 16 quartiers
de ikiris les noms et adresses des Calvi¬
nistes sur le rôle des imjiôts, qui devait
se transformer rapidement en palmarès
Tout était
du
martyre.
part plus de200 seigneurs hugue¬
nots, hôtes du roi, logeaient au Louvre.
L’occasion était trop belle, et les meur¬
triers absouts d’avances. En effet le 3 mai
D’autre
argument n’excuse pas l’attitude de 1560 le Pape Pie V écrivait à Catherine de
“l’Eglise qui ne se trompe jamais” (Gré¬ Médicis: “ Si votre majesté continue à com¬
goire VII) et qui organisa en grand des battre ouvertement et ardemment les en¬
croisades contre les “héritiques” dont,
nemis de la religion catholique jusqu’à ce
l’ampleur et l’ati-ocité dépassent toute ima- j
qu’ils soient tous massacrés, qu’elle soit
gination (parexemj/le les Pâques piémon- assurée
que le secours divin ne lui man¬
taises).
Les Protestants sont unanimes pour ré¬ quera pas. Ce n’est que par f extermination
entière des hérétiques que le roi pourra
prouver tous les actes de violence, commis
rendre
à ce noble Royaume f ancien culte
de part et d’autre. Ceux de Genève érigè¬
de la religion catholique.”
rent un monument d’expiation en honnebr
Cet
POROTETANI
VEA
6
Le 24 août 1572, vers 2 h. ou 3
h. du
matin, le tocsin de l’Eglise St. Gerir; du
l’Auxerrois sonna l’hallali, et en 24 heures
plus de 10.000 créatures, hommes,femmes,
jeunes ctvicux,Iurentmisérablement égor¬
gées.
Un avocat catholique de Rouen, A. (’.anon, présenta Paris à ce moment là, écri¬
vait: “ le nonibres des tués surpasse 10.000
personnes...'la rivière et les portes du
Louvre étaient teintés de sang.
”
sait de tant de considération, fut nommé
Secrétaire-Général du Quai d’Orsay.
“Hau¬
responsabilité, donnant à ce brillant
diplomate la première place parmis ses
pairs”. M. Couve de Miirville, Inspecteur
des I”inances avant la guerre (et qui re¬
joignit le Général de Gaulle à Londres) à
été nommé em])assadeur à TsTshington,
après avoir successivement représenté la
France à Rome et au Caire. Son dynamis¬
me, sa belle intelligence nt sa vaste culture
le qualifient pour ce poste très important.
D’après: Nlles Prot. Nouméa.
te
,Lors([ue la nouvelle parvint à Rome, le
Pape Grégoire XIJI, ordonna un “ Te
Deum ”, dans toutes les Eglises de la ville,
lit tirer le canon, allumer des feux de joie,
Qui dîi Ps’ofsstantf dit singlms...
et lit frapper une médaille spéciale. A
Il y a encore des gens, même très ins¬
l’avers l’inscription “massac!',; des Hugue¬
truits, quise laissent prendre par ce slogan.
nots” et l’éligie du Pape, et a l’envers un' D’ailleurs, être anglais est aussi honorable
ange tenant la croix et une épée. Il fit en
que d’être français et Dieu aime tous les
outre décorer la Salle Royale dans le ves¬
hommes.
centaine, de malades. Nous lui exj'^
toute notre gratitude, et lui si^ihaii
bon voyage.
Oüfieux
“
Chapelle Sixtine de peintures
représentant ce carnage. Le fameux écri¬
vain Stendhal s’écriait après avoir vu au
Vatican ces peintures de Vasar: “Ainsi, il
est un lieu en Europe où l’assassinat est
publiquement honoré.”
Le crime de la St Barthélémy confirma
cequc.Iésusavait prédit : “‘Etmêmefhcure
vient ou quiconque vous fera mourir croi¬
ra
rendre
un
culte à Dieu.”
’
Jean
lG/2
Il est
la
pourtant intéressant desavoir que
Mission
de
Paris est
fondation
une
vous donnons les noms
présidents de la Société:
Baron L. de Bussièi'e
1822-1846
1846-1873
1873-18(;3
M. Jules de
1893-1912
Amiral Comte Verhuel
(iomte Jules Delahorde
Seynes
1912-1917
1917-1933
de Pourtalès
Comte
Edouard Grimer
non-protestant Paul Valéry affirmait:
Protestants (près d’un
million) sont une minorité représentative
de la ([ualilé, et parmi cette minorité la
nation puise les meilleures de ses élites.”
Lé passé et le présentconfirment la cons¬
tatation du brillant et subtil écrivain-poète.
Nous rappelons ([uelques grands servi¬
teurs de la France qui étaient protestants :
Bernard Palissy l’Amiral Gaspard de C.oligny, Duplessis Mornay, vSully, Duquesne,
Rabaut Saint-Etienne, Guizot, Gaston DouLe
“
et du bonheur. Cette
lignée de ces hommes se perpiétue
aujourd’hui encore. Nous nommons le
La
pasteur-médecin Albert Schweitzer que les
Américains considèrent comme .étant ac¬
tuellement “ le plus grand homme du mon¬
de ”, et auquel a été descerné le Prix Noble
de la Paix et la Médaille d’or de la Ville
de Paris. Dans sa politique énergique de
redressement national,
le Président Mendeux protestants
dès-Fr,ance avait désigné
pour occuper
des postes-clefs de notre
diplomatie: M. René Maxsigli, Ambassadeur
poste pendant plusieurs mois à
cause du rapatriment urgent de M""” Hug,
M""' Loyer a fait preuve d’un dévouement
et d’une énergie exceptionnel pour pou¬
voir assumer seule le travail pai'mi une
M*^""
arrivée à la fin de son
,
l-
Jpor
ào te
Les habitants des lies
Fidji sot hoa
tiens : 87 % d’entre eux sont prot
12 7o appartiennent au
catholicisme
joue au Htan t
équipe de joueurs avait été iiit la’i
Australie et en N“"‘= Zélande. Daik po
pays les joueurs devaient parler li, ta
dio. (Comme faisaient les joueurs ahai
méa à Radio Tahiti). Iis acceptètrara
parler à la Radio à condition qui hop
permit, non seulement de parlei| tai
sport, mais de chanter. Et ils chaiijau t
des cantiques !
faaat
on
Une
Durant leur
tion ni
ter
au
randonnée, aucunfTE
partie les empéchaè-Mo:
Avis à nos joueurs Ipe fi
aucune
culte !
comprends actuellement 4 pasteur;-
missionnaires, dont un assure l’intérim à
l'Ecole des Garçons, 5 institutrices-mis¬
sionnaires et 2 infirmières.
braa
ta’na
entendu, là-bas aussi
Noyi^elles de la iission
i
gagné le gros lot.
Pasteur Ch. Merle
En France les
mergue.
dernièremeil
“Que le Seigneur soit a,vec Amusl
en paix. Copiez 13 fois et
aux personnes à qui vous voule;
g
Le.
Le^ Protestants en France
reçu
garde
française. Nous
des anciens
avons
let suivant:
-
tibule de la
Nous
iélange
è Ca
■
Eglise persécotée et Viv^'J
(En Amérique du SudJ^a qÎ
La
Colombie
été
a
sans
nul
f;
„
„
les persécutions contre Q-atc
testants, ont été les plus violentes| fem
nières années. Malgré cela leur Are:
a augmenté de 51 %
depuis 5 alîipa
pays ou
d’après le P' Messager des Miaau f
^Te
liiipnmcne Elle F. Juventin
-
1,
rue
Comt
De«trcmen^gj.,j ^
)a
e
Fait partie de Vea Porotetani 1955