EPM_Vea Porotetani_19550809.pdf
- extracted text
-
Te ôô o te
IIIMI
Matahiti
AUTRE!
ATETE-TETEPA i955.
Ig
ée des
déba|
la
honte
/^antahle|
nisme a|
Tahitieif
îiété doi
hstenir dl
esjl
3ime
prit I
l’a,
întôt
—
3(i(i|
■omirentl
O
ools
Ehia ohipa tueraa popo tei haamata na
lai
raa, e te mau
Croix 't:Ai\Oi : I Korinetia 9/24-27.
nés)
te mau
meâ pinepine roa to Paulo faahitiraa
Wiip^baamaitairaa tino teitupu i to’na
e Ici baapa‘o tumuhia e to Ronui,
s
iiieniJ)(j-[g|eiii puj taaau Paulo ia’na iho e i
uiibulanij mau paraît i te huru o te taata ei ravea
a coo
iCgfjjg
i-atou i te Evanelia. No
fut
maitiraai te mau peu “ sports”
la Cr r
ille
^ kral^ole no te mau oliipa i te pue o te
emblênt!^^’’ faaitoitoraa e ei haamaramart
CROIX aa ilte buru o te haerea o te bui-faaroo.
eur des ) mea taiio te mau parait no Paulo i to
ai anotau, no te mea ua itebia tetupurahf no te mau ohipa haamaitairaa tino
Ibto i to tatou i'entia iti.
Ue 14 no Tiiirai ua mataitai to Papeete,
des Uni(, jg oaoa rahi, i te
poroteraa o te mau
is
vient
Ifiu i faaineinebia no te faaetaetaraa tino.
te mau
,
~
—
—
Il
s’agit de l’EA^angéliste Rilly-Craham,
malheureusement ridiculisé par une pro-
gande lialtile d’une partie delà presse. Le
Vélodrome d’Hiver où avaient eu lieu les
faatura-ore-raa i te mau pureraai te Saltati. “() jours”, lesjumpings internai ior aux et
les matches de boxe, s’est vu transformé
No reira, teie te papuraa mau : la rave
apipitihia te ohipa hautiraa tino e te ohipa en un immense templedu Seigneur, où une
haamaitairaa vanta, mai Ici ravehia e te foule de li.OOO^tersonnes est venue écouter
iahi pae, oiaitoi te mau “Eclaireurs” e te la Parole de Dieu. Cette campagne, (|ui a
“Ui-Apî Keritetiano”. E mea itoito raton duré du ü au 9 juin, n’a pas eu jtour but de
faire du prosélytisme en faveur d une Egli¬
i te mau ohipa “Sports’’ ma le faarue-ore
se, mais uniquement d’appeler les âmes à
i te mau Haapiiraa-F’aaroo e te mau pare¬
.Tésus-Christ, notre unique espét-ance.
ra a.
Voiciressentiel du message que cet hom¬
O te huru mau teie ta Paulo i haapii mai
me,
ancien champion sportif, (Sont la sa¬
na roto i ta tatou mau irava-tuaroi.
gesse
l'epose sur une extraordinaire con¬
E 7 huru ici au i ie kidia ici hüdmaiiai i
ohipa “Sport” ei faainoraa e ei
io’iui iino e i io’na variut :
pupti-faahoperaa ia'na iho
l. Te
no
te
ohipa.
i ite e, o te feia iioro i
itebia to raton mirotu, to raton nehe»stantte]lL
.
n
.
.
te hororaa, e horo paatoa fa ?? ».
n
e to ratou itoito. Ua puta te aau i te
E horo paatoa te feia tei jtapai i to ra¬
lieu T pi'i’ii 1 lo tatou,.Ut-Apt Iverisetiano i to
tou
i‘oa. Aita i tano te’ taata tei papaihia
Ou poroteraa etaeta ma te faatiàraa i te
to’na i‘oa, e aita oia i tae i te ohipa. .\ita
ta no te Satauro-Ninamu, eifaaiteraa i
atoa i tano te taata tei haamata i te horo¬
raton tiàturiraa tumu.
ba mataitai atoa te hoè naboa rahi i te raa e aita i maoro, ua fiit oia e na faaea.
Aita oia i “ faaau i to’na hororaa ia noaa
Têtu 50;fraa|popo i ropu ia Tahiti e Nouméa, e
te rê ” (ir. 24). E peu fili e te^ haamà hoi
e rHerJiMniiiliiatitiauaraa teifaatupuhia i te tauno Tiurai. Uanehenebe roa!
te reira peu na te pupu aito e na te feia tei
s.
Mal
jreié. râ, te t’aaara noa nei â matou ma te faaineine î te hororaa.
nnu-ore: Eiaha ia riro te ohipa haamaiOia’toa i te pae faaroo: Ua papaihia to
ineurez c.raa fi te tino anae, ei haafitiraa, e aore
tatou i‘oa i te Bapetizoraa, i te pupu Ekaa vérité I ei ,faarueraa i te ohipa haamaitairaa
lesia, i te pupu Imi-Manao, i raro ae i te
n
8/31-;£rna..
parait faaipoiporaa, e i raro aè i te Parauore te pae vanta ia haapa'ohia, tirara,
Taio i te tuàtiraa i te api 2, dnairàa 1.
ntin
aee.tatou i roto i te ino.
c
Gabriel en
maronu!, e tentait peu parie
pctaraa tei faaturori i te ohipa
haamaitairaa tino ?Ua ite pinepinehiaïa.
E teie te tahi ati rahi: Uariro pinejtine
e
3 des
Il I
tei faaotihia na roto i te
taero-aATt, e ehia laimc te-iteraa i te feii-
lire!!)
'
il n’y a sous le ciel auen;i autre nom qui
devions être sauvés. A. des Ap.4,/12 ».
roto i te niaitai e
jus|
pi
>sé au
lie
Dircrifur-Gérant.
lioi arai i ropu i te Atua e te taala, o te taata ra
lesa-Mesia >.
desj
-barqueil
11> de
ii/. Prciss,
S*-Pierre: « Il n’y a desalut en aiicim airtre, car
ait été donné parmi les hommes, par lequel nous
porter
lines
Hoè-ahüiuj tara.
Paulo : I ’l'im. 2/0 : « Hoè hoi Atua. e hoo
nblait ali
I
Hoo i lé mdtühili hoè:
ir. 24 ;
« Aita outou
naissance de la Bible, annonce aux
foules:
s’adresse à tous les h'.-mines...
La Parole de Dieu détient la ele .'e tous les
La Bible
problèmes, depuis les temps a;/- stoliqués
jusqu’à notre ère atomique.. . i.'ieii vous
aime. Repentez-vous, sinon vous périrez,
ce n’est pas moi qui vous leuiis, c’est le
lui-même... Abandonncz-vousaà
.Jésus-Christ. .. Remettez-lui la direction
de votre Aie...
Christ
Voici quelques exemples de réponses
de
Billy Craham à des questions posées:
Qii’c.si-ce que Ici prière'? « Elle n’est pas
la répétition de formules toutes faites,
mais une conversation avec Dieu !
Mdis cdininent l’homme, souillé par ses
fduics, pcul-il communiquer dvec Dieu ?
« 11 est vrai qu’on n’entre pas chez Dieu
comme dans un moulin, et nous ne pou¬
vons le prier que grâce à .Jésus-Christ qati
(voir la suite page 3 -1 colonne)
2
VEA
Haapae. f 'n tapa'ohia anei tatou no te ta- !
iioa ?
inatamata
E ia
Aita Paulo e aita’toa to’na Eatu i faaea
ia lioro i te ta
ore
i tç ])ure, e te
lira: a atoa ïa?? Eaha hoî teie liiirii
jiupiiraa??
Aita l’a.ulo i ])uj)u poto noa ia’na iho no
teoliipa l'Aanelia. E ahiri lesu i pupu noa
pao,
ia’na iho
IV"
mata
non
te pupu
iho no ta ivranelia...
e
ir, 21
ia
hasspa^O’tamauraa i te ohipa.
«
...
e
i'aaau i to
ou tou
hororaa,
aita
lioi te faufaa
no
e.
vare
i te
horo
taata
o
o
Paulo i
te
te faai'oo ta Paulo
Eita
roa
to tatou hororaa
e
hape ia tulonu te mata e te aau i te tapa‘o
hoc roa, oia hoi lesu. No’na te reo tei
pii
hemaraa s te ali ])uai-roa? Aita! Ua tautoo
te l’a tu, e ua riro ia’na te rê, ei
raulî nei.
tapa’o no
tp tatou l è.
mai e:
“E lii‘o mai oulou iaù,
e
atoa hoi outou”
e
ora
tamaara:^^^^
e oravau,
fe Atua ei
pape,' Hiea
ino ïa, aréà rà-te taata e inu i
taata maitai ïa
-e
tel,
(te
».
%
ua /i
Pahono maira te Tavana, ma te >
i';lc
; u
oré i te papaa e : « I o matou nei
rifo
è ïa. 'Fe taàta e inu i te
pape, o t/r -
maitai ïa, e te taata e inu i te u;/,,
'
liera.
te reira mau te taata ino ».
Aita
la oti te tamaaraa, tupu atura
te,/
te faahemaraa. 'Feie te reo o te T()’\
Faaea rii te
«
FT
.
rp
tai. E
tira:
la
tavana,
a
e
mau
himene, ua liii’
C
a
taaue
’
te 1,
nia, a iriti ite ahu.
maitai, atira lera mau
té haùmani...
»
Pahono maira te Tavana:
a
e
.
.
raii
V
Eia^^ij^
iiloino, cita matou e ori. Aita oi ^
Je faoineine-maite-raa i te
mesis taime atoa.
taj)a‘o, e o Paulo atoa, c te Ekalesia ma-
i te
tamua atoa. la
na
tahili...»
Jr. 20 : “ E te taata atoa e titan i te rê,
Eita roa tatou
e ere
haapa‘o ïa i tei au i te mau mea atoa nei,
haapa‘o nei tatou i te Parau a te Atua,
Parau atura tC; Tomana e: « Te'^‘'
nei au ia oe, a faaori ia ratou na
faaroohia,-ferurihia,
ton mana. ,. E a ara ia oe ia
III
—
ia^noaa tr korona...”
Ir. 27:
“'i'c moto nei rà
vau
i te tino
ia vi...”
'Fe
te
mai!
rê,
mea
!e
o
tei au i te taata tei titan
haapaeraa ïa i le mau mea
Ua haei e anei ta tatou mau tamarii i te
lahua
Ua paraii
oli noa?
raton i te liaapaa)
poiiiâ,
e
na
opani : Hebera 12/U3;
i le mau lure etaeta tei
te mana‘o.
Mai te mea, ua na reira raton na roto
i te titaiiraa i le rê tahuti noa, cita anei
e lia i le taata faaroo ia
haapae atoa i te
mea
loi
faateimaha i te hororaa ei
tilauraa i te rê taluili-ore?
Èita anei
e
t;a ia tatou
i t ) iatou
tuntiui-rve
e
te
ia faaetaeta ta-
paieti na roto i te pure
taip-tamau-raa i te Bibi-
Ita ma le liaa nao i ta’na
“ E leie-
nei, ua liaaatihia tatou...”
(Radio 'Fahiti 24/7/1955).
mau
paraii ?
mau
Aita
peu
roa
hairiiri i roto i te
te Tavana i
te mau manihini
ma
ia te
||‘
patoi-ij^
vî, e ua rer
te inoiuo.
raraa
Ua faahapa anei te 'Favana-Rahi F
vana? Aita Jioè iti aè, no te mea
maramarama oia e te faatura i
ej Na '
teie aoto i
paruru i to’na nunaa e i to’na iho Ikièraî
Ua tupu mau i nia ia 'Pavana te àuira
ta lesu i parau ra e : « 'Fa te
faaliàmà ra, ua tiàmâ mau ïa
'Faiiîpeà
(loane^uira
Te
no
hoo rohi ite
I to tatou pae
mua
pa‘o ci haamauruururaa i te ohipa.
Iki haapae raton i te inu i te mau maa
laero, i te mau peu haaparuparu i te tino
màu
Irdua
ia ta¬
le ineine-ore ?
ma
tuuhia i nia iho ia raton, e ta raton i haa-
mau
ravehia i te mau
parahi ora noa i rotopu
tou ci upoü no ta’na Ekalesia.
anei raton: Ailà e peapea, ua
l'iere rai.iu i le feia
e
iho ïa tei
tuèraa-popo, e i le mau ohipa faa-
litiauaraa-vaa, etc...
i te rê, mai te mea te
taime atoa, na roto i te tauturu no te Varua-Maitai. E taua Varua-Maitai ra, o lesu
Ici iiaaüli i le hororaa.
atoa
i-eira atoa tatou e tia’i.
,
v
,
illNa'^àt
.■
Ibilia
i
na oe i
tià i
arearea
varèa taoto
(lo. 14/19j.
Ua haapa‘o lesu i le Parau a
Raiatea,i|‘
•
.
hiroà, aita e mata, e
tapa'o haavare.
mau
l'"!
puai
ô matou, te taata e inu i te
aita’toa e roro !
e
r
hepo atura te hoè papaa ia Ta-'S',
^
te reo e : .Ua
“ A inu!I E
peu ino te S A
;
te
I ma
te hoè manuâ farani tere i
horo noa, e
e
no
faahemaraa, at
to tatou tavana i te hoè
,
e
A rohi rà. Ua taoi’a anei
e
vau
tajT
te ohi|i
ua
aueue.
i
.i.
Eider
.
'Feie te tahi faahemaraa
te moto nei
.
mai te taa-ore.
Uia’toa te hororaa
tauei'a ? Ea otohe anei lesu i mua i te l'aa-
i
noa
laria,
e
oia i
ai te
aau.
e
.
to’na ite papa e : tei reii'a te rê te vairaa,
e aita’tu ai. .Aita te mata i neveneva e aita
te mau faataupupuraa e te mau
e toàruàru
itea.
ma
Oia’toa i te ])ae o te laaroo. Parau-mau,
arairaa, a mau ai te aho,
e
'!'e horo nei rà te taata maramarama
te hi‘o i te tapa‘o mau i mua ià’na, mai
l'aai-uè t t(' reni hororaa, eiaha e laora i
te taiiera !
■
aore
huru ? Aita to’na
'l’oie te l'aaauraa : Atainni, atautoo, noa
e lan ei’ai';
oia
poiiri noa, mai te hoè taata laero-ava te
atu te tili, e te rohirohi ! Eiaha e tuu, eiaha
e
moto
Ealia
1(; rê a.
noaa
taata- taero-ava ei aito
ta e te mana'o i nia i te ta-
e,
1
.
ai/
InalL
mana‘o-ore-hia,
pae. Noa’tu te mau
'l’eic te auraa: Eita
i teicnei anotau??
II. Te
lîoe manana
e
au, eiaha mai te mea e, e moto i te matai ”.
huaai navai tatou
taui ai to’na huru.
e
1-1
lesu:
no
ravea
Te tutonu-tamau-ràa te ma¬
—
mai te mea
poto noa ia raton
e
tumu
e
pa^o.
Ir. 26 : “ E teienei, te horo nei au, eiaha
!uii-lupuna faaroo i horo ta-
ma
sionare ra o Purune (Brunei) e
haai)a‘o i te Parau a te Atua,
“E ara,
e ia vai ineine noa oulou”.
reo
lioi,
pure
tamatamata noa, teihea
ihora ïa tatou i teie nei? !
E ahiri te
teie te
e
te
no
POROTETANl
'
to’na opatapata, e te
ereere?
anei te
-^ua
e
îomorao Fore-Pureroa i lUe
fenua ijei.
haapae
taui
...■■i.irj -ze::neia_
*
E ravü rahi te taata tei
parau noa e:
.4ita e ravea i le taata taèro-ava ia
i te taèro-ava. E
î
nemera
i
ali-Kusa i to’ira iri
Eita te taata Ici tiàtui'i i te mana no lesu
parau i teie huru pai;au.
I té avaè no 'l’iurai, ua faahitihia i te
far.'-i iir” .lorai no Papeete, te i‘oa no te
e
I te-9
mau
no
iiipe
'14unu ua tairuru mai i 'l'I
jiaroika e rave rahi no te faay^a
hanaraa i te oroà tomoraa ia ‘‘Gai;
'Feie le mau F^aroika tei lae-mai :
Tolw^
tca,'oiahoi: to Avera, Uturoa, Opoa '
vailoa; to 'Fahaa: Vaitoare, Haamene, Jq/
aha e Poutoru; to Bora-bora:
Faaiij^om
Na te pahi ra o “ Benicia ” i
faauli^ipi i
i to Raiatea, na roto i te mana‘o taiTaata
la hi’o-noa-hia te taata i amui itawtei re
lu^è aito laliito: o 'Pavana, arii iiopeà no
Raiatea ta le llau Farani i haamau ci j hana ra, ua taeàhia 1600 manihini. teie
'Favana-'Fuiiaa i l.''uroa.
Ua amui-niai te mau oi'ometua e tefnata!
E taata i inu mau ïa e te
mau
liaapeapea i te
ohipa o te faaroo. Ea mana‘o te Mi-
tavana no
na
paroika atoa nei, e uiana-p
(Taî’o atu te tuàtiraa i te api 3- anaii%^
A
0
.
te
.
V E A
nel) e a?il
Samuela, onmieiiia no
a e O Teiholii oronieUia no Papara,
Jacol, O
O
Inaj
lia, lia
uni.
)te
te
ohif
"
‘nicirâcï
’
jjQ
[g feuua
^
T
Haava, e te tahi atu â
nei i taua oroà ra.
'
à; inahaaa nehenehe maitai e te aleatea
jpai. Ua taauehenehe-i'oa-liia o rapae i
.
?l’.Pj^^^'lfare-piireraa i te mau reva Farani e te
aiatea,k
Satauro-Ninamu, a taaè atu ai
amaarn^
a-'af
I
la
a^^ reva i nia i te mau fare-tamaaraa.
e ua uià te mau mca atoa.
te lu
ino
i
.
'Mal^toiiia, oroinetua no i iva, i pupu i
inj^l^^^^jHieao
apî e te taviri i roto i te mana
le^pooraa Pialii iaalere i te mau Eka-
jg
fe'jiahiti. Na Tuleao or. i Fai-ii e i pupu
te
.
3
P O R 0 T E T A N I
pipi ' mai to’na tiàturi o, te vai o' .-.g gg., j.,; |g
fenua, e inaha, e fare-pureraa laii.i i ite.
nà nia i te pereoo a Tony Rambridge,
Te mau aito tei faatià i taua fare ra, e
ma te afai atu i to raton maa maa iti (pi¬
mau haapii-Evanelia ïa no Tahiti atu nei:
que-nique ).
O Tafeta no Papara, o idapc no Faaa, e
Inaba, ua bitimahnta matou i to matou
Mai tei matarôhia, ua reva te mau
iteraa’tu i te aua fare-oroiiietua : ua î, roa
i te taata. Eaha te tumu raton
i tahoè ai
i reira, i pihaiiho i to raton orometua
api,
to
raton ïa oaoa rahi
r
i Le farerei-
-vr
,
1
■‘1
^na'i
^
C
a te Atua : Mataio 4/17-23; Luka
; e ha Samuela i taio faaliou na
„.)to i te reo
farani.
^4iPi
a‘oraa: Mat. 4/23.
ito i te ^ iimri aè i teic nei.pureraa, ua haapa‘o■
ia te pae tino, laaiaeine-maitailiia i roto
na jfare-tamaaraa e 4: Pupu Daniela,
•atou na
^ Pliilipi.
ia patoi-i|jI
pô, ua haapa‘o-faahou-lua te 2 o
e ua rer
* ^’*^^*^*
apî, no te faaoino.
raraa e te faaitoitoraa i te nunaa ralti
la-llahi
tahoè i taua maliana ra.
te mea ej Na'|ruteao te aùiraa; Mal. 1/18, 19 : Tei
rp
g.
tamaiti lino rahi, i to
no le faaroo tei
farerciraa i te tumu
to’na fenua, riro atura
to’na fenua
ei fenua farii Evanelia.
Parau Oaoa
De Pômare or. Mai
taua tau mai â i tâhitihia mai ai te Aua-
,
,
•
te arii,
i Mataiea, iuaterehia e
.
.
ana
oaoa
raton i te anotau tahito i vai ai te aua-])ipi
j
j
Ua
faahou-raa i te aua-pipi. Haamana‘o atura
Pipi i Papeete nei, a tahi ra to raton farerei-faahou-raa i to te aua-pipi.
rifjo ei mono i te A.R.j\. Na’na i talajK', O It.
L
Ei tapa‘o no te oaoa: La amui-hoè[ tg taime i himene ai to
1 i to lljl
^
mai te mau matahiapo no te Paroika e
liera.
te u‘i-apî atoa no te faaineineraa i te hoè
Aita te taata i ô i roto i te Fare-Puretamaaraa rahi fariiraa. Aue te maa i te
e; ua toe mai to Yaitoare e to Faa>O te
Tof.
raliL e, eita e liope ia faaliiti i te rahiraa.
Il 1 Irauae.
e, ua tui»
L ‘
••
• 1
Eaha ïa te faufaa no ta matou punu rii
,Na3umata e na Mauam i liaamau i na
O G 1 te J'
Ibilia e piti. Na Teillotu te taioraa i te puaatoro e te l'araoa?
Ua hunahia e matou, e mea Iiaamâ ia
a, ma
'Fai vahiné.
tae i
oia boi o Taivini mâ 2
No
o
faaite.
Te tahi tumu rahi no te oaoa :
Ei pahonoraa
«
i te tahi mau pariraa e:
aita e ravea i te taata tahiti e nehenehe
maitai e ia lapea papu i te
ohipa maitatai haapiihia ia raton ».
No roto-mài i te mau taata e raverahi
tei faahitihia aenei te tupuraa o to raton
.îuhili no te faaipoiporaa e no te mauraa
i te toroà o te faaroo, te faahiti faaliou
nei matou i te i‘oa no te tahi: o Marama
mà, orometua i ’healiupoo. E 57 matahiti
te haapao-maiteraa i ta raua euhe no te
faaipoiporaa e no te tiàraa Ekalesia.
ai ia haapao
mau
To te
u‘i-apî ïa amuiraa i te ohipa taoriwaapopo tei atàihia’tu e te man pipi. Ane
le anaanatae i te raln e l 'Opua’tura raton
i te faatupu atoa i te pupu u‘i-api i pihai¬
Te
mou
Apooroo
1. Te ^poorcsa Rchi sîo ï®
Ua faaoli te
iho i te orometua.
Fesiua.
Apoaraa Rahi ia iritihia e
opanihia te reira na roto i te hoè puia haapaohia i le pae Kalolika e i
te pae Porotetani.
Ua haamata teie ohijia maitai ei opaniNoa’tu aita matou i hopu i te miti e i
liaere taia mai tei matauhia, ua hojie ihoà raa i te Apooi-aa, ua titauhia le mau auvaha, ia ainui mai l'atoii i le pureraati) matou oaoa i to matou l'arerei-mailaia i teie
aii^to i te roto i (lalilea to Petero ma foa- raa i to te paroika e to matou iteraa i avatea i Siloama, i te 24 no 'fiiirai, e ua
na iho liiuèraa i
tepotitahito e te taulai tahito, ei to’na lîohoà
tae mai te tahi pae. Ua faaau o Preiss,
apî.
vana te auiràa ci ravaai taata ma te poti apî e te
orometua, i ta’na aoraa i nià i te ohipa
Otoà-lubili : Ua faatupu to te aua-pipi
1 te
Taïupeà iapî. la firo atoa teie nei Galilea ei
fifi rahi ta te Apooraa e amo nei. e ma
;a
(loane^uiraa, e ei faaapîraa no te praraa va- i te hoè oroà ei haamana'oraa i to Taa- te ani i te hui-taata ia auraro raton i te
taparea mâ amoraa i te ohipa o te Eva^iia e te oraraa tino.
hui-mana, e ia auraro te hui-mana i te
nelia, mai te Eperera 1905 e tae roa mai
Atua. E tià i te hui-mana e i te Ekale¬
jj E to Tiva e, eiaha teie nei oroà iielie- i teie matahiti (50 matahiti).
aa i
ehe[e te oaoa ia monohia i te peu hupesia ia amo amui raton i te fenua, ia tere
Te Tamaifi-Arii sto Tonga: I to’na
mpe e te mau peàpeà.
apipiti te haamaitairaa i le pae tino e i
ho’iraa i to’na fenua mai Europa-mai, ua
‘ mai i
Tf ',
Tuteao or.
te pae yarua.
lO te faflii
tapae-mai o Tongy, tamaiti a Salote, aï'ii
Te haamanao nei tatou i Le parau i
vahiné tuiroo no Tonga-Tapu, i Papeete
roto
i te Vea Porotetani no Atele 1946.nei. Ua fariihia oia e te P"’ no te A.R.A.
•«ai:
Toff3t^tOU
Ua
faahiti
matou i rciia i te hoè parau
ma te i‘oa no te Ekalesia Tahiti. Ua oaoa
la, Opoa;
ei
te
arii
i
te
mau
himene
tahiti
tei
himenehaapiiraa i te mau apooraa, oia hoi te
laamene, fére i Mafaeiei / I teie matahiti, i te
ra.
FaaiijjQj^Igg
Penesekose, ua tae to te aua- hia e te mampipi, e i te paraparauraa oia parau no te hoè peretiten.i-apooraa i Hee o Taataparea mâ no te mau haapii-Evalevetia, o tei tiàturi-puai i te pure ei ra¬
i faautipipi i Mataiea, i raro aè i te faatereraa no
nelia matamua roa, tei tae i te fenua Ton¬ vea, e
ina‘o taiCaataparca mâ, tei mono ia Paraita ma,
haapae ai to mau mero ariooraa i
to ratou iho mau manao, no te imi i te
nui itaiiftei rêva i Mooreano te tere-Me. E peu apî ga, e 30 matahiti i mûri aè i te laeraa-mai
lanihini, teie huru tere tei haamauhia i te mau te Evanelia i Tahiti mà nei.
maitai no te taatoarra. - L’a manuïa roa
Ua faatià te ihitai tuiroo farani a Duletua e tefnatahiti i mahemo ei faaoaoaraa i to te
te faatereraa no taua perelilcni paieti ra.,
mont-d’Lrville i to’na maere rahi i to’na
nei, e uiftua-pipi na roto i te lioè faaearaa poto i
E teie ta matou ])arau onani, neneihia
taeraa i taua fenua ra. Te tare mutamua
i
taua
Vea laliito ra :
3- anairi^
vahi maitai, ia matara te rohirohi Ta’na i ite i reira, o te hoè ïa fare-pureraa,
b te roro.
.
”
faaoaoa te mau pipi i te Paroika
na roto i te mau reo himene papaa e le
himene tahiti.
Ua
ia
reraa,
VEA
POROTETANl
-
.
E raverahi fe
«
mau
'Fomitc
e
te
mau
mau
Apooraa i ô talou iiei, no le faatere i te
mau oliipa paari e le hohonu (e no te haapao atc a i te hoê mau ohipa arearearaa).
E
-
faahiahia te fenua ia lia ia ratou
mea
le
ino,
feruriraa,
mau
no
tumu
i le pae politita, e hinaaro
rà ia tupu te maitai na roto i
mau
maru, e ua
haamaniâhia te moana tara-
na
patu faataaè
te Topita Atomi anei
e tahoè i te mau
Basileia, na roto i te hoè
pohe riaria roa ?
te
mau
■
f
tamau-raa i te
mau
2. Te Apooraa no te mau Misionare
i Papeete :
Na roto i te tere Me
farereihia te
mau
o
teie matahiti ua
Paroika atoa i roto i na
Ua putuputu mai te mau orometua ao,
orometua haapii-tamarii, e na tuati e piti
fenua e 5 i te hiti i raro, mai Huahine e tae
i te
farereiraa i to te Tuhaa IV taatoa
nehenehe e te maramarama no te hoturaa
i
roa
vahi nehenehe tei
mau
i to’na
aau.
—
e ni 6l
puta i to’na ii|sia Jl:
A tahi
roa
oia
ra
Maupiti. — Ua rahi te mau tapa‘o
raa
Aita ihoâ te huru roto i au
ineine to Maeva i te faaoti i ta ratou fare-
tei faarue noa i ta ratou Haapa'oraa
apî. I te fenua Tahaa ua tomohia te
fare-pure no Patio, e ua oti atoa te fare apî
na
no
Paris ei metua faaamu, e
mani-ino-hia’i oia :
Te hinaaro nei râ te Sotaiete-Metua ia
riro te Ekalesia Tahiti ei mea paari no te
i te
amoraa
mau
ohipa o te faaroo na
roto i to’na iho itoito
e
to’na iho
marama, e te tautoo nei te mau
mai'a-
orome¬
pure
Tiva. Te faaoti nei to Faaaha i ta’na fare
no
patu.
I Raiatea
ua
tomohia te fare-pure
apî i
Fetuna, e ua oti te fare-pure no Opoa, e
fare rahi 104
avae
tahiti
te
no
tifi
mau
3. Te
e
toroà
rarahi, e te rave
ohipa tumu ra noa’tu te
mau
nei ratou i taua
i te taafa
vai nei.
vai nei te tahi mau taata porotetani
roto i te
riri
te
e
Apooraa Rahi no te Ekalesia
e
mau
auvaha no le 23 no
.\tete, ia tae mai ratou i te pureraa rahi
i te iritiraa o te apooraa. Na Tuteao, P"‘
maohi i Raialea mà, e haapao i taua pu¬
reraa ra.
Na .lacol e haapao i te pure¬
raa i te
po Faraide, 25 no Atete, ei opa-
nei â te peu
niraa. la tauturu te Atua i teie apooraa,
ia feruri oia ma le rotahi o te aâu i te m'au
3'uhaa e (i, e lere ai te
pahi no te faaroo na roto i le mau miti
parau atoa no na
fctoitoi
1.
Te
no
teie nei tau.
Apooraa-Rahi i Gineve.
I te 18 uo Tiurai, ua amui hoè i Gineve
fenua i te tau
hopea nei, tei parare i tera
Paroika e i tera Paroika, aita te mau
ohipa
o
te Evanelia i
noa
nei ïa. Ei
mau
e
i tapeahia, te tupu
tapa‘o e, te ara noa nei te
rahi o te nunaa i roto i
ohipa o le faaroo mai le itoito.
paeau
te
mau
Ua ruperupe roa te mau pureraa no te
Me, ua taio maitaihiatemau Parau-Tamau,
ma
te rotahi te aau e te reo navenave mau.
te mau upoo faatere no Rusia, Marite, Pa-
Ua oaoa matou i te mau himene e i te huru
Farani, no te feruri e te imi i
topa’i te hau. Ua tutonu te
o te raveraa i te mau aufauraa ma tevitiviti e te anaanatae.
ratane
e
te
te mau ravea e
.
tavmi
Sotaioa té
inu-ava i te mau vahi e li f.
.
.
oia i
1 orc
„
te
Evanelia, aue'ia te l’i'fne-i £
rupe roto e te ruperupe rapae i te rah)"
Arohi, afaaitoito !
7
To outou metua tahito. ;■
■Pure
Te Hoturaa
no te
Pa
Papa
—
I
E noa'tu le mau fdi tei faahema i te mau
mau
la fariu te nunaa i to’na aau i te Atu
la
ta ratou
raa.
te tahi
rahi.
palu,,ua pue te raau e tepuim a to Anau
fare-puluputuraa api.
Maupiti ua tià te fare-pure apî, te toe
ra le
ohipa no te aroaro e te haamanina-
tupijp no|
pouri, e aore râ na roto ilrâ, h
feii. Aita
haaputu ra to l'aanui i
te mau taoa no te fare-paroika
apî ta ratou
no
Ua titauhia le
patu i ta ratou,
faaineine atoa Tevai'.oa i ta raton.
ua
tuj\i'ÿ
Tueraa-popo e te tahi mau fatu-Cineii|alm
faatura faahou i te Sabati, e te tupu pf
I Bora-Bora te
Tahiti.
•f'i
Ua ineine to Avera i te
apî.
i
perupe no te mau ohipa rapae. Te vaip’Hè
mau amahamaharaa ei faaohieraa
faaôraa i te mau Haapa‘oraa Faaroo eè Por;p
i te roa. Te faaoti rato
Vaiaau i te vahi toe o ta’na fare-pure
roa
te
.
tua pâpaa i te mau faaineineraa
tai
fiW'V
te ino.
e
i te Sotaiete
i mataitaihia e te mata. Te rave
%
i to tatou teoteo, no te mea, ua tasto i j
tatou te tupuraa no te mau ohipa: te ma{)7
puai nei ratou i te mau fare-pureraa. I te
fenua Huahine ua tomohia te tare pure apî
no te Paroika iti no
Maroe(fare patu), ua
o te faaroo
ij,vto^n
Eiaha râ teie mau parau faahiahia i ('.hiy
ta’na e lieheu noa nei ia riro ei
faalii|iiiiH*4e
Apooraa-Sotaiete, haapaohia na roto
i na mahana e toru (29 no Tiurai - 1 no
Alete). Ua feruri ratou i te huru o te mau
ohipa atoa ta ratou e amo nei ei tautururaa i te nunaa tahiti
porotetani tei titan
ei liai i te Ekalesia Tahiti i le tau i ha-
■y I.
fe to
Ua oaoa roa Koringo, P" ' Taii ü, i t(|^
mata roa’i i to tatou aià here i RaroJia
Te mau fenua i Rare
pureraa.
fa^i
i
Uaapîte tau,faaapî atoa i to tatou iei e t
(Il Kor. 5/17)
lea-Jè
Koringo or, J\FfE
e
auvaha na roto i to ratou haapao-
mana'o tahito.
mau
nao.
tiàturi i te Mesia, eaha
hinaaro, maori râ, ia iteahia te paieti no
.ïif.
i rotoi te
i raro ? E mai te mea, eita te mau
e
NG|t-
hoturaa ei faaara i te taoto o te tahi i i o
Paroika i Tahiti mâ nei ; Atire te taotoâ ^ 1
atura te hopea? Na
te Atua. E teie atoa te tahi
no
tupu taua apooraa ra, ma te
Basileia rarahi
i farereihia na roto ij
e
Te mana'o nei râ vau, ia riro teie n te)te
ua
i ro))u
E ere teie le hoè
i hi'ohia
tere Evanelia.
te tahi atu pae.
hia e, e na te Mesia i huri i te
ravea no ô mai
te Varua
ohipa rahi ra, e ia hurihia i raro te
roto i te hoè mau parau maitatai.
Teie râ, ua hau anei? Aila anei i
papai-
"l’e farii mauruuru noa
nei matou i te mana‘o maitai no te Apoo¬
t£
mea
tara
taua opuaraa ra. -
Te tere apipiti nei te haamaitairaa
taua
Inaha,
niataliiti 1955. Eita matou e uiui e, na vai
ili
atoa i nià i taua
Ekalesia i le i)ae varua e i te pae tiud-hidr;
î te aau i te haamaitai e te oaoa no te
^
te vaiiho i
haapa‘o i te niea tià ».
Inaha, tupu atiira taua parau ra i teie
raa, ma te tiàturiraa e :
ao
apooraa ra, e e raverahi te hui-faaroo tei
ani onono i te Atua ia haamanuia Oia i
e
te
e
to te
no
patu teitei tei faataaè etaeta i te tahi pae
ia tiâturi raloii i te pure ei tauturnraa mau
i ta raton
mata
Haapaoraa Porotetani 4« i l
E raverahi le mau pariraa e. te mau
haparaa i te haapaoraa Porotetani i
tau, e no rcira to tatou faaiteraa i te
mau
parau oaoa ei faaiioitoraa i to
"
pae.
NOUMEA: Ua fariihia i reira,
maj'â.
hanahana e te oaoa, na Auvaha toopiti '| nn.iir•
te Ekalesia no Samoa. 4'e tahi : o TUf
(s;
ïa, P'" faatere i na orometua e 4t)0 no Si
moa, e te tahi : o PESETA GATOLOAI i!
P"‘
110
te mau diakono, e melo tumu
Apooraa-Rahi no te fenua Samoa.
noi
—
Il a 1
riro to raua tere ei
i te tumu i tae ai te Evanelia i Samoa,
un
haamanao-faahou-i'|-^
Kaledoni mâ, i Niu-Heherida e i te fenii
VEA
laitfiiraak, e taua tumii l’a: toTihoni Wiliamu
pac
^ te tonoraa i te mau Haapii)a
tei^lia maohi i te mau fenna i Patitifa
iK)
roto i|
la
NGA-TAPU ; Ua foaite-atoa-hia’tu ia
Tonga-
iro teie li teftere no te taniaiti arii ilo
te tahi !: i
tatou nei. Ua riro oia e
to’iia
5
POROTETANI
pas dit: Je suis le chemin,la vérité et la vie,
nul ne vient au Père que par moi? En son
de Servet, victime de l’intolérance de Cal¬
Mais où sont les monuments ex¬
vin.
—
pouvons vraiment prier.”
Les petits mensonges “commerciaux” ou
piatoires des innombrables victimes de
“pieux” sont-ils permis ?
“Tout mensonge offense Dieu qui l’a
affirment que l’Eglise Ro¬
maine a le droit d’utiliser la contrainte, les
nom, nous
condamné. Le Chrétien doit vivre dans la
l’intolérance romaine ?
3” D’autres
châtiments corporels, et même la peine de
mort, contre ceux qui refusent son auto¬
rité, car, disent-ils, l’erreur est un délit
contre Dieu et un ])ériLpour la société. Le
dans la lumière. Le mensonge,
ei fetii na tatou ua roto i te mau
quel
qu’il
soit, rie produit d’ailleurs, à la
).
i fa^tupuraà parau tei haamata i Talongue, que des fi'uits amers. Aucun but ne
to tatou (Ci £ tei parare ua roto i te mau motu
Pape Pie V (1846-1878) a décl; vé dans un
justifie ce moyen.”
5/17)
tea-è.
Comment faire? lui demande un couple sur syllabus: “ .. . qui dit que fEgU' e n’a pas
iiigo or. :Rn|E-APATOERAU: Auaà to te mau le
le droit d’employer la forec^ doit être ex¬
point de divorcer ?
te lo te Radio katorika faaotoraa i te
communié. ”
“La première chose à faire: Acceptez
;iii ü, i t(fi
l^aparareraa i te parau e; E hoè
Le Pape Grégoire VII lu-oclamait: “Il y
Jésus soit votre Sauveur et le Maître
aatoa e ni
(|71.897 taata tei tomo i roto i te que
a dans le monde un nom u : que: celui du
de'votre vie. L’Esprit de Jésus peut trans¬
i to’na
ii|!siù;|Roma
ua roto i na matahiti 10, former totalement votre foyer. Grâce à lui Pa})e. Il est le seul homme dont tous les
ra oia
ioi^mai i te tahi mau Haapaoraa-Faa- toutes les réconciliations et tous les par¬ peuples doivent baiser les pieds. Il ne peut
e i Raro.ja
%iitoito te Yea porotetani tuiroo: dons sont
possibles. Demandez à Dieu ses être jugé par personne. Il a le droit de dé¬
ahiahia i Uhristian Herald” i te imirau i te
directives au lieu d’agir selon vos propres poser les empereurs. L’Eglise Romaine ne
ei faatiir»4rfe teie te huru b te haapapuraa:
s’est jamais trompée et ne se trompera
volontés. ”
;a, ua ta|ito i na matahiti 10, ua riro/l niilioni
(Environ 50.000 personnes ont écouté jamais.”
pa:tema07 tèata paari ei Katolika. Aita râ i
Aussi longtemps que cette ])rétention
iihia, e nohea-mai teie rahiraa taata Billy Graham à Glasgow; 80.000 à Berlin;
totalitaire
nesera pas reniée parle \'atican,
40.000 à Amsterdam; 300.000 places sont
roa i te^w^i ai. —Na roto i na matahiti 10
déjà retenues au Wembley Stadium de ceux qui ne croient pas au nom unique du
3. Te vailêh’US e 4 milioni 144.366 katolika i ta
Londres (80.000 places) en vue de la pfo- Pape, mais uniquement à celui de .'ésusohieraa IfeiyÉjaoraa e ua tomo raton i te EkaChrist devant lequel seul ils plieront les
chainercampagne qui durera 7 jours.)
aaroo eé Po'^telani.
genoux, risqueront de devenir les victimes
tetani
tuH\pî|E.APATOA : E mea puai te tude la politique romaine, qui est prudente
oraatupii uefte haapaoraa Porotetani i reira. la
Barthélemy et les Catholiques ou violente, selon les circonstances.
te taotoa
vérité et
>
V
:
na
roto
au
Sotaiioii^
na
roto i na fenua e piti, ua amui
faatere-hau e te Ekalesia Roma
tu-Cineiip^n etaeta i to tatou haapaoraa.
tUpU
e
s
1° Nombreux, heureusement, sont
:
:
vahieig^ OniPA TAUTURU
i te Atu
1
.
e la
piahe
10, Tepeta
Maehaa 10, Teophira 20, Te-
ii,j
Tuarau 10. Amuihia 100 farane.
^
Taimoa:
Papàra 100.
a tahito
=
Fatu-Hiva: 100
•Pu/Y Aorai i Uturoa: E
[etani
rave
rahi te
Paroika i Raro tei tauturu i teohipa
fto i te hamaniraa i te mau taoa huru
ifaifai, vaa etc. A tiai i te haapapuraa.
fe maii
i Papeefe : Te hinaarohia nei
eiani i
U lumu raau Tou no te hamaniraa i
■aa i te h
U opani ç te mau faaunaunaraa no
ï i to tab
lel ”, te tare apî no te Paroika reo
A
ira,
amo
tatou te tahi i ta te tahi
Mauruuru.
ma la.
toopitiij*»
i
;
O
TÜI^"' (^lite de la page 1, colonne 3 )
'
400 no Si
Gabriel
'OLOAI
tumu
noa.
noj
à Péris
1
—
^ .jiotre
faahou-i\
i Samoa, iHi
i te feiii
ers
gabardirse
<
place le châtiment de nos
mort sur la croix. 11 nous a
libre chemin vers Dieir. N’a-t-il
sa
opinion- n’est pas unanime, et dé¬
pend de l’influence qu’ils ont subis :
Leur
catholiques qui désavouent les actes d’in¬
jnur Eglise. Le re¬
gretté Abbé Couturier de Lyon a publié à
j’occasion de la Semaine de Prière pour
l'Unité Chrétienne, une belle prière deman¬
dant pardon au Seigneur pour les persé¬
tolérance violente de
cutions contre les Protestants.
Le salésien Broccardo écrit: “Jusqu’au
moment où elle sera militante,
il y aura
toujours en l’Eglise d’humaines faiblesses,
l’inquisition en est un douloureux exem¬
ple.”
2°. D’autres rendent “ l’espj it du moyen
âge ” responsable de cette intoléi'ance, et
accusent les Protestants
les mêmes fautes.
L’Eglise sous ia Croix
les
d’avoir commis
(le“24 août 1572, jour de la, St Barthélémy)
Cédant enfin à la contrainte politique et
religieuse, le roi Charles IX, ce triste sire,
lar. e les mots féroces:
“Tuez tout, tuez
toul.”
prêt, car on avait pris la
précaution de relever dans les 16 quartiers
de ikiris les noms et adresses des Calvi¬
nistes sur le rôle des imjiôts, qui devait
se transformer rapidement en palmarès
Tout était déjà
du martyre.
D’autre part plus de200 seigneurs hugue¬
nots, hôtes du roi, logeaient au Louvre.
L’occasion était trop belle, et les meur¬
triers absouts d’avances. En effet le 3 mai
argument n’excuse pas l’attitude de 1560 le Pape Pie V écrivait à Catherine de
“l’Eglise qui ne se trompe jamais” (Gré¬ Médicis: “ Si votre majesté continue à com¬
goire VII) et qui organisa en grand des battre ouvertement et ardemment les en¬
croisades contre les “héritiques” dont,
nemis de la religion catholique jusqu’à ce
l’ampleur et l’ati-ocité dépassent toute ima- j
qu’ils soient tous massacrés, qu’elle soit
gination (parexemj/le les Pâques piémon- assurée
que le secours divin ne lui man¬
taises).
Les Protestants sont unanimes pour ré¬ quera pas. Ce n’est que par f extermination
entière des hérétiques que le roi pourra
prouver tous les actes de violence, commis
rendre
à ce noble Royaume f ancien culte
de part et d’autre. Ceux de Genève érigè¬
de la religion catholique.”
rent un monument d’expiation en honnebr
Cet
POROTETANI
VEA
6
Le 24 août 1572, vers 2 h. ou 3 h. du
sait de tant de considération, fut nommé
matin, le tocsin de l’Eglise St. Gerir; du
l’Auxerrois sonna l’hallali, et en 24 heures
Secrétaire-Général du Quai d’Orsay. “Hau¬
plus de 10.000 créatures, hommes,femmes,
jeunes ctvicux,Iurentmisérablement égor¬
gées.
Un avocat catholique de Rouen, A. (’.anon, présenta Paris à ce moment là, écri¬
vait: “ le nonibres des tués surpasse 10.000
personnes...'la rivière et les portes du
Louvre étaient teintés de sang. ”
responsabilité, donnant à ce brillant
diplomate la première place parmis ses
pairs”. M. Couve de Miirville, Inspecteur
des I”inances avant la guerre (et qui re¬
joignit le Général de Gaulle à Londres) à
été nommé em])assadeur à TsTshington,
après avoir successivement représenté la
France à Rome et au Caire. Son dynamis¬
me, sa belle intelligence nt sa vaste culture
le qualifient pour ce poste très important.
D’après: Nlles Prot. Nouméa.
te
,Lors([ue la nouvelle parvint à Rome, le
Pape Grégoire XIJI, ordonna un “ Te
Deum ”, dans toutes les Eglises de la ville,
lit tirer le canon, allumer des feux de joie,
Qui dîi Ps’ofsstantf dit singlms...
et lit frapper une médaille spéciale. A
Il y a encore des gens, même très ins¬
l’avers l’inscription “massac!',; des Hugue¬
truits, quise laissent prendre par ce slogan.
nots” et l’éligie du Pape, et a l’envers un' D’ailleurs, être anglais est aussi honorable
ange tenant la croix et une épée. Il fit en
que d’être français et Dieu aime tous les
outre décorer la Salle Royale dans le ves¬
hommes.
centaine, de malades. Nous lui exj'^
toute notre gratitude, et lui si^ihaii
bon voyage.
Oüfieux
“
représentant ce carnage. Le fameux écri¬
vain Stendhal s’écriait après avoir vu au
Vatican ces peintures de Vasar: “Ainsi, il
est un lieu en Europe où l’assassinat est
publiquement honoré.”
Le crime de la St Barthélémy confirma
cequc.Iésusavait prédit : “‘Etmêmefhcure
vient ou quiconque vous fera mourir croi¬
ra
rendre un culte à Dieu.”
Le^ Protestants en France
Le non-protestant Paul Valéry affirmait:
En France les
Protestants (près
Mission
de
Paris est
fondation
une
française. Nous vous donnons les noms
des anciens présidents de la Société:
Baron L. de Bussièi'e
1822-1846
1846-1873
1873-18(;3
M. Jules de
Seynes
1893-1912
de Pourtalès
1912-1917
1917-1933
Amiral Comte Verhuel
(iomte Jules Delahorde
Comte
Edouard Grimer
1933-1947
Le. président actuel, le Pasteur Marc
Boegner, Membre de l’Institut, est égale¬
ment français, et une personnalité de ré¬
putation mondiale.
mergue.
La lignée de ces hommes se perpiétue
aujourd’hui encore. Nous nommons le
pasteur-médecin Albert Schweitzer que les
Américains considèrent comme .étant ac¬
tuellement “ le plus grand homme du mon¬
de ”, et auquel a été descerné le Prix Noble
de la Paix et la Médaille d’or de la Ville
de Paris. Dans sa politique énergique de
redressement national, le Président Mendès-Fr,ance avait désigné deux protestants
des postes-clefs de notre
diplomatie: M. René Maxsigli, Ambassadeur
<le France en Grande Bretagne où il jouis¬
Noyi^elles de la iission
La Conférence des Missionnaires s’est
réunie à Papeete du 29 juillet au F"' août.
reçu
dernièremeil
“Que le Seigneur soit a,vec Amusl
garde en paix. Copiez 13 fois et
aux personnes à qui vous voule;
g
et du bonheur. Cette
chaîne “
de Padoue”
a
il
grande joic,[
gardée et a perdu luf
été commencée jüi
doit taire le tour du monde. Au fiil
vous
arrivera
M"’“ B. l’a
une
Mlle C. fa déchirée et a été, tiu
l’a continuée et a fait fortune, un i
a
gagné le gros lot.
Priez S‘ Antoine de Padoue et
exaucé
(e).
Antoine j’ai c(*
au
IS^jour”. tOPâS
Mélange curieux; Bénédiction. je no
à un saint
superstition vulgraa <
rez
en vous.
Attention
horrible menace. Pauvre S‘ Anf'
vous
fait-on faire. 11 vaut mieux, jiori
vangile, la seule bonne nouvelle? Apc
trompe pas”.
; Haa
Neiics Protestantes (Calédoiaara
—
—.
braa ,
ta’na
Pasteur Ch. Merle d’Aubigné
d’un
million) sont une minorité représentative
de la ([ualilé, et parmi cette minorité la
nation puise les meilleures de ses élites.”
Lé passé et le présentconfirment la cons¬
tatation du brillant et subtil écrivain-poète.
Nous rappelons ([uelques grands servi¬
teurs de la France qui étaient protestants :
Bernard Palissy l’Amiral Gaspard de C.oligny, Duplessis Mornay, vSully, Duquesne,
Rabaut Saint-Etienne, Guizot, Gaston Dou-
pour occuper
la
’
Jean lG/2
“
Il est pourtant intéressant desavoir que
avons
let suivant:
-
tibule de la Chapelle Sixtine de peintures
Nous
iélange
FOOT-BALL ET
l-
Jpor
ào te
Les habitants des lies
Fidji sot hoa
tiens : 87 % d’entre eux sont prot
12 7o appartiennent au
catholicisme
entendu, là-bas aussi on joue au Htan t
Une équipe de joueurs avait été iiit la’i
Daik po
pays les joueurs devaient parler li, ta
dio. (Comme faisaient les joueurs ahai
Australie et en N“"‘= Zélande.
méa à Radio
Tahiti). Iis acceptètrara
parler à la Radio à condition qui hop
parmi elle les amis Jacot, pasteur, it permit, non seulement de parlei| tai
d’accueillir 3 nouveaux membres. Mais sport, mais de chanter. Et ils chaiijau t
des cantiques !
comme il s’agit de remplaçantes le nomfaaat
lire de Missionnaires reste beaucoup trop
Durant leur randonnée,
aucunfTE
petit pour la tâche immense qu’impose tion ni aucune partie les empéchaè-Mo:
la situation actuelle. La Mission de Ta¬ ter au culte ! Avis à nos joueurs Ipe fi
è Ca
hiti comprends actuellement 4 pasteur;Elle
a
été heureuse d’avoir de
nouveau
■
missionnaires, dont un assure l’intérim à
l'Ecole des Garçons, 5 institutrices-mis¬
sionnaires et 2 infirmières.
M*^""
Loyer, infirmière à Orofara, est
arrivée à la fin de son séjoiir
et rentrera
tembi'e. Etant restée seule
pendant plusieurs mois à
cause du rapatriment urgent de M""” Hug,
M""' Loyer a fait preuve d’un dévouement
et d’une énergie exceptionnel pour pou¬
voir assumer seule le travail pai'mi une
e n F rance en sep
à
son> poste
Eglise persécotée et Viv^'J
(En Amérique du SudJ^a qÎ
La
Colombie
a
été
sans
nul
f;
„
„
pays ou les
persécutions contre Q-atc
testants, ont été les plus violentes| fem
nières années. Malgré cela leur Are:
a augmenté de 51 %
depuis 5 alîipa
d’après le P' Messager des Miaau f
^Te
liiipnmcne Elle F. Juventin - 1, rue Comt
De«trcmen^gj.,j ^
)a
e
Fait partie de Vea Porotetani 1955