EPM_Vea Porotetani_195507.pdf
- Texte
-
Te 55 O TE
iupart^
q
TIURAI i955.
^
ruo>ass
HIHI 7.
Matahiti
^
anniver
■étiei nK
ncoliqut
reugCOI,
yeux
.”a fac¬
sérut sel
i
..
qui
seci
r
tour
e
;
euseiis
—
M. Preiss, Directeur-Gérant.
Ua parau attira lesu ;
i niaii maite outou i laù paraît, e pipi
ïa outou naù i reira... E ite outou i te jiarau mau, e na te parau mai
Hoo i le
Jeuf
maiahiti Iioè: Hoiï-ahuru tara. —
«
iVîakî
mau
erUnil
d
outou e
faatiamâ
».
Joane
8/31-32.
C.J.G.)
ea
qui
,su)
Ies§p^
mche2()^^
tiarécoiE^
TE
lieuse,
e
çais, préfV
T’de la i
3ledu Dj
Le
te Atua
6fi4 e Mareko 6/22
te parau a
■
TT Sam.
culièred
premier “ !4 Juillet” à Tahiti
En 1815
l’Eglise naissante de Tahiti est
Aux moqueries despaïens
“sousla Croix’’.
persécutions;
biens,
chas¬
chré¬
succèdent rapidement les
les chrétiens sont dépouillés de leurs
leurs maisons sont brûlées et ils sont
sés de leurs familles. Les femmes
tiennes sont rouées de coups par leurs ma¬
iiei te mana‘o no
eunesselte tèhi pae i nia ilio i te parau no te ori'^’i^PiVaa:
E mea au anei, e mea au-ore ànei?
uldéfilé
ess de la)
Tse faahapa efaeta nei te tahi pae, e te faa- ris païens.
iifiérenlltupii uoa nei te tahi pae ma te oaoa.
Un jeune chrétien est immolé sur le niaigris, étMÏ^^e oriraa, eaha'ïa? O te hoè ïa hautiraa rae d’Oro. Avant d’être massacré et trans¬
naires clRtéaliia i te raau fenua’toa mai tahito auiui
porté sur le inarae, il dit à ses meurtriers:
«ous-Ie-Y ma;i a.
“... je ne crains pas la mort, car vous ne
elui de
Ei ravea na te taata ei faa-holioaraa i te
pouvez tuer mon âme; elle est entre les
blouson;
mau mana‘oroto, te maitai e aore ra te ino.
mains de Dieu. Vous ne pourrez l’avoir”.
.S'
les]
lards... ’ Ei ifaaiteraa i te oaoa, e te peapea, te liere
Un autre jeûne chrétien, du nom d’Abra¬
el rUnii ® 16 riri-talioo, te liait e te tamai, e tae noa
ham, échapije par miracle au même sort.
,1était ’ atu i te mau oMpa liuru rait ta te taata e
Furieux devant les progrès de l’Evan¬
eaucoiii* rave nei: te faaapti, te taiitai, te oliîpa taipe bleti|
Ua riro atoa ei peu no te faaiteraa gile les chefs païens de Pare (Papeete) de
atre bleu
f
i
1 te oaoa e te naria no te mau baatiiortraa Papenoo, de Matavai, d’Atahuru (PunaaOnuiaraa :
'
Te léaapiti
^
dook,
de
uia et
hs;;!i,;i'ip(pa anoi noa râ te mau
raveraa: e mea
litipeliitpe
maine...Elle a donné a.ux Protestants
droit devivre...
Mais elle ne nous a pas/délivré
l’alcoolisme,4a débauche, la
gent.
LA BETE
des Mois, de
l’Eglise Mo
persécutés l
de la BÊTE I
puissance de l’ar |
SERA VAINCUE
L’AGNEAU! C’EST SUR!
signe: la Croix, nous vaincrom\
PAR
Avec son
A lléluia !
Paea) et de Papara décident d’en
Christianisme en préparant
finir avec le
Barthélémjf” pour le 7 juillet 1815.
Tous les “Pure-Atua” (Chrétiens) doi¬
(y râito te tahi pae.
vent
être massacrés, mais ces derniers,
^a to tatou aveia (te Bibilia) e faataa
unesse s,
avertis au dernier moment, réussissent à
maitai i na liuru e piti.
ne grau
s’enfuir dans leurs pirogues à Moorea.
1plus di
Té buru o te oriraa maitai
elle accei
Les Chrétiens, redoutant l’invasion de
fTavana 21/21 : Ua ori te mau Tamahine
Iseraela no to raton oaoa i te aubune tei guerriers jJaïens et émus jiar les ravages
teur de
qu’exercent à Tahiti les chefs déçus par
horoahia e te Atua.
rgie. La
l’insuccès de leur entreprise, décident de
•pelant 1 / TI Sara. 6/14,16,19: Ua ori Davida, paieti faire du 14
juillet 1815 un jour de jeûne et
:tage de i e te tura, no to’na oaoa rahi i te Afata-Mo‘a
d’intercession.
tien par
arolia o te Atua i faahoi mai i roto
-Conseil ia Iseraela.
Le premier “14 juillet” à Tahiti fut un
ieunesse
1 Sam. 18/6-, Ua haamaitai te mau vahi- dimanche, consacré à la prière pour la libé¬
roi” sup
ration de la jeune Eglise et du pays en dé¬
lie i te rô tei noaa mai ia Davida.
nebenehe te tahi pae... e mea
ïirs. Ils 1
netteté
Française
■
.
,
ut son
La Révolution
libéréunpeuple de la dictature
Seigneurs et du Haut-Clergé de
a
une
“St
;
—
■
■
/entin
Taio i te tuàtiraa i te
api 2, anairaa 1.
tresse.
PUAA R.4HI I POHE !
TATOU I TO’NA HAU
te faatià i te reva no te ARENIO- O
AITA TE
A ORURE
Ma
ïa
110
INO!|
te ret
te rê.
oia lioi te niaa-taerq
Satanro Ninamu !
Ta polie te puaa taehae,
te taiata, i te hui-aito na te
A rolii à...
Eiaha e tuu
!!
2
VEA
(Tuàtiraa
Jer.
te
‘Hjl
mau
no
te api 1, anairaa 1 '
Ua tohii te Peropheta
:
tamahiiie
Ziona ei
no
e: e
éri
arueraa
i te
ta lehova
ora
naa.
e
faatiipu faahou i to’na
(a hio atoa Salamo 87/7)
Luka
15/25: Ua orihia i
fare-metiia
E
mai te
tatou
aita
tifi i te
e
e
ra.
Aita Jesu
e
ta’na
mau
ravea ra
mea
atoa
nei,eitarâ te
“ e
tià iaù te
mau
atoa
e au”.
No te aha? No te mea te
piri mau nei
te ino i pihai iho i te
peu maitai.
II.
—
Te huru
o
mau mea
te oriraa ino
Exodo 32/G, 19: E oriraa maamaa rahi
ta te nunaa Iseraela i mua i te
tihi, oia hoi
te Kafa-Auro.
noa
Te oriraa ino, o te oriraa ïa a mahutihuti mai ai te mau mana'o iino, e
tupu
ai te taiata, e e moe oioi ai te hiroa mâ e
te tura. A hio i te tahi mau oriraa haamâ
rahi tei ore roa i au faahou i te fenua tei
te
E parau
anei, te arai nei
mau
te
moe
mau
e e
mea
tia
i te
huru
e
faarii
e
taata
manao
ravea
faufau
i te
no
ui-apî maitai i roto i
Opani.Ua parau lesu:
ïa
no
te tahi
te umeraa mai
te ino.
hoè fifi i
i te
i te
nunaa e
rotoa mâ
i
te tahi atu
e
mau
E
vahi?
ua
haapiihia tatou
na
hoè iti
e
ia matou ia
taua
oaoa
!
ae
—
e
Aita
roa
Area râ
e
fifi i te
teie nei
no
te
e
ao
Ratere
outou
ia ori ta matou
matou
mau
tamarii i
Eaha râ te tumu i
ore
atoa ai i ta outou mau vahiné e
ta outou
tamahine i roto i te mau otearaa?
mau
A oaoa’i te feia mataitai ?
Te Ratere;
e mea huru ê
Tiurai
( Mârôraa i nia
i te oteàraa
ihoâ,
...
mea
)
Te farerei nei te tahi ratere tei
haere
e mataitai i te iriau
peu tahito i te
fenua nei i te hoè taata faaroo Porotefani. Ua tupu te raua
tauaparauraa no nia
iho i te mau oriraa tahiti.
haama
na
anei ïa matou
hia
e
noaa
ia
e
..
.e o
matou hoi? Eita
peapea ato»a, ia
taparuhia ta
porotetani ia
e
faatupu
matou
ratou i te
faahepo-
mau
taata
mau
huru
oriraa haamâ i mua i te aro no te
mau
huru taata atoa ei faaarearearaa ia
outou
P*’
Rr ■'À-f
te
..
*
'
taua
mau
li to I
utuafarei^^
peu ra... î
"
tae
a
:
E mai te
mea na
ratou
ili^aite
| no
e aore râ na roto
i te
t
o
roto
na
ta^ i fâl
faahepoji
te tahi pae;
i te
uainajTutef
pupiti
mai te anaanatae.
Te rama-atoa-hia nei te tahi
pae
roto i te parau e : e roo maitai
roa
fenua, ei haamauruururaa
tere
na
i te
i* ^
‘
^
mau
no
roto i te otea.
jr.
1
te
Te Ratere: Eiaha oe e inoino : E
ere
ma P
matou tere i te hoè tere Evanelia ei ha
na Tl
maitairaa i te Haapaoraa Porotetani.
Te afai mai nei matou i te moni i te
fenC j-ga
nei ei haamauruururaa ia matou e
ei
mauruururaa’toa i te fenua i te
pae
reira eiaha outou e maro i te
no
i te
mau
fau%ipa,
faaoâa
peu...
e,
ai, ail
Taata Porotetani: Eita matou e mamir pohe
Eita roa e tia ia matou ia hoo atu i te \i Taari
to Mi
rua
lesu-Mesia,
e
na
i ta outou moni.
E
:
no
taata tei hoohia
e
matou...
Taata Porotetani
i ite i te rahiraa
taparuhia’i ratou
Te titau nei
outou i tuu
o
oriraa i tera
mau
No te anaanatae-ore
ratou.
ai
neheii
faahemahia,
ruhia,
nehenehe
vahiné e ta
ia outou....
e ere no te
te hairiiri râ?
Taata Porotetani ; E mea iti te reira hifi
Te rahiraa râ... e mea
mau
mua
mahora,
hinaaroo ?
mau oaoaraa
e :
i ite ra, ia vevo te
,
noa i te taata i roto i
mai te mea aita to ratou
matou
oe
Te Ratere
i tae.
mâ, noa’tu
n
raa...
tapea
ra,
te
im
li^ pat
pehepehehii j-j -
i ite i te huru
amahamaha
te mata rumaru-
roa
i
mau
parau hairiiri, e a
oriraa hupehuper
no
oe
e
ri
pohehaeraa te tahi i te tahi; e to tel
pae putaraa i te toetoe i te mau pô
i roto.
Eita
te hoè
e
r
e a
mau
oe
te hoè
Ahiri
Te Ratere: Eaha ïa outou e
faahapa’i i te
tahi mau oriraa i Tahiti mâ nei ? E
tapea
noa anei ïa outou i te taata i
roto i te mau
roa
nii
ei turoriraa.
mau
ma
ije
faairii
pô e
pô... te mau reo repo tei parauhia i
i te aro o te
ui-apî e te mau tamariij^®
matou te feia pouri roa ! Ua taa
ia matou te huru. E rave rahi te
mau
oriraa maitatai ei faahautiraa i te
tino,
na roto i te
paripari-fenua, e te tahi
putuputuraa-faaroo
hurohia’i,
raa no
ere
pehe... aita hoè ino
i nià i te
Ahiri
ratere...
mau
Taata Porotetani : Te vai nei te
oriraa e
te oriraa I Tei te huru râ o te
raveraa I
(lo. 15/22).
roto
i te Evanelia ia ite tatou i te maitai
e te
ino. Aore o tatou e otoheraa. No
reira, a
faaitoito i te haapaeraa i te ino, ma te tiaturiraa i te Varua Maitai.
mai
raa
Te Ratere: Eaha hoi outou i
patoi noa’i
i te mau oriraa ? Inaha te
rave-noa-hia nei
i te tahi mau fenua
porotetani mai ia Ra-
aau
“ Ahiri au aore
i haere mai e parau atu ia ratou
ra, aore
ïa a ratou hara; i teie nei
râ, aore o ratou
e otoheraa i ta ratou
hara”
Oia’toa, tatou,
Aita anei
pariraa ma te hio-ore i te
tumu i patoi ai matou. Aita roa
te mau peu maitatai ei faaoa-
te
pehe
mau
mai ai te hoè
mau
i feruri
oe
ataraa
mau
ia tae mai te taime i
hoè
Taata Porotetani: E Iioa, eiaha
noa
raa
tahito !
peu
Taata Porotetani : la oaoa matou i te Fatu, eita to matou e mata rumaruma, eita
mau
E hoa e, aita anei
i te hoè
eiaha
roa...
Te vai atoa nei te faahemaraa rahi i roto
i te mau oriraa
“papaa”. Ehia potii maitatai tei riro i te
haapa‘o-ore i te mau farete inuraa. 0 te
mau
mau
un^ te
ma?
e
^otei
ahu-more nehene t no i
faaunaunaraa huru rau ta ta|>to.
Noa’tu te
roto mai
parauhia: ‘‘fenua Kerisetiano”.
oriraa
nunaa
ra-
Ratçre
no
noa
Mareko : G/22 : E oriraa faahemaraa rahi
tei orihia e te tamahine a Herodianei.
ta matou
Te.
oaraa
:
no
tani?
i taua
aparaparauraa ra mai :
ia
Aposetolo i haapii
haaparare-noa-hia’i te hoèf^H^zr
huru-è
roo
oaoa’toa nei, te vai nei te hoè mau
rave rahi tei
tapoihia e taua mau
nehenehe roa,
Te
ei tautururaa i te l'aatu-
puraa i te Evanelia.
Ua na ô maii’a Paulo
vahi
mau
taa-è
ei tumu i
e
Pofptetani i te mau peu tahito,
eialia ia rave-faahou-hia ?
Inaha, e mea
vai atoa nei te turoriraa i roto i te mau
oriraa mo‘a faatupuhia e te Momoni ei
ainu.
mai i taua
e
te Ekalesia
to roto.
taua huru
Tiurai, e i te tahi mau taime
tapae mai ai te ratere.
Tera mai te hoè
oriraa niâ,
faahemaraa
roa e
e mea varavara
uiraa tei uiuihia
mau
taua peu ra : te
no
nu-
roto i te utua-
niau
no
Otearaa tei
titauhia ia
rave-faahope-hia i te TAURUA
no
mea
Teie râ
—
a
rahi te
rave
te ratere
te tamaiti
pnpura, tei hoi
mai ma te tatarahapa, ei
tapa'o no te oaoa
rahi i.te ora no taua tamaiti ra.
Eita’tui
POROTETANI
te
rave
tapearaa i te
i te
mau
i te
mau
mau
maitatai ni i
ravea
peu
tahito
na
marae
^
rot
peu mâ.
A hio i te
e
jiama
rahi te
Yomi
i Paea “ Arahurahul
ohipa i ravehia i
reira ei
(Taî’o atu te tuàtiraa i te api 8
-
faahiora^g
anairaa
i
3
POROTETANI
VEA
ite
’ihot^iàtiraa no
a nu
g
i
faa-
teie nei tau. Aita roa matou
j qq te mea aita e turoriraa
tei tomohia i te
ei faufaa Paroika.
haapaohia te tomoraa i te ahiahi, e
uta
a’
noa’tu te vero rahi, aita te ohipa i fîfi.
tajjto,n^au
è
J
mau iL
Na Marama or. i iriti i te uputa, e ia
pû niarae apî faatiahia i
mau
oti
te haamauraa Bibilia, ua haapaohia te
un|.
j^au fare oriraa, te mau fare
e a rauae paha te fare pereraa...
pureraa tomoraa. Teie te irava tei tatarahia : Salamo 116/19.
uri e i
i7]|te
mau turoriraa e rave
la oti te pure, i reira to Tahiarii D“, puè mau
patoi nei. la ora na !
epehehi;^.
>
- puraa i te fenua e tiahia e taua fare ra
Ho
nehene
Tere no te
matahiti
1937. Ua patu nehenehehia te fare apî i
nîa î te fenua ta Tahiarîi mâ Auvaha-Pamatamua
fare
te apî 2 - ana’iraa 3)
tupuna etene, ei
parau
rahi ta
Paroika.
hoè parau oaoa rahi, oia
tamuta (Temoe e te mau
tauturu) raveraa i te ohipa ma te
ei fenua
OAOA
.pehupey^t'
te
evo
fare-pure
te nehei!
-auhia
’
tauiariii te
ï
„
,
to
Tefarerii, to Parea,
îva.
U
ra.
mai Mateha
te tomoraa, ua orero
j-g,
g
taua fare ra, mai te taime
jata i te ohipa e tae roa mai i te otia taea te 10 matahiti.
^toa oia i te mau parau rii ma1 no te fariiraa e
ua pupu oia i te
parau no
,
ratou
hi(i rofo i te rima no te Tomite e na
ta^i farii mai 1 te ioa no te A.R.A., e
faahepoi^i pupu i te rima no Koringo, Pniahi
A.R.A., o tei iriti i te uputa.
uaina, Tuteao i haamau i te Bibilia i nia i
rupiti e na Mahine or. te piti o te
îhi pae ® ^ Taro. Haamata’tura te pureraa.
reira
aahia,
e
i
^
emau
i no
jr.
E
ere
te pure
na
28/19;. Na Ke-
haapaohia na tuaroi e
Tuerau or. Mat.
21/10 ;
na
Maua-
•tetani..
.
1
■ane(4/42.
„
.
te tenil
.
U e ei
pae
te
e
-
■
hapj^
^
faufipipa,
i.
±
±
tatou te parau no te
Tehapai tei haamata i teie
:a roa e moe la
te aau tauturu noa
ma
i te tia-
e, ia oti teie ohipa ma te tura e te
yi, aita râ i imi i to’na iho rnaitai.
faao^
manu/
tu i te
P^he oia hou te ohipa i oti ai.
Taaroarii
or.
VJ
a ara
tiamaha mai tei
aitatai nli te
a na
Oia
faatere i taua tau ra.
maite, eiaha ta
hipa nehenehe ia niaua na roto i te
to Maroe, e,
a, na rot
ite-pinepine-hia i mu-
hoè mau oroà tomoraa
!
ro®^ïi
Tomoraa fare-putuputu-raa
ihurahu'
faahioiaijg
wzraa
7i‘raa ra o
i
Teahupoo:
jyjg^
pupu
Ui-Api poroteraa
to te
mai mai to
haereraa i te
Te irava-tuaroi tei haapaohia i te pô :
pureraa? E meataa rnaitai te mau Pupu;
to Makatea iho tei amui tahi i to Raro, to
Isaia 36/4.
Tahiti Nui, to Moorea; to Rurutu; te mau
potii no te Paroika Makatea, to Rarotoa
tei arataihia e te pû. E mea faahiahia rahi
TAiRURURAA RAHi U1-API
te mau ahu faaau... to tera fenua e to tèra
NO TEIE NEI AO.
fenua. Ua horuhoru roa to matou aau, e
ahiri outou i ite mata roa, e rahi aë ïa ta
outou arueraa i ta matou!
E tupu na tairururaa rarahi e piti i teie
No te rahi o te u‘i-apî, aita’tura te feia
matahiti :
paari i ô faahou i roto i te fàre-pure. Na
I Paris te Jubili 100 matahiti no te haamauraahia te “ Ui-Apî Kerisetiano ” oia rapae noa mai to ratou faarooraa i te mau
parau i aohia (Ex. 1/22), e i te mau hi¬
hoi te U.G.J.G. ( Union Chrétienne des
mene navenave tei faaauhia no taua pure¬
Jeunes Gens ). E tae 10.000 auvaha e maraa ra.
nihini no te mau fenua o te ao i reiraI te ahiahi, i mûri aè i te A. D“. ua amui
O Ihorai Teàrere e o Gratien Taputuahoè nâ Pupu U‘i-Apî too 5 e te Paroika
rai (pipi-orometua) ta te Ui-Apî no Tahiti
no te tuaroiraa (Mat. 4/4).
tono atu ei na auvaha. Na te Tomite
Te toe nei te parau no na mahana hoTaamuraa i te mau Pupu Teritetiano o
pea
e maha. — Te vai ra te mahana e faateie nei ao (Alliance Universelle) e aufau
hopehia’tu
ai...
5.000 tara e na te Pupu Ui-Apî no Papeete
faaotiraa.
pô ra ua
iua
îlia ei h
BETELA. (Gen.
haaniata’i.
ahiri ou tou i ite mata roa
E homa,
ratou mau
taime-ore.
taioraa, na Mauarii or.
Koringo te a'oraa i nia i te
roa
rahi i
mau
o
to Haapu,
utuafare!
Eita taua
rima
fTomite
peretitenihia e KoTuteao, e te mau Paroika,
raua
Mati.
Sabati ra e moè ia matou, no
to’na nehenehe. I te pureraa poipoi, faaterehia e Monsieur Adnet na roto i te reo
farani, ua himene matou na roto i taua reo
ra i te himene : “Ei pihai roa’tu vau”. —
Ua ruperupe roa te Haapiiraa Sabati ta
matou i oaoa e tei faaterehia hou te pure¬
bati 20 no
raa
te Tomite ME i
fÀfa-Paroika i Huahine, no te
i te Fare-Pure apî o BETELA.
rnaitai to Maroe, mai te pou-
^ aa
^
nei to
Teie atoa te
hoi to te mau
23 no Me ua tae
?
te fafl„
î Maroe:
Veà no Me, api 4;
hope i roto i te Vea no Me te mau
ho to matou tere i Makatea e i teie
matou faaiteraa i te huru no te Sa-
(A hVo i te
Aita i
roîka, î horoa
Ua
u‘i-apî i Makatea
e
aufau
rahî ra.
e
Jerusalema, ei monoraa i te
10.000 tara no taua tere
faufaa
Parau oto :
Canada te Tairururaa tuiroo na te
Eclaireurs et Scouts no te mau amaa
i teie nei ao, to te mau Haapaoraa e
2“ I
Ua
pohe te tavana no Pirae,
o Monsieur
uahunahia i te Sabati Penesekose. Ua tauturu rnaitai oia i te mau ohipa
atoa
no te faaroo ma te amui i te orometua no
to te mau nunaa. E 30.000 paha ratou o
te haamaitairaa i te mataeinaa e i te Pa¬
te haere i Canada, patia’i i to ratou mau
roika. E 69 matahiti to’na i pohe ai.
puhapa i te vahi hoè, ei autaeaeraa.
Too 3 tau “ Eclaireurs Unionistes ’’ o
Fenua Paroika Apî i Taunoa :
Auguste Sane, Nedraski Tahutini, e o Rimo Manuel, e 2 Scouts de France (KatoUa aufau FAAA 1550 tara. Ua pee ta’na
lika), e 2 Eclaireurs de France (Haapaoraa tuhaa. Te tiaihia’tu nei â to te Tuhaa 2
huru rau ), te haere atu no te amui i te
e to te Tuhaa 5. — A faaitoito I !
pupu Farani (1000) tonohia i taua tairu¬
ruraa ra. Na te Hau e amo i te mau haaHaamana'oraa i te Aià:
mauàraa e tae noa’tu i Paris, maori râ
Aita te aià i moè i te tahi mau tamahoè Eclaireur Unioniste ( Porotetani ), na
rii tahiti rave-ohipa tei reva i Kaledoni.
M. Crâne e tauturu i to’na tere ( 10.000
Ua hapono mai ratou 1508 tara no ta ta¬
tara ).
tou Oroà ME, a taa’tu ai to ratou tautuA tahi roa o Tahiti a tae ai i taua huru
ruraa i te ME i Kaledoni iho. Ua afai ra¬
tairururaa rahi ra, e e reva to tatou mau
mau
Tiunu.
haamanuia te Atua i to ratou tere,
hoi mai ratou ma te aau anaana-
Auvaha i teie avaè
•
tomohia te fare-putu-
puhapa mai, no te
la
ia
tae i te mau
e
ohipa faatiamâraa
i te fenua.
Gadiot e
i te mau himene tahiti
nahanaraa i taua oroà
tou
mene
te
atoa
pureraa
mau
ei faaha-
ME ra, e ua hi¬
ratou na roto i te Radio no
porotetani.
4
VEA
POROTETANl
Danger Public!!
Bonnes nouvelles.
(Extrait d’un article écrit par M. Henri Vei'nier dans les ‘‘Nouvelles Protestantes" jour
nal de l’Eglise de Nouméa).
Par l’Eridan du mois de
juin arriveront
deux nouvelles infirmières
pour Orofara:
Madame Bertschy, fille de l’ancien mis¬
On vend à Nouméa et en Nouvelle Ca¬
lédonie toutes sortes de boissons alcooli¬
sées, depuis les bières dites “ légères” inof¬
fensives
jusqu’aux apéritifs et liqueurs les
plus chargées d’alcool. Et quel somptueux
choix de vins dans les magasins d’alimen¬
tation !
On dit que
nos
îles fait
ble de
ces
sionnaire Ph. Delord qui afondéTa
Lépro¬
France, et Mlle
Gourgas:
nous attendons par le même ba¬
nouveau'professeur pour nos Eco¬
les: Mlle Coffre. Que Dieu bénisse leur tra¬
vail parmi nous.
teau
Nos
Temples
Huahine, le 23 mai, Monsieur Koringo
Que la population “blanche” ait, parait-’
à Poo, Vice-Président du Conseil
Supé¬
il,lepi’ivilègeandestral de “savoir boire”
rieur a inauguré le
Temple de Maroc.
et le fasse au Bar ou derrière ses Persien¬
ATahaa, le 9 juin, MonsieurJacota inau¬
nes, libre à elle de s’empoisonner et de
guré le beau Temple de Tiva.
régresser en intelligence comme en
A Papeete la construction du
Temple
de Béthel risque d’être arrêtée
par man¬
que de fonds. Un effort est demandé à tous.
Merci à tous ceux
qui, sans convoiter les
lots d’une tombola, donnent
leur part afin que le nouveau
plus mauvais encore*.
Mais avant de leur imputer toutes sortes
Un seul lot pour tous: Un beau
élevé à la Gloire de Dieu.
Le premier
Nous
au
que
prétoii’e.
bien que le seul remède
pour nos amis indigènes et pour les blancs
c’est l’abstentiontotale. Certains l’ont comsavons
joi’is mais l’intérêt des marchands de bois¬
son n’est évidemment pas de
forger des ca¬
ractères et de former des individus libres
et responsables. Ils ont, il faut le dire, de
très bons
arguments pour cela.
Savez-vous
(pi’en A. O. F. on boit 36 fois
plus d’alcool en 1950 qu’enl938? Au Came¬
roun 17 fois ])lus d’alcool et 27 fois
plus
de viu? Il y a là un vérita])le assassinat col¬
lectif, perpétré avec la complicité du l'arlemeut Français. Nous en prenons le chepiin
en
Calédonie
Il esterai que l’importation des boissons
alcoolisées rapporte quelques bons mil¬
lions au budget du Territoire! Je ne sais
quelle est la pensée des Assemblées locales
sur ce point
Henri Vernier.
Nous espérons que Monsieur et Madame
Henri Vernier pourrons rejoindre Tahiti
la lin de l’année. En effet la Direction
de Paris a proposé à notre œuvre de Tahiti
ce renfort que nous attendons avec
joie. ,
vers
Société dort
s’engageraient à abstenir d|
vendre et d’acheter
aucune
en
forte.
TATl, chef de Papara, prit
de cette réforme et bientôt
3()(i
furent inscrits. Il rassemblait ali
pie du district et tous promirent!
s’employer désormais à porter
spiritueux que les capitaines desf
étrangers voudraient débarquet^=
Suivit une prohibition de
la| )
rhum et des autres alcools
jusS
l’eau-de-vie fut imjjosé au
pt
ceci est une autre histoire ! !
où
)
sanctuaire
soit vraiment
prix gardent des mains aussi propres
une
joyeusement
vais”, la bière très mauvaise, et l’alcool
Ponce Pilate
bi’es
.
A
de vices et de les accuser de mauvaise te¬
nue et d’ivresse
publique, remontons à la
source et disons nous bien que ceux
qui
Icm reuendenl celle marchandise kïort bon
rent de fonder
queur
boissons
dignité
(Liberté, liberté chérie).
Il est cependant regrettable, quand il
s’agit d’indigènes
de les voir excités
par l’alcool ou en état d’ivresse dans les
rues de la Capitale...
On dit qu’ils ont en général le “vin mau¬
La licence effrénée des f
..
un
consommation considéra¬
humaine
....
pageait l’ivrognerie et la déba*
recommencèrent, à la honte
teurs, ces scènes épouvantable
navires que le Christianisme
a:|
paraître..
ils (les Tahitie
serie de la Valhonne èn
la population “blanche” de
une
TAHITIENS d’AUTREt
l’expression de
Temple Chrétien à Tahiti a
inauguré à Mooi’ea le 25 juillet 1813,
en même
temps que la première Ecole Bi¬
blique.
L’œuvre de la CROIX BLEUE dans
le Pacifique.
Loyalty le 14 juillet
comme aux
et le 24 septembre
—
habituels
ces
jours-là.
On se réunit en i)]ein air, on
chante,
des discours; on jffante un
près du lieu où
javelot
on
fait
en terre
tient l’orateur. Celui-ci
à un moment donné le
saisit, le brandit et
s’écrie: “ Et maintenant
qui va se lever et
saisir le javelot? “ Un homme
hésite, puis
s’avance, saisit l'arme, la brandit autour
de sa tête et la plante dans le sol.
Par cet acte, sans
paroles, il s’engage
dans la Croix Bleue ; il
promet, non seu¬
lement de s’abstenir
lui-même, mais de
s’efforcer de sauver les esclaves de la
boisson.
se
( D’après un ancien rapport du Mission¬
Delord, père de Madame Berts¬
chy, nouvelle infirmière à Orofara.
naire Ph.
'luca
^
Lorsque la Croix-Bleue
bhiifi
fut
fLrtnu
1877 à Genève, un de ses
teurs la compara à une
vait ramasser ceux
que l’alcoolh
meznbifpj^
amhulan^
. L
blessés.
I ’à
Comme le drapeau de la
fondée dans la même ville
queP
nées auparavant, était
rerablêm(^‘'’’J
bulances, on choisit la CROIX
pour la Société du Sauveteur desf
L
Croirj,^j^^,
,
■
îles
(jour anniversaire de l’annexion du pays
à la France) sont les
grands jours de la
Croix Bleue.
Elle réagit par des fêtes
et des réjouissances chrétiennes
contre les
excès de beuverie
Drapeau de la Croix^ "’^''
(Ses
origines)
Temple
été
En Nouvelle Calédonie
Le
notre Foi.
.
-
Hi anc
—
rahi'1
L’Alliance Universelle des Ito
n
!tc lit
L’Alliance Universelle des Unkl
te
tiennes des .Jeunes Gens vient
t
otliciellement les sections de
de Makatea. Son aide
substantiellf10
l’envoi des deux
Délégués au Ccr
des U.C.J.G.
qui aura lieu à
Août.
o.
P^teiîv,
,
0
_
i
*
.
'
P"
—
^
fa no
TAUTU^U VE'A.
Qa
mt
Papeete : Lee-Tini 50; Têtu 50;ff‘'‘Ml;
Vairaatoa20; Faaa: Pepe l’Herbi^^'^i^
Amuihia: 130 francs.
’
Jésus
parole,
rité
a
dit
:
Si
vous
Maf
jfe’ië 1
"pu u-i
demeurez
(ixaa ti
vo,us connaîtrez la vérité a
vous
affranchira
ei;-;p
(Jean 8/31-3'ifi^ù.
Jaon
Imprimerie Elie F. Juventin
—
aee
Fait partie de Vea Porotetani 1955