EPM_Vea Porotetani_195507.pdf
- extracted text
-
Te 55 O TE
iupart^
q
^
ruo>ass
HIHI 7.
Matahiti
TIURAI i955.
^
anniver
■étiei nK
ncoliqut
reugCOI,
yeux
.”a fac¬
sérut sel
i
..
qui
seci
r
tour
e
;
euseiis
—
M. Preiss, Directeur-Gérant.
Ua parau attira lesu ;
i niaii maite outou i laù paraît, e pipi
ïa outou naù i reira... E ite outou i te jiarau mau, e na te parau mai
Hoo i le maiahiti Iioè: Hoiï-ahuru tara.
Jeuf
—
«
iVîakî
mau
erUnil
d
outou e
faatiamâ ». Joane 8/31-32.
C.J.G.)
qui
ea
,su)
Ies§p^
mche2()^^
tiarécoiE^
Le premier “ !4 Juillet” à
TE
lieuse,
te parau a te
e
çais, préfV
T’de la i ■
3ledu Dj
Atua
Te léaapiti iiei te mana‘o no
Onuiaraa :
'
libéréunpeuple de la dictature des Mois, de
Seigneurs et du Haut-Clergé de l’Eglise Mo
a
l’Eglise naissante de Tahiti est
“sousla Croix’’. Aux moqueries despaïens
En 1815
TT Sam. 6fi4 e Mareko 6/22
culièred
La Révolution Française
Tahiti
eunesselte tèhi pae i nia ilio i te parau no te ori^
'^’i^PiVaa:
E mea au anei, e mea au-ore
uldéfilé
persécutions;
biens,
chas¬
chré¬
succèdent rapidement les
les chrétiens sont dépouillés de leurs
leurs maisons sont brûlées et ils sont
sés de leurs familles. Les femmes
tiennes sont rouées de coups par leurs ma¬
ànei?
de la) Tse faahapa efaeta nei te tahi pae, e te faa- ris païens.
iifiérenlltupii uoa nei te tahi pae ma te oaoa.
Un jeune chrétien est immolé sur le niaigris, étMÏ^^e oriraa, eaha'ïa? O te hoè ïa hautiraa
d’Oro. Avant d’être massacré et trans¬
naires
maine...Elle a donné a.ux Protestants
droit devivre...
Mais elle ne nous a pas/délivré de
persécutés l
la BÊTE I
l’alcoolisme,4a débauche, la puissance de l’ar
|
gent.
LA BETE SERA VAINCUE
PAR L’AGNEAU!
Avec son
signe: la
C’EST SUR!
Croix, nous vaincrom\
A lléluia !
ess
clRtéaliia i te raau fenua’toa mai tahito
«ous-Ie-Y ma;i a.
rae
auiui porté sur le inarae, il dit à ses meurtriers:
“... je ne crains pas la mort, car vous ne
faa-holioaraa i te pouvez tuer mon âme; elle est entre les
mana‘oroto, te maitai e aore ra te ino. mains de Dieu. Vous ne pourrez l’avoir”.
les]
lards... ’ Ei ifaaiteraa i te oaoa, e te peapea, te liere
Un autre jeûne chrétien, du nom d’Abra¬
el rUnii ® 16 riri-talioo, te liait e te tamai, e tae noa
ham, échapije par miracle au même sort.
,1était ’ atu i te mau oMpa liuru rait ta te taata e
Furieux devant les progrès de l’Evan¬
eaucoiii* rave nei: te faaapti, te taiitai, te oliîpa taipe bleti|
Ua riro atoa ei peu no te faaiteraa gile les chefs païens de Pare (Papeete) de
atre bleu
f
i
1 te oaoa e te naria no te mau baatiiortraa Papenoo, de Matavai, d’Atahuru (Punaade
uia et Paea) et de Papara décident d’en
finir avec le Christianisme en préparant
dook, hs;;!i,;i'ip(pa anoi noa râ te mau raveraa: e mea
ïirs. Ils 1 nebenehe te tahi pae... e mea litipeliitpe une “St Barthélémjf” pour le 7 juillet 1815.
netteté
Tous les “Pure-Atua” (Chrétiens) doi¬
(y râito te tahi pae.
vent
être massacrés, mais ces derniers,
^a to tatou aveia (te Bibilia) e faataa
s,
avertis au dernier moment, réussissent à
maitai i na liuru e piti.
elui de
blouson;
Ei ravea na te taata ei
mau
.S'
■
.
,
ut son
;
unesse
ne
grau
plus di
elle accei
1
teur de ■
rgie. La
•pelant 1
:tage de i
tien par
■
-Conseil
ieunesse
roi” sup
/entin
—
Té buru o te
oriraa maitai
fTavana 21/21 : Ua ori te mau Tamahine
Iseraela no to raton oaoa i te aubune tei
horoahia e te Atua.
/ TI Sara. 6/14,16,19: Ua ori Davida, paieti
rahi i te Afata-Mo‘a
arolia o te Atua i faahoi mai i roto
e te tura, no to’na oaoa
s’enfuir dans leurs pirogues à Moorea.
Les Chrétiens,
redoutant l’invasion de
guerriers jJaïens et émus jiar les ravages
qu’exercent à Tahiti les chefs déçus par
l’insuccès de leur entreprise, décident
faire du 14 juillet 1815 un jour
de
de jeûne et
d’intercession.
juillet” à Tahiti fut un
1 Sam. 18/6-, Ua haamaitai te mau vahi- dimanche, consacré à la prière pour la libé¬
ia Iseraela.
lie i te rô
tei noaa mai ia Davida.
Taio i te tuàtiraa i te api 2, anairaa 1.
Le premier “14
ration de la jeune Eglise et
tresse.
du pays en dé¬
AITA TE PUAA R.4HI I
POHE !
TO’NA HAU INO!|
Ma te faatià i te reva no te ARENIO- O te ret
A ORURE TATOU I
ïa 110 te rê.
oia lioi te niaa-taerq
Satanro Ninamu !
Ta polie te puaa taehae,
te taiata, i te hui-aito na te
A rolii à... Eiaha e tuu
!!
2
VEA
(Tuàtiraa no te api 1, anairaa 1 '
E
Jer. ‘Hjl : Ua tohii te
Peropheta e: e éri
te mau tamahiiie no Ziona ei arueraa i
te
ora
ta lehova
e
no
te tamaiti
pnpura,
mai ma te tatarahapa, ei
tapa'o no te oaoa
tani?
Tiurai, e i te tahi mau taime taa-è noa
e
tapae mai ai te ratere.
te
ia moe te
vai atoa nei te turoriraa i roto i te mau
oriraa mo‘a faatupuhia e te Momoni ei
ainu.
mau
noa
i te
huru
e
mai i taua ravea ra ei tautururaa i te l'aatu-
puraa i te Evanelia.
Ua na ô maii’a Paulo :
oaraa
atoa e au”.
No te aha? No te
mea te piri mau nei
te ino i pihai iho i te
peu maitai.
II.
—
Te huru o te oriraa ino
Exodo 32/G, 19: E oriraa maamaa rahi
ta te nunaa Iseraela i mua i te
tihi, oia hoi
te Kafa-Auro.
tei orihia
e
te tamahine
a
Herodianei.
Te oriraa ino, o te oriraa ïa a mahutihuti mai ai te mau mana'o iino, e
tupu
ai te taiata, e e moe oioi ai te hiroa mâ e
te tura. A hio i te tahi mau oriraa haamâ
rahi tei ore roa i au faahou i te fenua tei
parauhia: ‘‘fenua Kerisetiano”.
tatai tei riro i te
“papaa”. Ehia potii maihaapa‘o-ore i te mau fare-
oriraa e te inuraa. 0 te ravea ïa no te tahi
mau taata manao faufau no te
umeraa mai
i te
ui-apî maitai i roto i te ino.
Opani.Ua parau lesu: “ Ahiri au aore
i haere mai e parau atu ia ratou
ra, aore
ïa a ratou hara; i teie nei
râ, aore o ratou
e otoheraa i ta ratou
hara” (lo.
15/22).
Oia’toa, tatou, ua haapiihia tatou na roto
i te Evanelia ia ite tatou i te maitai
e te
ino. Aore o tatou e otoheraa. No
reira, a
faaitoito i te haapaeraa i te ino, ma te tiaturiraa i te Varua Maitai.
Tiurai
( Mârôraa i nia i te oteàraa )
Te farerei nei te tahi ratere tei
haere
e mataitai i te iriau
peu tahito i te
fenua nei i te hoè taata faaroo Porotefani. Ua tupu te raua
tauaparauraa no nia
iho i te mau oriraa tahiti.
mai
ia matou ia
taua
aau
oaoa
e
nehenehe
tapea noa i te taata i roto i
ra,
mai te mea aita to ratou
i tae.
Aita roa matou e fifi i te mau
oaoaraa
mâ, noa’tu no teie nei ao ratou.
Area râ
e
te Ratere e : Te titau nei
ia ori ta matou mau vahiné e
ta
matou mau tamarii i mua ia
outou....
outou
Eaha râ te tumu i
ore
ai
outou i tuu
atoa ai i ta outou mau vahiné e
ta outou
mau tamahine i roto i te
mau otearaa?
A oaoa’i te feia mataitai ?
Te Ratere;
e mea huru ê
...
mea
haama na matou...
Taata Porotetani :
anei ïa matou e
hia
e
ia
ihoâ, e e
raa...
.e o
matou hoi? Eita
peapea ato»a, ia faahepo-
taparuhia ta
matou
mau
taata
porotetani ia faatupu ratou i te mau huru
oriraa haamâ i mua i te aro no te
mau
huru taata atoa ei faaarearearaa ia
outou
"
,
Te Ratere : E mai te mea na ratou
hinaaroo ?
tae
a
ili^aite
| no t
Taata Porotetani ; E mea iti te reira hifi
Te rahiraa râ... e mea
faahemahia, ta^ i fâl
ruhia, e aore râ na roto i te
No te anaanatae-ore
faahepoji
te tahi pae;
taparuhia’i ratou na roto i te
noaa mai te anaanatae.
o
uainajTutef
pupiti
Te rama-atoa-hia nei te tahi
pae
roto i te parau e : e roo maitai
roa
i* ^
‘
fenua, ei haamauruururaa i te mau
^
tere na roto i te otea.
no
jr.
1
te
Te Ratere: Eiaha oe e inoino : E
ere
ma P
matou tere i te hoè tere Evanelia ei ha
na Tl
maitairaa i te Haapaoraa Porotetani.
Te afai mai nei matou i te moni i te
fenC j-ga
nei ei haamauruururaa ia matou e
ei
mauruururaa’toa i te fenua i te
pae fau%ipa,
reira eiaha outou e maro i te
no
i te
faaoâa e,
mau
peu...
ai, ail
Taata Porotetani: Eita matou e mamir pohe
Eita roa e tia ia matou ia hoo atu i te \i Taari
to Mi
rua
taata tei hoohia e
lesu-Mesia, na
i ta outou moni.
E
..
li to I
utuafarei^^
amahamaha no taua mau
peu ra... î
te mata rumaru-
Eita roa
..
pohehaeraa te tahi i te tahi; e to tel
pae putaraa i te toetoe i te mau pô
ïa outou i te taata i roto i te mau
—
P*’
Rr ■'À-f
te
hoè mau oriraa i tera
Ahiri oe i ite i te rahiraa
tapea
hoè iti ae !
o
ei turoriraa.
mau
e
i ite i te huru
faairii
pô e
pô... te mau reo repo tei parauhia i
i te aro o te
ui-apî e te mau tamariij^® ' *
Te Ratere: Eaha ïa outou e
faahapa’i i te
tahi mau oriraa i Tahiti mâ nei ? E
roa
oe
raa no te
vahi?
Taata Porotetani : la oaoa matou i te Fatu, eita to matou e mata rumaruma, eita
hurohia’i, no te hairiiri râ?
Ahiri
oriraa maitatai ei faahautiraa i te
tino,
na roto i te
paripari-fenua, e te tahi mau
pehe... aita hoè ino i roto.
ma
li^ pat
pehepehehii j-j -
neheii
i
matou te feia pouri roa ! Ua taa
ia matou te huru. E rave rahi te
noa anei
mau
Aita anei oe i ite ra, ia vevo te
raa i nià i te
mahora, e ere no te
ere
putuputuraa-faaroo
te hoè
hupehuper
e
ma?
Te vai atoa nei te faahemaraa rahi i roto
i te mau oriraa
E
e
ia tae mai te taime i
hoè mau pehe parau hairiiri, e a
mai ai te hoè mau oriraa
Taata Porotetani : Te vai nei te
oriraa e
te oriraa I Tei te huru râ o te
raveraa I
noa
Mareko : G/22 : E oriraa faahemaraa rahi
i te hoè mau ataraa
raa
Te Ratere: Eaha hoi outou i
patoi noa’i
i te mau oriraa ? Inaha te
rave-noa-hia nei
i te tahi mau fenua
porotetani mai ia Ramau
ri
e a
tahito !
te tahi atu
un^ te r
E hoa e, aita anei oe i feruri e i im
te n
mau
e
rahi tei tapoihia e taua mau
ra-
peu maitatai ei faaoai te nunaa e i te mau ratere...
rotoa mâ
i
mau
rave
te tumu i patoi ai matou. Aita roa
hoè fifi i te
hoèf^H^zr
nunaa
no
faarii
pariraa ma te hio-ore i te
mau
ta matou
faaunaunaraa huru rau ta ta|>to.
oaoa’toa nei, te vai nei te hoè mau
ije nii
peu tahito,
Taata Porotetani: E Iioa, eiaha
Aposetolo i haapii
mea atoa nei,eitarâ te mau mea
peu
no
^otei
Noa’tu te mau ahu-more nehene t
eialia ia rave-faahou-hia ?
Inaha, e mea
nehenehe roa, e e mea tia roa... eiaha
Teie râ e mea varavara taua huru ra. Te
huru-è
roo
E parau mau anei, te arai nei
te Ekalesia Pofptetani i te mau
mai te mea aita roa e faahemaraa to roto.
“ e tià iaù te mau
ei tumu i haaparare-noa-hia’i te
e
Otearaa tei
titauhia ia
rave-faahope-hia i te TAURUA
Te. Ratçre
Eita’tui a tatou e tifi i te niau oriraa
niâ,
Aita Jesu e ta’na mau
uiraa tei uiuihia e
Tera mai te hoè mau vahi no roto mai
i taua
aparaparauraa ra mai :
tei hoi
rahi i.te ora no taua tamaiti ra.
—
mau
no
15/25: Ua orihia i roto i te utua-
fare-metiia
rahi te
rave
te ratere no taua
peu ra : te
faatiipu faahou i to’na nunaa. (a hio atoa Salamo
87/7)
Luka
POROTETANI
te
rave
rahi te
jiama
mau
ravea
maitatai ni i
^
tapearaa i te mau peu tahito na rot
i te
mau
peu mâ.
Yomi
A hio i te marae i Paea “
Arahurahul
e i te
ohipa i ravehia i reira ei
faahiora^g
(Taî’o atu te tuàtiraa i te api 8 - anairaa
i
3
POROTETANI
VEA
ite
’ihot^iàtiraa no te apî 2 a nu
nehene
Ho teie nei tau.
è mau
faa-
n^au
i7]|te mau turoriraa e rave rahi ta
patoi nei. la ora na !
epehehi;^.
>
-
te
evo
-
OAOA
.pehupey^t'
23 no Me ua tae te Tomite ME
?
^
i
fÀfa-Paroika i Huahine, no te
^ aa i te Fare-Pure apî o BETELA.
-auhia
rnaitai to Maroe, mai te pou’
tauiariii te
hoè parau oaoa rahi, oia
e te mau
hoi to te mau tamuta (Temoe
rima tauturu) raveraa i te
taime-ore.
Isaia 36/4.
utuafare!
ra.
te tomoraa, ua orero mai Mateha
parau no taua fare ra, mai te taime
jata i te ohipa e tae roa mai i te oti-
j-g,
g
,
a
taea te
ratou
E tupu na tairururaa
matahiti :
rii mapupu oia i te
raa
e Monsieur
rahi i haaniata’i.
E homa, ahiri ou tou i ite mata roa
to te
Ui-Api poroteraa mai mai to
mai, no te haereraa i te
pureraa? E meataa rnaitai te mau Pupu;
to Makatea iho tei amui tahi i to Raro, to
Tahiti Nui, to Moorea; to Rurutu; te mau
mau
pupu
paari i ô faahou i roto i te fàre-pure. Na
U.G.J.G. ( Union
Chrétienne des
^toa oia i te mau parau
hoi
te fariiraa e ua
Jeunes Gens ). E tae 10.000
te
poipoi, faa-
Adnet na roto i te reo
farani, ua himene matou na roto i taua reo
ra i te himene : “Ei pihai roa’tu vau”. —
Ua ruperupe roa te Haapiiraa Sabati ta
matou i oaoa e tei faaterehia hou te pure¬
terehia
te haa-
I Paris te Jubili 100 matahiti no
mauraahia te “ Ui-Apî Kerisetiano ” oia
10 matahiti.
Eita taua Sabati ra e moè ia matou, no
to’na nehenehe. I te pureraa
rarahi e piti i teie
îva.
U
bati 20 no Mati.
potii no te Paroika Makatea, to Rarotoa
tei arataihia e te pû. E mea faahiahia rahi
te mau ahu faaau... to tera fenua e to tèra
fenua. Ua horuhoru roa to matou aau, e
ahiri outou i ite mata roa, e rahi aë ïa ta
outou arueraa i ta matou!
TAiRURURAA RAHi U1-API
NO TEIE NEI AO.
o
Tere no te u‘i-apî i Makatea
(A hVo i te Veà no Me, api 4;
Aita i hope i roto i te Vea no Me te mau
parau ho to matou tere i Makatea e i teie
nei to matou faaiteraa i te huru no te Sa-
ratou mau puhapa
irava-tuaroi tei haapaohia i te pô :
Te
ï to Haapu, to Tefarerii, to Parea,
„
,
Tahiarii D“, putiahia e taua fare ra
la oti te pure, i reira to
puraa i te fenua e
ei fenua Paroika.
fTomite
peretitenihia e KoTuteao, e te mau Paroika,
raua
tei tatara-
ohipa ma te
te fafl„
pureraa tomoraa. Teie te irava
hia : Salamo 116/19.
Teie atoa te
fare-pure î Maroe:
te nehei!
Auvaha-Pa-
ei faufaa Paroika.
Ua haapaohia te tomoraa i te ahiahi, e
noa’tu te vero rahi, aita te ohipa i fîfi.
Na Marama or. i iriti i te uputa, e ia
oti te haamauraa Bibilia, ua haapaohia te
pû niarae apî faatiahia i
mau
un|.
j^au fare oriraa, te mau fare
e a rauae paha te fare pereraa...
uri e i
patu nehenehehia te fare apî i
roîka, î horoa
tajjto,
è
J
mau
iL
tomohia i te matahiti
nîa î te fenua ta Tahiarîi mâ
Aita roa matou i
j qq te mea aita e turoriraa
matamua tei
1937. Ua
tupuna etene, ei
g
uta
a’
fare
ana’iraa 3)
No te rahi o te u‘i-apî,
aita’tura te feia
faarooraa i te mau
1/22), e i te mau hi¬
rapae noa mai to ratou
parau i aohia (Ex.
auvaha e ma- mene navenave tei faaauhia no taua pure¬
raa ra.
nihini no te mau fenua o te ao i reirareira hi(i rofo i te rima no te Tomite e na
I te ahiahi, i mûri aè i te A. D“. ua amui
O Ihorai Teàrere e o Gratien Taputuaaahia, ta^i farii mai 1 te ioa no te A.R.A., e
hoè nâ Pupu U‘i-Apî too 5 e te Paroika
rai (pipi-orometua) ta te Ui-Apî no Tahiti
no te tuaroiraa (Mat. 4/4).
faahepoi^i pupu i te rima no Koringo, Pnitono atu ei na auvaha. Na te Tomite
Te toe nei te parau no na mahana hoahi
A.R.A., o tei iriti i te uputa. Taamuraa i te mau Pupu Teritetiano o
pea
e maha. — Te vai ra te mahana e faauaina, Tuteao i haamau i te Bibilia i nia i teie nei ao (Alliance Universelle) e aufau
rupiti e na Mahine or. te piti o te 5.000 tara e na te Pupu Ui-Apî no Papeete hopehia’tu ai...
aufau 10.000 tara no taua tere faufaa
îhi pae ® ^ Taro. Haamata’tura te pureraa.
Parau oto :
i roa
taioraa, na Mauarii or. rahî ra.
Ua
2“
I
Canada
te
Tairururaa
tuiroo
na
te
emau
^
Koringo te a'oraa i nia i te
pohe te tavana no Pirae, o Monsieur
no BETELA. (Gen. 28/19;. Na KeGadiot e uahunahia i te Sabati Penesemau Eclaireurs et Scouts no te mau amaa
jr. te pure faaotiraa.
kose. Ua tauturu rnaitai oia i te mau ohipa
atoa i teie nei ao, to te mau Haapaoraa e
E ere
te faaroo ma te amui i te orometua no
iua pô ra ua haapaohia na tuaroi e
to te mau nunaa. E 30.000 paha ratou o
îlia ei h
te haamaitairaa i te mataeinaa e i te Pa¬
Tuerau or. Mat. 21/10 ; na Maua- te haere i Canada, patia’i i to ratou mau
•tetani..
roika. E 69 matahiti to’na i pohe ai.
puhapa i te vahi hoè, ei autaeaeraa.
■ane(4/42.
te tenil
Too 3 tau “ Eclaireurs Unionistes ’’ o
:a roa e moe la tatou te parau no te
Fenua Paroika Apî i Taunoa :
hapj^
^ Tehapai tei haamata i teie
Auguste Sane, Nedraski Tahutini, e o Rite aau tauturu noa i te tiaManuel, e 2 Scouts de France (Katopae faufipipa,
Ua aufau FAAA 1550 tara. Ua pee ta’na
te
lika),
e
2
Eclaireurs
de
France
(Haapaoraa
tuhaa.
Te tiaihia’tu nei â to te Tuhaa 2
faao^ e, ia oti teie ohipa ma te tura e te
huru
rau ), te haere atu no te amui i te
to
te
Tuhaa 5. — A faaitoito I !
yi, aita râ i imi i to’na iho rnaitai.
pupu
Farani
(1000)
tonohia
i
taua
tairu¬
manu/ P^he oia hou te ohipa i oti ai. Oia
ruraa ra. Na te Hau e amo i te mau haaTaaroarii or. faatere i taua tau ra.
Haamana'oraa i te Aià:
tu i te VJ
mauàraa e tae noa’tu i Paris, maori râ
to Maroe, e, a ara maite, eiaha ta
Aita
te aià i moè i te tahi mau tamaa, na rot
hipa nehenehe ia niaua na roto i te hoè Eclaireur Unioniste ( Porotetani ), na rii tahiti rave-ohipa tei reva i Kaledoni.
tiamaha mai tei ite-pinepine-hia i mu- M. Crâne e tauturu i to’na tere ( 10.000
Ua hapono mai ratou 1508 tara no ta ta¬
tara ).
aitatai nli te hoè mau oroà tomoraa !
tou Oroà ME, a taa’tu ai to ratou tautuA tahi roa o Tahiti a tae ai i taua huru
na ro®^ïi
ruraa i te ME i Kaledoni iho. Ua afai ra¬
tairururaa rahi ra, e e reva to tatou mau
tou i te mau himene tahiti mau ei faahaTomoraa fare-putuputu-raa
Auvaha i teie avaè Tiunu.
nahanaraa i taua oroà ME ra, e ua hi¬
ihurahu'
i Teahupoo: •
la haamanuia te Atua i to ratou tere,
mene atoa ratou na roto i te Radio no
ia hoi mai ratou ma te aau anaanafaahioiaijg
jyjg^
tomohia te fare-putute pureraa porotetani.
tae i te mau ohipa faatiamâraa i te fenua.
wzraa 7i‘raa ra o Jerusalema, ei monoraa i te
no
1
e
e
e
i
no
na
.
.
„
1
-
■
i.
±
±
.
U e ei
ma
mo
e
e
a
e
4
VEA
POROTETANl
Danger Public!!
Bonnes nouvelles.
(Extrait d’un article écrit par M. Henri Vei'nier dans les ‘‘Nouvelles Protestantes" jour
nal de l’Eglise de Nouméa).
Par l’Eridan du mois de
juin arriveront
deux nouvelles infirmières
On vend à Nouméa et en Nouvelle Ca¬
lédonie toutes sortes de boissons alcooli¬
sées, depuis les bières dites “ légères” inof¬
fensives jusqu’aux apéritifs et liqueurs les
plus chargées d’alcool. Et quel somptueux
choix de vins dans les magasins d’alimen¬
tation !
Madame
Bertschy, fille de l’ancien mis¬
Lépro¬
France, et Mlle
Gourgas: nous attendons par le même ba¬
teau un
nouveau'professeur pour nos Eco¬
les: Mlle Coffre. Que Dieu bénisse leur tra¬
vail parmi nous.
serie de la Valhonne èn
plus mauvais encore*.
Mais avant de leur imputer toutes sortes
de vices et de les accuser de mauvaise te¬
nue et d’ivresse
publique, remontons à la
source et disons nous bien que ceux
qui
Icm reuendenl celle marchandise kïort bon
prix gardent des mains aussi propres que
Ponce Pilate au prétoii’e.
A Papeete la construction du
Temple
de Béthel risque d’être arrêtée
par man¬
que de fonds. Un effort est demandé à tous.
Merci à tous ceux
qui, sans convoiter les
lots d’une tombola, donnent
soit vraiment
sanctuaire
l’expression de notre Foi.
Un seul lot pour tous: Un beau
Temple
élevé à la Gloire de Dieu.
Le premier
Temple Chrétien à Tahiti a
été inauguré à
en même
Mooi’ea le 25 juillet 1813,
temps que la première Ecole Bi¬
blique.
L’œuvre de la CROIX BLEUE dans
le Pacifique.
joi’is mais l’intérêt des marchands de bois¬
son n’est évidemment pas de
forger des ca¬
En Nouvelle Calédonie comme aux
savons
ractères et de former des individus libres
et responsables. Ils
ont, il faut le dire, de
très bons arguments pour cela.
Savez-vous (pi’en A. O. F. on boit 36 fois
plus d’alcool en 1950 qu’enl938? Au Came¬
17 fois ])lus d’alcool et 27 fois plus
de viu? Il y a là un vérita])le assassinat col¬
lectif, perpétré avec la complicité du l'arlemeut Français. Nous en prenons le cheroun
piin en Calédonie
Il esterai que l’importation des boissons
alcoolisées rapporte quelques bons mil¬
lions au budget du Territoire! Je ne sais
quelle est la pensée des Assemblées locales
sur ce point
Henri Vernier.
Nous espérons que Monsieur et Madame
Henri Vernier pourrons rejoindre Tahiti
vers la
lin de l’année. En effet la Direction
de Paris a proposé à notre œuvre de Tahiti
ce renfort que nous
attendons avec joie.
,
d|
en
TATl, chef de Papara, prit
de cette réforme et bientôt
3()(i
furent inscrits. Il rassemblait ali
pie du district et tous promirent!
s’employer désormais à porter
spiritueux que les capitaines desf
étrangers voudraient débarquet^=
Suivit une prohibition de
la| )
rhum et des autres alcools
où l’eau-de-vie fut
imjjosé au pt
ceci est une autre histoire ! !
)
jusS
joyeusement
leur part afin que le nouveau
bien que le seul remède
pour nos amis indigènes et pour les blancs
c’est l’abstentiontotale. Certains l’ont com-
Nous
bi’es s’engageraient à abstenir
vendre et d’acheter aucune
.
A Huahine, le 23 mai, Monsieur
Koringo
Que la population “blanche” ait, parait-’
à Poo, Vice-Président du Conseil
Supé¬
il,lepi’ivilègeandestral de “savoir boire”
rieur a inauguré le
Temple de Maroc.
et le fasse au Bar ou derrière ses Persien¬
ATahaa, le 9 juin, MonsieurJacota inau¬
nes, libre à elle de s’empoisonner et de
guré le beau Temple de Tiva.
régresser en intelligence comme en
vais”, la bière très mauvaise, et l’alcool
..
rent de fonder une Société dort
queur forte.
Nos Temples
ble de ces boissons
dignité
(Liberté, liberté chérie).
Il est cependant regrettable, quand il
s’agit d’indigènes
de les voir excités
par l’alcool ou en état d’ivresse dans les
rues de la Capitale...
On dit qu’ils ont en général le “vin mau¬
La licence effrénée des f
pageait l’ivrognerie et la déba*
recommencèrent, à la honte
teurs, ces scènes épouvantable
navires que le Christianisme
a:|
paraître..
ils (les Tahitie
sionnaire Ph. Delord qui afondéTa
considéra¬
humaine
....
pour Orofara:
On dit que la population “blanche” de
nos îles fait une consommation
TAHITIENS d’AUTREt
Le
(Ses origines)
'luca
^
bhiifi
Lorsque la Croix-Bleue fut fLrtnu
1877 à Genève, un de ses
teurs la compara à une
vait ramasser ceux
meznbifpj^
amhulan^
que l’alcoolh
blessés.
Comme le drapeau de la
fondée dans la même ville
L
.
L ’à
Croirj,^j^^,
I
queP
nées auparavant,
,
était rerablêm(^‘'’’J
bulances, on choisit la CROIX
pour la Société du Sauveteur desf
■
îles
Loyalty le 14 juillet et le 24 septembre
Drapeau de la Croix^ "’^''
-
.
Hi anc
—
rahi'1
L’Alliance Universelle des Ito n
(jour anniversaire de l’annexion du pays
à la France) sont les
grands jours de la
Croix Bleue.
Elle réagit par des fêtes
et des réjouissances chrétiennes
contre les
L’Alliance Universelle des Unkl
te o.
tiennes des .Jeunes Gens vient
excès de beuverie
otliciellement les sections de
des discours; on jffante un
de Makatea. Son aide
substantiellf10 0 i
l’envoi des deux
—
habituels ces jours-là.
On se réunit en i)]ein air, on
chante, on fait
javelot en terre
près du lieu où se tient l’orateur. Celui-ci
à un moment donné le
saisit, le brandit et
qui va se lever et
s’écrie: “ Et maintenant
saisir le javelot? “ Un homme
hésite, puis
s’avance, saisit l'arme, la brandit autour
de sa tête et la plante dans le sol.
Par cet acte, sans
paroles, il s’engage
dans la Croix Bleue ; il
promet, non seu¬
lement de s’abstenir
lui-même, mais de
s’efforcer de sauver les esclaves de la
boisson.
( D’après un ancien rapport du Mission¬
naire Ph. Delord,
père de Madame Berts¬
chy, nouvelle infirmière à Orofara.
!tc lit
t
P^teiîv,
,
des U.C.J.G.
Août.
Délégués au Ccr
qui
aura
*
_
.
'
lieu à
P"
—
^
fa no
TAUTU^U VE'A.
Qa mt
Papeete : Lee-Tini 50; Têtu 50;ff‘'‘Ml;
Vairaatoa20; Faaa: Pepe l’Herbi^^'^i^
Amuihia: 130 francs.
Maf
jfe’ië 1
Jésus a dit : Si vous demeurez "pu u-i
’
(ixaa ti
parole, vo,us connaîtrez la vérité a ei;-;p
rité vous affranchira
(Jean 8/31-3'ifi^ù.
Jaon
Imprimerie Elie F. Juventin
aee
—
Fait partie de Vea Porotetani 1955