EPM_Vea Porotetani_195506.pdf
- Texte
-
Te 5ô o te
b-}:
3
Laiine.
■olon e)
est
HIHI 6.
Matahiti
;■/
TIUNU i955.
asfe|
•
ominaii^j
ndent
àH
eri iJ
■
lefcl
potottt'"”
lifficiles,ud,00
'd
y
ylestar.J
e
tcette
lui.
pur.l
ff
Hoo i le
C6]|
iir.
il
alcool
te opu
3/19:
PHIL.
ratou ïa
“\ucune
Hume
I
e
uaina, e aita e “
aita hoè
E,aia
i.iuaieii,
^
e
i le Sabaii : Ua oto te Apook Rklii i te faarocraa e te vai nei te hoè
‘ous, dèi^u faeaè e te hoè atoa paha diakono
edleu
fa ratou te ture no te Sabati e o tei
tel
qi^iTiaamoà i te mahana o te
Fatii.
Makete i
.^>Si|bati e te_Jîoo atu nei i te mau huru
signifie,!
|aa àtoa e noaa-mai ai te Moni. Ëita raêtes.
e peapea e e haamâ î te reira nioni
tei faaino i te roo no te Ekalesia.
dar Siiif
Atira roa raton i te rave maro i taua peu
o ra ! Haamanao i te mahana Sabati 1
‘'Eiaha’toa e haavare i te ture ma te faaue
tamarii e te taurearea ia mono ratou
Jésus. An
endissoi
haere tumu
nei ratou i te
haamâ i te
E mea
reira?
haamâ hoi na te
i roto i te iarahu rahi, e ma
aufau-ore i te tarahu. E mea iaahiahia
fare taatoa
te
anei te
na
U
oroà-faaipoiporaa tei faatupuhia
teoteo e te ai-tarahu ?
te mana‘o o te tahi ïnau taata : E
roto i té
Teie
mea
hoè
haamâ te
fatu-orda,
,
'
:e
.
■.
^
•
•
»
outou 1 taua mau peu
QllJj
content A
que ce
1
est
.
^
ra.
^FAATAA I TE MANAO: no
nei'tatou, e no
con|urj
te Atua
teie nei ao anei?
haapae e
I644-169|é
faataa ia ratou iho no te Mesia, e aita
nei?
le
'ur
^j^gj j^g fgjj^ faaroo i te
mécl Ua opani te Ture Haapaoraa i te hooSabati. - Ahiri e ati mau, aita ïa
parau. - Teie i-à, ehia feia Ekalesia o
cfiie ei ore i hi’o faahou i te huru o te ma¬
rhoiiia -i te
‘
ne :
nu
êtreiana. E mea ino roa
lassent
■
|
'®
’est
de son
ait
faire unf
demàwnaô!)
lelqun
de|
1712-477«
E
nao
j
.
ïa.
e ta’iia mau hoa ofaaara i te Ekalesia i ite i te
anotau, eaha ïa io raloii
mea
Haamâ pai!
mai nei te tahi pac ;
E mea haa-
^mâ ia faatupu i te hoè tamaaraa rahi e
(
La
haærA ra, o to '
auaè ta ratou- e ^
nahana, e aore
première Himte.
(D’après Genèse
2/25; Gen. 3/7; 3/27).
Elle est entrée
dans le
,
monde avec le
^
et
I
premier péché : la honte devant Dieu
^
la honte entre l’homme et la femme.
Avant la clnite les premiers hommes
ignoraient la honte. Ils ne connaissaient
c!ue la lionté de Dieu ([ui les avaient créés
run pour l’autre, afin qu'ensemble ils
soient heureux, s’aimant intimément, étant_|
un! Tout était alors transparent et pur
haainaurnuru-orc-raa i te
i te hoè inuraa hara i te fetii. E mea haamâ
e acre ni
‘
.
tahi pae i te faa-
tupuraa i te hoè oroa-faaipoiporaa au noa.
Aita râ hoè aè haamâ i te tuuraa i te utua-
SU'
qui
apéritif”.
haamâ ia taero te mau
e a
baaati tahito no te A.R.A.
]j/[. Moreau te Peretiteni.
et la)
'
ndra biity/o te hooraa
om
hoi to raton atua ; e ta l’atou
.
O to teie uei ao
teoteoraa..
— Inaha,
manihini,
tupu atu ai te mau motoraa, te mau
parau tuhi e te faufau —. Aita anei ratou
aita
aloir le
nous
Dircclenr-Gérant.
haapa‘o.
lal
se - ;
eu,
M. Preîss,
maiahiii lïoè: Hoè-ahuru tara.
et sa femme,
de Dieu.
entre l'homme
mie, don
l’aide et l’a¬
l’antre un pur mi-;’
roir dans lequel se mire son cueur rempli
d’amour ” ( d’après Proverbes 27/19 )
Pas de honte ni de cachotterie, “ ib
étaient nus et ils n’en avaient pas honte’
“L’homme est pour
patoi i te hapaina ta ratou e tuu-mai.
Aita anei te hoè e haamâ i te taèro-ava
e i tei ofati i te Parau-Haapae o tei haamanahia na roto i te pure?
( Gen.2/25 ). Pure et transparente étai
aussi la relation entre l’honiinc et Dieu
E mea haamâ na te talp mau metua ia
faaipoipo i ta ratou mau tamarii i te tahi Ni honte ni crainte !
Tout change au jour néfaste, où, pa
opu-fetii au-ore. — E inaha hoi, aita hoè
le serpent ancien, l’homme ne se conten;
haamâ ia vai-iho-noa i te tamarii i roto i
te plus de la connaissance de l’arnou
te taiata e te tiàmâ-ore. Aita ïa hoè iti aè!
et de la bonté de Dieu, et d’aimer son pro*
Te haamâ nei te tahi mau vahiné api
Chain (son vis-à-vis ) comme lui-même'
no te mea aita e ahu api e te taupoo api
Il veut se faire Dieu et connaître tout;
i te mau avaè atoa, aita râ ratou e haa¬
tout: le Bien et le mal!
mâ i te horoaraa’tu i to ratou tino e i te
Et maintenant l’homme sait tout, il saj
varua na te ohipa taiata, ia noaa ia ratou
te mau ahu api e te nehenehe. 'Aita i haa¬
cju’il est nu, comme un ver !
'Adam et Eve ont honte l’un de l’âutrd
mâ i te faarejDoraa i to ratou huru roto.
ia
—
ét honte
0 vai tei
haamâ?
i te hoè
E homa,
ia faatiàTaio ^ te tuàtiraa i te. api 2, çmiiraa J.
Te tere ra te
hoè Tavana-Hau
mataeinaa. Teie ta’na parau : «
ua ani mai nei te hoè no outou
de Dieu.
miroir est troublé. La mauvais
interdira désormais toute ii)!|
nocence, enlèvera à l’homme la simplicitife |
la transparence dans ses relations avt
son prochain et avec Dieu son
{voir la suite page 2, colonne S)
Le pur
conscience
crèateul^^
(Tuâtiraa
Patena-Uaina e te Pia i to oiinei niataeiiiaa. E te huiraatira e, a
faaite mai na i to outou manao ».
Aita
roa
te mau
no
e
lesii”, to te mau paeaii
e
politita, le mau metua. Ua mamu
paatoa!
Teie hoi te auraa no te mamu : ua
paatoa e aita e
farii
;nià e to’na faaiteraa i to’na mana‘o Kerisetiano n;au, ma te haamâ-ore, oia hoi:
Haapa’oraa-Faarooi. — Eitai atoa
faarirohia teie i’oa
Clierisetiano ” ei faatiàturiraa i te taata i te mau
au
“-Cherisetiano” i te
te i’oa
taata atoa tei apee ia
ratou haereà atoâ ia
to tatou faaora
hoè
lesu
e
mau
tei faaau i to
Kerito, “ le Cbjrist ”,
e aita atu.
roa
Eohipataparahi fenua te Patena-Uaina!
Ua maiti ihoà te Atua
i te
mea paru-
Te parau no
ei laahaamâraa i te leia paari e le
puai. (I Cor. 1/27).
paru
{Te hoè
El faaâraraa, ei
faaafaroraa!
Cherisetiano. Ealia to’na au¬
raa? A hi’o i roto i te Bihilia, Ohipa 11,
ir. 2() : «.
i Anetiohia na te mairiraahia
to te mau PIPI i’oa e CHERISETIANO ».
Te i‘oa
I to’u hi’oraa, ua moè
i te tahi pae te
teie i’oa hanahana, e no
reira to ratou haruraa i teie i’oa ei tapao,
ei reva e ei tamaru no ratou, a parau atu
ai i te taata e : e fenua cherisetiano, c
amuiraa Cherisetiano, etc...
auraa
Siloama i
mau
no
te mea o te mana
atoa i
faaroo
Roraia 1/16: « Aore
evanelia
ïa
ra...
o
o
te
Mesîa
hoi
ra, no
te Atua, ia ora te
feia
».
Aita Paulo i haamâ i te
i
faoiroohia i
Papeete).
i haamâ i te
au
a’oima i
poro-haere,
e ua parau
vahi atoa e i mua i te
Evanelia ta’na
cœur
va
bonté' cfie- cTe hs
corps
etiplu» eaaniâ
espèi faa
et de soin
vivre dans lè' iinansitai: e
la dissihiiuilaiLosi,
la niétiance' etl
crisie.
•
FIjiara e
;ou te
Dieinv nei h
cachera è laero,
L’homme'sie cachera devant
chera dé' llu'ir-raiême, et se
itorai
les autres..
(iette honte,
fruit de iiotne’ mai Te|h£
qalftAA
consciènee, me pourra être ôtée
la misémcordie de Dieu. “ Dieiii fit à
eüàilla femme des vêtements:
eimrevêtit.
”( Oen. 3/211)..
Iprea
déuraa
i. Ual
l’animal innocent tau. couvrir la honte de flionime.
t te n
Pour coitivrir notre honte,, il sac# *
Dieu, sactifie
cfuetTe
plus tard! son propre Fils,, afin
ha
puissions être “ revêtus du Seigiieuirp te f
Christ ” ( Rom. 13/14 ; ( GaU. 3/27 > ai tei
N’aivO'iis donc jamais lioate' de
i te
gile de Jésus-Christ qui couvre def^*~™a
ments, blancs notre
nadîSe.
(
oia ia’na i te Ap0:e.3/18).
huru taa¬
ta atoa. I riro noa’i te evanelia ei maheaituraa na te Ati-Iuda e ei mea maamaa
mau
son
riiumanilSé''
et les
mana’o o Ici irifihîa-mcti
TUAROI PARAU:
:
..
man
roto moi i ie hoè
no
dé'
celle
me
te haamâ
sdn
1er la nudfitê de
ohipa ano’i tatemana’o taata e faattipcij'nei.
E
vahiné paari tiaraa i
Maintfenanf Fhomnie a
tapa’o
tano ia
(Tui.
(imiie- de /a page 1, colbnca/e g.
tià iâ haruhia teie i’oa ei tamaru,
i te pae
patoiraa!
I reira to te hoè
e
e er reva no te tahi pae anaè, ei
i’oa faatai-ava i te patu faataaè i ropu i
te taata e i te pae politita, i te jiae ohipa
ei
pahono mai. Ua mamu
te hoè i
“aito
Eita
te àpi 1 ana’iraa 2)
no
hia te hoè
tou
POROTËTÀ^M
VEA
2
iamâ
a‘oaf
mau
Telh
Âclamez le
Sei§ne ifRAA.
laaiiiÊ
aita oia i haamâ
la faa
i te mau tahitoliitoraa, i te mau vahavalî nous est précieux d’entendre de
Inaha. teie te auraa mau no teie i’oa :
iee 1 1
liaraa, i te fare-auri e i te mau polie rau
en temps des voix venant du
e Pipi no lesu, e paeau no lesu. Te Che¬
ta’na i farerei no taua evanelia ra. “ Aore
dehor^j^^^
tout lorsqu’il s’agit de témoignagr.
risetiano mau, O te taata e te nunaa ïa
hoi au i haamâ. ” No reira i tia’i ia’na ia
brants et vivants c®Baime ceux
:tei apee maite ia lesu na roto i to ratou
papai atu ia Tinioteo e: “ Eiaha e haamâ
avons entendus le dimanche 1®'' ni^V
mau haapaoraa atoa.
i te parau o to tatou Fatu, e farii atoa ïa
E mea tano anei ia parau tatou e, e fe¬
Temple de Béthel et à la Radio,
oe i te polie o te Evanelia nei i te itoito
nua cherisetiano mau o Tahiti i te taü hopar M. le Pasteur Lacheret retourii! vai
o te Atua ra. ” (II 'fiiii. 1/8)
Calédonie.
;
pea nei? A hi’o tatou i te huru o te haaaoraa
MANA‘0 1 : Te haarnâ, o te hoè ïa
VOICI une rapide esquisse du
pa’oraa i te Sabati ta te mau tupuna Che¬ enemi puai no te Evanelia.
pu
risetiano i faatura e i faataa no te mau
qu’il a donné à Béthel sur le Psauii
!»
1“ Te haamâ, o te enemi ïa no te AROHA. V.
1-7, et le Psaume 150.
ohipa pureraa e te mau ohipa aroha, ei Ehia taata tei haamâ i te
teote<
parau atu, e i te
“Louez l’Eternel” ou selon cei
haamana’oraa i te mahana i faatia ai te
tauturu, e i te faaitoito i te hoè taata èè i traductions: “Acclamez le Seigneui ANA‘
Atua ia lesu i nia ei arii hoè roa no Ta¬
rotoi to’na mau fifi? Ua haamâ no te mea
On dit toujours qu’à Tahiti on (t te e
hiti mà nei.
aita i niâtau. Aita’tiira te taata-tupu i aro- si bien. Allons voir si cela est v 0.4e
Ehia taata (iherisetiano tei haapa’o i te
hahia.
nous soumettant au jugement de aau.
Sabati i te tau hopea nei ? Nehenehe anei
2° Te haamâ, o te enemi ïa no te MARA- rôle de Dieu.
mau
ia parau faahou e : e paeau no lesu, e e
MARAMA. No te haamâ i to ratou pouri,
pipi 110 lesu? I te mau vahi atoa ratou, aita te tahi mau taata i haere i te mau haa- P La création toute entière chante la^ in ha
aita râ i pihaiiho i to ratou Fatu.
fAua
piiraa taio e te papai, e aita’toa i tae i te
Dans l’harmonie universelle
I te 1 no Me, Sabati Oroà, ua amui-hoè
j
mau haapiiraa faaroo. “E mea haamâ”
chaque création de Dieu chante
q
te tahi pae i te Fare-pureraa, ei haama¬
te na reira mai ra ratou.
tie. Ici aussi: le récif, le vent dans
na’oraa i te Mana e te Aroha rahi no te
3“ Te haamâ, o te enemi ïa no te PAI- côtiers, les montagnes, tout acclaij.^Fatu, na roto i te Oro’a Mo’a. — Teiliea
ETI. Ehia tei haamâ i te amui-faahou Seigneur. Le “ Diadème ’’ chante, liiij
p
ïâ te tahi pae tei mairi i te i’oa Cherise¬
mai i te mau pureraa e te mau putuputu- les merveilles du (Créateur.
aaara
tiano i nia iho i ta ratou mau pupu e ta
2° Dans ce chœur qui loiieTEternel,
raa paieti ta ratou i haapae iiiaoro no te
j.g j
ratou mau ohipa?
tahi tuniii. Ehia hoa no rapae tei haamâ me doit tenir sa place.
' tgote
la feruri mailai tatou e tia’i, ia au to ta¬
Est-ce que à Tahiti beaucoup d’hof nom
i te aiiiui mai i te mau oliiiia o te liiaroo
tou haerea i te feia o tei mairihia e te i’oa
chantent encore la Gloire de Dieiltum
i te vahi ta.ratou.i ratere mai.
hanahana roa : Cherisetiano, oia hoi : te
na
te
mau
heleni paari,
.
.
..
.
,
.
“
,
paeau no
lesu.
(Taî’o atu te tuâtiraa i te api 3 - anairga 1)
ri-
(voir suite page 8,
cQtonnP^-
POROTETANI
VEA
Ne chante-t-on pas souvent faux ? C’estMANA‘0 OPANI : A hio ia lesu. Aita roa
ana’iraa 2)
à-dire
pas à la Gloire de Dieu, ou en s’é¬
oia i haamâ i te faahaehaaraa ia’na iho e
mtte' Gteiiaamâ, o te enemi ïa no te ORA. i te faariroraa ia’na iho ei taeae no tatou coutant soi-même, voulant à tout prix
!tplus;
J
e^amâ nei te tahi feia, tel hara, i te (Heh. 2/11). Aita oia i haamâ i te mau faa¬ faire percer sa propre voix et se glorifier
soi-même ou son groupe?
om espifi faahou i te orometua e te mau hoa
inoraa ta’na i faaoromai no tatou.
Notre chant est alors comme un instru¬
lè' m®nsttal: e te haamâ nei raton i te fa‘iraa
No reira, eiaha tatou e haamâ la’na e i
ment
mal accordé, ou comme une cloche
ca' efi liiara e te tatarahapa ia noaa faahou
to’na Evanelia. Hoè noa iho haamâ ta tatou
fêlée.
ion te ora e te tiama. — Te haamâ
e haamâ, oia hoi te haamâ i mua i te Atua
La moindre fêlure fausse le son harmo¬
tiDiem,
jnei te tahi pae i te ohipa haapae i te e i mua ia lesu no to tatou mau ino. Luka nieux
d’une cloche.
ïcliera tltaero, no to raton matahi i te man ta- 9/26: “O te taata hoi e haamâ ia’u e i ta’u
nei parau, e haama’toate Tamaitia te taata
Cette
fêlure : c’est le péché, le désac¬
[itoraao te man fetii e te mau “hoa”. nei ia’na... ”
cord
avec
Dieu, l’orgueil, l’impureté, la
ittie' imiTeîhaamà, o te enemi ïa no te TAdésobéissance.
ôté'e quElt^A e no te AUTAEAERAA. Ehia
eu! fit à
MAU PARAU RII API
3® Aucune réparation ne rendra à la clo¬
Ifare a tei ore i amui mai i te man pnnenis; defcwraa UI-API haamanhia ei maitai no
che fêlée le son pur quelle avait aupara(Haapotohia)
vent.
1!)..
1. L|a haamâ raton no te raea aita raton
inocent
— Inaha, e mea ohie te amniraa
Il faudra briser la cloche et la refon¬
Paroika-pû: E 3 orometua no te Sone.
I te mau amniraa ohipa ino. Aita ïa
dre entièrement.
taiete-Metua tei fariihia i Siloama i te 1 no
il SÆicf * haamâ i te reira.
Ainsi notre cœur et notre vie fêlés doi¬
Me, i te taime pureraa avatea, e i roto i
atin
vent-ils
être brisés par Dieu et recréés.
te
hoè
oroa-tamaaraa
i
Ebene-Ezera.
ü
cfue^Te haamâ, o te enemi ïa no te PARAUOu
M.
JACOT
te
tahi
tei
hoi
mai
mai
Farani
appelle cela la conversion,, la trans¬
eignenrP te PARAU-MAU. Ehiataata mana‘o
formation totale: la Nouvelle Naissance
.i3/27 ) ai tei mamu noa i roto 1 te man apoomai i te 27 no Eperera. — Noa’tu to raua
jite' de îf i
*^ahi man putupntnraa, i mua i here rahi i to Raiatea mâ, ua haapae Jacot qui a fait dire à Paul: “ Ce n’est plus moi
nivre
® i
i
taata no te mâ i te toroa Perete no te mono ia LEVIN c|ui vis, c’est Christ qui vit en moi.” Gai.
2/20.
mâ o te ineine no te hoi i to raua aia.
( Roîï^ Jiaifaroraa i te hoè mau mana‘o hape.
Ce n’est plus moi qui chante, c’est Christ
kaniâ te taata maitai i te faaite i to’na
O M. Lacheret te tahi manihini tei faaea
a'o afaro, e totova nei ïa oia i te maitai.
qui chante en moi, et le Christ chante
poto i rotopu ia tatou. Ua faaroo te tahi
juste
à la Gloire de son Père.
Te [haamâ, o te enemi ïa no te HAA- pae i ta’na parau i roto i te Radio, i Bethel
AÎA-FAAROO. Ehiataata porotetani e i Siloama. E hoi atu Lacheret mâ i Ka- 4" Conclusion : C’est par cette refonte seu¬
laamâ i te patoiraa i te mau tere eiâledoni no te rave faahou i to raua toroa lement que nous trouvons notre vraie
la faatupuhia e te tahi mau Haapaoei Pni no te Haapa‘oraa Porotetani i reira.
jilace dans la Chorale Universelle qui
ndredej, .-:.
f
•
ee I roto i to raton man ntnatare e i
acclame le Seigneur. C’est la place du pre¬
Ua
faaite
atoa
M.
LEVIN
i
ta’na
mau
lu dehoii,,
atou man amniraa. Ehia taata poromier
ténor, celle du fils aîné qui chante
noignaj,^.
j
faaafaroraa i te man poroiraa rii hopea. E reva LEVIN mâ i
l’Alléluia d’un cœur plein de reconnais¬
te 6 no Me. Ua ite te nunaa porotetani
he
^
haaparare-noa- i te manuiaraa no to raua faaterefaa i te sance, le Chapitre 12 d’Esaïe: le chant
ei faainoraa i ta raton iho Haapaoraa
Haapiiraa-Tamaroa e to raua here rahi i joyeux dé l’homme pardonné et régénéré”.
“Plilelam?
(Tuàtiraa no te apî
olbnsbe
2
-
-
,
,
J
.
,
,
,
»
.
,
,
.
ü,
•
.
.
j.
te
retonriii^;'
50
le
J
Qy
Hyai atura te hoè mau haamâraa ei
aoraa i te mau maitai ta te evanelia
tumn no taua hnru haa-
Psanm*^^^’^’ ^
ra,
,
non
cer
îo te faaroo paruparu ïa, e
to ta-
teoteo.
SeigneiiiANA‘0 II: Teravea e vî ai te haaihiti on (r te enemi no te Evanelia.
la est V 0 Ae mana ïa no te Evanelia i roto
lent de laau. Eita taua mana ra e otohe i mua
man fifi no teie nei ao. Eita anei e
hante Uv
Atua, tei faatia ïa lesu i
o
ia haavî atoa i to tatou haamâ faufaa-
Anaa taua
-h^* ^
2hante
^
mana ra, e
rahi atu ai te
haamâ, e rahi atu agi te HIA-
parau-tia e te maramarama i
nt dans
^^mâ i te pouri e te mau mana‘o taata.
ut
acciaij^j
hinaaro i te ORA i te haaîante, liiij
haapae e i te tatarahapa e te faa^
aaaraa.
Eternel,
lg Evanelia
teoteo, te
pouri, te taiâ,
e
haavî papu
te paruparu
oup d’hol nounou i to tatou iho ora, oia hoi te
de Dièiii tqnui no te haamâ, enemi no te Eva-
3,
coionn^-
mau
rahi te
e te mau metua. — E rave
Paroika ta LEVIN i faaoaoa
tamarii
mau
ohipa maitatai e te mâ
ta’na i faatupu na roto i te mau tere no. te
ui-apî ta’na i faatei'e. — Te oto atoa nei te
aua-pipi i to raua taa-ê-raa, no te mea ua
riro raua ei na puè hoa here no te mau
na
NOTRE
roto i te mau
pipi-orometua.
Paroika apî i Taunoa: Ua tomohiate
fare putuputuraa no te Amuiraa LEBANONA, i te 9 no Eperera 19.55. — Ua haamata te ohipa i te 21 no Setepa 1954, faaterehia e na Diakono-tauturu e piti, oia
hoi Teura
e o
Tauarii.
Apooraa DiaPapeete e to te aua-pipi i te oroa
tomoraa. Na Nazareta te himene tomoraa.
Na Tauirarii, diakono vahiné, i taviri i te
opani. Na to Mesopotamia te himene fariiraa i roto i te fare apî.
Te ohipa faufaa rahi matamua tei ravehia : o te haamauraa ïa i te BIBILIA.
Ua amui mai te Paroika, te
kono
no
(Taio i te tuàtiraa i te
apî 4, .anairaa 1)
Le Dimanche
JEUNESSE
15 mai 1955 marque une
importante pour les mouvements de
paroisses protestantes de
Papeete: Siloe,BetheletNazareth. A9heu¬
res, par un temps magnifique, a lieu le ras¬
semblement et l’inspection des Louve¬
teaux, Eclaireuses, Eclaireurs et de l’Union
Chrétienne de Jeunes Gens. Ils sont placés
derrière le Temple de Paofai, tous en uni¬
forme. A 9 h. 1/2 ils entrent au Temple en ;
bon ordre, conduits par leurs chefs et rem¬
plissent tous les bancs du centre. Les gar¬
çons des Ecoles du Dimanche sont déjà
plaçés “côté montagne” et les filles “côté
date
Jeunesse des 3
mer”, et le culte commence.
C’est le Chef-Aumônier Adnet qui le préside-en uniforme lui aussi — . Quel beau
spectacle que- cette jeunesse en costumes
seyants acclamant le Seigneur : d’abord par
(voir, la suite page 4-2'^ colonrlh)
i
.-/il
.
.
•
;
■
•fÿ
I
POROTETANl
VEA
4
■V
(Tuàtiraa
te api 3, anairaa 2)
no
Teie te faaauraa: eita te hoè
maa,
pahi a[)î
e
nehenehe ia faatere-iioa-hia, e aitato’na e
aveia, oia’toa teie lare apî o “ Lebanona ”,
eita e nehenehe ia faaterehia,
aita to’na e BIBILIA.
mai te
mea
92/12,11^.
lariiraa i te pae tino, na
I mûri aè i te
haapa'ohia te tuaroi ( I Arii 5/6 ), e te hoè
aul'auraa no te tauturu i te ohipa a “ Lchauona ” ( l'aaitehia e ParCnoa or. tauturu ).
Paroika reofarani : BETHEL: Ite mahana Tiàfaahouraa 1954 ua himene te Amuiraa-Himene i te hoè himene otoraa
navenave
Inaha,
roa.
ua
hamanihia hoè
“Disque” (pehe-upaupa) no taua himene
ra, ia nelïenehe ia tatou ia hoo i tana laoa
faufaa rahi
i-a,
ei tauturu at;;.' i te j)ati!raa
himene
Donald, Climat, Phocéa, Lec-
fare-pure na roto i tehoo-ma. i teie
io
Conscience. Te hoo
pureraa
Tini
e
:
20 tara ïa.
Ua haaati te pupu tamarii Tinito no te
Haapiii'aa-Sahati ia Moorea, ma te tapae-
raa’tu i te mau Paroika atoa.
Ua riro taua
ei mea oaoa roa e ei
faaiteraa e : Ua hurihia i raro te patu faataaè i ropu ra. Na to tatou hoa o KKSang,
rnaii
farereiraa
ra
orometua-haapii tamarii, i aratai i taua
pupu ra, tei afai i ta’na mau himene e i
ta’na mau peu maitatai e rave-rahi i
i te mau paroika no Eimeo. Eita e
ia raton teie tere paieti.
roto
moè
vai-puè :
I teie nei to tatou ite-papuraa i te huru
o te mau ati ta te matai rahi i faatupu i
Maiao, i Rapa e i Niu-Kaledonia mà, i te
pae matamua no teie matahiti.
l Rapa : (faaitehia-mai e Tumaurahi, Auvaha-Paroika). Ua ninahia te tahi hiti no
te oire e te pape-puè. Ua parari te tahi
mau vahi i uta e ua faa’i te pape-puè i te
tahora-pape i te ofai e i te repo. Aita e
hiroà laahou to te anavai, ua aifaito noa
te anavai e te oiré. Te vahi tei ninahia :
mai te lare o Pupure or. e tae noa’tu i te
fare no te Tavana tahito, tei farii ia orua
i to orua taeraa-mai i Rapa nei.
Te matoM rahî e te
rahi. Ua tomo te pape na
roto i te mau fare, e ua faaî i te vari. Ua
horo te mau taata, o te mau manu anaè
E ati riaria
tei riro i te pape.
pape-puè i te hora 7 i te
pô. E mea iti te mau vairaa maa tei toe.
Ua parari-mai te mau aivi e ua.tapoi i te
mau vairaa maa i te ofai. E ati rahi roa,
a tahi ra a tupu ai i nià i te fenua nei.
I Maiao : Ua tupu te mata’i rahi i te 5
no Tenuare, i te poipoi i te hora 7. Ua
parari te tahi mau fare. Eita e nehenehe
ia haere i mua... Marua noa te mau tumu
uru i raro e te mau tumu haari. I te pô
ua puai roa. I te 6 no Tenuare uà haapa’o
Ua haamata te
matou i te pure
âhoàlio ma tè haapaeraa-
Huru haere
ahi...
au
i te Sahati i marû ai.
NIu-Kciledoni
e
noa’tu i te ahi-
atui-a te matai.
E
(Beniamina or.)
: Ua papai mai
LIfou
o M.
Dollfus, e ua roohia
matai-puahiohio. I Do-Neva, te
pù no te haapa’oraa, ua ino te mau faaapu c ua riro te mau puaatoro e rave-rahi
i te vai-puè, tei tupu taùe noa. I te motu
rahi i l|.ifou, ua rahi atoa te mau ati ta te
vero i faatupu. Aita rà te mana’o i paru-
orometua
te
raton
NaM. Adnet te a‘oi'aa: Salaino
mai te poipoi e tae
e
te
paru.
lubâlê 54: E 54 matahiti to PIENERE
MOEINO, Diakono faatura i FaAAHA
(Tahaa) mauraa i roto i te faaroo. E 17
leurs Chefs et Présidents qui
parlp
France le mois de Juin pour
“Jamboree” et au 100
anniver
la création des Unions Chrétienne!
nés Gens.
ass^
Doivent-ils rester mélancoliqiK
regarder le bateau s’éloigner coi;
disciples demeurèrent les yeux
ciel? Non, “.SursumCorda”.
fap
O
.
.
En l’absence des chefs attitrés se
ront les jeunes compétences qui
liront resjmnsahles
les chefs de demain.
à leur tour
o
Le Notre-Père, prononcé ensein
mina ce ])eau service
a
Dimanche de la Jeun
matahiti to’na mauraa i te toroa taeae, e
Protestante à !V1akî3
Dia¬
A l’occasion de la visite de l’Unil
tienne de Jeunes Gens (U.C.J.G.)
ete à la jeunesse de Makatea qui
37 matahiti to'na mauraa i te toroa
kono. E 74 matahiti to’na
i te aroha
a
paariraa, naroto
te Atua.
Mataiva (Tuamotu); Ua ani mai te
Amuiraa Porotetani no .\Iataiva ia haamauruuru te Vea i te mau hoa Kanito e
Betania tei tauturu puai i te ohipa farepurei’aa. Teie to ratou mau ioa: Tematuanui Tama; MataiaVairau ; Roimata Tahua ;
Rai a Hirigna, Mauimoerai; Ruia Relias;
Teroro Tuteraipuni; Niva Hotu; e Faarii
Taharia.
Rurutu
:
Ua fariihia te Tavana-Rahi e te
i roto i te mau fare-pureraa e te
fare-putuputuraa ma te pure. la au
i ta’na anii'aa, ua apee atoa te ui-apî no te
Sotaiete-Haapae i to’na tere haaatiraa i te
mau
apee
mau
fenua.
Heremona: la
too 4
au
i te ture,
ua
tuuhia
pipi, tei hope to ratou tau haapiiraa
4 matahiti i roto i te aua,
i nia iho i te mau Paroika ei
e
e ua
tuuhia
haapaariraa
i te faatereraa no na matahiti e 2. O Parenoa mâ iTaunoa ; o Taivini mâ i Mataiea ;
o Maiirerc mâ i
Raivavae e o Taiimata
mâ i Rapa i te taime e roaa ai te faurao. —
Ua monoliia ratou e na pipi too 4< Wil-
fred Taie, Panai,
Mihuraa,
e
Teriivaea.
sieurs jours à la joie de tous, les i
tâtions religieuses du Dimanche20j
laissé un souvenir tout-â-fait récoi
La journée, très lumineuse, f
7 h. par un culte en français, pre
Monsieur Adnet, aumônier de la .l|
Ce culte fut suivi par l’Ecole du D|
qui continue à être particulièreii
rissante à Makatea.
Qm
Avant le
grand culte, lajeunesseite tal:
groupée près du temple, a pu
;
avec joie et étonnement au défile " ^rj’
sionnant de toute lajeunesse de lai
ete,
de Makatea arrivant des différenl
Le l""'groupe, habillé en gris, étiT
par les jeunes gens originaires dRtëâh
de Makatea et des lies Sous-le-A mai
Le 2™' groupe était celui de
les hommes en shorts et hlousoii|
bas blancs et calots noirs...
lesî™?jî^'
uniforme kaki et foulards.
en
puis par des cantiques en français ou taliitien chantés par les divers groupes.
Le message est centré sur l’Ascension
dont la date est toute proche : “ Il vous
est avantageux que je m’en aille ” .Tean 16/7.
Que vont devenir sans leur Maître les
pauvres disciples, faibles, lâches parfois,
insuffisamment instruits semble-t-il pour
l’immense tâche que Jésus leur commande :
Faites de toutes les nations mes disci¬
Eiifa
f®
Composé d’une jupe bleiij
tume
blouse blanche et d’un feutre bleu
.
.
Le 4®"'“ groupe arriva au son
le Psaume 117 dit ensemble à haute voix
..
Le 3
groupe, celui de l’Unii c
^
tienne des Jeunes Filles, était ' atu i
ravissant. Nous aimions beaucouf! j-ave
T
( Suite de la 8° page, 8'^ colonne)
Ei
■
,
de;
pette. C’était le Boy’s Brigade jî
.
1
.
te c
rail.
j®'
les jeunes gens des Iles Cook, ht
kaki et coiffés de calots noirs. Ils 1 èiaelu
une forte impression de netteté t
cipline.
j
Lorsque toute cette jeunesse t ''v .
tassée dans le Temple, une granf ^^^
de la Paroisse ne trouva plus
dû rester dehors, ce qu’elle
acceM^ ^
leiirsj de bon
cœur.
C’est S.
Raapoto, pasteur de
charge de la Liturgie. Laj
tion sur Exode 1/22, appelant ’
ples.”
au grand œuvre du sauvetage dei
Mais Jésus parti leur enverra le Con¬
nesse, fut donnée en tahitieii par !
solateur et le grand inspirateur, l’Esprit
L’après-midi, avant le -Conseiç
j
Saint qui accomplira toute chose.
cres, les 6 groupes de Jeunesse) ;
^
Ce message contient une application im¬
participèrent à un “ tuaroi ” surf
^
médiate pour les E.U. et pour l’Union Matth. 4/4.
R®
“
Chrétienne dans les conditions actuelles.
Eux aussi vont perdre momentanément
qui
se
Imprimerie Elie F. Juventin
Fait partie de Vea Porotetani 1955