EPM_Vea Porotetani_195505.pdf
- Texte
-
’Ie 5ô
Iques-unf
ME 1955.
rétienne
jltats ob
ii fa
ont
'ix
ans
voisin,
ssaient
ions
e
CO
représ
es
;
prisoi
l'a bah
les
urs,
I
ouvaieni
’ng ; des
femm
de
de ch(
jx
ence
:s
;rie bois
seuleme
élis
WA
Porotetani
des’,
aire
vivaj
J
ËB, opoà faahaHahanaraa
rqS'pi'H i te ohipa a te taata.
bout, lej!
que lajte|au hopea iiei, ua faataahia te 1 no Me
^ohipa ravehia e te
E'mea maitai ia faaturahia te mau raveraa
1)Te
II.
frangiée|no
—
Hoo i te
«.
Te huru'o te ohlpcs a t© tacsta î
murS a© i t© oraa o te harsa:
i to Satani faa-
oliipa maitatai ta
nei te taata i te ohipa ma te
rohirohi
e te taheraa hou “E
noa’tu e ohipa rima, noa'tu e ohipa upoo,
Chef.
ino
te
fenua
ia
oe...
e amu oe i te maa
.j^ ^ ohipa haehaa, noa’tu e ohipa têitei.
ma te oto, e tupuhia ïa te tataramoa, e te
;e^que lej
iho hurn ohipa tei ore i tura : o te
aîche. 1 ohipa ïa tei riro ei hamani-ino-raa i te taâta- motim no oe (Gen. 3/17). E mea iti té oaoa
qui dénj^. ’
e te mauruuru, e e mea roa te pcajrea.
passez;
—^
2) Te rave nei te taata i te ohipa ma te
)ut un
fàïou i te m(ma‘o o te Bibilia
au-ore i ropu i te mau fatu-ohipa e te mau
femmes!
ohipa a te taata:
tavini. Aore e tiaturiraa te tahi i te tahi.
ies 80 îii
^
I
.
is
.
,
te
-
prêt,
mit
BIBELIA
“ E tia ia oe ia liaa, e ia
unf^^SlPA A TE TAATA E ÏE
past^oâo 20/9:
égaire i/ta oe mau ohipa atoa
|iio ra”.
^•actuel4;phess.
^Wbliipa
foire
empF,.,^;
'S
“Te taata e ore e rave
eiaha atoa oia e amu i te
3/lü
ra,
i na mahana
:
bien sifc .V;
bruit et
o
celui deâ' bte matamua roa :
5 dans CW jhea maitai roa. “ Hio
it
Ipr'Te huru
te ohipa a te taata s
atura te
Atua
ta’na i hamani, e iiiaha, e
1/31). Ua ravehia
que ? phipa ma te oaoa e te hau e te maucoZowMjsru. Na té Atua iho i haamau i te ohipa
^
mau mea
sa
maitai roa.” (Gen.
ohipa ma te
iho na raton anae iho,
ma te aau feii i te taata-tupu. — Eliia taata
tei imi i taratou iho na roto i te rohirohi
e te haa no vetahi è ra, e na roto i te eia,
te haru, te haaxmre, e te taumiumiraa i te
taata tupu i raro?
Aita’toa te taata i haamanao faahoue;
o te Atua te Fatu man no te mau mea
Te
rave
nounou
atoa.
nei te rahiraa i te
i ta raton
No l'eira te mau
ino-raa e
Sil.
X-
tamai e te hamani-
tupu noà nei.
Te huru o te ohipa a te taata
keretitiano mau :
faatitiaifaro-faahou-lîia te mau mea ta
evoir de'
^ faariroraa i te taata matamua Satani i faaino, na roto i te faaroo i te
tiêre de
®
d iiehenehe
miineine ei faaearaa na ta’na man tama- Mesia. Oia atoa te ohipa a te taata. “Tei
eurs res
roto anae te taata i te Mesia ra, ua riro
fortifier
ïa ei taata apî. Ua ore te mau mea tahito
ice et la Te taata ei faaapu no te haamaitairaa
ra; inaha, uariro te mau mea atoa eimea
Nationa’^^ iho e i to’na Jutuafare. Ua manuia apî’*.
racialUe te ohipa. Aita e rohirohiraa, aita e
Te rave nei te taata faaroo i te mau
’e à la vbitapiraa, aita e enemiraa, aita lioê fifi.
ohipa atoa ma te aau parau-tia e te aau
rt à sonjl oaoa anael
aroha. Aita hoéfaalaueaita eJiaavareraa.
Père
dej
taata ei tiai no te haamaitairaa i te Te haamaitai nei oia i to’na Fatu i te rai
na roto i to'na taviniraa i te taata-tupu e
no te Metua.
rp /na mau î. Na te taata râ e tiai e e haamai(A taio i te tuàiiraa i te api 2 - anairaa 1 )
i. ,Àita hoê nounouraa e aita hoê feiiraa.
ta’na
^faa
No lehova te fenua e
E
Le frovail et
.lésus résume la
!a loi de Dieu.
Loi
en un
seul mot qui
englol)e le ciel et la terre; TU AIMERAS!
Iq Père de tout ton cmur,
et tu aimeras ton prochain comme toimême. Matth. 22/37-10.
Si vous aimez le Père, vous aimerez
aussi vos frères qui sont ses enfants. —
l’u aimeras Dieu
rave
peapea,
Dirccla:---/aérant.
PROVERBE ZOULOU:
L’enfant-au-venlre-plein dit à renfanUau-veiître-vide : “Sois heureux" »
PARAU PAARI: « Te parau nei te taata-amu-fei i te taata-amu-ape e:
“A Ihailoito, ia paia maitai oe” ».
arepurepuraa i te mau
te Atua i faatupu.
fc
M. Preiss,
matahili hoè: Uoe-ahuuu tara.
Ua faainohia na roto
s
ou
M-vrAHiTi
o te
portez en vous l’iiuage de
la retrouvez^ dans chaque
créature humaine. — L’amour ne connaît
aucune différence de races ou (ie sitifation sociale.
En aimant
Dieu* et
vous
vous
13/10 : « L’amour ne fait ]>oint de
prochain; l’amour est doue l’ac¬
complissement de la Loi ».
Cette Loi de l’Amour doit sanctifier no¬
Rom.
mal
au
profession et la vie sociale t iite en¬
tre
tière.
dans l’ace >mplis-quotidien, 'a fidé~
lité, le sentiment de la responsabilité,
le sens du devoir, le zèle et la bonne
L’amour nous donne,
sementde notre travail
humeur.
lO/K): « Celui qui est fidèle dans
petites choses est aussi fidèle dans les
Luc
les
grandes.
Eph. 6/7-9 ; Vous, serviteurs, sej-vez vos
maîtres avec afléction, comme servant le
Seigneur et non 2Jas les hommes, sachant
que chacun, soit esclave, soit libre, rece¬
vra du Seigneur selon le bien qu’il aura
fait:
—
Et vous, maîtres, sachez que vous
maître au ciel et que devant lui
avez un
il n’y a pas d’acception de personnes.
(C'est-à-dire que les maîtres devront ren¬
dre compte de leur attitude envers leurs
serviteurs).
(voir la suite page 2, colonne 3)
2
N'EA
POROTETANI
TE O^ÎPA A TE TAATA E TE
?:I03LIA
(Tuàtiraa no te apî 1 - ana’iraa 2)
maitatai atoa
te fennn. la
utuafai’e,
i tei
au
papaihia
ciiipa hoi matou
rave
hoa
e; “e
te Atua”
no
3/9).
puai i te
e
moe
i te
rive-ohipa te
mau
l'atu
mau
Paulo i papal i to
i mûri aè i te
pao maitai, e e utua ino to Le fatu
te tavini ino.
i
maitai
ohipa i
.
no
te
taata
e
no
te
mau
ani-
mua.
?
earaa
Apocraa Ralii Ekolesio Tahiti
I. l’e fariro l'.ei oia i te taime faaearaa
ci h(ianiaUaiv(i(i i ioiia iino !
Na l'oto i te tahi mau
—
ohipa rii
Papeete, 24
E hoa ino mà
Ja
ora
na
e
no
anaanatae, to’na ïa haamaharaa i te
rohirohi no te ohipa tumu. E rave rahi
!
te
o
to
tatou Atua.
Tomite Tamau, ia outou
te
vahi tei oti i te ferurihia
i roto i to’na mau
ra
e
mau
taua apooraa
putuputuraa i mairi
aènei.
üa
haaj)a‘ohia taua
vahi atoa ra
ei faaitoito ia ou¬
mau
ei haamaramarama e
tou i te tapea tamau-maite-raa i te
mea
maitatai atoa
te tara
moà,
i te faarueraa’tu i te
taupupu ai te ohipa
mau
raupa’i te ruperupe,
te maitai i ta tatou
e
e
e
haapa‘oraa
mau mea e
a to tatou Fatu hana-
hana o lesu-Mesia i
rotopu ia outou na.
la farii-niau-hia teie nei mau
parau atoa
i mûri nei ma te oaoa e te rotahi o te
aau
e
maitai ai....
...
.N" 6
No te haamana'oi'aa te
:
Apoo¬
Rahi i te faaueraa matamua a te Atua
i nia i te taata, oia hoi te ture o te
huka, te amuiraa’tu
ô mai ai oia
a na
“ E amu oe i ta oe
mai te hou i nia i to rae ”, e no te
hi'oraa e, e ua rahi te taata i roto" i te
e :
maa
paroika, o tei ore i haamana‘o i te
reira ture-tumu, e ua riro to raton faatau
mau
ei tumu
no
faufaa-ore
nei te
mau
;
to raton
no
veve
reira te ani
Apooraa i te
e
no
to raton
onoono
maite
mau orometua
diakono i l'oto i te
mau
e
te
oire atoa
ra
ia faaitoito maitai atu raton i te mau tane
e te mau vahiné,
,ia rave raton mai te
maitatai
oaoa,
hi atu
mau
i te tahi
faatupu i te
himene, te teata
mau
ne
quelqu’un
doit pas noij
'
les.
^
e
taa-è ai
mau
mau
amui-
ohipa mâ
:
no
te
faaî-faahou-raa
a manuia’i te mau
ohipa atoa.
No reira to te taata maramarama
haapa‘o-
maite-raa i te pureraa
no
no
leia
e
Sabati
te faaroo. Na te reira
mau mea
lesu: “E mata
te Parautia
e
e
te
mau
ponsabilité vis-à-vis de ceux qui soL
danger de péril par les fléaux
que sont la débauche, l’alcoolismeL
taines maladies, les concurrences
miques et politiques effrénées et brn|
L’amour est le grand animateur
tes les entreprises charitables, de
coopération et de la prévoyance so^
atoa, ia
na
na
au i te parau
i te imi i te Basite Atua...” Mat.
: Luka
10/45.
Nahea te taata pouri i te taime faa¬
ei
t
-
^
créant ainsi la fraternité entre les !
mes.
ià it:
Gai. 6/2 : “ Portez les fardeaux
des autres et vous
le/îà |hii
accomplirez aiiiirâ
loi de Ghrist”.
e,
t’a,è tî
Héb. 13/15: “N’oubliez
pas la biei to’m
et la libéralité, car c’est à de'e atu
sacrifices que Dieu prend
plaisir”. |[,hô i
sauce
A bon patron....
?
bon ouvritmai
orâ s
r
Le mot Patron vient de Pèi’e.
CoÆipu
t
père a de l’affection pour les sien,uai|ati
bon patron s’intéresse à ses
ouvrierSj^mm'f
préoccupe de leurs soucis et peines et,^ mto
un
la
téresse à leurs familles.
Le
faafau-
6/33. A taio atoa
earaa
^
ora,
i te taata
ohipa
discipline sociale .îuslLj^j^^
L’amour éveille le sentiment de
ohipa anaè.
faa i te
,
l’explof^.^^.
contre toute
te sport e te ta¬
haùtiraa mâ. Eiaha râ teie
O te tuhaa rahi ïa
j
L’amour est opposé à
immorale des faibles et ojiposé à la A
II. Te faariro nei oia i te taime faaea¬
raa ci haamaitairaa i to’na varua!
raa
ohipa
te
e
te rohirolîi. Na roto i te tahi
m,au ohipa
rii i te utuafare, te taioraa i te tahi mau
raa
i te hoè
ohipa mâ,
mau
No te faaue a te A.11. a te mau Ekalesia Tahiti, te faaite atu nei
matou, to te
na,
marna
te
e
Atopa 0381.
outou i roto i te aroha
Si
1
Nahea te taata paari i te taime faa¬
PARAU TAAMU TAHITO
travailler, il
“
Dlj,// a
1, colonne >yidhc<
homme, quelque soit sa condition
(fg
vêtement, la “dignité” de ^’homr.
supprime les rivalités et les luttes L
e
mala tavini i te taata ; ei taime no te haamaliaraa i te rohirohi e te faaitoito-faahou-raa i te tiim e te varua no te tuhaa
liaapii atoa Ie.su i te uaoraa c ; () tei
haapao maitai i te mea iti ra, iia haapao
maitai atoa i te mea rahi..
(Luka 16/10).
—
:
page
manger”.
na
ei
Ua
Te
pas
mahana e ono e aore ra e
pae. Na
te Atua iho i haamau i te taime faaearaa
to
e.
II Thess. 3 40
e mauru-
tia’i. E taoà maitai
te taime faaearaa ia oti to tatou haa
roa
to te tavini haa-
e
( suite de la
ohipa.... nahea tatou ?
là faaea rii tatou
ohipa e.i te
Ephesia: (E])h. 6/5-9).
E utua mailai to te fatu
e
L’amour reconnait et honore daiL
faaitoitoraa ta
mau
LE TRAVAIL ET LA LOI DE
ai te Atua ia raton...
uru
2)
'
ohipa
ruperupe ai to raton mau
nehenehe apipiti ai to ra¬
haapa'oraa te reira
ra.”
Eita
e
e te mau
e
ton pae tino e to raton
pae varua atoa.
O te lioè ia
(IKor.
Te haamanao atoa nei oia i te reo
e:
“Ear.)'! te tahi i ta te lahi ra
hopoia e
na rcira i te faatia ite ture a
te Mesia
(Gai.
ohijui faaapu,
mau
sens
devoirs
de
ita r£
àüài
responsabilités et de(
l’ouvrier est plus fort l
ses
envers
la tentation de
te h
ramasser une
...
fortune
ppj,
jouir égoïstement.
te ^t
Par un salaire juste, une attitude
ej[ou i
fiante et affectueuse, il donne un
sensja ô £
noblesse et de dignité au travail le
[ita [ro
en
I. Te faariro nei oia i te taime
fraearaa
humble.
faainoraa i to’na tino
Le bon ouvrier respecte et s’attachei™ i ti
bon patron. Il s’adresse à lui avec
cité et confiance et ne se sent ni inférie|? du
ni dupé, ni exploité. Il
!
Na
roto ile mau
ohipa maamaa e faateimaha faahou oia i to’na tino tei rohi¬
rohi i te ohipa tumu. Na roto i te
inu-hua
i te maa-taero, mai te mahana Maa
atu,
e na roto i te oriraa e te
taiata, e ao te
pô, lia pau te moni e ua pau te puai ia
tae oia i te monire. Ua mauà te taime
faa¬
earaa.
IL Te faai-iro nei oia i te taime
faaea¬
ci totovaraa i .te varua !
raa
(Taio i fe.tuàtiraa.i.teapî 8, anairaa fMi
[
oe
il
simi| ®
comprend aiiihil. 4.
les difficultés et les soucis de
son
patrkaea..
qui est chargé de lourdes responsabilité ijah
surtout en temps de crise
économique.) i te
Le bon ouvrier qui a un bon
patr^,;;;g"~.
ne se laisse
plus entraîner par la proG
gande astucieusement faite et entretentllâ 6
par des agitateurs, politiques qui pousseS ■
au mécontentement, à l’envie et
parfeja tup
à la haine.
,
u
aiu
IDE
Dll;-/ aè i te ohipa,
'olonne
no
pas noi!
[
,
d’un
répondra : Il n’y a pas de loi !
précisément, il n’en faut pas, car elle
ne ferait qu’embellir une façade branlante:
celle d’un Christianisme sans conviction.
tional. On
i te
^ pureraa,
Mais
pmuîraa i te mau
^‘^^’^‘(a||iâ etetura. To’na
s uttes
és à la
^ ®
k
te maa taero ïa,
taiata, e te perê, e
atoa nei oia i
ohipa tino atoa
•i’'^"‘’*ji:au
qui
so^
de ^Association Internationale
d'Ouvriers Protestants :
no’na. A riro atu
En Océanie,
jinau faaîraa^; ei mea faufaa-ore.
tatou ei taatn pouri, ei tnatn
eaux
3olisme|jg
ences
sï et
Nouvelles de la Conférence
1'^j^j.Q
ent de
i
bri]|
gjj-g haapa‘o-maite-raa i te mau mea maramarama anaè tei au i te
i te tino e te varua ei taoà faahiahia roa. Eitotova i taua mailai ra, e ohipa luaamaa te reira !
g
'
.
,
te
soj
-
,
,
de
înce
rà, na roto i te haamoàraa i te
maramarama
Atua tei horoa ia tatou
uteur riA
es,
ma 11 a RA
;
Coii'upu atura to’na pererau, e roroa’tiira,
les sieiijjai|atoatura, mai to te manu ra. Oaoa
ouvriers!! iiîora oia, e teoteo roa’tura oia, i te
îines eti>
t^hi P^^ ià e pererau mai
ia
te huru.
^ maoro i te maùe-haereàuàu-noa-hia’tura oia e te otaha e te
dei*^^
lus fort ’
)rtune
^
P*i
manu
haere tai. Hoi
atura
i te pure :
roto i te miti, e na ô atura
e, aroha mai
titude c'iou i toù pererau”.
te
^tua
iaù
e e
haapoto
un
sensfa 0 atura râ te Atua i te a‘o ia’na :
'^ail le fita [roa e tia iaù te rave faahou mai
oe
.
iho i ani
onoono.
Aita
oe
i
mau-
huru iti tahito ra, e i teievec sini); à
tapea i ta oe iho i ani mai, ei
i inférieli 110 to oe mauruuru-ore ”.
rend aii'hil. 4/4 ; 12,13 : E oaoa i te Fatu, eiaha
5on
patilaeà... E tia iaù te iti, e e tia iaù te
msabilita i:;àhi... e tia iaù te mau mea atoa
omiquej i te Mesia tei tauturu mai iaù ra ”.
on
pah-f-rr^fr—
■
’attacheru
mtreteni^hâ
i to
e
oe
totova i ta outou mau aio !
i pousseï
et
aiu i teie tau. Mai teie te huru
:
te
animala
:
te aiu. E vaiiho ra ra¬
aiu i roto i te rima no vetahi è no te haere i ta ratou mau ohipa
taiata. Eliia metua tane atoa tei faarue
taùe noa i ta ratou mau valiine e te mau
aiu no te rave i te valiine api. Ua ati
to ratou ù ora na
tou i te mau
atoa hoi te mau
taniarii.
mau
Chrétiennes
de Jeunes Gens :
10.000 délégués et visiteurs seront à
cet été. Les inscriptions, venant
Paris
ont déjà dépassé les 8.000.
espère pouvoir envoyer un délé¬
de 22 pays,
Tahiti
gué à ce
centenaire.
*
A
★
★
^Académie des Sciences
et
Le
Morales
Politiques :
pasteur M. Bœgner,
président de la
Fédération Protestante de France et pré¬
sident de notre Mission, a présenté un
Académie sur les efforts
Œcuménique des
Eglises Chrétiennes dans la recherche de
rapport à cette
faits ,par
le Mouvement
L’Evêque-vicaire catholique ro¬
G. Chevrot, de Paris, affirma
que, malgré son abstention du Mouve¬
ment (Ecuniénique, l’Eglise Romaine sui¬
vait ses efforts avec sympathie et dans là.
l’Unité.
main, Mgr.
jirière.
*•
etene anaè ïa !
Ua faaorehia te uumiraa taniarii i te
tau i vai pouri noa’i te fenua, e inaha,
te tupu faahou nei taua peu riaria ra :
ua uuniihia i te pae tino e i te pae varua.
E
peu
*
*
Protestantisme
en
Amérique Latine :
Conférence Luthérienne d’Amérique Le
La
latine s’est tenue au
Brésil, réunissant de
délégués des Eglises d'Argen¬
tine, du Brésil, du Chili, de Bolivie, du
Mexique, du Pérou, de Porto-Rico, de
rUruguay et du Vénézuela.
Le Comité de la Fédération Protestante
nombreux
Ei faaafaroraa.
: Ua faaitehia i ro¬
Eperera, e hoohia te buka
BUKA-HIMENE API
to i te
Veà
liimene
apî i te moni ra e 5 tara.
no
Ua hape
teie pororaa no te mea aita i papu te
raa moni e paii no te ijuka hoè.
Te tiai nei tatou ia tae mai te mau
e
parfcfa tupu pinepine te ati-pohe no te tahi
U
la fanau te tahi mau va¬
hiné i to ratou aiu, eita ratou e horoa i
mau
et croissent.
mai
taote. E ia pan
:re.
parmi la population de langue française,
des Syndicats Protestants se sont fondés
faito i
te tano-ore te
■
joarmi les Papua comme
Centenaire des Unions
làaamuhia nei te mau aiu i te ù-punu
liaapiihia e te mau
oioi te û-punu, te faaià iti te marara, mai te manu iti ra amuhià nei ratou i te pia. Tupu atura te
eaux lefia
jliinaaro oia i te maùe ra. Parau- faaiiimourua.
rez
aiiifra e, aita to’na e pererau i mutaa
Ei faaheeraa, e ravehia te raau-haari.
[a, jfe tae aéra i te hoè mahana, fm atura Teie te faito : e 4 opaa, e raoere metuas: la bief to’na nohoraa i raro iho â i te miti.
puaa, e te ina, e te tiàtià-mouà. E faaîst à dc'e atu oia i te Atua, na ô ihora oia e :
hee atu ai, e i te hopea, ua polie te aiu !
isir”. ,.hô mai i te tahi pererau noii, mai
Ua papailîia : “ Eiaha roa e iaparahi
^te _|nann atoa r_a. Ei reira vau e ite
noa i ie taata
itai'lai i te rahi o ta oe ohipa i haniani,
ouvriÊ orà atoa’i au i toù mau enemi ia àuTeie te tahi peu tei ore i iteahia i ô te
ittai ratou iaù ra ”.
tre les !
iés et
n’a pris l’ini¬
Il s’agit pourtant plus
deuil national ou d’un deuil interna¬
tiative de fermer.
te àpi 2
ana’iraa 2)
ayi^
bar et aucun cinéma
aucun
la-fe haamoàraa
lore
Vendredi-Saint à Papeete,
Le soir du
■ifahea tatou ?
511 un
REMARQUÉ?
AVEZ-VOUS
te mau parau e
rahi-
afata
taa’i te huru o te mau
fereti-pahi, etc...)
pau : (neneiraa, pereoo,
Na te T. T. e haapapu i te
moni e au.
Bible au Président
du Brésil à l’occasion d’une visite faite à
ce dei'iiier. Dans le message adressé au
président, les 2 millions de protestants du
du Brésil a
offert une
Gouvernement pour
la suite page 4 - S® colonne)
,
Brésil remercient le
{voir
4
Tere
no
te
U'i Apî i
I te mahana toru 16
ua
Ua fariihia maton
oaoa
ua
Mati, i te poipoi,
no
tapae te pupu ü‘i-Apî no Papeete i Ma-
katea.
te
Makoteo.
e
to Makateama
rahi. Hou te farüraa i te pae
poipoi. Teie to matou himene
pure no te inuraa taofe : « Pour ce repas,
pour toute Joie, nous ^e louons Seigneur ».
I mûri aè i te paiaraa, liaere atura te
tahi pae e mataitai i te fenua. I te hora
3 i te ahiahi, ua haapa‘ohia te purei'aa
te pureraa
Marurai, Pere-
e
ton
mau
rahi taata
taiete
hauti to Papeete i ta ra¬
ua
:
“ Na taata
Le Protestantisme en
apî e toru tei
tei faaî i te mahora
i ma te
E
a
pô,
hoi te paatoa
e ua
o
ra
i
ralii te
Papaihia
c.
te Anvahn
te U‘i-Apî,
no
pays
gofell
et demanda
mau
Veà. A faaoromai na, ma te liai i te Veà
i mua.
ce
fin de la cérémonie, le chef du
nement a dit sa satisfaction de cette
te taata
ohipa faahiahia tei
tupu i te Sahati, parauhia te Sabati no
te U‘i-Apî.
Eita te rahiraa paraît e ô i roto i teie
rave
qui leur est a^:'
à grande prédominaiii ’
tholique romaine. Ils demandent àj
d’aider le président à conduire lepA
avec sagesse en ces temps
difficiles,/jÉ
dans
rahi.
mauruuru
.,
la liberté du culte
te So-
roa
è.'» '
Amérique Latine,
( Suite de la S° page, 5® colonne)
Makatea.
Ua oti taua taurua nehenehe
te
no
no
te tuiraa
U‘i-Apî, e o Wilfred Taie
( irava : II Petero 1/10). Na Adnet raua o
Samuela or. te mau parau faaotiraa ei
titeni
iho,
hauti
hurihia i roto i te auahi”; e te tahi atu
mau hautiraa ei faaanaanataeraa i te tiaa
tino,
fàatere Teata, orometua faaturahia, i
mahana-toru faaterehia
I mûri
aux
^|
Eglises Protestai
lui.
continuer à intercéder pour
Air purf eau pure^ cœur pur.j
i
Voilà la santé et le bonheur.
Coup
(.|
de raisons de s’abstenir de l’alcool
bringues? 1.000 !!!
Et de continuer à boire ? Aucune
Papeete.
L’alcool éteint l’homme et allume
lai
haamaramaramaraa i te Paroika no Maka-
U‘i-Apî.
I mûri aè, ua faatererehia te tahi haapiiraa himene na te U‘i-Apî no Makatea.
tea i te auraa no
teie tere
o
I te mahana maha, 17 no Mati,
hou te
U‘i-Apî i te tahua
tuèraa-popo ; e i mûri aè i te inuraa taofe,
ua faaterehia te hoè haapiiraa Evanelia
i nia i te Ev. a Mataio : 3/13-17, e te hi¬
inuraa taofe, ua tae te
mene
atoa lîoi. Ua faaoti
i te hora 11.
oti te tahi mau faanahoraa i te taurua rahi, haere atura te
I te ahiahi, ia
U‘i-Apî i roto i te puhapa no to
amuiraa
Rarotoa
farerei ia raton. Haere atura te
c
taatoa i te taoraraa
ua
popo.
Parau
te
I taua pô
ra,
turamahia te hoè mau hohoà ta Adnet
mai Kaledoni e mai Heberida
mai. I mûri aè i teie teataraa, ua faaterei afai mai,
faahou-hia te haapiiraa himene e
i te hora 10.
tae noa’tu
oto.
Maximes et
1 te 27
Mati,
hunahia i ’shiitape,
Bora-Bora, to tatou boa here o Poroï,
no
ua
Diakono faaturahia. E 50 matahiti- to’na
mauraa
i roto i te Ekalesia. Ua
faaipoipo-
hia Poroï mà i te matahiti. 1904. Ua riro
Poroï ei Hiakono-Metua
no
ei Auvaha
E
rave
te
no
Apooraa-Rahi-Amui.
rahi te taata
tae i te hunaraa
no
e
hiaoto
Porotetahi
raa
e
nei.
te hui-mana tei
Poroï ei faaiteraa i
to raton faaturaraa i to
tou
e
tatou hoa ta ta¬
Te faaite nei te Veà-
te Tomite-Tamau
chir serait
no
te
Mati, ia oti te pureraa-felii
te inuraa taofe, ua rave faahou to matou
e
e
i te Paroika
no
Vaitape.
Il est est de même pour nous, dèiu tai
recevons,, lë baptême de feu dÿè ia
nous
Esprit lequel descend
nous
donnons
nous,
pécheurs,
E i te mahana maa, 19 no Mati, ia oti
le-
cœur
nous
sur nous
à Jésus.
resplendissoif
significJ ^
milieu du monde. C’est là la
de la Parole du Christ : “ Vous êtes
mière du monde ”.
MO TE FEMÜA APÎ 8 ÎAUMOA.
Dans
de
o ra
un
Aufauraa Paroika.
méchant
quoi faire
vous
un
U
observez
•
avec
soin
.
qui
,
qui ne peuvent louer... qui
toujours, qui ne sont contentfA/F
uei H
con|ua
7.008 tara
ohipa faaineineraa ravehia i te poi¬ Taurua U‘i-Api.
9.589 »
poi, ua tupu te tataùraa taoraraa popo i
Amuihia :
te avatea, i ropu i te U‘i-Api no Rarotoa
16.597 tara
e no Papeete. Ua horoà to Papeete i te
hoè popo-taora ei taoa-faatau-aroha na te
TAUTURU VE'A.
U‘i-Apî no Makatea. I mûri aè, ua tupu
te tataùraa tuèraa-popo i ropu i te U‘i-Apî
Makatea: Sami 20, Puaru 5, Tema 10,
lio Makatea e no Papeete.
Eliezera
10, Tutehau 50, Tuatini 50, Viri
Ua riro taua mau hautiraa mai te hoè
Tihoni 10, Roland Tanotaha 75,
faatauaraa, noa’tu te pau o te tahi pae.
Taputua
I te pô, ua haamata te mau hautiraa 50, Tati 50, Turumai 40, X 20.
teata taata-ora tei faaineinehia e to Maka¬
Papeete : Teheiura Manua 20, Henriette
tea: “ Parabofe no na Paretenia 10 ; Ruta
Alger 10, Raurea 50, X 50, X 50, X 50.
te vahiné ati-Moabi ; .Tapheta e ta’ua eufe;
Amuihia: 620 farane.
Samasona”. I te hopea, ua hautihia te
Mauruuru,
pièce : “ Les Bohémiens ”,
le tai
les gens
La
mau
.
homme, il n’y aPp- n
grand homme.
personne, vous connaîtrez que ce
eux-mèmes dont personne n’est
:
■
’Atin
ment
Makatea
'
1^^ ^ '
Sadhou Sundar
8i
pupu
te
son
Rahi i to raton aroha ia Poroï v., i te
ntuafare-fetii atoa
■Soi
noir, et, vouloir le I
perdre
Apoo-
no
i te mau ohipa faaineineraa, e tae
noa’tu i te taperaa mahana.
:
„
t- •
I te 18
pensées
temps : des r
taines de livres de savon n’y sutïiraie»"*
\0
Mais, jetez le charbon au feu, et la!
leur disparaîtra et il deviendra
brteQ fg
et resplendissant.
^ Rkf
te Amuiraa
.lerusalèma, i mûri iho ei Auvaha-Paroika
e
Le charbon est
Bruyère (
1644-169lé fa
nei?
La vie
est
un
qui prospère, et
mal pour
un
hobime infortuné.
bien
le
pour
méci Ua
rhonla
fp£
Penses-y bien, jeune homme : queei '
dix, vingt, trente ans pour un êtreîan
mortel ?
La
me
.
cr.^
,rien[^^^
peine et les plaisirs passent
une
ombre.... la vie n’est
^
elle-même, son prix dépend de son-'^^'
ploi. Le bien seul qu’on a fait deme|^
Fait partie de Vea Porotetani 1955