EPM_Vea Porotetani_195505.pdf
- extracted text
-
’Ie 5ô
Iques-unf
ME 1955.
rétienne
jltats ob
ont
'ix
ii fa
ans
voisin,
ssaient
ions
e
CO
représ
es
;
prisoi
l'a bah
urs,
WA
Porotetani
des’,
aire
les I
ouvaieni
’ng ; des
femm
de
:s de ch(
jx
ence
;rie bois
seuleme
élis vivaj
1)Te
«.
î
a©
te
I
Chef.
.
iho hurn ohipa tei ore i tura : o te
;e^que lej
aîche.
^ohipa ravehia e te
maitai ia faaturahia te mau raveraa
noa’tu e ohipa rima, noa'tu e ohipa upoo,
.j^ ^ ohipa haehaa, noa’tu e ohipa têitei.
1 ohipa ïa tei riro ei hamani-ino-raa i te taâta-
rave nei te taata i
te ohipa ma te
taheraa hou “E
peapea, te rohirohi e te
ino te fenua ia oe... e amu oe i
ma
te maa
te oto, e tupuhia ïa te tataramoa, e
te
3/17). E mea iti té oaoa
qui dénj^. ’
e te mauruuru, e e mea roa te pcajrea.
is
passez;
—^
2) Te rave nei te taata i te ohipa ma te
)ut un
fàïou i te m(ma‘o o te Bibilia
au-ore i ropu i te mau fatu-ohipa e te mau
femmes!
ohipa a te taata:
tavini. Aore e tiaturiraa te tahi i te tahi.
ies 80 îii
^
Te rave nei te rahiraa i te ohipa ma te
prêt, unf^^SlPA A TE TAATA E
nounou i ta raton iho na raton anae iho,
ou past^oâo 20/9: “ E tia ia oe ia liaa, e ia
mit égaire i/ta oe mau ohipa atoa i na mahana
ma te aau feii i te taata-tupu. — Eliia taata
tei imi i taratou iho na roto i te rohirohi
|iio ra”.
^•actuel4;phess. 3/lü : “Te taata e ore e rave e te haa no vetahi è ra, e na roto i te eia,
'S
^Wbliipa ra, eiaha atoa oia e amu i te te haru, te haaxmre, e te taumiumiraa i te
foire
empF,.,^;
taata tupu i raro?
it bien sifc .V;
Aita’toa te taata i haamanao faahoue;
bruit et Ipr'Te huru o te ohipa a te taata s
o te Atua te Fatu man no te mau mea
.
,
motim no oe (Gen.
-
ÏE BIBELIA
celui deâ' bte matamua roa :
dans CW jhea maitai roa. “ Hio atura te Atua
5
^ mau mea ta’na i hamani, e iiiaha, e
maitai roa.” (Gen. 1/31). Ua ravehia
que ? phipa ma te oaoa e te hau e te maucoZowMjsru. Na té Atua iho i haamau i te ohipa
sa
No l'eira te mau tamai e te hamani-
noà nei.
Sil. X- Te huru o te ohipa a te taata
^
ei faaapu no te haamaitairaa
Nationa’^^ iho e i to’na Jutuafare. Ua
manuia
racialUe te ohipa. Aita e rohirohiraa, aita e
’e à la vbitapiraa, aita e enemiraa, aita lioê fifi.
rt à sonjl oaoa anael
Père
dej
taata ei tiai no te haamaitairaa i te
^faa no te Metua. No lehova te fenua e
rp /na mau î. Na te taata râ e tiai e e haamaii. ,Àita hoê nounouraa e aita hoê feiiraa.
!a loi de Dieu.
.lésus résume la Loi en un seul mot qui
englol)e le ciel et la terre; TU AIMERAS!
l’u aimeras Dieu Iq Père de tout ton cmur,
ton prochain comme toi22/37-10.
Si vous aimez le Père, vous aimerez
aussi vos frères qui sont ses enfants. —
En aimant vous portez en vous l’iiuage de
Dieu* et vous la retrouvez^ dans chaque
créature humaine. — L’amour ne connaît
aucune différence de races ou (ie sitifa-
et tu aimeras
même. Matth.
tion sociale.
Rom. 13/10 : « L’amour ne fait ]>oint de
prochain; l’amour est doue l’ac¬
complissement de la Loi ».
mal
au
Cette Loi de l’Amour doit sanctifier no¬
tre profession
et la vie sociale t iite en¬
tière.
L’amour nous donne, dans l’ace >mplis--
sementde notre travail quotidien, 'a fidé~
lité, le sentiment de la responsabilité,
le sens du devoir, le zèle et la bonne
humeur.
keretitiano mau :
Luc lO/K): « Celui qui est fidèle dans
les petites choses est aussi fidèle dans
E faatitiaifaro-faahou-lîia te mau mea ta
roto anae te
res
fortifier
ice et la Te taata
Le frovail et
ino-raa e tupu
faariroraa i te taata matamua Satani i faaino, na roto i te faaroo i te
®
d iiehenehe ta’na
miineine ei faaearaa na ta’na man tama- Mesia. Oia atoa te ohipa a te taata. “Tei
evoir de'
tiêre de
eurs
atoa.
Dirccla:---/aérant.
PROVERBE ZOULOU:
L’enfant-au-venlre-plein dit à renfanUau-veiître-vide : “Sois heureux" »
PARAU PAARI: « Te parau nei te taata-amu-fei i te taata-amu-ape e:
“A Ihailoito, ia paia maitai oe” ».
murS
i t© oraa o te harsa:
opoà faahaHahanaraa
Ua faainohia na roto i to Satani faarqS'
p
i'
H
i te ohipa a te taata.
arepurepuraa i te mau oliipa maitatai ta
bout, lej!
Atua i faatupu.
que lajte|au hopea iiei, ua faataahia te 1 no Me
fc E'mea
M. Preiss,
Hoo i te matahili hoè: Uoe-ahuuu tara.
II. — Te huru'o te ohlpcs a t© tacsta
J
frangiée|no ËB,
s
M-vrAHiTi
o te
ïa ei
taata i te Mesia ra, ua riro
taata apî. Ua ore te mau mea
ra; inaha,
tahito
uariro te mau mea atoa eimea
apî’*.
taata faaroo i te mau
ohipa atoa ma te aau parau-tia e te aau
Te rave nei te
aroha. Aita hoéfaalaueaita eJiaavareraa.
Te haamaitai nei oia i to’na Fatu i te rai
na
roto i to'na taviniraa i
te taata-tupu e
(A taio i te tuàiiraa i te api 2 - anairaa 1 )
les
grandes.
Eph. 6/7-9 ; Vous, serviteurs, sej-vez vos
maîtres avec afléction, comme servant le
Seigneur et non 2Jas les hommes, sachant
que chacun, soit esclave, soit libre, rece¬
vra du Seigneur selon le bien qu’il aura
fait: — Et vous, maîtres, sachez que vous
maître au ciel et que devant lui
n’y a pas d’acception de personnes.
(C'est-à-dire que les maîtres devront ren¬
dre compte de leur attitude envers leurs
avez un
il
serviteurs).
(voir la suite page 2, colonne 3)
2
N'EA
POROTETANI
TE O^ÎPA A TE TAATA E TE
?:I03LIA
(Tuàtiraa no te apî 1 - ana’iraa 2)
maitatai atoa e
te fennn. la
utuafai’e,
au
puai i te mau ohijui faaapu, e te mau ohipa
i tei
papaihia e; “e hoa
ciiipa hoi matou no te Atua” (IKor.
rave
3/9).
Te haamanao atoa nei oia i te
“Ear.)'! te tahi i ta te lahi ra
haapa'oraa te reira e mauru-
ai te Atua ia raton...
moe
i te
mau
rive-ohipa te
mau
Paulo i papal i to
l'atu
là faaea rii tatou
ohipa e.i te
Ephesia: (E])h. 6/5-9).
Ua liaapii atoa Ie.su i te uaoraa c ; () tei
haapao maitai i te mea iti ra, iia haapao
maitai atoa i te mea rahi..
(Luka 16/10).
.
te taime
roa
i
E utua mailai to te fatu e to te tavini
haapao maitai, e e utua ino to Le fatu e. to
te tavini ino.
e
tia’i. E taoà maitai
PARAU TAAMU TAHITO
—
mahana e ono e aore ra e
pae. Na
te Atua iho i haamau i te taime faaearaa
maitai no te taata e no te mau animala tavini i te taata ; ei taime no te haamaliaraa i te rohirohi e te faaitoito-faahou-raa i te tiim e te varua no te tuhaa
ohipa i mua.
Ja
ora
na
outou i roto i te aroha
o
anaanatae, to’na ïa haamaharaa i te
rohirohi no te ohipa tumu. E rave rahi
to
tatou Atua.
te mau ohipa mâ, e te oaoa, e taa-è ai
te rohirolîi. Na roto i te tahi
m,au
rii i te
No te faaue a te A.11. a te mau Ekalesia Tahiti, te faaite atu nei
matou, to te
raa
Tomite Tamau, ia outou na, i te hoè mau
te
vahi tei oti i te ferurihia e taua
apooraa
i roto i to’na mau
ra
putuputuraa i mairi
aènei.
üa
haaj)a‘ohia taua mau vahi atoa ra
ei haamaramarama e ei faaitoito ia ou¬
tou i te tapea tamau-maite-raa i te mau
mea
maitatai atoa
e
raupa’i te ruperupe,
te tara
e
moà,
i te faarueraa’tu i te
e
te maitai i ta tatou
haapa‘oraa
mau mea e
taupupu ai te ohipa a to tatou Fatu hanahana o lesu-Mesia i
rotopu ia outou na.
la farii-niau-hia teie nei mau
parau atoa
i mûri nei ma te oaoa e te rotahi o te
aau
e
te
maitai ai....
.N" 6 : No te haamana'oi'aa te
Apoo¬
raa Rahi i te faaueraa matamua
a te Atua
huka, te amuiraa’tu i te tahi mau amuimaitatai
faatupu i te mau ohipa mâ :
himene, te teata ora, te sport e te ta¬
hi atu
mau
mai te hou i nia i to
maa
hi'oraa
e,
e
ua
rae
”, e no te
rahi te taata i roto" i te
paroika, o tei ore i haamana‘o i te
reira ture-tumu, e ua riro to raton faatau
mau
ei tumu
no
faufaa-ore ;
nei te
mau
to raton
veve
e
no
to raton
no reira te ani onoono maite
Apooraa i te mau orometua e te
diakono i l'oto i te mau oire atoa ra
ia faaitoito maitai atu raton i te mau tane
e
te
mau
vahiné, ,ia rave
raton mai te
mau
haùtiraa mâ.
a manuia’i te mau
ohipa atoa.
No reira to te taata maramarama
maite-raa i te pureraa
haapa‘o-
Sabati e te mau
ohipa no te faaroo. Na te reira e faafaufaa i te mau mea atoa, ia au i te
parau
no lesu: “E mata na i te
imi i te Basileia e te Parautia na te Atua...” Mat.
6/33. A taio atoa : Luka 10/45.
Nahea te taata pouri i te taime faa¬
earaa
?
I. Te faariro nei oia i te taime
ei faainoraa
fraearaa
i to’na tino !
Na
roto ile mau
ohipa maamaa e faateimaha faahou oia i to’na tino tei rohi¬
rohi i te ohipa tumu. Na roto i te
inu-hua
i te maa-taero, mai te mahana Maa
atu,
e na roto i te oriraa e te
taiata, e ao te
pô, lia pau te moni e ua pau te puai
tae oia i te monire. Ua mauà te taime
ia
faa¬
earaa.
IL Te faai-iro nei oia i te taime
faaea¬
ci totovaraa i .te varua !
raa
(Taio i fe.tuàtiraa.i.teapî 8, anairaa fMi
discipline sociale .îuslLj^j^^ ^
t
-
^
créant ainsi la fraternité entre les !
mes.
ià it:
Gai. 6/2 : “ Portez les fardeaux
le/îà |hii
des autres et vous
accomplirez aiiiirâ e,
loi de Ghrist”.
t’a,è tî
Héb. 13/15: “N’oubliez
pas la biei to’m
sauce et la libéralité, car c’est à de'e atu
sacrifices que Dieu prend
plaisir”. |[,hô i
Eiaha râ teie
i te taata
l’explof^.^^.
ponsabilité vis-à-vis de ceux qui soL
danger de péril par les fléaux
que sont la débauche, l’alcoolismeL
taines maladies, les concurrences
miques et politiques effrénées et brn|
L’amour est le grand animateur
tes les entreprises charitables, de
coopération et de la prévoyance so^
A bon patron....
ohipa anaè.
O te tuhaa rahi ïa no te faaî-faahou-raa
,
L’amour éveille le sentiment de
II. Te faariro nei oia i te taime faaea¬
raa ci haamaitairaa i to’na varua!
...
i nia i te taata, oia hoi te ture o te
ohipa
a na ô mai ai oia e : “ E amu
oe i ta oe
ohipa
utuafare, te taioraa i te tahi mau
^
j
1
I. l’e fariro l'.ei oia i te taime faaearaa
ci h(ianiaUaiv(i(i i ioiia iino !
Na l'oto i te tahi mau
e
E hoa ino mà e !
contre toute
ei
ohipa rii marna
Papeete, 24 no Atopa 0381.
'
L’amour est opposé à
immorale des faibles et ojiposé à la A
na
Nahea te taata paari i te taime faa¬
—
doit pas noij
les.
faaearaa ia oti to tatou haa
earaa ?
Te Apocraa Ralii Ekolesio Tahiti
ne
homme, quelque soit sa condition
(fg
vêtement, la “dignité” de ^’homr.
supprime les rivalités et les luttes L
i mûri aè i te ohipa.... nahea tatou ?
faaitoitoraa ta
mau
quelqu’un
travailler, il
L’amour reconnait et honore daiL
(Gai. ' 2)
e
“ Si
manger”.
e:
rcira i te faatia ite ture a te Mesia
ra.”
Eita
II Thess. 3 40 :
pas
hopoia e
na
Dlj,// a
( suite de la page 1, colonne >yidhc<
ton pae tino e to raton
pae varua atoa.
O te lioè ia
uru
reo
e
LE TRAVAIL ET LA LOI DE
ruperupe ai to raton mau
e nehenehe
apipiti ai to ra¬
bon ouvritmai
orâ s
r
Le mot Patron vient de Pèi’e.
CoÆipu t
père a de l’affection pour les sien,uai|ati
bon patron s’intéresse à ses
ouvrierSj^mm'f
préoccupe de leurs soucis et peines et,^ mto
un
téresse à leurs familles.
Le sens de ses
la te
h
ita
r£
responsabilités et de(
devoirs envers l’ouvrier est plus fort l àüài
...
la tentation de ramasser une fortune
ppj,
jouir égoïstement.
te ^t
Par un salaire juste, une attitude
ej[ou i
fiante et affectueuse, il donne un
sensja ô £
noblesse et de dignité au travail le
[ita [ro
en
humble.
[ oe il
Le bon ouvrier respecte et s’attachei™ i ti
bon patron. Il s’adresse à lui avec
cité et confiance et ne se sent ni inférie|? du
ni dupé, ni exploité. Il
simi| ®
comprend aiiihil. 4.
les difficultés et les soucis de son
patrkaea..
qui est chargé de lourdes responsabilité ijah
temps de crise économique.) i te
Le bon ouvrier qui a un bon
patr^,;;;g"~.
ne se laisse
plus entraîner par la proG
gande astucieusement faite et entretentllâ 6
par des agitateurs, politiques qui pousseS ■
au mécontentement, à l’envie et
parfeja tup
surtout en
à la haine.
,
u
aiu
IDE
Dll;-/ aè i te ohipa,
'olonne ■ifahea
511 un
aucun
Il s’agit pourtant plus
d’un deuil national ou d’un deuil interna¬
tional. On répondra :
la-fe haamoàraa i te
lore
ayi^
[
,
és à la
^ ®
^ pureraa,
taiata, e te perê, e
Nouvelles de la Conférence
1'^j^j.Q atoa nei oia i
de ^Association Internationale
d'Ouvriers Protestants :
•i’'^"‘’*ji:au ohipa tino atoa
no’na. A riro atu
En Océanie,
qui so^ jinau faaîraa^; ei mea faufaa-ore.
i
eaux
tatou
3olisme|jg
ences
ei taatn pouri,
ei tnatn maramarama rà, na roto i te haamoàraa i te
gjj-g haapa‘o-maite-raa i te mau mea maramarama anaè tei au i te
i te tino e te varua ei taoà faahiahia roa. Eitotova i taua mailai ra, e ohipa luaamaa te reira !
Atua tei horoa ia tatou
bri]|
g
uteur riA
.
,
'
de
es,
înce
te
soj
tre les !
ma 11 a RA
■
-
,
,
te tano-ore te
ia
te huru.
^ maoro i te maùe-haerelus fort ’ àuàu-noa-hia’tura oia e te otaha e te
)rtune ^
manu haere tai. Hoi atura
P*i roto i te miti, e na ô atura i te pure :
dei*^^
te ^tua e, aroha mai iaù
titude c'iou i toù pererau”.
e e haapoto
un
sensfa 0 atura râ te Atua i te a‘o ia’na :
'^ail le fita [roa e tia iaù te rave faahou mai
oe
.
iho i ani onoono. Aita oe i mau-
iti tahito ra, e i teievec sini); à
tapea i ta oe iho i ani mai, ei
i inférieli 110 to oe mauruuru-ore ”.
rend aii'hil. 4/4 ; 12,13 : E oaoa i te Fatu, eiaha
5on
patilaeà... E tia iaù te iti, e e tia iaù te
msabilita i:;àhi... e tia iaù te mau mea atoa
omiquej i te Mesia tei tauturu mai iaù ra ”.
’attacheru i to oe huru
de Jeunes Gens :
mau
animala : la fanau te tahi mau va¬
eita ratou e horoa i
to ratou ù ora na te aiu. E vaiiho ra ra¬
tou i te mau aiu i roto i te rima no vetahi è no te haere i ta ratou mau ohipa
taiata. Eliia metua tane atoa tei faarue
hiné i to ratou aiu,
taùe noa i ta ratou mau valiine e te mau
valiine api.
atoa hoi te mau taniarii.
aiu
no
te rave i te
Ua ati
mau
Paris
ont déjà dépassé les 8.000.
espère pouvoir envoyer un délé¬
de 22 pays,
Tahiti
gué à ce centenaire.
*
A
peu
★
★
^Académie des Sciences Morales
et
Politiques :
Le pasteur M. Bœgner,
président de la
Fédération Protestante de France et pré¬
sident de notre Mission, a présenté un
rapport à cette Académie sur les efforts
Mouvement Œcuménique des
Eglises Chrétiennes dans la recherche de
l’Unité. L’Evêque-vicaire catholique ro¬
main, Mgr. G. Chevrot, de Paris, affirma
faits ,par le
abstention du Mouve¬
sui¬
vait ses efforts avec sympathie et dans là.
que, malgré son
ment (Ecuniénique, l’Eglise Romaine
jirière.
*•
etene anaè ïa !
Ua faaorehia te uumiraa taniarii i te
tau i vai pouri noa’i te fenua, e inaha,
te tupu faahou nei taua peu riaria ra :
ua uuniihia i te pae tino e i te pae varua.
E
10.000 délégués et visiteurs seront à
cet été. Les inscriptions, venant
faito i liaapiihia e te mau
;
Coii'upu atura to’na pererau, e roroa’tiira,
les sieiijjai|atoatura, mai to te manu ra. Oaoa
ouvriers!! iiîora oia, e teoteo roa’tura oia, i te
îines eti>
t^hi P^^ ià e pererau mai
et croissent.
Centenaire des Unions Chrétiennes
taote. E ia pan
:re.
joarmi les Papua comme
parmi la population de langue française,
des Syndicats Protestants se sont fondés
làaamuhia nei te mau aiu i te ù-punu mai
oioi te û-punu, te faaià iti te marara, mai te manu iti ra amuhià nei ratou i te pia. Tupu atura te
eaux lefia
jliinaaro oia i te maùe ra. Parau- faaiiimourua.
rez
aiiifra e, aita to’na e pererau i mutaa
Ei faaheeraa, e ravehia te raau-haari.
[a, jfe tae aéra i te hoè mahana, fm atura Teie te faito : e 4 opaa, e raoere metuas: la bief to’na nohoraa i raro iho â i te miti.
puaa, e te ina, e te tiàtià-mouà. E faaîst à dc'e atu oia i te Atua, na ô ihora oia e :
hee atu ai, e i te hopea, ua polie te aiu !
isir”. ,.hô mai i te tahi pererau noii, mai
Ua papailîia : “ Eiaha roa e iaparahi
^te _|nann atoa r_a. Ei reira vau e ite
noa i ie taata
itai'lai i te rahi o ta oe ohipa i haniani,
ouvriÊ orà atoa’i au i toù mau enemi ia àuTeie te tahi peu tei ore i iteahia i ô te
ittai ratou iaù ra ”.
iés et
elle
qu’embellir une façade branlante:
celle d’un Christianisme sans conviction.
ne ferait
te maa taero ïa,
ent de
sï et
Il n’y a pas de loi !
Mais précisément, il n’en faut pas, car
pmuîraa i te mau
^‘^^’^‘(a||iâ
etetura. To’na
s
uttes k
bar et aucun cinéma n’a pris l’ini¬
tiative de fermer.
te àpi 2
ana’iraa 2)
pas noi!
à Papeete,
Le soir du Vendredi-Saint
tatou ?
no
REMARQUÉ?
AVEZ-VOUS
*
*
Protestantisme
en
Amérique Latine :
La Conférence Luthérienne d’Amérique Le
latine s’est tenue au Brésil,
réunissant de
délégués des Eglises d'Argen¬
tine, du Brésil, du Chili, de Bolivie, du
Mexique, du Pérou, de Porto-Rico, de
rUruguay et du Vénézuela.
Le Comité de la Fédération Protestante
nombreux
Ei faaafaroraa.
BUKA-HIMENE API : Ua faaitehia i ro¬
to i te
Veà no Eperera, e hoohia te buka
Président
pah-f-rr^fr—
■
rahi- du Brésil à l’occasion d’une visite faite à
raa moni e paii no te ijuka hoè.
ce dei'iiier. Dans le message adressé au
Te tiai nei tatou ia tae mai te mau afata
mtreteni^hâ e totova i ta outou mau aio !
président, les 2 millions de protestants du
e te mau
i
Ua hape
du Brésil a offert une Bible au
teie pororaa no te mea aita i papu te
on
parau e taa’i te huru
pousseï
et
liimene apî i te moni ra e 5 tara.
parfcfa tupu pinepine te ati-pohe no te tahi
U
aiu i teie tau. Mai teie te huru : te
o te mau
fereti-pahi, etc...)
pau : (neneiraa, pereoo,
Na te T. T. e haapapu i te moni e au.
Brésil remercient le Gouvernement pour
{voir la suite page 4 - S® colonne)
,
4
Tere no te U'i Apî i Makoteo.
I te mahana toru 16 no Mati, i te poipoi,
ua
tapae te pupu ü‘i-Apî no Papeete i Ma-
katea.
Ua fariihia maton e to Makateama
I mûri
iho, ua hauti to Papeete i ta ra¬
hauti : “ Na taata apî e toru tei
hurihia i roto i te auahi”; e te tahi atu
mau hautiraa ei faaanaanataeraa i te tiaa
ton
rahi taata
taiete
te oaoa rahi. Hou te farüraa i te pae tino,
ua
fàatere Teata, orometua faaturahia, i
Teie to matou himene
pure no te inuraa taofe : « Pour ce repas,
pour toute Joie, nous ^e louons Seigneur ».
I mûri aè i te paiaraa, liaere atura te
tahi pae e mataitai i te fenua. I te hora
te pureraa poipoi.
no
tei faaî i te mahora
a
te So-
Makatea.
Ua oti taua taurua nehenehe
te tuiraa pô, e ua hoi te
i ma te mauruuru rahi.
roa
ra
i
paatoa o te taata
rave
ralii te
Papaihia c. te Anvahn no te U‘i-Apî,
Papeete.
te
no
dans
ce
qui leur est a^:'
pays à grande prédominaiii ’
tholique romaine. Ils demandent àj
président à conduire lepA
avec sagesse en ces temps
difficiles,/jÉ
gofell
fin de la cérémonie, le chef du
nement a dit sa satisfaction de cette ^ |
mau
U‘i-Apî, e o Wilfred Taie
( irava : II Petero 1/10). Na Adnet raua o
Samuela or. te mau parau faaotiraa ei
titeni
la liberté du culte
et demanda aux Eglises Protestai
ohipa faahiahia tei continuer à intercéder pour lui.
tupu i te Sahati, parauhia te Sabati no
te U‘i-Apî.
Eita te rahiraa paraît e ô i roto i teie i
Air purf eau pure^ cœur pur.j
E
Veà. A faaoromai na, ma te liai i te Veà
i mua.
ua
.,
d’aider le
haapa‘ohia te purei'aa
mahana-toru faaterehia e Marurai, Pere3 i te ahiahi,
è.'» '
Le Protestantisme en Amérique Latine,
( Suite de la S° page, 5® colonne)
mau
Voilà la santé et le bonheur.
Coup
de raisons de s’abstenir de l’alcool (.|
bringues? 1.000 !!!
Et de continuer à boire ? Aucune
L’alcool éteint l’homme et allume lai
haamaramaramaraa i te Paroika no Maka-
U‘i-Apî.
I mûri aè, ua faatererehia te tahi haapiiraa himene na te U‘i-Apî no Makatea.
tea i te auraa no
teie tere
o
I te mahana maha, 17 no Mati,
hou te
U‘i-Apî i te tahua
tuèraa-popo ; e i mûri aè i te inuraa taofe,
ua faaterehia te hoè haapiiraa Evanelia
i nia i te Ev. a Mataio : 3/13-17, e te hi¬
inuraa taofe, ua tae te
mene
atoa lîoi. Ua faaoti
I te ahiahi, ia
horaa i te
i te hora 11.
oti te tahi mau faanahaere atura te
taurua rahi,
amuiraa U‘i-Apî
i roto i te puhapa no to
Rarotoa c farerei ia raton. Haere atura te
taatoa i te taoraraa
ua
popo.
Parau
te
I taua pô ra,
turamahia te hoè mau hohoà ta Adnet
oto.
Maximes et
1 te 27
no
Mati,
ua hunahia
i ’shiitape,
Bora-Bora, to tatou boa here
o
Poroï,
Diakono faaturahia. E 50 matahiti- to’na
mauraa
i roto i te Ekalesia. Ua faaipoipo-
hia Poroï mà i te matahiti. 1904. Ua riro
Poroï ei Hiakono-Metua
no
te Amuiraa
.lerusalèma, i mûri iho ei Auvaha-Paroika
e
ei Auvaha
te
no
Apooraa-Rahi-Amui.
E rave rahi te taata
tae i te hunaraa
no
e
hiaoto
nei.
te hui-mana tei
Poroï ei faaiteraa i
to raton faaturaraa i to
tou
e
tatou hoa ta ta¬
Te faaite nei te Veà-
i afai mai, mai Kaledoni e mai Heberida
Porotetahi e te Tomite-Tamau no te Apoo-
mai. I mûri aè i teie teataraa, ua faatere-
raa
faahou-hia te haapiiraa himene e tae noa’tu
ntuafare-fetii atoa e i te Paroika no Vaitape.
chir serait
taines de livres de savon n’y sutïiraie»"*
Mais, jetez le charbon au feu, et la!
disparaîtra et il deviendra brteQ fg
resplendissant.
^ Rkf
Il est est de même pour nous, dèiu tai
nous
recevons,, lë baptême de feu dÿè ia
Esprit lequel descend sur nous
et
nous
donnons
pupu
significJ ^ '
■
Sadhou Sundar
’Atin
Dans un méchant homme, il
de
vous
avec
•
soin
les gens qui ne peuvent louer...
.
le tai
qui ,
qui
toujours, qui ne sont contentfA/F
con|ua
7.008 tara
La Bruyère (
te mau ohipa faaineineraa ravehia i te poi¬
Taurua U‘i-Api.
9.589 »
poi, ua tupu te tataùraa taoraraa popo i
Amuihia :
te avatea, i ropu i te U‘i-Api no Rarotoa
16.597 tara
e no Papeete. Ua horoà to Papeete i te
hoè popo-taora ei taoa-faatau-aroha na te
TAUTURU VE'A.
U‘i-Apî no Makatea. I mûri aè, ua tupu
te tataùraa tuèraa-popo i ropu i te U‘i-Apî
Makatea: Sami 20, Puaru 5, Tema 10,
lio Makatea e no Papeete.
Eliezera
10, Tutehau 50, Tuatini 50, Viri
Ua riro taua mau hautiraa mai te hoè
Tihoni 10, Roland Tanotaha 75,
faatauaraa, noa’tu te pau o te tahi pae.
Taputua
I te pô, ua haamata te mau hautiraa 50, Tati 50, Turumai 40, X 20.
teata taata-ora tei faaineinehia e to Maka¬
Papeete : Teheiura Manua 20, Henriette
tea: “ Parabofe no na Paretenia 10 ; Ruta
Alger 10, Raurea 50, X 50, X 50, X 50.
te vahiné ati-Moabi ; .Tapheta e ta’ua eufe;
Amuihia: 620 farane.
Samasona”. I te hopea, ua hautihia te
Mauruuru,
pièce : “ Les Bohémiens ”,
.
U
observez
personne, vous connaîtrez que ce uei H
eux-mèmes dont personne n’est
Makatea :
Aufauraa Paroika.
o ra
n’y aPp- n
quoi faire un grand homme.
ment
i te mau ohipa faaineineraa, e tae
E i te mahana maa, 19 no Mati, ia oti
Jésus.
à
pécheurs,
de la Parole du Christ : “ Vous êtes 1^^ ^ '
mière du monde ”.
no
noa’tu i te taperaa mahana.
le- cœur
nous resplendissoif
milieu du monde. C’est là la
nous,
8i
MO TE FEMÜA APÎ 8 ÎAUMOA.
„
\0
leur
t- •
Mati, ia oti te pureraa-felii
e te inuraa taofe, ua rave faahou to matou
■Soi
le I
perdre son temps : des r
Rahi i to raton aroha ia Poroï v., i te
i te hora 10.
I te 18
pensées :
Le charbon est noir, et, vouloir
1644-169lé fa
nei?
La vie est un mal pour le méci Ua
qui prospère, et un bien pour rhonla
hobime infortuné.
fp£
Penses-y bien, jeune homme : queei '
dix, vingt, trente ans pour un êtreîan
mortel ?
La
me
.
peine et les plaisirs passent cr.^ ^
une
ombre.... la vie n’est
,rien[^^^
elle-même, son prix dépend de son-'^^'
ploi. Le bien seul qu’on a fait deme|^<^^
Ignores-tu que tu ne saurais faire un!
sur la terre sans
y trouver quelque de
à
remplir ?
I. I. Rousseau
j.
(1712-!l77|
Imprimerie Elie F. Juventin
le
Ta»
ma 1
Fait partie de Vea Porotetani 1955