EPM_Vea Porotetani_195504.pdf
- Texte
-
3)
e
'Ie 55
-ak?
gieux éi
ion moi^::
HIHI 4.
Matahiti
o TE
EFERERA i955.
.-i/
ment d
encore
glant
)i! Te
snt,
à
de
i le matahiti hoc: llot-XHViiV TAiw.
faaite-'nua-hia mai rà i tei nei i ';e laraa
ora O lesu mesia o tei haamou i te pf;he nei, c ua lauii','
mure-ore i te Evanelia nei ra ”
,
[gn
Il T-im. 1/10; “ Ua
niere
ais
Teie ïa: O te semeio ïa no te
ra
ta
ra
lona.
o
i‘a rahi
(Hiroa Fcarao a te mau
Aposetolo).
toru
semeio e
anei tej faahapa oia ia raton na roto ite reo
àMom(f**e ui-taata iino e te faatnri” i te pae
)raa, halte [faaroo. Mat.12/39; Mat.16/4; Luka
a Opeta/29.
3
haapii^aSpeapea lesu i teie hnru taata: Mareko
i to raton titauraa
nauruuru
a
aori
jliiaha,
tae roa mai i teie tau to te taata
hioa-raa i te semeio ei l'avea e faaroo
raton i te
Evanelia
no
lesu,
e
te tiatu-
tei tah®tiimai te Atoto
e te roimata,
hio maitai na i
poroteti®*
lîiea
mau
Vea
ora.
e
rau e
te
mau
hohoa
no
te
..
J.
ta
'
hiaamaereraa i te taata rii.
anei'^
tatou i te hoe mau feruriraa:
I.i^alia te tumu e titau maro noà’i
ere
nauoroi taata
e raye rahi i te semeio?
fenuairp
a
-,
.
.
.
leie la: Aita to ratou iho aau i nuta i
•
.
-
,
j-pp
P
no
atou
rp
.
te ij
hio^'^ÎP®^^® ®
I
.
^
.
®
papu roa, oia hoi to
tia-faahouraa. I to ratou
semeio taa-ê roa i ravai
5 te faaetaetaraa e te faaitoitoraa i to
Tahiti.ttoh faaroo.
ei.
i mûri iho,
mai
Inaha, torn rui e
iiehia loua ma to’na
i nia i te fenua.
ua
te ora
rahi ïa
no
reira
to'na
to’na tiafaahouraa. Ua horomiihia
roto i te apu n -Mmle -e ua moê i
e
mai te
toru rui e toru ao,
pohe
mea,
IV. Te vahi
e
e
ma
dans
taboa ai te semeio no
?
.‘oraa, aita taua
IL Te semeio rabi ta lesu i hobora
to’aa tau i mua i te feia titau-tapao?
nos ecnui s.
Mahomet,
de
magnifique, orné de dia¬
précieuses, et ÿe
les ossements de
mants-:.et aiitreS' choses
me dis: “ici reposent
.l’ai
faaroo-peu-noa.
2) Ua moê roa loua e o lesu i roto i te
riaria no te pohe, e toru rui e toru
opu
ao.
3) Ua ite faahou-hia lona e o lesu ma
ora.
vahi
e
vu
Napoléon, et je
reposent les restes de Napo¬
le tombeau de
“ici
léon”
Mais
quand je vis le sépulcre du Uhrist,
n’y avait pas d'f:.ssenïents.
il était ouvert, il
1) Ua riro na semeio e piti nei ei faahaparaa i te ui-taata iino e te faatnri, oia
V. Te
Iiistorique: Il est vi-'
qui avait heaiieoup
voyagé, dit une fois: .l’ai vu le sépulcre
Teie ïa:
te
personnage
agit aussi aujourd'hui, il est vi¬
vant, non seulement dans la lîilile, mais
vaut et
dis:
te ora.
te semeio no lesu
hoi te feia
un
Mahomet'’.
roa.
to’na haereraa
lona
seule¬
Chrhi es! viv^-’uf: Uhrist est non
ment
Inaha, i mûri ae, ua ite faaliou-hia oia
ma
Isu
Un ehrétien hindou
.e
lesu i
ua
i
titau-tapao?
Teie ïa: O te semeio
pohe
puissance
i roto i te opu,
roa.
haapii i te mau taata
mau
mairi aenei, aita ratou i tuutuu i te
:ei faahl*™® i tera semeio e i tera semeio
m, la
roa
pohe
III. Te semeio rahi atu ra ta lesu
i le
^®
P®®’
®
nu? E
ite
moê
ma
Perophe-
Ua horoiniihia loua e te
Christ est vivant, son
—
i ta ma^
ore
ao
haereraa
râ:pj '
la
e ua
—
te huru e, ua
lomoniiffï/afo 1-21 iO : « Mai ia lona hoi e torn
: O te
ii|’na riii e 3 hoi ao i roto i te opu o te
1 ai te
if^-alii ra — e riro atoa i te torn to te Taîiti'îa te taata nei rui, e torn hoi ao i raro
aa i te
i^repo ».
1 tano a^lroto i teie, .ij’iuva, te pahono nei lesu
ia i te ii|^niraa a té fcia titan tapao. Aita lesu
)
mai o to tatou
mai i te ora-
ne
le
e
M. Prri.-f^, Din -! ; r-Eérnnt.
—
taa-è ai na semeio e
piti nei?
Teieïa:
\) A\ita lona. i pohe i roto i te opu no
rahi, area rà lesu, ua pohe roa oia
vert
Et
tomheau est ou¬
depuis, tantôt deux mille :ms.
mon cieur
—
est aussi ouvert pour
Lui.
moi. Il est vivant, car :1 vit con¬
tinuellement dans le cœur des croyants.
Il vit
en
cela ne sont pas les vrais
croyants ceux qui se proclament tels, mais
ceux qui possèdent Christ.
(Témoignage du grand Apôtre Hindou,
le Sadhou Sundar Singh, disparu mysté¬
rieusement après avoir rendu un splen¬
dide témoignage à son Sauveur .lésusChrist)
Et pour
te i‘a
Hade.
2^ I mûri ae i te rui toru, ua ora mai
lona i.rapae i te i‘a ma to’na huru tahito ihoâ, aita i taui! E tino tahuti, e e
i te opu no
haerea fifl
e
te ati
e
tae noa’tu i to’na po-
heraa. Area râ lesu,
ua
tia faahou mai
(A taîo i te tuàtiraa i te api 2 - anairaa
1)
Quand le Réformateur Martin
.était triste et abattu, il se
parole: “11 vit”.
cette seule
—
mots devant lui, il
à la craie sur les portes et les
il écrivait
sa
Luther
consolait par
ces
Souvertt
les notait
parois de
chambre.
(voir suite page 2,
colonne S)
2
V E A
P O R 0 T E T A N 1
rahi
ilio i
haapuai ia lona i
tumu: horomii i te
jHiai
Ua vi rà Hade i te i‘a rahi roa’tu ia lesu.
E
ere
Hade i
na
pae, na te mana
te afn no Hade.
te
haapuai ia lesu i
ilio râ
no
ra¬
lesu i ofati i
Ua haavî lesu ia Hade
—
polie,
ma te ofatiraa i to’na mana e
to!na hae. No reira teie reo faaoootei faae
hitihia i roto i te I Kor.
lie
e,
to
oe
Ei
teihea to
tupuraa i te
i
po¬
teihea
e
maa paran tahito
o Hosea. (Is. 2d/8;
^to-
Isaiaraua
13/14)
VL Te
te
tumu
e
ravai roa^ite semeio
roto mai
no
pohe, ei faaetaetaraa i to tatou
faaroo?
Teie ïa, Ua faaite faahopehia i reira to
mana tei haavi i te ino e te
pohe no
lesu
te
Ua faarao
Tei ia’ii te lifi-l’nrhouraa
ia’u
ra
polie noà oia,
\ te
oe
e
le
e ora
ora,
o
1
■
raaroc)mai
à ïa !
loaiie
tau atoa.
mau
—^
No reira eaha te faufaa ia titau noa tera
ni e tera ui-taata i te mau semeio! Te autà
nei lesu i teie huru faaroo
paruparu tei
ore i tiaturi i te semeio rahi, oia hoi te
EVANELIA.
ll/2{)-27.
A ara, te faatupu noa
mau semeio e te mau
te
hi,
te
e
mau
ei
ora
nei te Diabolo i
tapao e rave ra¬
heheuraa apî, ei tapoiraa i
te semeio hanaliana
raa
no
te
to lesu Tiafaahouui-taata atoa e faa¬
no
mau
ia’na.
roo
te
haapa‘ohia i Raima i te 18
mau
te anaanatae rahi
e
o
o
himene,
mau reo
Pa i faaitoito
mau
parau no
Te-
no
te taatoa. Na
na
e na
roto i
te
na
oro-
irava
ra :
mau parau no
te
Diakono
no
te Tuhaa I i
ru¬
Papara, ia
2) Ua faaterehia te Tabula apî
ne
connais lias cet homme »
reraa
e
1 te ru‘i toru
(Taàtiraa
l'oto mai i It'
no
jX'lu'
nahaaa, loi vai
r;
,
ua
tià faahou mai...
te npî J
ma
-
ora iioa e a
e
le ha-
—
N"
e
ua
no
te Pu-
faarii-oaoa-hia
Rururaa taatoa.
3) Ua feruri maitai-hia te huru no te mau
i’te Oroa-Euphari e te Bapeti-
zoi-aa
te
mûri noa’lu.
3) Aila le i‘a laehae i vi ia loua.
Avatea Sabati
faatereraa
ana’iraa 2)
le üno taluili-ore
te
i
le i‘a
taniarii, oia atoa te
üroa-Moa,'ia mâ ia
( Taio i te
la tombe. Une de ses racinesl
insinuée sous la dalle et l’a
^
Mau I
levée
puis brisée!
1
...
C’est une image de la vie? iho t
triomphe de la mort. Le ' feia \
meau sorti du tronc d’isai
levé la pierre de la mort,
sormais
nous
affliger
nous
sont
sans
“Je
ne
a^iQ^.
el'^|^j
devons
ne
.
comme
1
.
“î
ceux
;ihia,
espérance
faati
i
connais pas cet
i
^toaraa
C’est toi, Pierre, qui oses
cela? Toi, l’aîné des disciples!
as suivi Jésus
jusque dans
tre du erimé. Toi qui- le preif
de tous, as confessé la foi c
tienne en disant: « Je sais Niai
tu es le Christ, le Fils du E
i toraa
vivant » (Mat. 16/16).
cel[
servante
interrogé
ta
te
r
*
indiscrète, tu
pasp^^I
réplP^
™
te
remplir de honte et de
fusion!
enauru
tu è l
Jetterions-nous la pierrei
Pierre? Combien parmi
vent comme s’ils ne connj flopt
saient pas cet homme!
bfara
nousj
uns
connaissent toutesla roti
marques d’autos, les autres
les bistros, d’autres tous les
d’autres tous les cancans.
l(tou
fil^ '
Nous connaissons des
choses,
bonnes
et
:
i
.
tasj
mauvaisjP^hia
mafe combien connaissent etcdiaere
: caia
fessent cet hommq qui, à
tant même où Pierre le reni
l’if
atoa ia ratou ia feruri.
.Je
^
Les
riro taua parau ra ei avei‘a, ei aratairaa
ia raton i nia iho i te mau
ohipa tei au
«
dans le cimetière dej oàia 1
novre,le grand port alleman
te a
la mer du Nord, une pierre
baie où sont gravés ces iip te ai
« Cette
pierre a été scellée \ fenuf
l’éternité, et nul ne la souKiîa haa
jan^ais ».
,
Or un arbre a jioussé
pi'èqj^
mensonge 3 fois comme siilelien!
seule fois n’aurait pas suffi ptta 4 b
taua tairururaa
1) Hohoraraa i te
ruraa
n
nua
Il y a
ce
piti: Ex. 18|13 I Tim. 3/8.
Te
demandai'^
dire que tu ne connais
homme? Froussard ! Et tu
Diakono iho i haamaitai i te Atua
roto i te
na
metua
lui
jour la signilication de ces à ^
mots, il répondit: « Le Chrisr
et s’il ne vivait pas, je ne
drais pas vivre moi-mêmefE’bas
heure de plus».
t9;no
une
Rururaa Diakono i Rarvavae
nuare ma
1,
page
on
Et maintenant,
(Mat. 24/24; Apok. 13/13, 14)
La
Comme
,
to lesu tia-faahou-raa
no
e,
rê?”
huhiaaenei
Hos.
15/55; “E te
Tara? E hade
oe
puissance de Pâqijurui
(suite de La
atoa. Aita te
mau mea
te taehae i taui.
e
La
rapae i to
oia i ta’na ohipa
opii, e ua tamau
ana
e
mau
tauhaa
tia’i.
apî 8, anairaa 1, te tuàtiraa )
no
lOnn
par un mensonge, se condani
à la mort en jetant à la face in i
Grand-Prêtre la vérité endisa^ ei
« Tu le dis,
je le suis ».
L’Esprit seul peut nous aide
confesser par nos actes et i
paroles: « Cet homme, oui, je
1
p.
arue
connais, c’est le Christ, le Fils' ’arb
Dieu vivant, mon Sauveur ». loni,
a
I
te
no
ïmandai g
de ces
.e
e Chri
Chr'
je
âpi 2
auhiine taofe
fenua i Taimoa i te
niai nei
i-mêmejE
liaapa'ohia te MAHANA AHOAHO
19
E oroa tiimu teie no
te tau mai â no Tutini
malia: a) no te ati matai.
|no Tenuare.
“
nua
tière
nei mai
deLj^j^ tumii
IiPmfînfr
^
ati mai. c) no te mau .liara...
Ua haapa‘o papii
pierre P
te amahamaha...
np
i ces
e
mahana ahoaho
icellée fenua taatoa i taua
la soulcja
haapaehia te maa mai te hora 8 i
îipoi e tae noa’tu i te hora 4 i te ahiprè
ammi paatoa te Paroika i te vahi
isse
faahaehaa e ma te pure hoi.
Haapiiraa-Faaroo : O te mau Dior
et l’a
e
!
Mau
1
vicp iho te faatere i te mau pupu tamarii
irt. Le i feia paari no Anatonu, Vaiuru e Madlsaia^oa. Ua tupu ruperupe te haapiiraa
kvons^*^^’’ l^niarii e te feia paari e ua hioe ceuxM‘‘^
mau haapiiraa e te hoê Tomite
la
e
iihia,
’.
e ua
manuia
faatapu atoa to Raivavae i te mau
ilûifltoaraa Himene, hiopoaraa Fare-pure e
ui
oses
parna
iiscipIespîM*'
Siloama
parau rii api
....
•
'te
tu
la
te
mau
taata
fare-pureraa
rave-ohipa porotetani
Setepa 1954. — Na te Tavana i
opani: Na Taputu te a'oraa: Mat:
Un mairihia te ioa no taua fare ra:
0^
ais pas*
üt tu répii
mme
silel|ema. I mûri ae ua orero atoa te
ppa >i te mau parau faaitoitoraa ma te
suffi
s
et de
cpauruuru i te feia atoa tei tauturu mai,
tu ê Katolika,' e Sanito, e Porotetani.
pierrei
mi
e
Teriiura )
nous
'-r r
/
conui Rapa: Too 6 tamarii Rapa tei afaihia
le!
/
btfara
e ua
papaihia
manuia
roa
ratou i to raton
uslesfik
:;ans.
i Orofara i teie
Üa mahimau ma-
r
des tasi
fnnitoitoraa teie parau i te tahi pae
mauvaisddhia
e
te mai lepera e tei mata‘u i
isentetcdiaere i Orofara.
■^le
ren”!****^'® (Tahaa) Ua faariro te Apose-
condaiiPnmoni i te peapea tei tupu i Patio
lafaceftu i te orometua api e te tahi mau
3 en disaji
ei uputà tomoraa. Auaa noa iho
îvanelia Momoni, e faahoihia paha
ous
aidej,Qj^^ fare-pureraa tei pan i te tahi paé
'^ouf
*^ntou Evanelia, a horo atu
,
’
t, le
Fils^i^ ne i te marumaru no te Aposetolo
iveur
)).ïoni, ia haapiihia ratou i te parau-tia.
La semaine
remarqué?
précédant les élections à
Papeete un magasin chinois
tention dimanche
affichait : At¬
prochain la vente du vin
interdite. Faites dès maintenant vos
sera
provisions! ”
une
violente
—
Dans le même magasin
bagarre a éclatée. Il y a eu
haapa'ohia nei te hoê rururaa Ekapas mal de casse.
Papeete, mai te pô 28 no Mati e tae
Uhers Tahitiens, buvez beaucoup de vin,
noa’tu i te pô 1 no Eperera. Teie te mau
car il répand la joie: soucoupes volantes,
tumu parau e faaterehia i taua pô ra; Te
vaisselle cassée, femmes traînées par les
tumu no te toroa Ekalesia (Adnet) — Te
cheveux, copains rossés, enfants affamés.
haapa'oraa no te Ekalesia i te pae faaroo
Le vin est un aliment et nourrit bien
(Teunu ) — Te haapaoraa no te Ekalesia tous ceux qui vous le vendent.
i te pae tino (Koringo) — Te toroa Eka¬
Il ouvre l'appétit de ceux qui en trafi¬
lesia e te Ture Haapaoraa (Paraita).
quent et qui ne gagnent jamais assez.
Te Amuiraa Ui-Apl: No te manuia rahi
Le vin donne de l’esprit jusqu’à l’abruTe
titau-haereMakatea. Ua
faataahia i roto i taua pupu ra te hoê pupu
tamuta ia itehia to ratou faaroo na roto
no
ta ratou mau
hautiraa,
ua
tissement.
hia mai ratou i Taravao e i
1 ta ratou
mau
ohipa aravihi .e te mâ.
5. Heremona: Ua oti i te 2no
O
Matité
Hiopo‘araa tei faaterehia e te
Hiopo‘a tâ te Apooraa Rahi i maiti.
4 pipi tei oti to ratou tau, oia hoi
te
Tomite
E too
Teie te faaotiraaa te Tomite
Tamau: Ei
haapaàriraa ia ratou no te toroa e tuuhia
O PARE mâ i Taunoa, o TAIVINI mâ i Mataiea, Taumata mâ i Rapa e o MAURERE
pipi apî i teie mau mahana
PANAI
no Haapu o Wilfred TAIE no Papeete, o
TAPUTUARAI Papeete. E faaô-atoa-hia e
2 pipi no Moorea. — Na TERIITEMIRO no
E fariihia 4
ei
mono
Rurutu
i tei mahiti. Tei papu: o
e
mono
e
Haapiiraa tamaroa. I reira oia
faaineinelîia’i no te aua-pipi.
e taeahia’i te 50 raa
TAATAPAREA mâ or.
mauraa i te faaroo, na roto i te faaipoiporaa e te ekalesiaraa. — la haamaitaihia
te Atua tei tapea ia raua i rotopu ia tatou
na roto i to raua taviniraa i te Fatu.
Te ani onoono atu nei te Vea Porote¬
o
avae
Eperera
te matahiti no to
tani ia faaitehia mai te mau ioa no te mau
matahiti
i te toroa Ekalesia.
lîoa tei taea-atoa-hia i te 50 o te
to ratou mauraa
Sabati Haamanaoraa i to te
Evanelia taeraa mai i Tahiti mâ nei.
7.
haapa‘ohia i te Sabati 6 no Mati. Aita
râ i haapao-papu-hia. Noa’tu te mau faaararaa, e taere ihoâ te haapao. E mea ohie
rahi râ te haamatauraa e te haapa‘o i te
mau ohipa faufaa-ore.
Ua
Gouver-f
ordonnent:
alcooliques
Pas de boissons
aux
récep¬
l’étran¬
ger doivent substituer les jus de fruits aux
boissons alcooliques lors des réceptions.
Pas de réclames alcooliques dans les
journaux indigènes...
Elimination, dans les films, de toute
scène évoquant la consommation de bois¬
tions officielles.
sons
Les diplomates à
alcooliques.
Impossibilité d’élire au Congrès ( As¬
semblée des Députés ) une personne ven¬
dant des boissons alcooliques ou adonnée
à la boisson...
s’agit du Gouvernement non-chrétien
qui a déclaré la guerre à alcool
comme au plus grand ennemi du progrès
et du développement économique et so¬
cial. Qu’en pensez-vous, nos chers élus?
Il
des Indes
En 1863 fut fondée la première Ecole du
Dimanche à Papeete. — Le prochain
Congrès
6. Jubili 50.
I teie
règlements publiés par le
Les
nement
ia PANAI ei orometua-
tauturu i te
e
it toutesta roto i te mau rapaauraa.
autres t jou i
rapae
to Taunoa.
mâ i Raivavae.
tomohia i reira te hoê
L
e
Avez-vous
lesia i
-—^
-
( Tuamotu )
Evanelia?
4 matahiti.
Fare-Amuiraa.
la ns cetj
le preif
la foi c
Je sais N/au
ils du
mau
Papeete: UaMaô-faahou-hial9Ekalesia apî, e te faaineine faaliouhia nei te
tahi pae i roto i te Pupu Imi-Manao, to
7 ïa
bCl
i te
4.
roa.
i
.
.
lesu
no
uputa no te faaôraa i te
ei
tuhaa hopea
Anatonu i te
ne
tau
ana’iraa 2)
-
Aposetolo i te
“amahamaharaa”
Ua faariro anei te mau
Pâqiïururaa' Diakono i Raivavae
3
3
POROTETANl
VEA
international des Ecoles du Di¬
manche aura lieu au Japon. — Les en¬
fants des Ecoles du Dimanche de l’Eglise
Unie du Christ au Japon ont consacré
leur offrande
de Noël à
l’évangélisation
FUKIN MARU qui .visite
par le bateau
500 îles. Ce bateau a
tretenu
été acheté et est en¬
parles dons des enfants
des Eco¬
Dimanche comme c’est le cas pour
le “John Williams ” qui sillonne le Paci¬
les du
fique pour visiter
vaille la Mission
les archipels où tra¬
de Londres.
L’Assemblée d’Evanston des Eglises du
Monde entier a rappelé aux Eglises les S
devoirs
essentiels dans le domaine ruc/aZ
sein de l’Eglise et à la
1. Affirmer au
monde que Christ
les hommes....
face du
tous
(voir la suite page 4,
est venu pour
colonne 3)
(d ht O i te Vea
Teie te boê
Joane
Fepimre, api 3)
no
Te faaite mai nei te hoê boa no Haapu
i te mau tumu oia i patoi ai i te rave i te
tiketi Tombola no te Farepnreraa. Te raana‘o nei oia e te bee noa nei te obipa !)aturaa fare-pureraa i roto i te mau ravea
huru ê rabi ei baavitivitiraa i te obij)a.
(Patena uaina, pia, patiaraa-poro, fareetc. ) E teie ta’na a'oraa bopea: Eiaba
pere
taua mau ravea ra ia riro ei iniiraa
moni no te fare-pure, ia lioroa râ tatou i
te tusia ma te aau baeluia e te marû. —
roa
roa e te boa, ia mono oe i
i te moni tiketi na roto i te moni borpa
noabia e ma te aau baebaa e te marû. O
te ravea mau ïa te reira e vaiibobia’i te
(Mauruuru
obipa Tombola. Ei bioraa maitai
Tuaaaiija iti
Porotetani.)
Touturu i te fenua
no
te
apî
iti,
e
obipa pouri ïa.
E inaba ua ravai iboâ
Fatu baamaitairaa.
e
Haamene : Motorai 30, Fere 30, — Aiiiona : Tevao 10 ; — Faaaha : Hiro 10 ; —
Papee.i ‘: Mabea Paia 100; — Afareaitu:
Tupou 10; — Utiiroa: Terai 15; — Paca:
Louis 10.
:
205 Fr. Merci !
i toe,
jiou
raua a
Kalena 1955, Hoboa
irava
Ani
E haamata te
nebenebe te
te pureraa
fetii
baapeepee mai, a
no
nila, eiaba
e
ia ruperupe
te
ravea
e no
imi i te otoheraa,
e
a
te
va-
imi râ
ia manuia te
Oroa-Me.
E mea aravihi roa te taata tabiti i te
imiraa i te ravea ia tupu ta’na mau opuaraa.
la hinaaro te tabi pae
ia baere i te Tiu-
rai, i te Cinéma e i te tabi mau obipa
nounoubia, e imi ihoâ raton i te mau
ravea, e ua
manuia.
Eaba te ravea ta tatou imi ia tere te
Evanclia i ô tatou nei e i te atea ê?
Teie ïa
:
O te
re-ore, e na
horoa,
te Fatu
e
ma
ta raua
pobe atu ai i te o‘e rabi.
Mareko
12/'i2: Hoê ivi-vabine tei baere
E 2 ta’na tau moni rii veo.
Aita’tu ai. Eaba te faufaa ia boroa i te taatoa no te mea te vai nei te feia ravai roa.
E inaba, na roto i ta te Fatu faariroraa ia’na ei bioraa, e rave rabi te maa
taata no te mau nunaa atoa tei pee i ta’na
i te Hiero.
«
a
hana no te Fatu
lesia Tahiti.
e
te ruperupe no
te Eka-
te faaherebe-
faaravai.
moqueurs
o
te aito
petaràa. Inaba, ua hurihia ta’na faatereraa-hau maitai i raro e te peapea nei
te feia atoa'tei tiaturi i ta’na obipa faaora
i te fenua no roto mai i te tîtîraa no te
mau
mai ia’na ?
no
td ta¬
auvaha ?
La Puissance de la Résurrection
aux Iles Fidji.
Lettre de Miss C. F. Gordon Cumming
(auteur peintre) du 22 nov. 1875.
Le changement survenu dans les îles Fidji
depuis qu'en l'année 1835 deux Missionnai¬
res
protestants ( Cargill et Cross) résolu¬
rent, au péril de leurs vies, d'apporter la
lumière de l'Evangile à ces téroces canniba¬
les est vraiment étrange. Représentez-vous
la foi et le courage de ces deux Blancs dé¬
barquant sans aucune protection au milieu
de ces hordes sanguinaires dont ils durent
d'abord maîtriser le langage inconnu. Jour
après jour ils furent témoins de scènes qui
vous glacent le sang rien qu'à les entendre
évoquer. Des témoins ccculaires m'en ont dé¬
crit de nombreuses...
quelques-un|
J
chaudes de la Mission Chrétienne
quelques-uns des résultats ob.jf^
ges
sent voir
fai^
dans ces îles. — Mais auparavant il
leur présenter les Fidji d'il y a dix ans clj
tout homme était l'ennemi du voisin, ds
les guerres entre tribus ne laissaient!
l'adversaire,
repos au pays,-
sans
cor§
pdlir l'âge ou le sexe, ne représ|
que sa valeur en roii : quand les prise
étaient engraissés en vue de l'abar
quand, après dix ou douze jours, les
ration
étaient déterrés et
utilisés que sous forme de
vres
bres
coupés
aux
ne
pouvaient
pudding ; des
hommes, aux femmj
dévorés en présence de|
lesquels avaient été forcés de ch
préalablement le four, de couper le boisl
Ig cuisson — et.tout cela pas seuleme!
temps de guerre.
Imaginez les malades ensevelis viva
file des veuves délibérément étranglée,
mort de quelque grand personnage,- le'
times vivantes enfouies avec chaque pilj
vants, cuits et
times
la maison
neuve
enlançants
ces
d'un chef, debout, les
piliers pendant
s'amassait autour
d'elles,-
ou
la
que
te
fiau
les malhei
pieds et mains liés, couchés à terre poA
au
canot
neuf du
chef...^;g
^
lel
i
sins désiraient de la viandè fraîche, [ohipa
Et puis pensez aux blancs qui déni. "■
les Missions.
A présent vous passezj.
parce que
—
île, certain de trouver partout un
lit c
cordial chez les hommes, des femmesL pp, ,
à
veillants. Dans chaque village des 80
bitées s'est bâti un temple propret,
ÎIÇ''
.
^
un^l’?^^
pour son catéchiste ou pasteîxodo
digène auxquels le village fournit égalfe i|;a
son
neuve
la nourriture et le vêtement.
mono
A tiai tatou ! Eaba te mana‘o
mau
que
villages entiers dépeuplés
Taua aito ra, o te Faatere-Hau itoito rahi i Farani, oia boi o Mendès-France ïa.
E aito puaai i te aroraa i te ava-taero, tei
ore i otohe i mua i te mau faainoraa e te
E aito atoa anei ïa te
désire
qgi ne cessent de se faire de
vir de rails
mau
2 tara te booere outou.
To tatou Aufauraa Me
i
roa
Eaba te faufaa ia hôroa ia Elia, te tavini
no te Atua? E obipa pouri ïa! E inaba,
ua ravai roa te binu e te faraoa na roto
i ta te Atua baamaitairaa.
tou
:
topa noa’i te moni puha
i Zarepbate
ava-laero.
FAAARARAA
.Biika himene api : 5 tara.
iioohia i te avae no Me.
roto i ta te
/ Arii ll/li: Hoê ivi-vabine
ta’na tamaiti iti. Maa maâ iti
Te hiàraa
TAUTURU VE'A:
Amuibia
na
boroa noa ma te aau oaoa e te
anaanatae, i reira oe e ite ai i te Hana-
puai rabi râ to oe i te tautuobipa faufaa rabi.
e
Hoê tamaiti iti, e 5 ta’na
na i’a boi e 2. Ua ravai noa
:
pane rii e
na’na ibo e eita roa e l'avai no te faaamu i te 5.000. Eaba ïa te faufaa ia opéré,
veve,
Mauruuru roa, e teie nànà iti e. Noa’tu
i teie
Souvent je
:
E tia te mau mea atoa i te Fatu! No
reira eiaba e parau: e ona e aore râ, e
Paroika TAUNOA
Vaitabu: 400 tara
oe
bioraa
baapaoraa nebenebe e tei boroa ma te aau
pipiri-ore.
Matuita: Hiva-Oa: 400 tara
ruraa
6/9
mau
—
oe, e
e.
Vea
A
m
^4^
Edha to outou iho mana‘o?...
to
POROTETANl
VEA
4
Pouvez-vous réaliser
qu'il
^no
y a
.
actuelle
n
Xhe
Fait partie de Vea Porotetani 1955