EPM_Vea Porotetani_195503.pdf
- extracted text
-
Te 55 O TE Matahiti
^
MATI 1955
—
M. P reiss, Directeur-Gérant.
Europ(||ta|H|Hr I^^Hb
(|l9|k
nom])
la
dans
jeijtLSMB^HHB^^^H^SL ^HJ
^■j
e
de
.smia
BB^an
ménai.
I
'Eif|BBM|pB|Hp^{r^B||^.p^||^
^BKÿSgg^S
sn
ceci
:
Hoo i te matahiti hoè : Roè-ahuru TARA.
conioiW^B^S^^^^^S^SÊÊÊ^K^S^
^
cri d ’.
!
un
c<i■IJ'^?®*'î&ïita^
pas
Sri**#'
e
cerl;
'" "'
Il le hoè maitai tei
horoahia-mai
pa, e haamoèhia... (Sai. læ ir.2)
On
dii|^i haamanaoraa 1797-1955
tent “li
i
iaut
ji teie avaè Mati 1955 ua taea hia’i 158
ecerüiihiti
l
no to te Evanelia taeraa
mai i te
1 te
maEana ra, tipae
Evanelia i te ooà i Matavai,
ahiahi no taua
atura te pahi
Haapape.
Mati to te mau orometua
faarue-roa-raa i te palii, e to raton fariihanalianaraahia e te hui-arii e te hui-raatira atoa. I reira te pupuraahia te fare e
oia hoi
Tei te 7 no
te otue no Matavai
eiade
no
taime ra.
à nei.
ja mau, i te avaè no Mati, tei parauhia
posilitaa-ihora e : A-unuunu, i taua anotau
une. N| ra, to te mataeinaa o Atahuru (Paea)
tard (liaTu i te hoè paihi tei tere maru noa
t ^lai
Raro mai. Ua 70 te mau vaa
hio i teie pahi, mai
'
Ua faauta
V^tou i te mau tauhaa no te fenua nei :
1, puaa, te mau maa ota e rave rahi
mruno
tehooraa mai i te mau tauhaa
laafei taui : te to’i, te matau, te pam-aSde
'
P()uhi, te ahu etc.
reira to ratou paumaraa i nia
ois ;
i te pahi,
78/ “Ce que nous avons entendu
appris, ce que nos pères nous ont ra¬
conté, nous ne le laisserons pas ignorer à
Ps.
et
faa-
arii i taua
fenua, a
hio i mua, a hio i mûri, a hio i t^ pae
atau, a hio i te pae aui, teTemia ta outou
ite nei e ta outou e hinaaro nei, te pupuroahia nei ïa i to outou rima. A parahi i
nia iho, a faaapu, a patu i te fare, haapii
ia matou i te mau ite e te mau unauna
to outou na mau fenua.” Parahi tumu
atura ratou i Matavai i pihaiiho i te raau
“
Tera mai te fare, tera mai te
e
no
Tamereni ta Tapena Tute i tanu.
Mai te mea ua haamoèhia teie
nei pu-
auvaha na roto i te
tei nanaohia, tahiti ia liaamoe i te maitai taa-ê tei horoahia mai e te Atua na roto i pahi tira
O Tarapu, oia hoi te Evanelia, tei tanuhia i Matavai na roto i te irava: loane
fete râ, e Sabati Keretitiano taua ma- 3/16 : “ Ua aroha te Atua i teie nei ao... ”
^.oa [ra, aita’tura ta ratou ppuaraa hoo i 0 te irava matamua roa teie o tei a’ohia
\|nuia, hoi atura te rahiraa o te mau vaa i nia i te fenua nei, e tei iritihia na roto
Hta. Ua parahi râ te tahi pae Arioi i nia i te reo tahiti.
P pahi, e o ratou atura tei ite matamua
te ori i ta ratou mau oriraa etene.
j'ave rahi te mau arioi
e
rotopu atoa ia ratou o Manemane, te
juà rahi no te marae tuiroo ra o Ata-
puraa nehenehe a te
mau
ravea pio,
eiaha roa ta tatou nunaa
ra
i pureraa faaterehia e te orometua ra
'pover tei a‘o i te irava : “ E aroha hoi
/Atua” (I lo. 4/8).
E-,tana pahi ra, o TARAPU ïa, oia hoi
iff tei tonohiamai no te ioanoIesu-Mesia,
E ’207 mahana te maoro o to’na tere i
ro î'aè i te reva uraura e na uuairao e
ru i nia i taua reva ra, ei tapa‘o no lesu,
arii o te mau arii tei pupu i to’na iho
to e i te Varua-Maitai ei maitai no teie
au
paeau fenua.
à la géné¬
ration qui nous suit le.s louanges de l’E-
leurs descendants; nous dirons
ei nohoraa no te mau
orometua matamua. Teie te oreroraa
hiahia rahi na te auvaha a te
DNET. ihi dei hoe i tua e
la tu rira a e, e pahi hoo-taoa.
i te horoa mai i ta'na
«I aroha mai te Atua i to te ao e ua tae roa
Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure-ore »
loane 3/16 :
■PBHBKBSBBB|gjrtf^^wSb
olués ?
nei, e tei iritihia na roto i te reo tahiti ;
Te irava matamuà i a'oliia i Tahiti
,
ternel et sa Puissance, et les
a
1797 ai’riva à Tahiti
“pirogues-sans-baîancier” et
^ux ailes hlanches, qui n’était pas un ba¬
teau comme tÇfeux qui ahnaienf faire'riélâLe mois de mars
une
de ces
che
dans ces
Ohipa 20/35: « E mea maitai te
horoa
rave-mai ».
Teie te haapapuraa : « E mea oaoa roa
horoa’tu i te farii noa mai ».
Te faaite nei Paulo i teie reo no lesu
aè te
tei ore i faahitihia i roto i te
mau Evané-
(A taio i te tuàtiraa i te api 2 -
anairaa 1)
îles si hospitalières potir
l’étranger, après les longs mois de
et de périls
Pas
un
endurés.
hateau comme
fatigués
les autres, qui
bravèrent les périls de la mer pour
des rois et des nations, et vinrent
la gloire
souvent
de^ indi¬
équipages.
ajouter aux coutumes païennes
gènes, les mœurs dissolues des
Pas un bateau comme les autres, mais
un bateau de fous, de fous pc.ur Christ;
hommes, femmes et enfants qui ont tout
quitté pour traverser les Océans et
ter les périls pour l’amour, ITionneur et
la gloire d’un Roi que personne ne
Comme seule richesse ils apportent la
affrônvoit.
Parole de l’Evangile, prêchée et vécue avec
foi et amour.
Après 18 années d’actiyité
malades, l’ins¬
chrétienne: les soins aux
truction, la prédication dans une
langüe
jamais écrite; 18 longues anitées
de soucis, souffrance, patience, prière,
dans une insécurité totale et une atmos¬
phère lourde de menaces, voici que Dieu
opère le miracle.
L’Eglise de Jésus-Cihrist prend raciiïe
au milieu de l’immense,
du profond et
capricieux ocqan.
'
(voir suite page 2, colonne 3)
encore
atu i te
miraclès c[u’il
opérés. ”
2
V E A
Tiiaroi no te Me
A
i to’na mau taata ia faaineinê ratou i te
taoa na’na éi A na léhova, ia au i te
peu
lia, i te mau tiaau no te mau Ekalesia i
Makedonia ei faaitoitoraa hopea ia raton,
lio'u to’na taaè-roa-raa ia raton. Ua ite oia
c; éita oia e farerei fadHou i to’na ftian
lioa ravc-ohipa-amni.
Tiimü nl'aha’b matàmna: K mé'a oaàa te
raùe-mai, oia hoi te farii-mài.
Ô yai mâ tei dre i oaoa ia horddhia’tù
ia raton te hoè nlan taoà i tera taiine e i
tera taime. E oaoa te tamarii, e oaoa te
feia paari, e oaoa te feia roohia e te àti ia
tauturuhia raton
raa
a
te
na
roto i te mân horoà-
aroha, tei horoàhia e te taata-
oaoa
atoa nei te tahi pâe
i te nian
Itoroa na te Atna ta raton e farii manrnnrn
te hui-mahà? Aità
a
EVANELIA, tei riro ei maitai
rahi
ïa! Na
raua
iho
i ana i te hàari, e ua faatahe i te
hinu, e i tito i iDto i te pona-ofe e ua ho¬
nb te faaiuiptiraa parau.
Te vdi hei à i teie tau taua holioa taata
ra tei faainëine noa, i ta ratou mau ô ma
roa
te àau anaanatae mau, e te
haapaeraa
ia
Eaha te tumu ratou i na reira’i? O Jesu
iho ïa ta ratou hioraa, e o Paulo tei
apee
i to’na Fatu. Ua hoi’oa lesu ia’na iho ei
tusia ia ora tatou, ia horoa qloa tatou ia
no
to tatou
taata
mau
tupu. 0
hoè roa ïa a oaoa’i tatou
mauruuru mai ai te Fatu.
te
ravea
e
e
Mana‘o faa&tiraa: Na Paulo ïa: (II Kor.
9/7-15)
“Te taata horoa ta te Atua taata i hina-
aro..,'etc.
no
tamau no to raton oaoaraa, ia ore ia moè
i to raton mau hnaai a mûri aè.
piti : E oaoaraa poto iioa
fâ to tei farii-noa-mai.
la farii
manao
noa
tatou i te
mau
horoa, e tu-
'çu
atoa te fin. Riro atura te mau maitai
i
horoahia mai ei taoà faaturà-ore-hia. A
làio na ia Iseraela tei fin i te mau horoa
j
ha te Atna, ua fin i te mâna, ua fiu i te
inai, e ua amuamu i te Atua.
Ehia tamarii tei
;
,
ore
k Tapeà i te Aià-Tupuna
te 0-
i faatura faahou i
te map horoa na to ratou mau metua, e
ehia taata tei tauluruhia e tei ore i haa-
Taua aia ra, o te OROiV-ME ïa, tei haamauhia ei oroartumu e ati noa’e te fenua
nei, hou te mau oroa rarahi hui-raatira
e
te mau “Salfâti-Farani”.
I teie nei tau, te faaitoitohia nei te taata
la tura e ia hanahana taua mahana ra.
la unàuna te oire i te mau reva tore-rau,.
yahi roa ïa.
e te mau faaunaunaraa tei
mataro-inaitaii,
Ehia taata i teie tau tei ore i oaoa faa-' hia e tatou.
la ruperupe te pureraa,,
.,^.,1hou i te EVANELIA, e tei ore i mauru- e te mau
ohipa faaoaoaraa, e ia poto te
j'urVl faahou i te mau maitai no roto mai taime no te aufauraa.
—
i te.Eyanelia. Ua ite te asini e te puaatorô
,,;;;i ,te haamauruuru i to ratou fatu, aita râ
,
ée taata i ite (Isaia 1/3).
/ 't^ümu niana‘o toru; Mea hau ae te oaoa
"nâ'foto i te horoa tu.
]E' mea oaoa roa te hofoaraa’tu mai te
*i;néa e tusiàte horoa, eiaha râ ia Koroapeu-noa-hia.
;
l^aha te tusia? 0 te hoè ïa ô tei horoa‘ Jÿia, na roto i te haapaeraà ia tatou iho,
,
,
faaineine-maite-hia, ma te aau here
te anaanatae mau. A hio ia DaVida tei
çjfe roa
i hihàaro ia pupu noa i te hoè
ô rave ohie (II
Sam. 24/24)
casse-têtes et flèches des
cannibaliapî i
mal du pays n’arrêtent le zèle des
p[na ro
chrétiens tahitîiens. Sur des .piroaAuva!
de petits voiliers ils portent la
Ronij^Na’
velle de l’Evangile dans de nombnTuna
chipels.
A hio i te vahiné ivi \ao’a-ore ta letu i
■
Atira te ràve vitiviti
ma
te faatura-ore
e
te
noa
i te OroàrMe.
ntura
.
158 années^se sont écoulées
depii mau
1797. L’œuvr® des premiers missioiTunu
tenue à travers vents et marées il^a
a
faiblesses et nos infidélités.
tea te
Dieu a conservé notre Eglise Ta32/30ne afin
qu^el'le remplisse sa vocal i m
étant missionnaire là où Dieu l’a
hia te
et jusqu’auK
a encore
Nouvelles-Hébrides c
des païens.
Te
Quit traversera la mer pour leur :*â_
ter
llEvangile?
"
jugements sun lacère*"
rauhi
•’
”
Protestantfeà Ta^
ra.
Uf
ioa i ]
PteBaier son de cloche:
Apooj
Celui de Kotzebue, Comnaandantratou
teai® russe “L’Entreprise” qui jeta
1| pg
à, Matavai le 27 mars 1824.
mau 1
“■En abordant à Matavai, je vis
flffj
ne fe changement qui
s’y était opéré
^
dernière-visite. Il y aivait là un
“
Wilson, missionnaire anglais, espèsS^ ®
composé moitié saint eâ moitié naatel^^^'P
dont les prédications, attiraient un
naia
nombre d’auditeurs.
Pourrépondireltriâ&i
peu-aoa!
sir de quelques uns dies Missionnaii®tna 1
Eiaha e haavare i te mautupuna teîtià' me rendis â
leur lieu de réunions,Tuara
turi i to ratou mau huaai ei auïo.
fus surpris de trouver une
eha|>eil(|o to’
bien bâtie; le peuple entrait et
TAFETI'ARAA
en silence, et finit
par remplir l’enc|^^
rave
Too-maha tau puè-hoa no tatou tei 4afetiàhia e te Faatere-Hau-mono Farani tei
tae-mai i ô tatou nei, e o tei ore î faahitihia to ratou i‘oa i te Vea no
Fepuare,
oia hoi: Mihimana, or. i Tautira.
Poroï,
d°, Aüvahà faaturahiâ no te Tühaa IV no
Bora-Bora. Jacques Tauraa no te
Apooraa Faaapu, e o Aro,
orometua-haapii-
-
tamarii i Poutoru. No te maoro o te
patau
àfuè noa, tei pupu i ta’na taoà iti ma te faaite te taeraa-mai, no reira i ore i
faahitihia’i.
haàpae ia’na iho.
de l’édifice.
Ils entonnèrent ensuite un
tara o
eantiq^^y 20
Missionnaire prêcha, et jamais je
d’assemblée si sombre et si
c’était vraiment pitoyable.
sole/i^^
j
^
[mpu
Après beaucoup d’efforts inutiles,
réussiren’^”^
ques Missionnaires anglais
^
fin, en 1797, à introduire à 0-Taiü ce
nommaient le Christianisme et mêrfaïna
(voir la suite page 8, colonne 3)
)
t
t
fare■
■
taa-iho, oia hoi te Oroà-Me.
toheraa e rave-rahi. A mau i te aia-tupuna,
eiaha e hunal
perfii^ avec ses temppte mi
Ni l’Océan
bites, et ses réscifs traîtres, ni leslte ma
rea râ eteata porotetani e feruri i te oroàtumu tei haamauhia e te
hui-tupuna i mu-
^auruuru mai i tei tauturu ia ratou? Ua
ma te
tcj
et avec les tenqjles et les
imagesi *'|Te 1
et de pierres, tombent les lois
initefare
la société païenne!
tema
La jeune Eglise Tahitienne, à
pe|Tutea
cée, met les voiles pour apporter lippe
très la bonne nouvelle.
|Ua
ia faatupu faahouhia te mau ohipa tahito
ia ore ia moe i te mau anotau atoa, aita
Eiaha roa tatou e tuu ia’na i raro na
roto i to taton paruparu e te mau otohe-
Ton
Les Bel et les;Nebo tahitiens
no
tapa’o vai-
Tumu
(suite de la page 1, colonne 3
nos
raton.
Ua faataa raton i te mahana
ROA FAATUPURAA PARAU ei
Souvenex-vous du pas)
fàtoü iho.
nei.
1 teie man area e haamanaô nei taton i
te oaoa no te mau tupuna i te tau i farii
mai ai raton i te taoà taaè-roa, oia hoi te
roa
i tapu e
tatou iho
tnpn.
Te
fiid ia TJamatoa mà, Arii rahi no te
liaiàteà. Ua faaueue anei oia
maro-ufà i
(Tuàtiraa no te apî 1 - ana’iraa 2)
'
P 0 R O T E T,A N 1
V.E A
,
lu pasl
ylonne sl
tJ
[tiens
MAU PARAU RII
imagesnfre faaite mai nei o Tempe or. e, ua oti
lois initeîarepureraa e ua tomohia i te 21 no Titeina 1954. Te mau orometua tei tae mai :
L’Œuvre Missionaire Protestante..!
Matuitamâ ;
API
iTofndraa fare-pureraa i Fetuna
a
P OR O T E T A N I
Ua-Pou: Hakahetau: E mea nehenehe
hautiraa paieti a
ie mau tamarii. I te matahiti apî râ e rave
rahi te mau manianiaraa tei tupu i piliai
rôa te
Noela e fe
mau
iho i te fare-pureraa porotetani e tae noa
atu i te âiia fare-orometua. Te papai mai
(suite de la page 2, colonne 3)
gagner à leur doctrine le roi “Taio” (?) qu;
régnait alors en paix sur l’Ile. Cette con
produisit l’elfet d’une étincelh
dans une poudrière, et fut suivi d’une ter-\
rihle explosion. Les marae furent immé¬
version
Pni-Mono; Tunui, Raanui, Phi- nei Mahai e: “ua haere au e faahau i
diatement renversés
tout ce qui rap*
aporter lippe Ebb e Puhiava, or. Faatura.
taua peapea ra. ei paruru i te tahi tamai|Ua oti te tomoraa i roto i te aua, ua faa- ti porotetani; ua farerei râ vau i te tahi pelait l’ancien culte fut détruit; on étaf
blitla nouvelle religion parla force et qui¬
estemp ite mai Tempe i te aroha ,o te Paroika i peapea, ua tairihia vau e te taero-ava i te
ni lesjte mau manihini, e ua pupu i te Hiero; raau. Aita râ vau i ino no te mea, ua ara conque ne voulut pas l’adopter fut mis è
annibaljapî i roto i te rima no te Apooraa Rahi, ihoâ vau i taua feia nei, no te mau vahi mort. Avec le zèle pour faire des pro¬
le des pjna roto i te horoaraa i te taviri ia Tuteao,
sélytes, la fureur des tigres se communi¬
atoa.”
!s
qua à ce peuple autrefois si doux; des flptf
Taiohae : Ua tae Amo mâ i Taiohae. Te
.piro^Auvaha no te A.R.A.
de sang coulèrent, des races entières fui
; la
Bonij lÜNa’na i pupu i taua taviri ra i roto i te noho nei raua i reira ei Haapii-Evanelia.
nombrjrifna no te Tavana mataeinaa. Himenehia No to raua aroha i te nunaa iti poroteta¬ détruites; beaucoup de naturels soufifri- j
jatura te himene tomoraa. Tomo atura te ni tei vai moe noa i Nuku-Hiva, ua haa- reiit courageusement la mort, qu’ils pré
es
depiijmau manihini e to te paroika i roto. Na pae raua i ta raua tuhaa ravai roa, e ua féraient à l’adiuration de leur ancienne
ne, à peffuteao,
....
,
—
missiolTunui e na Raanui te haamauraa Blbilia.
1
narées
tea te a‘oraa i te parau no PENIELA (Gen.
glise Ta3^30-31) te ioa no teie hiero api.
a vocal
T niuri ae i teie ohipa tumu, ua haapao)ieu la hia te
pae tino.
(
»
Te
urleur
mau
itéahia
no
tei
aufauraa i te moni
ravea
te
Te
hepetoma pureraa:
Ua haapa‘ohia i te mau vahi atoa, noa
atu te vero rahi, te ua e te matai. Ua otohetohe rii te tahi pae, area râ te paeau ra¬
hi aita ratou i vî.
maramarama
fare-pure:
;^au haapapuraa i te aufauraa i taua tarahu
[ra. Ua papai te mau taata i to rafou mau
Apooraa-Diakono e i te tavana e, e aufau
landantfatou i lo raton mau tuhaa e 200 tara i nia
ai jeta
pg taata hoè. 132 taata tei papai i tô ratou
mau
ioa, e te vai nei â, aita i hope.
Tp té hoè parau oaoa, ua pupu faahou
t
pe Tahi mau fatu fenua i ta ratou mau fe-
là un iK
espeL
ié ij3jai;e|?i;é-pure. Teie taua mau taata ra: Te mau
Tupuaitua Arearurua, te mau
pondjre|iuaai a Teraimateata; Teihotu mâ; Tau^
sionnaiite|a Farâhei; Taaroarii Taratu; Rere a
^Uin,îons,^uarae; Léon Rey tei aufau mai 500 tara
ehiaj>eîli|t> to’na fenua. Terupe or.
(Raiatea) : A taa’tu ai te mau tuiir l
enc^g^ moni operehia na nia i te taata, ua
^rii papa te mau yabine ia aufau atoa raI
'
.
cantiqi|,Qy 20 haari i tç ava‘e hoè. E 8000 tei roaa
i teie
mau
mahana.
ta ore te ohipa ia mau na roto i te taupupu no te mau aufauraa, ua pupu na fa;
too
ra
paganisme.
Ua î roa te auà i te taâta tei mataitai i
to ratou
ui-apî ma te oaoa.
E mea ê ihoâ te mau taureareatei haa-
piihia i te mau hautiraa maramarama, i
i mau taurearea tei rave noa i te mau peu
Autre son de cloche :
Le C/* Duperré, venu
sur
e
Coquette”j|
est aujourd’hui
bien différente de ce qu’elle était du temps
de Cook. Les missionnaires ont changé
les mœurs et les coutumes de ses habi¬
"
tants.
.
L’idolâtre n’existe plus parmi eux et ils I
Rapa : Ua niuniu mai te auaha paroika,
ua ati te oire i te vai-pue i to pô maha¬
na maa
23 no Tenuare. Ua ino te tahi tu¬
haa
Ahurei. Te tiai nei tatou i te mau
no
à Tahiti en 1823 I
la Corvette française “La
écrivait: L’Ile de Tahiti
pouri.
parau faaravai, hou tatou e tauturu ai.
profara :
Te mahiti-noa nei â te hoe mau mai.
Uturoa: E opuaraa
huru o te mau
rahi ta tè Paroika
metua no te Tuhaà
paroika no te Tuhaa IV
ia tauturu ratou na roto i te mau tauhaa
(vaa, tifaifai etc) no te hoè tombola.
serve
les rencontre à
mariages se font comme en
extrême lorsqu’on
Europe.
oia i to’na hioraa i te
huru o te oire mâ, e te
faatereraa.
bord des bâtiments ; elles sont d’une ré-,
La sociétéjnfâme
-
E^mau parau apî nehenehe roa, oia hoi
te manuiaraa o te mau rapaauraa i te tau
hopea nei. Ua tae te Tavana Rahi i reira
e ua mauruuru roa
professent généralement la religion chré-i;'
viennent plus à
tienne. Les femmes ne
terre. Les
Ua farii te mau
Tuuui, or.
futés par ce qui suit:
ta’na tamaiti.
raitlee(î
ratou i tauturu). Ei ravea e
et mêrfaïna oioi ai te fare hou te tomoraa.
Ces jugements calomnieux sont ré¬
maha, To Aberahama pupuraa i
maha, oia hoi e patu
faahou i te Hiero-Aorai no te fenua taatoa.
3)
jplus vicieux et plus à, plaindre qu’ils ne
ïesu;
loo maha 1 te hoè tuhaa moni
iussire'nf^'^^^ èi faaohieraa i te ohipa (10.000 tara
lutiles,
mne
bitants vindicatifs, indolents, superstitieux
pae, oia hoi: Te fanauraa no
Davida e GoUa; Te Tavini tarahu ; Na Lepee
rnua e 3 avae paariraa haari no ta matou
enfc UinSFP^i
tahitiens. Ses etfets auraient rendu les ha-; |
l’étaient qand ils étaient plongés dans le
Mabarepa : E hautiraa rahi ta te ui-apî
i faatupu i roto i te aua paroika i te 27 no
ioa i roto i taua parau ra ei faaiteraa i te
e via: an
D’après Kotzebue le Christianisme au¬
rait été responsable de la mort de 125.00C
Tènuare. Ua faaineine ratou i na hautiraa
i§"etiina : No te tarahu no te tima e toe
un iî(B nëi, ua papal te Apooraa-Diakono i te pa-
is,
foi”.
ei tavini no lesu.
j;|^a Philippe te tuhaa matamua e na Tu-
lités.
brides
reva
Les guerres
des Arioi n’exi?te plus.
sanglantes que ces peuples
livraient et les sacrifices hunjains n’ont |
plus lieu depuis 1816. Tous les . naturel»
savent lire et écrire ; ils ont entre les mains » |
des livres de religion; traduits, dans leur
Iqngue et imprimés, soit à Tafiiti soit à.
Eimeo. De belles Eglises ont été construi¬
se
tes...
etc.”
Ce rapport est confirmé par une
ration faite en 1829 par le Ministre
décla- j
fran- '
çais de la Marine, Hyde de Neuville, éga- y
(voir la suite page 4-3^ colonne)
P 0 R 0 TE T Â N 1
V E A
Mau parau
Ua raeàhia i Makatea te faite rahi; e 365
Raivavae: Üa faaineine maitaihia te
Oroa Noëla, e te Hiopoaraa Haapiiraa Sabati. Teie râ, te faafifihia nei te mau chi¬
pa maitatai e te hoè mau taata no rapae
mai. Te faaarepurepu nei te tahi pae na
roto i te ohipa inu-ava, e te tahi pae na
roto i te faaôraa
L’Œuvre Missionaire Protestante;^
Vea Porotetani
rii apT:
vea. I
Tevaitoa : 37 Vea apî, e i Uturoa 19.
Te neneihia
nei 2.200 Vea Porotetani i
teie matahiti
apî,
Rurutu; Uaoti te Hiopoaraa Haapiiraa
Faaroo i na paroika e toru. Ua tupu atoa
hiopoaraa himene. Te manuia noa nei
aro raa i te inu-ava, e ua manuia
te
â te
i Moerai e i Auti na roto i te mau pu-
roa
pu ui-apî, e te Satauro-Ninamu.
I Moerai ua tomohia te fare putuputu-
“TANA” i te 12 no Titema. Te rave
raa o
•''Il
itoito nei to Auti e to Avera i ta raua tau
fare-orometua. Area râ to Moerai, ua oti
ïa.
ena
Aroraai te peu taero-ava: IVaitapee
i Tiva, ua patoi na orometua e te tahi mau
Diakono itoito i te mau patana-uaina api.
I te avae no Noema ua faaara faahou te
Pni note Apooraa Rahi i te Tavana-Rahi
taua ati ra, e ua ani atoa oia i te Auvaha no te Apooraa Sénat, i te taote Flono
risson, ia tauturu puai atoa oia i te oro¬
porotetani o La Gravière, tei tautuutuu-ore, i roto i te Apoorau Union Française, ia paruruhia te
metua
années, sous le joug sanglant de^j
plus absurde idolâtrie. — Quoi! Toii|||f
coup les sacrifices humains cessent, les
TAUTURURAA I TE VE'A
5, Manu 50, Enoha Teturu 10,
Peva v. 60, Teio 10, Hutia Fenua 20, Taia 20,
Pô 60, Hugonnet 100, Buchin 55, Teriinatua 10>
Tau Tavae 20, Merehau 50, Ah Thoun 50, Teariki 50, Areti 20, Terevatua 20, lôsepha Patü 10,
Timiona 50, Rataro 20, François Teai 100, Mauritoa 20, Tehui 50, Raitahi 25, Teotahi 10, Maro
25, Nga 50, Tamatba 50, Ari Mehao 10, Henere
Rua 50, Terita 25, Tutai 25, Tara Ngariki 50, Teheiura 10, Daniela 20, Temauri 25, Remi 10, Ro¬
chette Tetia 10, Massamy 10, Tepou Kelly 50,
Maui 20, Amui 50, Raiarii 20, Tuarua 10, Niri
Tihoni 15, L, Domingo 100, Paerai 20, Teanuanua 20, Tapena 100, Roland Tanotaha 25, Au Eloroma 25, Ata 50, Ma Takua 25, Turi Tanga 30,
Tuakimiroa 25, Noema 25, Tutai 50, Tetua Teai
100.
Amuihia to Makatea mai ; 2025 farane.
MaJeatea: Hitiura
tels des faux dieux tombent, et à
laquelle les nations n’ont jamais qu’ii
civilisation incomplète. Ah! que ne pH
la charité, quand une foi -vive et éclaii^
la
Te Heheuraa Api
ava
—
mu
raa ava tei
que l’Assemblée Territoriale donne cette année aux
Ecoles Libres 200 frs par enfant de nationalité française
*
*
*
les fournitures scolaires....
culte de rentrée des Ecoles Protestantes a eu
lieu au Temple de Paofai (trop petit hélas) et que M. le pas¬
teur Adnet a donné comme mot d’ordre aux petits et aux
grands: Souvenez-vous que vous avez été baptisés.”
*
que le
*
qui favo¬
que se sont souvent les Conseils des Districts
risent l’introduction de nouvelles patentes de boissons alcoo¬
lisées par leur veuleriéi et manque de sens de responsa¬
bilité. 11 existe même des présidents de conseil qui deman¬
dent des patentes pour eux-mêmes. Gare à
sei’ait !
*
celui qui s’oppo-
*
*
qu’en 1863 fut introduit le culte en langue française à
Papeete. Le pasteur Arbousset réunissait 25 à 30 protes¬
tants. 11 écrivit: “Un certain nombre de Tahitiens le fré¬
quentent aussi, mais il ne leur deviendra vraiment profita¬
ble que si, comme il y a tout lieu de fespérer, nos Ecqles
réussissent et préparent des auditeurs tahitiens capables de
comprendre notre langue et nos chants sacrés. A ce point
de vue notre petit oratoire n’est encoi’e qu’une pierre d’at¬
*
tente”.
|rot
•ânir
orometua porotetani?
pauru
O te pouri anei e o te faaino anei te|faahf
pariraa haavare rahi i roto i te Vea Momof^c u
hade|faf
Opetaf29!
*
pour
tupu noa, teie râ, ua tano
Eaha lio'i te tumu i fariî ai raton i teie parau faainoraa,
nohiae te “hoè hoa porotetani,” oia hoi o Terii Nui a
>■■■
*
iitija t
te huriraa i teie peapea rahi i nia i te ii^
Mauruuru roa.
i tuuhia’i teie
il i-àjii i
i te rahi.
E mea tano ihoâ te faahaparaa i te ip repo
la amuihia te taatoa, teie te tauturu i noaa mai :
630 = 2655 farane.
(Hiroc
aratai porotetani te tumu i tupu ai te
—
2025
I
E heheuraa' apî roa ta te Vea Momoniiffï^afo
Tenuare i heheu mai, oia hoi : o te iij’na n
;
*
dirige.”
H nu I
Papeete: A. Poroï 10, Tuarae v. 10, Meharau
10, Mahea 20. — Mahina: Tehuirere 10,20. —
Pirae: M.M. Barrié 100. — Tevaitoa: Punua 25,
Mauarii v. 25, Mauarii t. 50, Tehuiarii 10. — Utu¬
roa: Maire 30, Paahu 50, Reva 20, Tih. Neuffer
50.
Vaitape: ürarii v. 20, Vetea 40, Tariu 50.
Teahupoo : Marama 30.
fenua aihuaraau i te maa taero.
laloiLp
rannique et cruelle du talion, succèdel
loi si douce et bienfaisante de Jésf
Christ. Quelle gloii'e pour le Christiail
me.... A côté des nouveaux tepiples [
des hommes à demi sauvages viennl
adorer le Dieu vivant, s’élèvent des Ecol
publiques, où des enfants, abandoniT
jusqu’alors à la plus grossière ignoranj
reçoivent cette instruction première sa
—
too noa, ma te
mau
||
le, opérée comme par enchantement da; 'if
ces Archipels qui gémissaient encore,
paoraa eê.
haapao-faahou-hia te mahana ahoaho, oia hoi te mahana haapaeraa maa
no te mau ati e tupu noa nei.
lement catholique; “Quel prodigieux
nement dit-il, que cette révolution moi;
y a 10
mai i te tahi maa Haa-
Ua
(suite de la page 3, colonne 3)
O vaiteie “ Hoa Porotetani” tei ore i ite, e aita’tu e
tumu ta matou e haapii nei i te nunaa porotetani, maori
o te enemi N“ 1 no te nunaa ; o te inu-ava ïa !
haapiil|[q;pe;
Mai te taeraa mai te mau Misionare matamua (aita ïa
moni i fanau) e tae roa mai i teie nei, te enemi l’ahi ta
râ:^ ’,*
te
nei, o te inu-ava ïa.
O vai mâ tei haamau i te Sotaiete Satauro Ninamu? E
anei te mau orometua porotetani, e to tatou tavana
tuiroo tahito roa ra, o Tati, tei haamau i te ohipa haapae
e
aro
ratou
porotet^^
no®^
imau
parururaa i te nunaa?
O vai tei tià pinepine
i mua i te Hau mai te taia-ore i te
opanihia te mau patana-ava? E o vai tei
hepo noa i te mau auvaha no te fenua nei e no Farani, ia fa A
“ tuu
onoono-raa, ia
te totovaraa i te
mau
nunaa
na
roto i te maa taero.
E ere ane '
aratai porotetani?
I.^
E inaha, te faaino nei o Terii Nui a Opeta e, o te mau
oroj taati
tua porotetani te tumu i rahi ai te inu-ava i nia iho i te fenua
Ua taa noa i te feia maramarama, e è ohipa haavare e te
inu-ava, i nia i te tapono no te iL
aratai porotetani, tei mauiui noa to ratou aau i to ratou
i teie ati rahi i te tupu tamauraa i nia iho i te fenuâ nei.
'
te huriraa i te ati rahi no te
.
hio®^fP^'
? -te
Imprimerie ELIE F. JUVENTIN -
f
Papeete, Tahiti.itob h
IL Ti
to’na
Fait partie de Vea Porotetani 1955