EPM_Vea Porotetani_195502.pdf
- extracted text
-
à l’heii
;
U as
-
pr(! T
Brevet
Lices
a
rable ;
Hoo i te matahiti boè:
aient p
M. Pirix.';, Directeur-Gerant.
HoK-AHniu; taua.
Lel
imet,
■billons
((
E
h^'^pii i te tainaiti i ta’na èà _ia haere ra;
faarue i taua
èà ra. »
e ia paari oia ra', e ore e
( Maseli'22i6)
garées
durmei
chemin
ites.
décoinj
^
quekjif te avaè no Novema i mairi aeneiriia
Au moment où nos enfants reprennent le chemin de
iu cheifppàlîia te^mau haapiiraa sabati atoafno
sqiie" situiiaa I e"M. ADNET raua o Sx4LM()N rappelons-nous nos devoirs envers eux :
rien pitkono o te orometua haapii tamarii no
ChacjLse parent est pour son enfant
)urtant^®^haamata tcie hnrii liiopoaraa
3
l’école,
.
iroto i te tuhaa IV i te matahiti 1953.
l'a là i, tupu i Tahiti nei. No reira, aita
•nièrenilj^^j^^^ paroita Tahiti i matau e aita raton
s.
Ils sfiaîneine maitai. Noa’tii te iti no te man
de
Ipirii tçi hiopoàhia ,( e 250 ) ua ri.ro taua
n’pa ra ei haamarainaramaraa e ei faa-il pres(?îfc®^’^^ i te mau paroita. Eita raton e ore
nresil^ï‘^^tneine
maitai i te hiopoàraa no te
près
jeu
•e
us
atahiti 1955.
et le )
“bon |Teie
5
fspositioj
te tahi mau hioraa e te tahi mau
i
noaa mai
i te tomite :
Jlsi; E mea varavara roa te mau tamaroa
;t de
1 nous
irâhi i roto i te mau liaapiiraa sabati.
\
ita te rahiraa no te mau
3161X16111
quis
anao
tamarii poro-
t^i i haapiihia i te haapiiraa evanelia !
tamarii i ta ratou mau
uré e i te ture ahuru. E mea maitai roa
suijgi^
•‘Si tu Cl iiiau tamarii nainai
le
Seigiing, Mai te mea ua tamau aau te mau ta-
r
que liarii rarahi
i ta ratou mau haapiiraa e i
irava tamau, aita ratou i
ts, tu si ratou mau
[ruri i te auraa e aita’toa ratou i ite i te
dion
at
4. E tae roa mai i teie nei, aita te haa-
tefsaa evanelia no te mau tamarii i tia-
fraiii^jj^jj^ g ^g fgj^^ metua ei ohipa tumu e
'eur.
3
taul'aa rahi. E
monter c^e [noa’tu
,
Un cœur AIIVIANT
Un tuteur vigoureux
LA FAMILLE
TAHITIENNE
Tara i te parau.
voilai
,
Un INTERCESSE'yB FERVENT
mea paruparu
ratou e
te mau diakono i te imi i te
péculat^*‘'’'^ l'aveàe ruperupe ai taua haapiiraa ra.
5. I roto i te mau paroita’toa, te hinaa0hia nei te tahi mau Ekalésia
jjçjg
tino-apî
,
aOre rà te tahi mau taurearea haapao-
fTiaitai no te tauturu i te mau orometua
itéré i te
mau
pupu tamarii.
'Â taîo i te tuàtiraa i te api 2 - anaira 1)
pastorales systé¬
matiques faites à Papeete et dans certains
districts nous ont rappelé brutalement la
réalité, à saAmir le nombre considérable
1.
Les dernières visites
non-mariés et des
ménages vivant en union libre ou dans
d’enfants
de parents
l’adultère.
Nos observatipns nous per¬
suivantes qui in¬
l’admi¬
nistrateur, le missionnaire, l’éducateur
que les intéressés eux-mêmes.
mettent les remarques
téresseront aussi bien le légiste,
à
-
Il y a trop peu de foyers légitimes
Tahiti’en comparaison du chiffre de la
population et de l’augmentation des nais¬
sances. La forte proportion des jeunes ne
subit pas à expliquer ce fait.
2..- Il y a beaucoup trop de divorces,
et ceci en dépit de la première remarque.
Il en résulte que sur les mariages déjà
trop peu nombreux, beaucoup aboutissent
à
un
échec.
(voir suite page 4, colonne 1)
2
V E A
Te
Haajniraa Sabati.
Peretiteni
no te mau
Ekalesia Tahiti, o
Mr PREISS. I mûri ae i te hutiraa reva
tei l'aaterehia e te mau
pupu “scouts”,
na te tavana oire i
tajiii i te ripene e na
i
(Tuàtiraa no te apî 1 - ana^iraa 1)
:
6. Te lahi fifi rahi no te tahi maii
paroita, O te aléa ïa no te l'are piireraa. la roaa
mai râ hoè tino
no
te Amuiraa
te tauturu i te faate-
nehenehe ia haamau i te
sal):.ti i rolo i te man tare
reraa, e
raa
paroita
pae
i Uturoa inâ.
tere i Tahiti
tamarii tei mannia i
te hoè tere evanelia i Ame mai te moniman
i
orero
e
i Moorea.
î te tahi
Na M'
re e lae noa’tu i te mahana toru 29
no
Titema. E 31 tamarii i tae mai tei faataa-
opuaraa no te u‘i
pupa i te i‘oa ])ibilia. Ua faaaii te man
tamarii iho i ta raton hiniene
pupu. I te
poijK)i, ia paia raton, ua hiiti raton i te
pu te lahi mau l'ariiraa
apî. I mûri iho, ua tuno te pae tino.
Mai te hora iioè
e
tae noa’tu i te
13Ô,
ua tere te taurua, te mau hautiraa e
te
hooraa maa. Ua hi‘o vau : e mea ma roa
haapaohia te pureraa.
i na mahana e toru, ua tere
reva e ua
mai à.
Ua
te
tauturu
E
I te hora 7 i te
pô, ua haamata te teataraa-taata-ora, e mai te mea e mea huru
rahi te moni tiketi
(10
raa
pu raton i te talii mau hautiraa ]ji])ilia
teata-taala-ora. E mea au roa ia. la
rara
puraton i le ahiahi, aita raton i fui i te
mau
ohipa no to raton tere.
Ua riro te matahiti 1954 ei hi'oraa
te
e
tahoe
roto i te
e tae
noa’tu i te mau “ danses”
tamahine
hoè tore no te mau tamahine? Eita
Papeete,
tiraa
anei le
mau
tere evanelia
tuhaa
na
tatou le l'aaitoito
tahoeraa.
e
faatupu i to raton
te
mau
no
te
tamarii? Tei ia
l'aatupuraa i teie
Pasteur ADNET.
no
liihilia :
(Eclaireuses) no Piz'ae
e tae noa’tu te mau hau¬
nà to Pirae i hauti mai i
lakoha haruraa i te tuhaa
matahiapo no to’na taeaè no Esau (Gen.
27 ) e i te parabole no te tamaiti tei haere
i te l'cnua roa
tiraa rahi râ
no
e
( Luka 15/11.
te taa-è roa,
to Daniela
roa
taua amuiiafp
te Taiete tei
mohia’i. Ua tae mai te Apooraa
Diak|i, |na
te mau upoo faatere no te Taiete, te A Patio
raa tuhaa V e te .Amuiraa u‘i
apî Ruitteao
mea faahiahia te mau himene tei 15. UT
ineinehia no taua oroà ra. Na te
aif faair
na
HAGAI iho te himene tpmoraa éono.
amuiraa manihini te
mau
himenç'àroi i
te pureraa i roto. Te irava i a‘ohia :
la -bai
I te I
hia
e
roa
e
ua
o
te parau
1,2,3). E meafaahia-
riro taua
la riro teie nei fare
ohipa ra ei Eia-
itoitoraa e ei
haapiiraa i te pupu taureà¬
reà no Papeete.
apî ei faaitoitoil
te Amuii'aa e to’na faatere e ei
laatufoiTlO
to raton tahoeraa no te amo i te faar
mua.
I
la turu mai te Fatu i teie
Amuiraa) Ua h;
noaa to raton itoito
ajiî i tè mau tau i nje âi n
nei no te tapoi-roa-raa i teie fare
ij no î
punu.
ti(ete
RAAPOTO, orometua
). Te hau¬
afai-raa-hia i Babuto raton huri-raa-hia i roto i te
umu-auahi (Daniela
lonia
..
ma
Te îaurua U'i Apî i Papeete.
4’ilema, ua tomoliia te Fare
Ui Apî ( oia hoi “ lui Maison Des .Jeunes”
)
i Papn ele. E l'arc nehenehe e te
ateatea
maitai : mau pou haari,
tapoi niàu. E 32
na te mau
tc parau no to
'ia
no
a
2/7 v.m.
arearea’toa, e mea tara hoi te mau hauti¬
raa, mai te mau hautiraa faaarearea noa
e
e
mauruuru
Paroita no Pirae. E mea nehenehe, e mea
pupu
roa
.
na-Ha
118/19. I mûri aè i teMomoraa, ua li|ma-H
Ilia te mau manihini i te
pae tino e i ii
noa iho ua haamalahia te tuaroi : Il
tere evanelia 1955?
floè tere evanelia no te mau tamarii-tamana
ateatea maitai
l'ahi o te mau hautiraa i te reo tahiti. Ua
tauturu atoa mai te pupu taureàreà no te
taata i
no
paroita atoa no te tuhaa I. la tià
i te Katu, e
haapaarihia teie mau raveà
apî i teie nei hopeà matahiti. Eita’nei te
mau tamarii 4’ahiti atoa no na tuhaa
e piti
mau
tara), aita hoè
tatarahapa, Ua hautihia te paeau
te
te
faaoll pupu
te mau ohipa.jio ta’na fare. I te 4
niu^ V'i
tema 1954, i te hora 3 i te
ahialii, (teie n
mau
i roto i te aua. Ua
opani-etaetaliia te inuraa ava i roto i taua taurua ra.
peni uo te hihilia (cinéma). I te 13Ô hopeà, i mua i te paroita no Ame na faatu-
e
HAGAI i faatià no ta’na Kl
putuputuraa. E fare tahua-tima, p| farir
iri, tapoi-niau, tei oti mai te matahiti)T|îA(
tamaaraa no te mea aita i faatiahia te inu-
hohoa
aene
amuiraa
raa ava
mau
^hua ]
(PapeBa\io
no
E fare rahi
mataitai te
tamarii i te
jti tei
] fare,
“Hajai” i Malcatea.
E na roto
ajjipiti te mau
hautiraa e te mau haapiiraa faaterehia e
te peretiteni iho e Mr ADNET. I te
pô ua
e e mea taata'toa. Ua hutihia te reva
no
te SATAURO NINAMU i nia iho i te fare
i te
Tomorac) no fe
mau
hia i na pupii e maha. Ua mairihia te man
e
Na MARURAI tane,
POROl
parau faaitoitoraa
mai te h'aamauruuru i te mau faatere e
mai te faaite i to’na anaanatae i te mau
i Makatea
Peretiteni o te U‘i Apî
i te mau
opaniraa i teie nei man hiopoàraa,
lahiti nei e ia tia i te F;| te h
atoa matou
(U.G.J.G.) i
patahia e Mr ADNET tei faaite mai
ohijia no te u‘i apî e i to’na mau
ma
mau
no
tei’e
na roto i te Iioè reo himene. I roto
i te fare, ua tavirihia te mau hoho‘a ciné¬
piituputu-
titaiihia te
ua
(iherisetiano
l'arii
haapü-
raa.
Ei
P 0 R O T E T AN I
py
faate
--
i
Tomoraa farc-pyreraa î
Ua haaputuputuhia te mau faufaa o (ta.
nei fare pureraa i te matahiti 1946 i te üâ
te
n
ms
HOATAPU or. (o tei faaturahia i
aa
nei). la riro râ o TUER AU ci oromc (o i
no
lila
ajiî i te matahiti 1952, ua faailoito-faah(l|
hia teie nei ohipa i te itoito? Teie te
avae te aano, e 78 avae te roa. J
te hora
pao no te itoito, o te ohipa l’a; a hi‘o
hoè, ua hope mai te mau pupu u‘i apî hoo-maa, ua mauruuru roa rà.
ua haamauhia te niu o teie nei fare i?‘^
Te haamaui’uuru atu nei te Tomite l'aa])or(^l(‘lani atoa mai te pupu tamaroa nai1 no Me nei 1954; ia taiohia te
rahii_
nai ( Jumvelcaux) e tae noa’tu te mau ta- tere i te mau
pupu u‘i apî e i te mau melo mahana
ohipa:
113
mahana
ohipa.
marii-!amar()a e tc' mau tamarii-tamahine taatoa tei tae mai no te tautui-u i teie
nei tamuta no teie nei
fare, e tamaiti RaieJ^
“Scouts" e tac noa’tu te Amuiraa U.heriohipa i-alv, mai te mali paroita no na tu¬ ilio no
Uturoa, o Frédéric BONNE!',
sctiano no le mau laureàrcà
( Union (ihixv haa e i; ru tei, hoi'oà .mai i ta raton maa to’na rima i
piliaiiho ia’na o
tienne lic .ieunes
Uens). Ua peretitenihia e tae noa'lu i te mau amuiraa no le pa- o
HA.4MANA,
tauturuhia e te jiaroita i’*^
taua oi'o'a ra e te lavana oire, o Mr roila
Papeete iho.
oa
Te vahi faufaa rahi o
Ua faaoti te taurua i te hora 2 i te aahiata. Ua rohirohi te l'eia hauti e te feia
.
.
METET;\Ï^\^'
POROl. Ua tae atoa mai te Peretiteni no
tc
Ajiooraa r.ahi f'enua o Mr ILARI e te
Ua
ra
teie
faalupu-atoa-liia taua mau hautiraa
i Orol'ara. E
tupu atoa i roto i te mau
i
oia i faariro i te ohipa
raa
moni na’na,
tamaiti, 'a
fare-pureraa ei i%èj
ua rave noa
i te ohiî
m
/
i te Fiî te hora-ore,
»
|ti*te maa ia toètoè noa. Te roa o teie
i te
e
noa’tu te pô ; e vaiiho
'
Te Amuiraa tamarii Tahiti i Nouméa
70 avae, e 35 avae i te aano,
E raverahi te mau tamarii tahiti tei reva
^ivia piti te tahi pae o te lare, 18 avae
(Fapekalno no taua tahua ra.
j tp 9 no Titema nei, i tupu ai teie nei
atu i Kalédoni e imi i te mau raveà no te
fare,
e
[tane,
îp
3
POROTETANl
VEA
~
là^Tomoraa. A taa noa’tu ai te mau ma”
^^lini no Tahaa iho, teie te mau pupu
tea.
jnene i tae: to Avera, to Uturoa, te u‘i
I no Tevaitoa. Ua amui atoa mai te ta.
.
oraraa
tino. O M'' Henri VERNIER, o te
tamaiti a Charles VERNIER ta tatou i ma-
tau, tei faatere i te paroita no Nouméa.
Na’na i haaputuputu i te mau taata Tahiti
te mau pureraa. Te tauturuhia
no
TOIRORO diakono,
e
no
nei oia
Piraé, tei reva
i reira. Teie te tahi mau paraît rii api
tjtia:-Hau, te haavà, te taote rahi no Ta- atoa
ta’na :i,
ta Teiroro i
naitai
)
{te taote uo Uturoa e te mau tavana.
ima, pi fariihia te pupuraa taviri a Tuerau e
iatahiti|rTpAO, mono-Peretiteni, na roto i te
la
amuiiafp te Peretiteni o te Apooraa Rahi, e
papai mai:
“I Nouméa nei, te oraraa o te tino e to
mea maitai roa. Te mau
nei, ua noua ta l'atou ohipa.
te pae varua, e
tamarii i
o
faao| pupuhia te taviri i te rima o te tavana- E paraît oaoa te reira... 1 te pae faaroo,
ei
te 4
niulo M. Bigeon. Na’na i taviri i te opani
ihiahi, iteie nei hiero api o “BETELEHEMA”
aa
Dialv^, ÿia roto i te himene neheuehe roa a
mahana i mairi
aènei, e mea huru ino te tamarii tahiti;
teie te huru : i te mau
Ua faaitoito
îte, te Aij Pptio i haapiihia e Punu Lemaire. Na râ vau ia raton, e i teienei C’ mea maiapi Ruijtteao or. i haapa‘o i te a‘oraa : Lulm taha ; te haere nei raton i te pure... Teie
sne tei
^5. Ua haapa‘ohia te pae tiuo i mûri aè te tahi : ua tupu aènei te tahi fariiraa na
"^a te aiji faaineinehia i roto i na fare-tamaaraa te mau taata Kalédoni : e inuraa tàofe ïa ;
moraa tjono.
E i te pô i haapa'ohia’i te mau ua pupu-atoa-hia mai te tahi moni na ma¬
himeuflàroi i te fare-amuiraa.
tou, e ua pupu atoa mai M"’ VERNIER i
a‘ohia : la |haamaitai mai te A tua i taua Betelena fare e toru : te fare-pureraa, te farela, ua li(nià-Hiero ra e to te paroita Patio taatoa.
amuiraa ( Foyer Fraternel ) e i to’na fare
ino e i if
taotoraa. E ua himene atoa te pupu taata
TÜTEAO, orometua,
aroi: B
aita raton i haere i te pure.
Kalédoni i te tahi himene e toru rco. . .
P eretiteni-mono-
Ûa farü au i teie mau ohipa mai te faahiti i te aroha no te Ekalesia Tahiti e ua
laitoitoi
faatufojmoraa fare-pureraa no Mahu
û
te faar
i Tubuai.
Tahiti
Ka-
paraii atoa vau ia tahoè o
e o
ledoui i nia i te ohipa o te faaroo e tae
noa’tu i te
hopea.... ”
haamaitai te Atua
i ta tatou mau tamarii Tahiti tei taa-è i te
aià. la faariro te Atua i to raton faaearaa
.ti (e te neheuehe, patu-ofai, tapoi-punu i Kalédoni ei tahoèraa no na Ekalesia e
ometua
purupiti neheuehe i roto, na roto i piti. Eiaha rà raton ia taiva i te pae faa¬
i faatereraa a te tamuta ra o PAERE a roo.
.\ faaitoito, Toiroiro diakono e, a haaS
®
diakono, e te amuiraa
Te ani nei tatou ia
haamauhia te ofai-tihi e te paturaa
iiîeçï) no Novema 1952. E ua oti roa i te
! fare
ij
Novema 1954. E fare raveraa viti-
.mmraa,
U tau i
ïilâea e le mau faaitoitoraa a te oromeruru
M6 i te
te
mau
mai ila Paroita atoa tae uoa’tu
lila rà i fili te
:to-faahi
Teie te
faatupu i te mau pureraa e i te
haapiiraa evanelia.
9
E mahana ûa
ohipa.
Eo!ia to outou ilio mooo'o... ?
(lAiJLËA” te i‘oa no teie nei fare.
i mairi aènei e i te rururaa
diakono' no te tuhaa I, ua ferurihia te parau no
te TOMBOLA ei raveà no te imi i te moni no
■
hi‘o i; j,Jiimenehia te lioè
ïltei haapiihia c te
i
i fare
te rahiii
îilliam FUI.'
himene navenave
tamaiti no Tahiti,
Na te tavana i
tâ¬
opani. r’a i'aatcre au i te pureraa.
‘oraa : Luka 19/ H) v. h. la oti teie
éraa, na iiaapa'o vau i te hoè tuaroi :
ïi 19/48 v. m. ; e i mûri aè to te jiae
E1'ET.\^:
i purari; 'ùu ai le taala mai te liau
i roi ta il
ohipa
ti RaiatI
laiti,
■aa
111
ei iii|
te ohi
amuiraa papu i Nouméa,
te
oaoa
-
-
amuiraa tei oti i te tau hopeà nei, noa’tu aita e
lombola, Eiaha tatou e taui i te reni i teienei...
a haere maite râ mai te haaputuputuraa i te moni
lia roto i te mau aufauraa paroika e mai te tiaturi
i te tumu
ta tatou ohipa.
no
Te parahi noa nei te rahiraa no te nunaa
tahiti i roto i te tarahu : te tarahu i ô te tinito,
3.
-
afata, no te mea aita
i ta’na moni. Na te tom¬
i te taata-tupu, i te tahi mau
te taata i ite i
te faatere
bola anei e na te mau ohipa pere anei e haapii
ia’na i te faatere i te moni ? Te haamata nei te
taata tahiti i te tiaturi puai i taua mau raveà ra
ei imiraa moni no te oraraa. Ua riro teie mau peu
ei faahemaraa iate Ekalesia no lesu-Mesia tei hi‘o
noa i te manuiaraa no taua mau raveà ra ma te
feii e te nounou.
1 te pae tino e i te pae varua atoa, hoè noa iho
raveà, o te haehaa ïa, haapa'ohia ma te faaoromai
e
faaroo feaapiti-ore ”
>
la feruri tatou tataitahi i teie mana‘0 e tia’i e îa
te
haamaramarama te Fatu
i ta’na Ekalesia i to’na
hinaaro.
Mau parau
rii apî :
Ua taoto
aènei to tatou tuahine i te faaroo o Te-*
hina Otuea Elisabeth TAMETONA vali.
i te 5 no Teuuare 1955 i Papeete. Te faatae atu nei te “Veà Porotetani” i to’na
aroha i to’na hoa ia Tilioti Wischmann,
o te orometua-tauturu ïa no
Fatu-Hiva
( loane 11/25).
Man tafetiaraa: Ua tafetiahia i te fetia
hanahana (Légion d’Honneur) te Pere¬
titeni o te inan Ekalesia Tahiti, o M.
PREISS, e te orometua a‘o no Avera o
Tei iaoto i te taotoraa hopeà :
TUNUI
or.
Ua tafetiahia Albert MAUA, orometua
Haapii tamarii, i te fetia “ Etoile d’Anjouan”, e Elina ARIITAI v., orometua
haapii tamarii, i te fetia “ Nichau el Annouor ”.
faaroo èè ; e te ta^'tlna mataei-
3Ho Taaliitini a Yvilliam.
oromc
a
i te tahi
mai te
ufaa o
allia i
mau
Eiaha tatou e rû noa i te hamani i ta tatou
fare-pureraa. Eere ïa i te ohipa no te u‘i iiopeà nei, no te mau u‘i i mua râ.
2.
Eiaha tatou e parau e : eita te fare-pure e
maraa faahou ia tatou. Ehia fare-pure e ehia fare1.
mau
rail;
o
rntou
aau.
TAPÜAEII, orometua.
1 te "Apooraa rahi
ta tatou mau
fare-pureraa.
Teie te mana‘o no M'-' AlDNET :
taua.
TAUTURURAA I TE VE'A :
UTUROA : Ahaam Ko 25, Taaroa v. 35. Natua
50, .Tohn Benett 50.
tua
20.
—
—
MAHAREPA: To-
VAIRAO : Tetuauira 10, Teriitahu-
PAPEETE: Teriilua v. 30, Willy
Manarii 25, Toriitaumihau 10, Tepurotuata v. 20, Tuarao v. 10.
tini 10.
—
Walker 50,
la aniuihia; 335 farane.
“Eiaha roa
ohipa ra ia ravehia ei imiraa moni no to ta¬
fare-pure. Te tumu e tupu noa’i teie ohipa
tou mau
i te tahi
mau
paroika, o,teie ïa: aita te A.R. A.
râ, mai te
i faaoti i taua paraù ra. E mea papu roa
te
mea e
faarahihia taua raveà ra, e topa roa te
mana varua no
te ohipa faaroo.
re-pure, e moni tusia ïa!
Te moni no te Fa-
Tauturu î te
jso
te
FEMUA API
PAROITA TAUNOA :
FAAA: 1.005 tara (te piti o te
aufauraa).
VEA
La Famille
colonne)
3. - 3'ro]) de gens acceptent de mettre
des enfants au monde sans souci de leur
donner un
foyer. La plupart des parents
ne comprennent pas la responsabilité de
la paternité. T.d situation de l’enfance sou¬
lèvent des difTicultés inouïes d’Etat civii
et si elle re.nd
urgente la tâ-ehe des éda-
cateurs, elle la rend très difiicile.
4,
-
L’aa lahilité sociale du tahitien mo¬
derne, le
'nomadisme” créé' ])ar la re¬
cherche de
l’argent et la satisfaction de
nouveaux
tumes
besoins, la disjjarition des cou¬
ancienne? du
mariage favorisent
l’infidélité.
5.
au
r
La promispuité due aux logements,
mode de vie.,et à l’absence de vie pri¬
-
vée d’une part, la négligence naturelle au
tant thins le costume que dans les
mœurs d’autre part favorisent ie llirt et
le libertinage et compromettent la vie de
pa3’s
famille.
6.
7.-
formule
Tahitienne.
( Suite de la 7“™ page,
POROTETANl
Le
mariage est aux yeux de la -d
part des tahitiens un acte religieux!
qui est loin d’être le cas en Europe
les mariages civils sont très noml)n|
sans l’ombre d’mi
hypocrisie et dan.i
conditions mêmes d’un mariage de je il
diter sur la vocation de l’écrivain chré¬
gens ne
.t.e
L’iutluence
lente éducation du
des Missions est
sens
certaines
de la famille se¬
considérations à la conclu¬
On ne peut di¬
minuer le nombre des unions libres et des
enfants
naturels à
n’impoiie quel prix
prix par exemple de l’augmentation
des divorces. Le mariage (tel que l’Egli¬
se le souhaite, en tous
cas) est une déci¬
sion spirituelle. 11 nous semble que l’inau
ffuence chrétienne est très sensible dans
’f
époux et de leur entrée dans rE;|rj
comme menjimes
responsables: ceci e;
mémo souvent la condition. S’il y a
lon
re
mariage à 'i’ahiti, quoiqu’étant la
s’étant pas encore connus,
très souvent suivi dir çatéchuménal I
une
l’évangile. D’aucuns peuvent s’éton¬
ner de cette lenteur dans un pays aussi
“religieux” que Tahiti. ?>Iais, le christia¬
nisme, après avoir porté le coup décisif
aux pratiques de l’infanticide, de la ser¬
vitude dès femmes, ne consiste pas à im¬
porter une civilisation et une morale (mê¬
me chrétienne).
Contrairement à certai¬
nes critiques,
l’Eglise n’est pas la plus
pressée à marier les gens et même déplo¬
-
part du tempe-; uu.e régularisation, a
tien et sur .sa responsal)ilité.
sion de certains mariages.
L’exemple des Européens encou¬
rage tro]) souvent l’anarchie des mœurs:
si lestahitiens sont le plus souvent a-moraux les Européens ne peuvent les copier
sans être immoraux. Légitimement mariés
ou non beaucoup d’Européens ont leur
“vahiné” pratiquant ce qu’ils ont apii)elé
eux-mêmes le “mariage tahitien”. Cette
-
8.
qui affecte une grande intelli¬
gence de la mentalité polynésienne, et
qui n’est qu’une naïve conséquence de la
tiiéorie du “ })on sauvage ”, a en tous cas
pour scs ade])tes l’avantage de couvrir
toutes leurs faiblesses. Cet état d’esprit
est favorisé par une littérature d'écrivains
inconscients ou légers qui devraient mé¬
([lies nu;riages civils, ils sont souventl
à une différence de religion
desconjol
il faut
me,
en
pourtant pousser un cri d’el
particulier chez les évolués ? I
plus en plus le mariage ])rènd un ca"
tère profane. Nous ne parlons pas scèAi)~”
ment des “bringues” de mariage, i#'*''
de
l’indifférence
ces
colonnes.
religieuse de cerl;»
conjoints. Ceux-ci continuent trop ^ ««
yent leur vie légère, tout en accepl, ; , ’
le titre de parents chrétiens. On diiïi haai
en
langue du pays, qu’ils restent “I; i
reàreà” quoique mariés. Il ne faut liteie a
s’étonner alors de la fragilité de certaüüti m
ménages.
a nei.
Ces remarques nécessitent une deua mau
me partie qui
envisagerait l’action posiiffaa-ih
en faveur de la famille tahitienne.
N| ra, to
vous en
entretiendrons plus fard
t'-SBai
la remarque suivante:
[hDI
Pasteur ADNET.
^T. IhTUei
latunr
"ratou i
PENSÉES SUR LE MARIAGE!t
”
L’UNibN LIBRE est en
leur de soi-même :
son
*
*
LÏx DIVORCE est toujours un échec spirituel.
LE MARIALE CHRE'riEN est pour la vie éternelle.
LE FOYER CHRETIEN est à la fois un foyer souffrant et triom¬
phant, car s’il n’est pas exempt de tentations et de défaites,
il sait ciu’un jour le péché ne pourra plus rien contre lui.
iaa(ei
peete et d’Uturoa est officiellement la suivante:Ecoles
âme.
pua
îurn m
‘La proportion des élèves chinois dans les écoles de
Tgulii, ti
réalité la liberté de rester désunis.
UN MARIALE. CIVIL est un contrat ou chacun réserve le meil-1
1,
Âvez-vous reiîiarc|ué... ?
reira 1
2.116 élèves
174 chinois ;
ori
■ave ri
2.681
»
1.053
»
»
protestantes
1.251
»
256
»
^
ua ral
Il y aurait 310 élèves chinois dans les écoles
chin'oise^u.
d’après ie rapport de M. DURAND-REVILLE.
peife rà
»
*
*
*
publiques
catholiques
Le temple
tien
de BETHEL sera le premier temple
’
ayant le symbole de la croix ; fait nouveau à Tahitiffa., Ui
mais
fréquent dans l’architecture religieuse })roteslante. s pahi
*
*
*
Au moment où le Gouvernement
français se
décidi^Qy^j.
pour une politique ANTI-ALCOOLIQUE énergique, de nor.'Atua’
veaux bars et boîte de nuit s’ouvrent à
Papeete.
E-taui
■J'
*
Les
patentes de vin pour le Nouvel-An ont été
année interdites
.01
a
eu
au
cette année la
district. L’ivresse sur la voie
iffteil
publiquix^'i^^
pluie pour ennemie.
rui m
arii ;
JITEST SAGE de ne pas
bâtir nos maisons sur du .sable.
JL EST SAGE de ne pas bâtir nos foyers sur les seuls désirs de
la chair, car “ toute chair fane, comme l'herbe, mais la Parole
de Dieu demeure” (Es. 40/6-7).
îto ;e i
au
Imprimerie ELIE F. JUVENTIN -
Papeete, Tahiti.
pa
Fait partie de Vea Porotetani 1955