EPM_Vea Porotetani_195501.pdf
- Texte
-
*>
ih>
SlV
-
Te 55
ü
O TE
^
J
Matahiti
mm. t
TENUARE 1955.
lir
"W
'Y'
iï'lgè
il
Pâ
Porotetann
m-.
JS
w
Hoo i te matahiti hoè: Hoè-ahurü
Na M.
“
M.
tara.
Preisx, Directeur-Gérant.
Adam, papai-hohoà i hamani i teie holioà api no le pahi
(Tarapu) tei afai mai i te Evanelia i ô tatou nei. Mauruuru
Duff”
taoà faatau-aroha !
lo ora
Ç ,Ta orana?... Ei ora
mau
anei ?
ÎMatahiti apî ! Eaha hoi te apî ? Teie
nlimera 1955 anei?
^Te taninito
e taninito
■ao
noa
noa
nei te tau, mai teiepei
e ati noa aè te râ. la
mure na avaè 12, te haamata faahou nei.
Te mou nei te tahi ui, e te monohia nei
e'Te tahi ui, e na reira noa.
i
^Te téré apipiti noa nei te ora e te pohe
fe oaoa e te oto, a parau noa’i tatou : la
ma!
?e tei'etere-au-rua nèi
te
e
te
mau
mau
|eleta
e : ” ... e faufaa-ore rahi teie, e mea
raul'aa-ore rahi
!
faufaa-ore anaè
roa
fiaita
'
i toe
e mea
(Koheleta 1/2).
jTe haamanam nei
noa
nunaa Isei te mouà o
^eira, aita hoè apî. Aita
i fatata atu iKa-'
|panà, te fenua i faaauhia mai e lehova.
é ei
raa
mua.
te
noa
Ua
i
te
au o
na
reira atoa nei tatou i to tatou
toito iti
e
to tatou
(A tato i te tuàtiraa i te api 2 • anaira 1)
te tau
teie nei
ao
:
iino ei
mea
raton
mau
na‘o.taata
maitai, i te
mea
mau
Ekalesia
V
te
a
e
to tatou
to’na Metua, oia hoi te faaoraraa
taata ma te maramarama, te
te aroba. Auaa te Varua-Maitai i
ai letu i vî ai i te
mau
faahemaraa.
Aita letu i tajiea
i ani
to’na
i taua Mana ra no’na
iho, ua pupu râ oia na te feia atoa
atu ia’na ra. Tei pihai iho letu ia
na roto i te
Varua-Maitai, ia itehia
ora
i roto i to tatou nei paruparu.
Mah. Toru: Te Varua-Maitai
lesia.
e
te
Eka¬
Na te Varua-Maitai i faafanau i te Eka¬
lesia. Oia te Faaa’o tei mono ia lesu i
roto i teie nei ao no te aratairaa i te mau
aposetolo
e
e
te, taata
faaroo.
la
no
ei
ore
tatou e farii i te Varua-Maitai
te taui-roa-raa i to tatou huru tahito
te
apî, ua faufaa-ore roa te bapetizote faaôraa i roto i te Ekalesia. Na
mea
raa e
huru
mau o
o te hoturaa e faaite i te huru
te taata faâroo tei farii i te Varua
Maitai.
Teie to’na hoturaa: te taiâ-ore, te marû,
Varua-Maitai
mau
mana e
i ta
.
Mah. Maha: Te Varua-Maitai
te
aroha, te haavare-ore, te haapaeraa î
ino atoa...
Mah. Pae: Te Varua-Maitai
ohipa
e
Apooraa faatere, eita ïa te mae faaamahamaha, e e faaturori
.n:pÀ% ipui® fatou Tho.
apî.
Te
hopea nei. Ahiri te Varua-Maitai /'
,i fariihia i roto i te
Na te Varua-Maitai i faafanau ia lesu,
roto ia’na anae to lesu raveraa i te
tatou
iti
no
te
anae
maa
maa maramarama
rave-rahi
e
Faaora.
te
te
apî. E hororaa haavare anaè ïa.
Iseraela i te tere no te papio,
mea
Mah. Pifl
te
faamataraa, e inaha, te hoi faahou mai
|ei i te vahi i haamata’i te hororaa. Aita,
roa e
Ekalesia Porotetani
arafairaa ia rafou.^
mau mea
tahito ei
ore
nei tatou i te ohuraa o
j?aj)io.. .Parau mau; e méa arearea
Ifcroraa na nia i te puahorofenua e
Taivion” no te papio, teie rà, ua taa
aita
mau
E tia anei ia tatou ia haapae i taua ma¬
na faahiahia Ta i te tau
hopea nei ma te
tiaturi noa i to tatou ite e te maramara¬
ma? Tei ia’na anae te mana no te haavî
i to tatou teoteo e te faafanau-faahou-raa
i
i
nei, to te
ni i teie nei ao no roto mai i te aore, e
ua
oti nehenebe roa te mau mea atoa.
i te vahi hoe, i te ohu-noa-raa i taua
,'aln noa nei â, oia hoi o Seira ? Ua taiâ
nSa
lie ite
ïa i teie.
Moitife; Té Varùâ-Mà'Uai e.
Na te mana no te Varna Maitai i hama¬
e, na
Iseraela i te haereraa i
raa
Ua operehia te Tumu-Pure, oia hoi te
aniraa ia nihiihia mai i nia iho i te mau
Ekalesia atoa te Varua-Maitai ei faaara-
SUa iriti mai anei lehova ia’na no roto
i|ai i te fenua Aiphiti no te faataninito
O
iteiè.|
haapa’o-maite-raa i teie Hepetoma-Pureraa.
E amui faahou ie nunaa tahiti
faaroo porotetani i te maü taeaè i tera fenua e i tera I
fenua, e tera reo e tera reo, no te pure, faahaèhaaraa, haamaitairaa, e aniraa.
i te
tatou i te
faiela tei haaati taninito
O te 109
tëie'^^h,ad.
ohipa
ohipa hupehupe, tehau
,€ te peapea ( e ua hau te peapea ) a parau
noa’i tatoue: la orana i te matahiti apî.
i Tehaapii maramarana nei te papaiKoniàitatai
.
Motohiti-Api
tatou i te
no
ra p
te hui-faaroo
e
tae
roa
mai i
mau
e
te
Bibilia.
Na te Varua-Maitai i amui i na buka 66
no te Bibilia ei hoè, ei
parau mana e ei
parau mau. Noa’tu ua papaihia te Bibilia
na roto i te reo taata, ua riro ihoâ ïa ei
Parau Mana na te Atua no te faaiteraa i
te ravea hoè roa e ora’i teie nei ao hara.
Auaa te Varua-Maitai i iriti-noa-hia’i te
Bibilia i te mau reo e rave rahi ei faaararaa i te mau nunaa o te ao nei i to
ratou taoto
varua.
Mah. Maa; Te Varua-Maitai
la niniihia te hoè Ekalesia
Maitai,
e ara mau
e
te araraa.
e
te Varua-
oia. E hoi faahou to’na
huru i to te Ekalesia i te tau
no
te mau
(.A taio i t“ api 2, te hopeàraa. anairaa 1)
P ü R O TE T A N I
V E A
(Tllà tiraa no te àpi 1
^
-
U teiàrerei noa
anai’raa 3)
Aposetolo. E ite faahou-hia te tahoeraa
e te puai, o te laatupuraa jiarau i roto e
i rapae, e e mea nehenehe to’iia huru i
mua i te
aro o te taata. Auaa te tahi
i Paratane, ua tae mai te Evane-
araraa
lia i Taliili mâ uei, e a^uaa te tahi ai-’araa
i ]''ai'ani ua haaïuauhia te Sotaiete Metiia
il Paris.
faaliipu te Ekalesia faaaraliia e le
Vai'ua-Mailai i te mau ohipa maitalai a’^toa
i rnlo i te iiunaa, e tae
uoa’tii i te nuui
naaniailai i le_ui-apî.
Aita te Varua-Maitai i rot'.> i te è^kalc-
ma>iao-oi-e
faatu]ni amahamaha, e P' luiai te l'eia tei ro(,>hia e te ali e
;i| te lai va.
(Tuàtiraa
no
te apî 1
-
,
,
farereiraa, to le tahi aua e to te tahi
au
Ua ani mai te orometua-nuu, M.
i te
e
i te
roto i te
l'ai'ü
maitai
vau
r.era
oaoa
N.
•
ra
'«7-
.
-j.
Faatoai
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1.802.
»
2.034
»
.765
»
2.659
»
.
.
.
.
*ri e
:
.
.
l^oé, -1
■:
Amuihia
.
TuLaa IL
Tau tira.
.
\
9.560 tara
/ariia-.
ei faa
.
.
onohiE
U
Jli t£
VE*A :
îrb at(
Mfxkatea: Tuarae Vairaa *50; Taatupua 11
Roro '2'5; TeotahiiO; Ôbeda 25; Maéva 20;R|] .
,Patlarë'50; Paku'PO ; Raitalii V. 20 ; Idaiie 2* - ;
Tamabau 20-;' André ^Q; Gramond 30.; Teria-Na^®’
â5
10; Michel Taag 2.6,;iTaio 25;,'yaa slrSloli.;
HenriiiTaae 20; Pô 60: Teiho.v. 35; Roro Sflllaus
TA Ü TUR U
.
a
,
:
2.300 tara
:
Maharepa
e
s-
âpiiraf
Aloorea
Teavara.
i nia i teie
to ratou otoi'aa.i Ae.^^aia^^,
»'
»
itaiiini
.
Haapiti
E’mau hüriraa ohie
poupôu
I.i55
1:620
e
Màtatatâ mai! Aita hoi.
feia
I
Tuhaa III;
ei farereiraa nô ratou ia
matamua (te
.
.
Diak(
2.845 tara
5.620 tara'
faatere ? Teihea to ratou
no
.
.
Amuihia
. .
aue ta navenave e, e
laahia oto p). Ua taio vau.i na Salamo
133 e, le 137/1-6, e loane 17-17. Teié taù
irava': 1er. ol/;)ü “'Hà'amahao ia lehoYa
i te atea è ra, haamànao ia îerusaléuia
.
.
.
Afareaitu.
e
tamarii
ma'te
.
.
50 Ves
ïaamui
ratou iho!
Na vai râ
roto i
■
pureraa-tumu, reo tahiti, ite Sabati,
ei faaitoitoraa
.
.
Papenoo
huru faahemgraa. Ahiri to
mau
ei tai
.
api i Taunoa:
:
Mahin'a
l’ahi i teie oire nui, mai
fetii tumu-ore, e mai te farerekhaere-
noa
fenua
Faaa
tei vai moemoe
ratou
AÉ-da
nnr'Tiic
imjetiiE
.
i
tamarii nei
mau
taiapàari.
^
faaetaetaraa i te reni
‘
teie làrereiraa, maori râ Ffo’na
mana‘ona‘o varua
j[py_
^-iret
te orometua-nuu mai té faaite
omua
reo
tairmiau rata, ua-; to tâuà
V,-....
Uq outou paatoa_^e : aore roa Tahiti e moe
Jules Tati^
/pe
tamarii.
Ua
.3. Te
^ -Aval
te
Montélimar, Drônie.
Frank
hihia t
dinniti
rata.
(te tamaiti a te orotae noa’ tu i te tahi
Maharepa) e
(ei here i
la oti' te himeiie
-
Atua.
nukii, John Faua,-Paul Céran,
haçré uà te pahi.
Episeîoie
vai mau nei, i g.
fetii faaroo.
iraa i
Na Verenie.
Diakono ? To ratou orometua? Mai to te
la, ora
te N'arua
■
T
Tirara. la maitai tatou i te
TÜHAA IV
manihini
mau
vai
or.
v.
nei, to ratou mau
Tei reira atoa Mauutahi Olivia mâ; oia
tatou e uo te Haapao-
raa.
ma
matou, ia ite ratou e, te
làre-niai i Val-de-Gràce.
te
A ani tatou i te ^'^arua Maitai
teie uei
au
i te tahi atu
vau
Ua tae atoa mai té tahi tamaiti e vai i te
metua i
Ua iriti-noa-hia te ea uo te ora i mua
ia tatou ia l'ariu-tia tatou i nia i taila eà
ra. 0 lelu laua eà ra! Ealia, e taia anei
tatou i te haere na nia i taua eà ra, oia
hoi te i'a\'ea hoè roa e l'aaapîhia’i te mau
atoa
hoi Marthe Langomazmo.
^ ^
la haere noa mai te tahi atu à mau t^jj
^
marii tahiti i Farani nei, a faaara mai ijtela e
l'uller l'Taucis, Teurua
a
An
manaonao-here-raa
oia
mai Tetuira
atoa Hira
.tOj
te me9ea 50;
iaLecail. Te
te mau aua
uo
tamailafa
iÇa
haapii i Pirae, ;te hac
haapii nei rauai te toroa taotM^®
i Rennes, .hohoi atu ai i Tahiti. — I
oire-pahi i Uherhourg, ua farerei mait 3 tni
atoa vau ia Irma Chateigner. oia hoi Irnr| ' ^
Tauraa, e ia M"'° Valleteau de Mouilla&^
te
tamaiti
—
làatere
aa
i Bassi
Normandie, mai ia Uhristo Durosset, l'^
no
mau
‘
taata tahiti i ton mau tere-taamu
ma-
A-topa, i te hora 3 i te
ahiahi, uo te tairururaa ra, i roto i te
farepureraa no to tatou Sotaiete Faatuj)uhaua paie
mau,
parau, no
mau
to matou
Ua farerei
l'aataahia te
teie
no
oaop“’ry“0;
10
ratou.
i te reira manao
ua
i teie
oaoa
hoè â
oire làtata mai.
mau
fatou ratou iho, ma te
e
E riro temaul'etii
hoè pureraa reo taliiti, i te mau tamarii
fàehau tahiti e vai i te mau aua làehau i
l'aris
tahi,
te
Rruuc-
Rai)aua, Saudford AYilfred,
Noël, Vii .laeques,
puraa i te maua‘o a te Ivoheleta : “ E Traftou
.fohn,
Hitoti,
Manu Rôça, Piu
faul'aa-ore rahi teie”. Eita e tae i te vahi
André, Tuaiva, Telutaata Antoine, Tetufaaauhia.
taata Andi'é, LucasMarcel,Teihoarii, EareTe ua 6 uei lehova ia Iseraela e: “Atii-a
niiro,
oia’toa Tiaiho Soussé. ..
outou i te haaati-noa i te mouà ra o Seira,
Aita
vau i farerei i te tahi pae tei fitirii
a fariu na i te pae apatoerau ]-a (Deut. 2/3).‘
Teie lioi te auraa: A Jiacvc pni i mun! (Piuürau, Piirani etc.) e aorera tei reVa’tu
A hio ua, aita te mau ])cu iiuo e taniuito i luitia-Taina (Mearii, Faaruia, Teriieroo).
noa
‘
uoa‘e.
i te
.
te iaEakatea :
e
uei
faehau i haatiti i
pae o te laai-oo. Mana‘o atura tatou
e ua haere i mua e inaha, aita hoi.
I te.
valii hoè à te taniiiito-noa-iaia, ei haapa-
i^ete:.
I reira to matou aiDaraparauraa,
i te l’aatia ia outou
i le huru o ton làrerei-maitai-ràa i ta tatou
mau
laniarii làehaii e vai i Paris, e ati
Aita
ana’iraa J)
,orometua-nu||^^^25
tiraa'
Te hiuaaro
i TE MATAILITJ API
JA ORA NA
ia
liana atoa.
raa-Pai'au i Paris.
j
no
roto i te pure i te mau ma-
te Atua, ua
'
sia l'aatau,
,
uiaua
lon, ia larerei-tiuo loa vau, na
P -E
'Aùr
o
piti o te himéne (te mau aitfane P
lesu) uafaaitoito atoa te
j^
ratou. E parau nehenehe roa ei
E ia oti te
taa-ê-ràa ia outou.
uei tatou imuà i te terono
uei ia maiiai to
IIEPETOMA PUREHAA
V E A
P O R Ü T E T A Ni
,
aitfaae Patii 25; ]Srootai25; Nitara; 50; Taima-
naii
"‘tua-nul® 25; Penaia 50; Takararo
ei faa<
20; Tehihio 20;
Vaiiape: Natua 50; Maihuti 25;
ictor ïeai 50.
Æh Benett 50; Tevaitoa.’ M™® Bernardeau 50;
apfete: Faaratua 40; Moorea: Tiaia Têtu
20.
v.
te ia^akatea: Sami 20; Pô 60; Ernest Avaemai 20;
oael^'-y
te
i
L
’ Tarahutia 20 ; Terevatua 20 ; Tautiare 50 ;
®a 10; Vatea Tuilisa 25; Faanuu v. 20; Puru
^iFaatau 20; Mere Aki 10; Teriitehake 10; Ta-
I
^
,
talll
j^Q. Xeriimana
tamai'al^a 30j Terii
i
50; Pâte 50; Ür9,tua 50.
te mt‘06à
Amuihia: 1760 Frs.
e-raa
mal
Bassi*-
Mauruuru
roa.
i
l'^
osset,
—
la haamaitaihia te Âtua
atu
i
20; Faa 10; Kola'ndTau-
10; Faautua 10; Fioii 10; Vahine-
vai nei te hoè
maii
tapa’o tei faaitc
e,
^ liaere iiei te I^kalesia Tahiti i mua,
L’oa taolM^® faaruè i te hoè maii peu taninito.
Pirae,
T
mau
iimaitSi^ua:
tapa’o
te haeaeraa
no
hoilniO^ te haamauraa ïa i te Paroik.a i TauTouillaF^ itoito e te maramarama o te i'ahi‘
à|o
mau
mai
-a
i teie
nei:
'Po te mau Paroika e rave rahi faaitoi te imiraa i te mau ravea ia faa-
hihia te
haapiiraa-faaroo,.e ia haaituputuhia te ui-aitî.
lie.
S- Te faarahiraa i te ohipa ora, oia hoi
ank
lui^y^aiete
Satauro Ni-Namu, ei tinairaa
des lat^
T. Te faaapiraa i te Tabula no te‘ Pureua.
mau
,
~
1660
A Avatea
te
e
mau
faaineineraa
i-au
tiiiapàariraa i te Ekalesia Tahiti, ia
560
faito ei: Ekalesia
‘
,
te
tamuu’aa. i
te
haapiiraa
mau ravea
api
f,
Diakouo, te Veà-Orométua
rave-
te Atua
a
orometua,
e
mau
»
■
na ratoii. ;
^i^e tereraà o tb Veà-Porotetani. E
JO ‘Veà tei neneihia i te tau
hopea nei
iaamuraa i te nunaa
porotetani. Hoè
itai^initoraa : O le. aufauraaïa ite tarahu
e
toç,-nei. Aita i tere puai !
te BIBIÜÂ mo‘d
tara
tara
^ta te Bibilia, papaibia
roto i
^arua-Maitai, tei iritihia i to tatou iho
ei taaiteraa mai i te mau
oi^ihia
tupua
'a 20;
lôaiie
mai
bi taata
i l’eto i to tatou .aàu te
tatarahapa
■,jpiiaairaa i te Ora, horoaJiia e
reria-Ffa^^ i^klesu-Meshv.
';,
yaa3® aiih
Roro
api
e te Atua-Metua, ia riro
paieti, ete taaroo, e te tura.
bip atoa oia ei faahaèhaaraa ia tatou,
U
te
i? tai.p te
2.®[taua lata faahiahia-ra e
V
Te taio nei rà te tahi pae
te
ma
te Atua.
mau
:t,a.aja,.
ia taiohia ;
ino,
varua
te tatara Bibilia
e
aore ra
ei
i te Bil)ilia
faariro:,atu ai raton i
a
ei hautiraa.
te
repohaaviiviihiaetepuaatoro. Te vahiné
rà,
o
ua
iritihia ihoâ ïa
no
roto mai i te
Teie te
mea
aroha
:■
Ua
arearea
te tahi
e
te
teoteo.
Mai te
eaha
mea
ua
iparau mai taua vahiné
roto mai i te i
hoi te huru
o
tb’nà ihb
taua î
aita te Varua-Maitai i
o
ra.
ra
aau, '
E nïea papu
Mau parau rii âpî:
1.
pure
—
TUHx4A 6: Niaii.
Tàpatu,
iti i te 22
a
c ua
no
Ua faaite mai
toniohia te hoè far.ç-
Atopa,
o
.“BETEUÉ-
HEMA” to’hà ioài Nà te .Tayana i iriti i
te
uputa. Na
Tapatu te a‘braa: .Mat, 2,/5.
I mûri àe i teie ôroÀ ttira
e i
e
te peue.
te 9*
'
'
Utiiroa: Ua tomohia i reira te fare-amuiraa
“.ÔLIVETA”.
o
Feliina
te 'T no
: Ua tomohia te
Titema.
Na te Vea
3.
no
Fbpuare
Fare-jiure api i'
,
e
faaravai i teie
parau.
,,
te,
V
-
mai
-
'
TUHAA 5: Moorea, I te hopea.
no Novema ua
tupu i reira te hoè tere,
Tomite no te pelerina. e te aufauraa no
Taunoa. O Teihotu or. raua o Rafea D°
—
i laatere i taua tere haati manuia
ra.
4.
:
TUHAA 1
—
tùpu
mai^i
...
e
2
:
.1 teavae
no
Noe--
Rururaa Diakono e piti,
hoé i Papara e hbè i Papeari.
I I;?apéeté iho ua tupu i te 4 no Titemate hoê .hooraà (Bazar) ei tauturu i te
paturaa i te hiero
api reo farani o “ BETHEL ”
I te 17 e 18 ua tupu te hoè TAURUA
rahi Ui-apî i Taunoa. I réira te lare ruuruuraa na' té
ui-api i tomohia’i.. (q /lio i
ie Yeù i mua)
nia ua
o.
—
.
avàe
tere
no
na
Sàfàieie Metua: l te. hopea no te
Titenia ua hoî
Béguin, Faa-’-
te
Haàpnràà Tamàhiné,' i tb’na .aial
hanahana,>
la tia"i te Fâtu é hoi Taàhou mai à'bia:
o te tuaroi ïa-:... Na te Atua e liai i to’na haereraa’tu e'tô"
e
ipairi àè i ,te tàraaà.rxàà,
Mikà.;S2!‘; .e fe-.îioè piifauraa. ei hobraa
i te. mori
BETELEHEMA ” i
o “
Titema.
,
roa
hàapii ia’na, no
te mea, e mea mâ te Varua-Maitai. E bepo
râ te repo, e no roto mai te mana‘o
repo
i te repo.
• ;
■
-zk
Tevai
TUHAA 4: Pafio. Ua tomohia te
—
fâre-pure api
mau
i taua huru tatararaa pouri roà
ra no
2.
aoao
te tane.
pae
Te faaterehia nei i-reira te mau
puree te mau tuaroiraa.
(Faaitoito i teie
mau tamarii aau aito tei ore e huna i to
raton aia )
no
Ua atutu mai te parau no te hoè vahiné
tei tatara i te parau no te hamaniraa i te
taata matamua, o Adamu. Teie ta’na tatararaa : Ua hamanihia te tane matamua ma
i Afirita.
raa
eiiaateiteiraa ia raton iho
faabapa-noa-raa ia vetabi ê
ra, e aore ra
na
paraît
hoè Paroika Porotetani
no te
eiaferurihia oia ma te tiàturiraaite VariiaMaitai ei tauturu i te taioraa.
ruru-
te
^^iraa operehia
>>
tara
tae
matahiapô.
ei tauturu i te mau tavini
roto i te mau riiruraa
tara
êi
nV'^Te faaineine maite-raa i te mau Pereunetua i mua, e te
^
Eglise du Togo (.kirique) sortant du Temple,
Pupu himene
Paoi'ai,
)raa
—-
(ihœur d’une
Paroika tei l'an’ i;i tauturu
mau
ti^_jg toru Paroika
|tela e o Taunoa.
nei, i
i
te
toti i te hoôraa i te fenua ei pù no Tau-
no
hoiraa' màilh’ '
.
■
:
‘
\
VEA
4
POROTETANl
qui vivent dans les chaleurs
Tropiques, en réponses à l’ap¬
pel de l’Alliance Evangélique qui nous est
l)arvenu il y a quelques semaines et qui
avec
Le nouvel en-tête de notre Journal
ceux
lourdes des
Il est dû à l’art et à la générosité de
M. ADAM, graveur et professeur de dessin.
nous
Nous remercions chaudement l’artiste pour
dit ceci:
que la Semaine de Prière
chaque année. A travers plus
d’un siècle ra])pel à l’intcrcèssion unani¬
apporter Thlvangile de Jésus-Christ.
Le journal tire à 2100 exemplaires, mais me pendant la première semaine de l’an¬
il/ nous en faudrait 2.200 pQur répondre née a été entendu par les enfants de Dieu
aîix nouvelles demandes. Nous pourrons c[ui y ont répondu et ([ui, par fi'aternité
de la prière, ont été attirés {dIus près de
augmenter le tirage à condition que les
Dieu et plus près les uns des autres.
abonnements rentrent au plus vite.
Les sujets de prière pour 1955 sont
Merci d'avance!
centrés sur la personne et l’œuvre du St
I^sprit de Dieu. Nous devons eu priant
UN TABLEAU
nous
rappeler les possibilités infinies de
Un peintre avait exposé un tableau sur l’Esprit en faveur de l’Eglise de Dieu : son
lequel il avait peint le Christ dans un jar¬ ministère incessant et son pouvoir sou¬
din, à minuit, tenant d’une main une lan¬ verain en tant que le Seigneur, source
terne et heurtant de l’autre sur le panne.au
de Vie.
d’une lourde porte.
La bénédiction du St Esprit est l’héri¬
Quelqu’un dit au peintre: « Mais votre tage de l’Eglise qui prie. En cette heure
“Voici 109
qui représente le “Duff” vo¬
guant à pleine voile sur Tahiti pour lui
cette gravure
décisive de l’histoire de l’humanité, cher¬
chons humblement, avec toute l’Église du
n’est pas
àppeTa
ans
est ol)servée
terminée, il n’y a pas de
poignée pour ouvrir cette porte ».
« C’est que, répondit l’artiste, j’ai peint
la porte du cœur humain qu’on ne peut
ouvrir que de l’intérieur ». (Apoc. 3/20).
œuvre
plénitude du don de la Pente¬
le témoi¬
d’une communité renouvelée et
Christ, la
côte,
et demandons que, par
gnage
consacrée,
les extrémités
de
la terre
voient le salut de notre Dieu.
la priëre
quai presque à l’iieu
juste le bateau. Si tu as prj
que réussi ton certificat ou ton Brevet;
as quand-même échoué...
Quand il s’agit de circonstances oi
naires, le mal est souvent réparable:
peux prendre le bateau suivant; tu po
ras te représenter aux examens. Mais
s’agit dé salut ou de pei'dition, de vie
de mort éternelle, le “presque” est ii
Si tu arrives’ au
tu manques
parable.
Un jour, onze personnes ])artaient pt
faire l’ascension du Mont-Blanc. Le leu
avoir quitté le sommet, el|
enveloppées par des tourbillons
neige et perdirent leur route. Egarées .f
le glacier, aveuglées par la tdurmeiijaas^—
main, après
furent
elles cherchèrent vainement le chemin,ses
périrent toutes.
IRTE
Quelques jours plus tard on décoinj
les cadavres et on constata que quelq Ufe a\
pas seulement les séparaient du cheiij^poâh:
qui aurait été leur salut. “Presque” sjtuhaa
vés il ne leur manquait presque rien pitkono
trouver la bonne roule et pourtant
\
presque
rien était tout!
»
}
^
(ta la 1,
La nuit vint, elles
^
fixe notre labeur
de la foi à travers la ronde des jours, et
ceci est utile comme un emploi du temps
l’est à l'écolier. Du 2 au 9 janvier nous
nous rén.lirons chaque jour pour la prière
d’intercession, le 6 mai nous nous sou¬
viendrons de l’arrivée de l’Evangile à
Tahiti; du 3 au 8 avril nous revivrons la
Passion de notre Seigneur et le 10 nous
fêterons Pâques dans la joie. Le jeudi 19
mai nous nous souviendrons du glorieux
départ de Jésus auprès de son Père d’où
Il envoie Son Esprit-Saint, et le 29 nous
fêterons l’anniversaire de la-naissance de
Son Eglise.
Nous n’oublierons pas le dimanche 3
juillet pour le consacrer au sauvetage de
Le
calendrier
Qu’en pensez-vous??
nous
La
religion des édifices imposants est
pourquoi je regrette tout ce qui
rapporte à la religion de l’architècture
imposante.
Les sliims nichent
;
cathédrales.
montent la
tican. Rien
sous
l’avant-toi des
Des troujies mercenaires
garde devant le palais du Va¬
n’est si pitoyable que la re¬
ligion
des cathédrales et des édifices maO
de l’ignoble fléau de l’alcoolis¬ jestueux.
11 serait hou que les églises et les tem¬
me, et le fi novembre, fête de la Réforme,
nous rendrons grâce à Dieu de ce qu’il
ples fussent rasés jusqu’au sol. Il devien¬
n’a pas abandonné Son Eglise qui s’éloi¬ drait possible alors de comprendre la re¬
ligion vraie, qui doit envahir la chambre
gnait de Sa Parole.
Dimanche 25 décembre nous nous
retrouverons, pas
du plus grand
tous peut-être, auprès
miracle de l’histoire: la
Parole faite chair....
Au moment d’ouvrir “ le sillon ” d’une
année nouvelle, nous consacrerons une
semaine entière à l’intercession. Ceci mal¬
gré les pluies ou
janvier.
Nous
dans les
tempêtes du mois de
prierons avec ceux qui vivent
froids cruels du Nord et du Sud,
point d’eau.
Peut-être ne nous manque-t-il
rien pour être sauvé? Mais ce
de
rien c’est l’intervalle entre nous et
notre pays
Le
d’un
coquille vidée de son habitant! Une re¬
ligion qui construit des hommes plutôt
que des temples est de beaucoup préféC’est
!
ii«à|rii
lij^i r£
presf®'^’®^
morts de soif dans le désert à peu
tance
se.
i
à
,
dernièreniL:^jj^ j
quatre explorateurs français. Ils sL^jnei
d’une tristesse à briser le cœur! C’est la
ral)lc.
i
Pareil malheur est arrivé
coucher, le bureau, la rue, la fabrique,
nos
inventions, nos promenades, notre
travail, nos récréations, nos repas, notre
sommeil lui-même,
à
(L’Evangéliste japonais Kagawa qui a
écrit ces lignes, accomplit depuis de lon¬
gues années une œuvre remarquable
parmi ses compatriotes les plus bas tom¬
bés. Il a amené des milliers d’hommes
à Jésus-Christ malgré des résistances les
plus farouches).
lut: distance
résultant de
intentions”, de
de
nos
presi^®'
-^^^^
leP,.
'Tëi0 1
“boni ^
nos
“bonnes disposition
^
“elforts méritoires”, et de
nos
^
de foi et d’humilité qui nous
pêchent d’accepter tout simplement’d;
salut que le Christ nous a acquis
manque
croix.
. .
^
tiré
Paul
écrit
a
aux
Romains: “Si tu
fesse de ta bouche Jésus comme
et que
Seigiij 3;
tu crois dans ton cœur que
l’a ressuscité d’entre les morts, tu
sauvé”. 10/9
e
c|
M;
,arii
r
sà rato
pui’i \
Repentance et Foi, acceptation
nouvelle naissance
en
Christ, voilàSa-'
„
Tfrpa
pas qu’il nous faut
atteindre le sentier sauveur.
quelques
pour
Tout
très sont
de
faufi
qu’on peut vous raconter
des élucubrations et spéculatf*^^^
nos cerveaux
soumis
3
ce
au
bornés et de
nos
colohia
f!
I
1
malin.
"haitai
Imprimerie Elie F. Juventin
—
Talfatere
(A tà'i
Fait partie de Vea Porotetani 1955