EPM_Vea Porotetani_195501.pdf
- extracted text
-
*>
ih>
SlV
-
Te 55
ü
O TE
^
J
Matahiti
TENUARE 1955.
mm. t
lir
"W
'Y'
iï'lgè
il
Pâ
Porotetann
m-.
JS
w
Hoo i te matahiti hoè: Hoè-ahurü tara.
Na M.
“
M.
Preisx, Directeur-Gérant.
Adam, papai-hohoà i hamani i teie holioà api no le pahi ra
(Tarapu) tei afai mai i te Evanelia i ô tatou nei. Mauruuru
Duff”
p
.
iteiè.|
taoà faatau-aroha !
lo ora no tatou i te Motohiti-Api
Ç ,Ta orana?... Ei ora mau anei ?
ÎMatahiti apî ! Eaha hoi te apî ? Teie
nlimera 1955 anei?
^Te taninito noa nei te tau, mai teiepei
e taninito noa e ati noa aè te râ. la
■ao
mure na avaè 12, te haamata faahou nei.
Te mou nei te tahi ui, e te monohia nei
e'Te tahi ui, e na reira noa.
i
^Te téré apipiti noa nei te ora e te pohe
fe oaoa e te oto, a parau noa’i tatou : la
ma!
?e tei'etere-au-rua nèi
te
ohipa
tehau
te peapea ( e ua hau te peapea ) a parau
noa’i tatoue: la orana i te matahiti apî.
,€
Tehaapii maramarana nei te papaiKo-
|eleta
e : ” ... e faufaa-ore rahi teie, e mea
raul'aa-ore rahi
!
faufaa-ore anaè
roa
'
e mea
fiaita i toe (Koheleta 1/2).
jTe haamanam nei tatou i te nunaa Ise-
faiela tei haaati taninito noa i te mouà o
é ei
raa
arafairaa ia rafou.^
Moitife; Té Varùâ-Mà'Uai e.
Na te mana no te Varna Maitai i hama¬
ni i teie nei ao no roto mai i te aore, e
oti nehenebe roa te mau mea atoa.
,'aln noa nei â, oia hoi o Seira ? Ua taiâ
O Iseraela i te haereraa i mua.
lie ite noa nei tatou i te ohuraa o te
j?aj)io.. .Parau mau; e méa arearea te
Ifcroraa na nia i te puahorofenua e te
Taivion” no te papio, teie rà, ua taa te
faamataraa, e inaha, te hoi faahou mai
|ei i te vahi i haamata’i te hororaa. Aita,
i aita roa e apî. E hororaa haavare anaè ïa.
i te
au o
Iseraela i te tere no te papio,
na reira
atoa nei tatou i to tatou maa
toito iti e to tatou
maa maramarama
iti
(A tato i te tuàtiraa i te api 2 • anaira 1)
faaroo.
la
ore
tatou e farii i te Varua-Maitai
te taui-roa-raa i to tatou huru tahito
mau o
i te mau mea iino ei mea maitai, i te mea
Maitai.
no
ei mea apî, ua faufaa-ore roa te
Varua-Maitai
te
to tatou
te
taata ma te maramarama, te
te aroba. Auaa te Varua-Maitai i
mau
ai letu i vî ai i te
mau faahemaraa.
Aita letu i tajiea i taua Mana ra no’na
anae iho, ua pupu râ oia na te feia atoa
i ani atu ia’na ra. Tei pihai iho letu ia
ore
tatou na roto i te Varua-Maitai, ia itehia
to’na
ora
i roto i to tatou nei paruparu.
Mah. Toru: Te Varua-Maitai
lesia.
te
aroha, te haavare-ore, te haapaeraa î
te
ohipa a to’na Metua, oia hoi te faaoraraa
i
te taata faâroo tei farii i te Varua
Teie to’na hoturaa: te taiâ-ore, te marû,
e
Na te Varua-Maitai i faafanau ia lesu,
roto ia’na anae to lesu raveraa i te
mana e
bapetizo-
te faaôraa i roto i te Ekalesia. Na
huru o te hoturaa e faaite i te huru
raa e
tahito ei mea apî.
e, na
vahi hoe, i te ohu-noa-raa i taua
.
Mah. Maha: Te Varua-Maitai e te, taata
E tia anei ia tatou ia haapae i taua ma¬
na faahiahia Ta i te tau
hopea nei ma te
tiaturi noa i to tatou ite e te maramara¬
ma? Tei ia’na anae te mana no te haavî
i to tatou teoteo e te faafanau-faahou-raa
SUa iriti mai anei lehova ia’na no roto
i|ai i te fenua Aiphiti no te faataninito
|panà, te fenua i faaauhia mai e lehova.
te tau hopea nei. Ahiri te Varua-Maitai /'
,i fariihia i roto i te mau Ekalesia e i ta
raton mau Apooraa faatere, eita ïa te mana‘o.taata e faaamahamaha, e e faaturori
.n:pÀ% ipui® fatou Tho. V
ua
^eira, aita hoè apî. Aita i fatata atu iKa-'
Ua
Ekalesia Porotetani e rave-rahi no teie nei ao
Ua operehia te Tumu-Pure, oia hoi te
aniraa ia nihiihia mai i nia iho i te mau
Ekalesia atoa te Varua-Maitai ei faaara-
Mah. Pifl : Te
Faaora.
nSa i te
mau
haapa’o-maite-raa i teie Hepetoma-Pureraa.
E amui faahou ie nunaa tahiti
faaroo porotetani i te maü taeaè i tera fenua e i tera I
fenua, e tera reo e tera reo, no te pure, faahaèhaaraa, haamaitairaa, e aniraa.
tëie'^^h,ad.
mau
niàitatai e te mau ohipa hupehupe,
i
O te 109 raa ïa i teie. nei, to te
e
te
Eka¬
Na te Varua-Maitai i faafanau i te Eka¬
lesia. Oia te Faaa’o tei mono ia lesu i
roto i teie nei ao no te aratairaa i te mau
aposetolo e te hui-faaroo e tae roa mai i
mau
ino atoa...
Mah. Pae: Te Varua-Maitai e te Bibilia.
Na te Varua-Maitai i amui i na buka 66
te Bibilia ei hoè, ei
parau mana e ei
no
parau mau. Noa’tu ua papaihia te Bibilia
roto i te reo taata, ua riro ihoâ ïa ei
Parau Mana na te Atua no te faaiteraa i
na
ravea hoè roa e ora’i teie nei ao hara.
Auaa te Varua-Maitai i iriti-noa-hia’i te
Bibilia i te mau reo e rave rahi ei faaararaa i te mau nunaa o te ao nei i to
te
ratou taoto
varua.
Mah. Maa; Te Varua-Maitai e te araraa.
la niniihia te hoè Ekalesia e te Varua-
Maitai, e ara mau oia. E hoi faahou to’na
huru i to te Ekalesia i te tau no te mau
(.A taio i t“ api 2, te hopeàraa. anairaa 1)
P ü R O TE T A N I
V E A
^
IIEPETOMA PUREHAA
uei ia maiiai to uiaua taa-ê-ràa ia outou.
(Tllà tiraa no te àpi 1 - anai’raa 3)
U teiàrerei noa uei tatou imuà i te terono
Aposetolo. E ite faahou-hia te tahoeraa
e te puai, o te laatupuraa jiarau i roto e
i rapae, e e mea nehenehe to’iia huru i
mua i te
aro o te taata. Auaa te tahi
araraa
i Paratane, ua tae mai te Evane-
lia i Taliili mâ uei, e a^uaa te tahi ai-’araa
i ]''ai'ani ua haaïuauhia te Sotaiete Metiia
il Paris.
faaliipu te Ekalesia faaaraliia e le
Vai'ua-Mailai i te mau ohipa maitalai a’^toa
i rnlo i te iiunaa, e tae
'Aùr ' naaniailai i
uoa’tii i te nuui
le_ui-apî.
Aita te Varua-Maitai
i rot'.> i te è^kalc-
sia l'aatau, faatu]ni amahamaha, e P' luiama>iao-oi-e i te l'eia tei ro(,>hia e te ali e
;i| te lai va.
l'aris e i te
l'ai'ü
r.era
oaoa
.
faaauhia.
Te ua 6 uei lehova ia Iseraela e: “Atii-a
outou i te haaati-noa i te mouà ra o Seira,
a fariu na
vau
maitai mau. N<j reira
i te
roto i te
i te pae apatoerau ]-a (Deut. 2/3).‘
no teie
i teie
mau,
An
manaonao-here-raa
atoa
i te tahi atu ma
vau
i Bassi
Normandie, mai ia Uhristo Durosset, l'^
taata tahiti i ton mau tere-taamu
tamaiti
21, no A-topa, i te hora 3 i te
ahiahi, uo te tairururaa ra, i roto i te
farepureraa no to tatou Sotaiete Faatuj)u-
mai Tetuira
tamailafa
iÇa .tOj
mau parau, no te me9ea 50;
to matou
Ua farerei
l'aataahia te ma-
a
Raurea v.
vai
haapii i Pirae, ;te hac
or.
iaLecail. Te haapii nei rauai te toroa
taotM^®
I
oire-pahi i Uherhourg, ua farerei mait 3 tni
atoa vau ia Irma Chateigner. oia hoi Irnr| ' ^
Tauraa, e ia M"'° Valleteau de Mouilla&^
te
Rennes, .hohoi atu ai i Tahiti.
i
—
te mau aua
te mau tamarii
10
ratou.
haua paie
Teie te ioa no
‘
aa
oaoa
hoè â
i te reira manao
ua
fatou ratou iho, ma te oaop“’ry“0;
e
E riro temaul'etii
oire làtata mai.
mau
tahi,
te
Rruuc-
hoè pureraa reo taliiti, i te mau tamarii
fàehau tahiti e vai i te mau aua làehau i
Aita roa te mau làatere uo
puraa i te maua‘o a te Ivoheleta : “ E
faul'aa-ore rahi teie”. Eita e tae i te vahi
•
,
oia
tei tae
.1
•
—
■
T
hoi Marthe Langomazmo.
^ ^
la haere noa mai te tahi atu à mau
t^jj
^
marii tahiti i Farani nei, a faaara mai ijtela e
matou, ia ite ratou e, te vai mau nei, i g.
nei, to ratou mau fetii faaroo.
iraa i
Tirara. la maitai tatou i te Atua.
hihia t
Rai)aua, Saudford AYilfred,
l'uller l'Taucis, Teurua Noël, Vii .laeques,
.fohn, Hitoti, Manu Rôça, Piu
André, Tuaiva, Telutaata Antoine, Tetutaata Andi'é, LucasMarcel,Teihoarii, Eareniiro, oia’toa Tiaiho Soussé. ..
Aita vau i farerei i te tahi pae tei fitirii
Traftou
Na Verenie.
Tei Toulon; Lionel Doom, Frank
dinniti
.3. Te
i mun! (Piuürau, Piirani etc.) e aorera tei reVa’tu
A hio ua, aita te mau ])cu iiuo e taniuito i luitia-Taina (Mearii, Faaruia, Teriieroo).
nukii, John Faua,-Paul Céran, Jules Tati^ j[py_
Ua tae atoa mai té tahi tamaiti e vai i te
^ -Aval
Teie lioi te
noa
auraa:
uei i te vahi
A Jiacvc pni
hoè, te tere uoa uei ra¬
ton i mua, aita e taiaraa! là na reira noa
to ratou tereraa i mua, e
ei Jiiea raul'aa-fu'e.
Ua iriti-noa-hia te ea uo te ora i mua
ia tatou ia l'ariu-tia tatou i nia i taila eà
ra. 0 lelu laua eà ra! Ealia, e taia anei
tatou i te haere na nia i taua eà ra, oia
hoi te i'a\'ea hoè roa e l'aaapîhia’i te mau
mea
atoa, ia au i tei papaihia i roto i te
Apok- 21i~r. “Inaha te laaapî uei au i te
mau
mea
atoa”.
A ani tatou i te ^'^arua Maitai na roto i
(ei here i to
manihini
mau
huru faahemgraa. Ahiri to
mau
Episeîoie g M. Vernier
i
Tau tira.
.
.
.
.
A7•
h;!: •••'>.
•
'«7-
.
-j.
s-
.
.
.
.
.
.
»
2.034
»
.765
»
2.659
»
.
.
1.802.
.
.
.
.
\
9.560 tara
l^oé, -1
/ariia-.
ei faa
.
.
onohiE
U
irava': 1er.
,*•
.
.
.
Jli t£
VE*A :
îrb at(
Mfxkatea: Tuarae Vairaa *50; Taatupua 11
Roro '2'5; TeotahiiO; Ôbeda 25; Maéva 20;R|] .
,Patlarë'50; Paku'PO ; Raitalii V. 20 ; Idaiie 2* - ;
Tamabau 20-;' André ^Q; Gramond 30.; Teria-Na^®’
â5
10; Michel Taag 2.6,;iTaio 25;,'yaa slrSloli.;
HenriiiTaae 20; Pô 60: Teiho.v. 35; Roro Sflllaus
TA Ü TUR U
.
i te atea è ra,
tainarh i to ratou otoi'aa.i Ae.^^aia^^, ,
*ri e :
2.300 tara
Faatoai
TuLaa IL
- 133 e, le 137/1-6, e loane 17-17. Teié taù
V,-....
:.
■:
laahia oto p). Ua taio vau.i na Salamo
.
âpiiraf
Aloorea :
Amuihia
niau
»'
»
itaiiini
Màtatatâ mai! Aita hoi.
no
I.i55
1:620
e
.
.
Afareaitu.
tamarii
.
.
I
Tuhaa III;
.
Maharepa
mau
.
Diak(
2.845 tara
5.620 tara'
Amuihia
Diakono ? To ratou orometua? Mai to te
te
Uq outou paatoa_^e : aore roa Tahiti e moe
.
.
.
Haapiti
la oti' te himeiie matamua (te feia e
haçré uà te pahi. . . aue ta navenave e, e
Montélimar, Drônie.
.
.
Teavara.
e
ol/;)ü “'Hà'amahao ia lehoYa
haamànao ia îerusaléuia
la pra la.lp.u i te arohaplLti,,-oj’e.U9 tiî Atua,.. ma'te
poupôu
E’mau hüriraa ohie
NuaTu le va^-avara o tairmiau rata, ua-; to tâuà reo a té' Peroijheïa ra i nia i teie
23 Noerii.a 1054.
.
faatere ? Teihea to ratou
Na vai râ
roto i
50 Ves
ïaamui
ratou iho!
tatou e uo te Haapao-
.
.
Papenoo
ei tai
.
i Taunoa:
fenua api
Mahin'a
l’ahi i teie oire nui, mai ■
te fetii tumu-ore, e mai te farerekhaerei te
Papeete
Faaa :
tamarii nei
ei faaitoitoraa e ei farereiraa nô ratou ia
la, ora ua i te malahiti apî ua roto
te N'arua no lesu i roto ki tato.u uei.
e
tei vai moemoe
noa
nnr'Tiic
imjetiiE
.
i
i te tumu no teie làrereiraa, maori râ Ffo’na
mana‘ona‘o varua i taua mau
^
faaetaetaraa i te reni
‘
faaite
IIe])etoma-Pure, ia aratai oia ia
raa.
Te
tatou mau
omua te orometua-nuu mai té
AÉ-da
^-iret
tamarii.
Ua
Âvera: 1660 taiapàari.
Tiikaa IV: 24.560
Tahiarii
a
tàtou i miia, ia riro teie uei reo maitai:
la ora u;i i le malahiti a])î ei ora mau e
ei tau a])i mau uo
Raiatea taatoa; 7-900.
(te tamaiti a te orometua i Maharepa) e tae noa’ tu i te tahi
atoa Hira
/pe
TÜHAA IV Façiafar.ooraa ■.
Tei reira atoa Mauutahi Olivia mâ; oia
ratou e pureraa-tumu, reo tahiti, ite Sabati,
teie uei
rata.
làre-niai i Val-de-Gràce.
riro ihoà to ta-
tpu maa itoito ili e olui uei i te vahi hoè
‘
farereiraa, to le tahi aua e to te tahi
faehau i haatiti i teieo{)uaraa, ua faaohie râ.
haere i mua e inaha, aita hoi.
I te.
valii hoè à te taniiiito-noa-iaia, ei haapa-
,
uoa‘e.
i te pae o te laai-oo. Mana‘o atura tatou
e ua
,
e
au
Ua ani mai te orometua-nuu, M.
i^ete:.
iaEakatea :
I reira to matou aiDaraparauraa, te
i te l’aatia ia outou
i le huru o ton làrerei-maitai-ràa i ta tatou
mau
laniarii làehaii e vai i Paris, e ati
uei
Te hiuaaro
i TE MATAILITJ API
(Tuàtiraa no te apî 1 - ana’iraa J)
,
tiraa'
liana atoa.
raa-Pai'au i Paris.
JA ORA NA
,orometua-nu||^^^25 j^
lesu) uafaaitoito atoa te
ia ratou. E parau nehenehe roa ei
i te pure i te mau ma-
te Atua, ua roto
lon, ia larerei-tiuo loa vau, na
P -E
j
o
P
E ia oti te piti o te himéne (te mau aitfane
no
a
V E A
,
P O R Ü T E T A Ni
aitfaae Patii 25; ]Srootai25; Nitara; 50; Taima-
naii
"‘tua-nul® 25; Penaia 50; Takararo 20; Tehihio 20;
ictor ïeai 50.
ei faa<
Vaiiape: Natua 50; Maihuti 25;
Æh Benett 50; Tevaitoa.’ M™® Bernardeau 50;
apfete: Faaratua 40; Moorea: Tiaia Têtu v. 20.
te ia^akatea: Sami 20; Pô 60; Ernest Avaemai 20;
oael^'-y
te
i
L
’ Tarahutia 20 ; Terevatua 20 ; Tautiare 50 ;
®a 10; Vatea Tuilisa 25; Faanuu v. 20; Puru
^iFaatau 20; Mere Aki 10; Teriitehake 10; Ta-
I
^
,
talll
j^Q. Xeriimana 20; Faa 10; Kola'ndTau-
tamai'al^a 30j Terii 10; Faautua 10; Fioii 10; Vahine-
i
50; Pâte 50; Ür9,tua 50.
te mt‘06à
Amuihia: 1760 Frs.
e-raa
i Bassi*-
Mauruuru roa.
la haamaitaihia te Âtua
mal
atu
—
i
l'^ vai nei te hoè maii tapa’o tei faaitc e,
Pirae, ^ liaere iiei te I^kalesia Tahiti i mua,
osset,
L’oa
taolM^® faaruè i te hoè maii peu taninito.
T
mau
iimaitSi^ua:
tapa’o no te haeaeraa
hoilniO^ te haamauraa ïa i te Paroik.a i TauTouillaF^ itoito e te maramarama o te i'ahi‘
à|o te mau Paroika tei l'an’ i;i tauturu
mau
ti^_jg toru Paroika i teie
mai |tela e o Taunoa.
-a
nei, i
i
(ihœur d’une
toti i te hoôraa i te fenua ei pù no Taunei:
Pupu himene no te hoè Paroika Porotetani i Afirita.
Paoi'ai,
'Po te mau Paroika e rave rahi faaitoi te imiraa i te mau ravea ia faahihia te mau haapiiraa-faaroo,.e ia haa)raa
ua.
,
ank
eiaferurihia oia ma te tiàturiraaite VariiaMaitai ei tauturu i te taioraa.
ituputuhia te ui-aitî.
S- Te faarahiraa i te ohipa ora, oia hoi
lie.
Te taio nei rà te tahi pae
ma te varua
lui^y^aiete Satauro Ni-Namu, ei tinairaa
e
T. Te faaapiraa i te Tabula no te‘ PureAvatea e te mau faaineineraa i-au êi
1660 tiiiapàariraa
‘
,
te
haapiiraa
tara
o
te Atua
nei
porotetani. Hoè
itai^initoraa : O le. aufauraaïa ite tarahu
toç,-nei. Aita i tere puai !
tara
Mai te
ra no
mau
paraît
bi taata paieti, ete
api
taaroo, e te tura.
bip atoa oia ei faahaèhaaraa ia tatou,
tupua
i l’eto i to tatou .aàu te
tatarahapa
20;
lôaiie ■,jpiiaairaa i te Ora, horoaJiia e te Atua.
reria-Ffa^^ i^klesu-Meshv.
Roro
iparau mai taua vahiné
o
tb’nà ihb
ra
aau, '
2.®[taua lata faahiahia-ra e ia taiohia
V
Titema.
'
raa
o
“.ÔLIVETA”.
Feliina : Ua tomohia te Fare-jiure
api i'
te 'T no Titema.
Na te Vea no Fbpuare e faaravai i teie
,
3.
parau.
,,
i laatere i taua tere haati manuia
nia ua
1.
Tevai
—
4.
:
TUHAA 1
—
tùpu
TUHx4A 6: Niaii.
Ua faaite mai
HEMA” to’hà ioài Nà te .Tayana i iriti i
uputa. Na Tapatu te a‘braa: .Mat, 2,/5.
I mûri àe i teie ôroÀ ttira e te, hanahana,>
e
i
i te. mori e te peue.
V
-
-
2 : .1 teavae no Noe--
Diakono e piti,
(Bazar) ei tauturu i te patu-
te hiero api reo farani o “ BETHEL ”
ruuraa
ie
na' té
ui-api i tomohia’i.. (q /lio i
Yeù i mua)
o.
—
.
avàe
no
Sàfàieie Metua: l te. hopea no te
Titenia ua hoî
Béguin, Faa-’-
tere no te
Haàpnràà Tamàhiné,' i tb’na .aial
la tia"i te Fâtu é hoi Taàhou mai à'bia:
Na te Atua e liai i to’na haereraa’tu e'tô"
hoiraa' màilh’ '
■
:
‘ \
.
;
e
na Rururaa
I te 17 e 18 ua tupu te hoè TAURUA
rahi Ui-apî i Taunoa. I réira te lare ruu-
Tàpatu, c ua toniohia te hoè far.çpure iti i te 22 no Atopa, o .“BETEUÉ-
te
mai^i
...
hoé i Papara e hbè i Papeari.
I I;?apéeté iho ua tupu i te 4 no Titemaraa i
a
'
TUHAA 5: Moorea, I te hopea.
no Novema ua
tupu i reira te hoè tere,
Tomite no te pelerina. e te aufauraa no
Taunoa. O Teihotu or. raua o Rafea D°
—
,
Mau parau rii âpî:
'
Utiiroa: Ua tomohia i reira te fare-amui-
te mea, e mea mâ te Varua-Maitai. E bepo
ipairi àè i ,te tàraaà.rxàà, o te tuaroi ïa-:...
i? tai.p te mau :t,a.aja,. Mikà.;S2!‘; .e fe-.îioè piifauraa. ei hobraa mai
yaa3® aiih te
fâre-pure api o “ BETELEHEMA ” i te 9*
eaha hoi te huru o taua î ra. E nïea papu
roa aita te Varua-Maitai i
hàapii ia’na, no
'a
';,
ua
TUHAA 4: Pafio. Ua tomohia te
te hoê .hooraà
oi^ihia mai e te Atua-Metua, ia riro
U
mea
roto mai i te i
—
ra.
^ta te Bibilia, papaibia na roto i
^arua-Maitai, tei iritihia i to tatou iho
ei taaiteraa mai i te
te tahi
râ te repo, e no roto mai te mana‘o
repo
i te repo.
• ;
■
-zk
te BIBIÜÂ mo‘d
tara
arearea
i taua huru tatararaa pouri roà e te
teoteo.
JO ‘Veà tei neneihia i te tau
hopea
iaamuraa i te nunaa
2.
mau
Teie te mea aroha :■ Ua
;
Te faaterehia nei i-reira te mau
puree te mau tuaroiraa.
(Faaitoito i teie
mau tamarii aau aito tei ore e huna i to
raton aia )
raa
no
te tane.
pae
^i^e tereraà o tb Veà-Porotetani. E
e
ei hautiraa.
rà, ua iritihia ihoâ ïa no roto mai i te aoao
api ravea
te Veà-Orométua e te mau
^^iraa operehia na ratoii.
■
^
faabapa-noa-raa ia vetabi ê
te repohaaviiviihiaetepuaatoro. Te vahiné
tamuu’aa. i
orometua, ruru-
>>
ei
te
ei tauturu i te mau tavini
roto i te mau riiruraa
»
i te Bil)ilia
faariro:,atu ai raton i
i te Ekalesia Tahiti, ia tae
faito ei: Ekalesia matahiapô.
nV'^Te faaineine maite-raa i te mau Pere-
f, Diakouo,
a
Ua atutu mai te parau no te hoè vahiné
tei tatara i te parau no te hamaniraa i te
taata matamua, o Adamu. Teie ta’na tatararaa : Ua hamanihia te tane matamua ma
unetua i mua, e te mau ravea
tara
aore ra
ra, e aore ra
~A
560
ino,
te tatara Bibilia eiiaateiteiraa ia raton iho
des lat^
—-
Eglise du Togo (.kirique) sortant du Temple,
VEA
4
avec
Le nouvel en-tête de notre Journal
ceux
POROTETANl
qui vivent dans les chaleurs
lourdes des Tropiques, en réponses à l’ap¬
Il est dû à l’art et à la générosité de
M. ADAM, graveur et professeur de dessin.
pel de l’Alliance Evangélique qui nous est
l)arvenu il y a quelques semaines et qui
Nous remercions chaudement l’artiste pour
nous
à l’iieu
Si tu as prj
“Voici 109 ans que la Semaine de Prière
cette gravure qui représente le “Duff” vo¬
que réussi ton certificat ou ton Brevet;
est ol)servée chaque année. A travers plus
as quand-même échoué...
guant à pleine voile sur Tahiti pour lui
d’un siècle ra])pel à l’intcrcèssion unani¬
apporter Thlvangile de Jésus-Christ.
Quand il s’agit de circonstances oi
Le journal tire à 2100 exemplaires, mais me pendant la première semaine de l’an¬
naires,
le mal est souvent réparable:
il/ nous en faudrait 2.200 pQur répondre née a été entendu par les enfants de Dieu
aîix nouvelles demandes. Nous pourrons c[ui y ont répondu et ([ui, par fi'aternité peux prendre le bateau suivant; tu po
ras te représenter aux examens. Mais
de la prière, ont été attirés {dIus près de
augmenter le tirage à condition que les
Dieu
et
s’agit dé salut ou de pei'dition, de vie
plus près les uns des autres.
abonnements rentrent au plus vite.
Les
Merci d'avance!
sujets de prière pour 1955 sont de mort éternelle, le “presque” est ii
centrés sur la personne et l’œuvre du St
parable.
I^sprit
de
Dieu.
Nous
devons
eu
priant
Un jour, onze personnes ])artaient pt
UN TABLEAU
nous
rappeler les possibilités infinies de faire l’ascension du Mont-Blanc. Le leu
Un peintre avait exposé un tableau sur l’Esprit en faveur de l’Eglise de Dieu : son
main, après avoir quitté le sommet, el|
lequel il avait peint le Christ dans un jar¬ ministère incessant et son pouvoir sou¬ furent
enveloppées par des tourbillons
din, à minuit, tenant d’une main une lan¬ verain en tant que le Seigneur, source
neige
et
perdirent leur route. Egarées .f
terne et heurtant de l’autre sur le panne.au
de Vie.
le
d’une lourde porte.
glacier, aveuglées par la tdurmeiijaas^—
La bénédiction du St Esprit est l’héri¬
Quelqu’un dit au peintre: « Mais votre tage de l’Eglise qui prie. En cette heure elles cherchèrent vainement le chemin,ses
décisive de l’histoire de l’humanité, cher¬ La nuit vint, elles périrent toutes.
IRTE
œuvre n’est pas terminée, il n’y a pas de
chons
humblement,
avec
toute
l’Église
du
poignée pour ouvrir cette porte ».
Quelques jours plus tard on décoinj
Christ, la plénitude du don de la Pente¬ les cadavres et on constata que quelq Ufe a\
« C’est que, répondit l’artiste, j’ai peint
la porte du cœur humain qu’on ne peut côte, et demandons que, par le témoi¬
pas seulement les séparaient du cheiij^poâh:
ouvrir que de l’intérieur ». (Apoc. 3/20). gnage d’une communité renouvelée et
qui aurait été leur salut. “Presque” sjtuhaa
consacrée, les extrémités de la terre
vés il ne leur manquait presque rien pitkono
voient le salut de notre Dieu.
dit ceci:
àppeTa la priëre
Le
Qu’en pensez-vous??
calendrier nous fixe notre labeur
de la foi à travers la ronde des jours, et
ceci est utile comme un emploi du temps
l’est à l'écolier. Du 2 au 9 janvier nous
nous rén.lirons chaque jour pour la prière
d’intercession, le 6 mai nous nous sou¬
viendrons de l’arrivée de l’Evangile à
Tahiti; du 3 au 8 avril nous revivrons la
Passion de notre Seigneur et le 10 nous
La
religion des édifices imposants est
d’une tristesse à briser le cœur! C’est la
coquille vidée de son habitant! Une re¬
ligion qui construit des hommes plutôt
que des temples est de beaucoup préféral)lc.
C’est
jeudi
fêterons Pâques dans la joie. Le
19
mai nous nous souviendrons du glorieux
pourquoi je regrette tout ce qui
rapporte à la religion de l’architècture
imposante.
se.
départ de Jésus auprès de son Père d’où i
Les sliims nichent sous l’avant-toi des
Il envoie Son Esprit-Saint, et le 29 nous ;
cathédrales.
Des troujies mercenaires
fêterons l’anniversaire de la-naissance de i
montent
la
garde
devant le palais du Va¬
Son Eglise.
tican. Rien n’est si pitoyable que la re¬
Nous n’oublierons pas le dimanche 3
ligion des cathédrales et des édifices majuillet pour le consacrer au sauvetage de
notre pays de l’ignoble fléau de l’alcoolis¬ jestueux.
11 serait hou que les églises et les tem¬
me, et le fi novembre, fête de la Réforme,
nous rendrons grâce à Dieu de ce qu’il
ples fussent rasés jusqu’au sol. Il devien¬
n’a pas abandonné Son Eglise qui s’éloi¬ drait possible alors de comprendre la re¬
ligion vraie, qui doit envahir la chambre
gnait de Sa Parole.
Le Dimanche 25 décembre nous nous à coucher, le bureau, la rue, la fabrique,
retrouverons, pas tous peut-être, auprès nos inventions, nos promenades, notre
du plus grand miracle de l’histoire: la travail, nos récréations, nos repas, notre
sommeil lui-même,
Parole faite chair....
Au moment d’ouvrir “ le sillon ” d’une
(L’Evangéliste japonais Kagawa qui a
année nouvelle, nous consacrerons une écrit ces lignes, accomplit depuis de lon¬
semaine entière à l’intercession. Ceci mal¬ gues années une œuvre remarquable
gré les pluies ou tempêtes du mois de parmi ses compatriotes les plus bas tom¬
!
O
janvier.
Nous prierons avec ceux qui vivent
dans les froids cruels du Nord et du Sud,
bés. Il a amené des milliers d’hommes
à Jésus-Christ malgré des résistances les
plus farouches).
Si tu arrives’ au quai presque
tu manques juste le bateau.
trouver
la bonne
roule et
presque
^
^
rien était tout!
\
pourtant
}
»
(ta la 1,
,
Pareil malheur est arrivé dernièreniL:^jj^
j
quatre explorateurs français. Ils sL^jnei
morts de soif dans le désert à peu de ii«à|rii
tance d’un point d’eau.
lij^i r£
Peut-être ne nous manque-t-il presf®'^’®^
rien pour être sauvé? Mais ce
à
presi^®'-^^^^
rien c’est l’intervalle entre nous et leP,.
'Tëi0 1
lut: distance résultant de nos “boni ^
intentions”, de nos “bonnes disposition
de
nos
^
“elforts méritoires”, et de
^
manque de foi et d’humilité qui nous
pêchent d’accepter tout simplement’d; . .
salut que le Christ nous a acquis
^
croix.
tiré e
Paul a écrit aux Romains: “Si tu c|
fesse de ta bouche Jésus comme
Seigiij 3; M;
tu crois dans ton cœur que
,arii r
l’a ressuscité d’entre les morts, tu
sà rato
pui’i \
et que
sauvé”. 10/9
Repentance et Foi, acceptation
nouvelle naissance
quelques
pas
en
Christ, voilàSa-'
qu’il nous faut
sentier sauveur.
pour atteindre le
Tout ce
nos cerveaux bornés
soumis
au
3 faufi
qu’on peut vous raconter
très sont des élucubrations et
de
„
Tfrpa
spéculatf*^^^ I
et de nos
colohia
f!
1
malin.
"haitai
Imprimerie Elie F. Juventin — Talfatere
(A tà'i
Fait partie de Vea Porotetani 1955