EPM_Vea Porotetani_195412.pdf
- Texte
-
Ie 54
O TE
POROTETANI
VEA
ICOO
HOfî
I TB MATAHITI
:
TEI FERURIHiA NO TE
NO TE NOEÜ.
Te
aiiraa no
£"
ÂURAÂ
“
itearaalria mai,
hinaarohia oia ia itealiia, mai le au
mau ravea ta te mau taata i inai i roto
jnea
i
K
tjfra haapaoraa e i tera liaapaoraa.
i
«Ta tae râ te taime,
ia au i te Atua i te
imiraa e te tiairaa i te
maramarama mau ta te tahi pae i hiaai
:noa, ua horoa faahope te Atua i taua marannarama ra na roto ia lesu tei fanau mai
;i te pô Noela i Betelehema, e ua anaana
lïnaite taua maramarama ra iroto i te poml.
Ua farii â te tahi pae, aita iho â te taihi
ptliono i te
mau
te vai nei â te
lai i teie ftau.
reira huru e tae roa
Te vai nei'le feia tei oaoa roa i te Noela,
haapiaitai ahratou i te Atua mate faaturaroaraa i to’nalioroaraa’ite Ora e te maramaraana na rsato ia lesu tei parau e: “ O
'vau te maramaa’ama no teie nei ao ” (loa,
1
me
8/12).
Te himene
nei taua feia ra mai ta
ipapai Salamo :
te
Sal. 36/9 : “ Tei ia oe hoi
le tumu no te ora ;
e na
to oe ra mara-
maraœarama’i rnatou”.
Areaxâ te tahi pae, aita ïa e mana‘ona‘oraa. Ua fa&riro râ ratou i te mahana Noela
ei mahana rahi no te mana o te pouri, oia
smarama >e
hoi te mau inuraa-ava,
te mau arearearaa,
taenoa-tuile maumeafaufaa-ore. lo. 1/5:
“1 anaana mai na te maramarama i te
e
aita râ te pouri i farii atu ”. lo 3/19:
e hinaaro aenei te taata i te pouri,
I pouri,
“
Ahiri aita
i te hoè mau oire rii tei ore i
râ
e
6
e
e
to oe
te
”.
iho tapeàraa i te
tiamâ e te tura
paieti ?..
E aore râ, e faahuru-ê
na roto i to oe haerea
anei me ia Noela
ino (lo. 3/20) e i
haamoeraa i te hamani-maitai no
te Atua e no lesu ia oe ? ?
to oe
te maoro
avae
noa te mau taata i roto i
taua fenua toetoe rahi e te rupehu e te
Ua
parahi
hiona,
e ma
e
e
te mana‘ona‘o i te
mahana
ite-tâahou-hia’i te râ, to’na maramarama
to’na mahanahana. Aue to ratou oaoa i
i te taime i ite-faahou-hia’i te râ
te rahi e,
râ
rahi
tahuhia’i
e
e
tahu‘a ei haamoriraa i te atua no
e no
te
te
te auahi.
haamoriraa i taua pô
utuafare, tataitahi,
te rave nei te mau
i te mau omoi auahi
ra,
auahi-tumu,
no
hopoi atu ai i to ratou mau
a
utuafare.
E haereraa nehenehe roa
teie
omoi-auahi tei
mau
^J
roto mai i te
f
i taua pô ra^
ama
noa e
tei
nia i te mau éà e tae atu ai i
tiahapa.
E o tatou, e haapae atoa anei tatou i
to tatou mau utuafare, a horo atu ai i te
pu no te haamoriraa hoè, ma te hopoi
parare na
'
te mau
mai i te utuafare i te oaoa e te marama¬
rama no
te parau
Noela?
i ô ratou.
E huru
au
atoa i te hoè mau nunaa no
rahi. No
te aha ra? O te taime ïa i taui ai te haereraa o te râ na te ara-roa.
Oaoa’tu ai
pô haereraa na te ara-potoraa, i te faarue-rii-maite-raa i te tau toe¬
toe e te rupehu, e te ôraa’tu hoi i roto i
ratou i to te
tte tau mahanahana e te maramarama.
tatou, te mauruuru noa anei tatou
î te maramarama o te rai, tei tae-ê mai
E
o
rotopu ia tatou nei ei haamaramarama e ei haamahanahana ia tatou ?
i
na
J.
ïa i te maramarama e te
au
veavea no
te auahi.
Ahiri aita e auahi, eaha mau ïa te hu¬
ru? E amu noa râ ïa tatou i te maa ota e
te
paari
toetoe
aita e tamahanahana i te taime
e
e
E taoa
te ma‘i.
aupuruhia
te auahi i mutaa
e
faaherehere-roa-hia
iho i te
te mea aita e mati.
no
na
fenua atoa,
mai te
raau tei ama
mau
Ua
roto i te hoè mau
noaa
e aore râ na roto i te hiate pateraa i te ofai parauhia: ahi.
Ua noaa mai te auahi na roto i te ro-
ite
uira-patiri,
hirohi
e
te faaoromai.
te mau nunaa tei haai te 21 no Titema ei oroa rahi i te
Teie te peu no
pao
tau
no
to ratou vai-eteneraa :
I taua
atoa i te
pô ra, e tinai te mau utuafare
auahi
aupufuhia
taatoa.
e
no
to ratou utuafare tei
ratou na roto i te matahiti
Tomoraa fare amuiraa I
-
iti
Apoo-^
(Uturoa).
Ua faaite-mai Tuteao
taua oroà ra,
or.
i te huru
no
tei ravehia i te Sabati, 31 no
Atopa, i te hoi’aahiahi. E 300manihini tei
Apooiti. Ua aliu to te Paroika taatoa
tae i
i te ahu teatea, mai te mau
noa’tu i to
Apooiti,
e ua
te vahi tairururaa i te
manihini
e
tae
faaunaunahia’toa
mau reva
farani.
Ua amui atoa mai te Tavana-Hau, te taote
te tahi atu feia mana, e na
e
2° Ua
rii apî ;
Mau parau
faariro i mutaa
te pae i apatoerau, tei
ihora i te 21 no Titema ei oroa
E nahea oe, te nunaa i te parau no te
Noela ? E haamaitai anei oe i to oe Atua
e ia lesu na roto i to oe haerea marama¬
rama i te aroharaa ia vetahi è ra (I lo. 2/10),
ta ratou parau
ite i te
i te matahiti hoè.
au
raa, e
ra
râ, eaha ïa to tatou huru?
e
atu ai i roto i te ururaau,
anae
la oti te mau peu
au
auahi
te maramarama, no
Haere
Divecteur-Gérani.
i reira te hoè auahi
te Râ.
o
paha ïa tatou i te upoâ tei hahaere
i te pô e ia ao anae, aita i maraa faahou.
A parahi ai au i nia i 4e hoè fenua
mou‘a teitei i Farani, ua farerei pinepine
E
te mea te ino
aore
te Noela
ïa i te maramarama e te
au
mahanahana
;
)ae, e
no
mau
Ua
1°
mai. loane 1/5: “ ....
I anaana mai natemaramaramai te poiri...
loane 3/19 : “ o te maramarama ua tae
mai .i te ao nei”.
e
faufaa
te
ail
i te aha ?
te NÜELA, © ito te fflara-
Hou to te maramarama
M. Preiss,
HOE AHTJRÜ TARA
ïa taeraa
marama
■
HIHI 12,
TITEMA 1954
—
Matahiti
haapii-tamarii è te mau tamarii
piiraa Porotetani i Uturoa.
Ua tià-mai
o
orometua
no
te Haa-
Puhiava, orometua mata-
a ua pupu-mai i te taviri i roto î te rima no te Mono-Peretitni
hiapo, i te uputa
no
te Tuhaa IV ; e ua
pupuhia’tu i te rima
na’na i iriti i te uputa
“Fetia-Poipoi ” i te taime i himene aî
te Tavana-Hau, e
o
o
to
Apooiti i te hoè himene faaineine-mai-
tai-hia.
Te
mau
orometua tei tae-mai:
Philippe, Puhiava
i haamau i te
te Parau
Tunui,
Tuteao. Na Tunui
e o
Bibilia,
na
Tuteao i taio i
te Atua
(Num. 24/1.5-19; Mat.
2/1-10; Apok. 22/12-17) e na Philippe i taiô
i
na
a
taioraa 3 nei
Na Puhiava te
na
roto i te
reo
farani,
Apok. 22/16 v. h.
Ua oaoa te taatoa i teie pureraa faaha-r
nahanahia na roto i te mau himene faaineinehia e te Paroika Uturoa.
aoraa:
'I
Ua
haapao-atoa-hia te pae tino, atuatu
e to Apooiti.
I te pô, ua faatere Tunui raua o Phi¬
lippe i te tnaroi na roto i te faaitoitoraa
i to te Paroika taatoa no te
ohipa rahi,
Na Tahiarii
maitaihia
vai mai nei i
e
Tumaurahi, Auvaha-Paroika, i te huru no.to Rapa; « E mea itoito
te orometua
roa
te Iiaamata nei te
e
te
feia
maitai
E
mau
tamarii i te ite i
haa IV.f’
laraiii. Te
itoito te
mau
Uaamui mai te Amuiraa ZionanoTeniae i
tamarii, te
I te hora •huru
tau-
mau
te
te feia
paari i te tatararaa irava.
Ua faatere to Rapa i te Sabati no te
rearea e
“Reformation”
ma
te
oaoa
rahi i te
parau tei tuatapapahia i mua i te Paroika
tei iritihia no roto-mai i te Vea Orome¬
tua. Ua î roa te Fare-Pureraa i te taata,
to te
pahi
e to te fenua nei.
Ua amui atoa matou e te haava
toi farani i te
Ua
e
te
matou i te
manao
o
te
haava tei tatara i to’na manaô i nia iho i
i te taime
E
Rurutu.
-
I Mocrai, ua oaoa te mau metua i to
ratou iteraa i te rahiraa taurearea tei tonio.i roto i te Pupu-Haapae. Na taua
pu23U
u‘i-apî
no
te
ra i faahanahana i te oroà no te
Noema. E mea itoito ratou i te haere
pureraa e i te mau haapiiraa-faaroo.
E tupu atoa te ohipa u‘i-apî i Auti.
E
mau
parau oaoa anaè teie mau parau api.
E mea oaoa’toa te parau no to Teriitemiro pupuraa ia’na iho ei pipi-orometua.
Ua roaa ia’na te parau a te Hau no te haapii i te mau tamarii, aita râ oia i nounou
faahou i te mau maitai no taua toroà ra,
e te titan nei oia i te toroà orometua a‘o.
or.
ohipa. Aita hoe
ua
oroa.
Ua horoa Tetuanui i to’na
pereoo ei
haamauruuru i te mau tamarii no
Papeete
e
ua
tere ratou
e
nia i taua
na
te
te tahi j^ae
pô
ua
Galilea i
Na
peu rau.
te ea-tia
na
himene i himenehia
I te
pereoo ra
Ua oto te
vahiné rii paari ta ratou
mau
e
te
no
mau reo
Haamauraa niu no te fare-putuputui Paopao. Na Temarii, D“ nojte
Pupu
Galilea i faaite mai i te huru o taua oroà
ra.
I te 11
Noema, i te hora 4 e te afa
poipoi, ua tere te Pupu Galilea na
faaterehia te Oroa Aufauraa.
e
Oliveta
na
e
o
Ziona i
opani e ua manuia te aufauraa.
Hou te taa-ê-raa, ua tuuhia 3 irava ei
faaitoitoraa hopea: Luka 1/16-17 ; Salamo
128/1-6
no
te
miti,
ua
rotahi te
aau o
te raatira
pahi e te mau matalo i te faaturaraa i te
pure-fetii i nia i te pahi, e ua tahoè maitai
te Amuiraa Galilea i nia i te
ohipa tei faataahia
no
mau
taua tere
tuhaa
ra.
ua
I Tim. 2/5.
to Tapao e to Tahiarii mâ haa-
i te tere no to Galilea tei
riro ei hioraa nehenehe roa na to Moorea,
ua faarue te
pahi i te fenua i te tuiraa
pô
e
tapae i Papeete i te aahiata
ua
aè i to
ma
ratou hoiraa
haamata faahou te
ua
vero
teie
ma
te
te
mai,
puai
ohipa maitai,
e
Atua tei tauturu i
ia tauturu â Oia i to
Oliveta ia faaotihia te fare
5.
I te mahana
aau
itoito.
(Tahiti).
ua
amui te Paroika
no
mono
te
no
no
Afaahiti
e
te
mau
te haamauraa ofai-
fare-pureraa api,
o
Ziona, tei
ia Ziona tahîto tei faatiahia i te 16
Mati 1874. Ua mairi 80 matahiti i teie
nei. Ua tae atoa mai te mau orometua,
no
e^a
r^çfeo
Rey-Lesc-^e
Tunui i haa¬
e na
na
to te Paroika na roto i te pae tino tei faaineine-maitai-hia. Noa’tu to te vero haafi-
firaa,
ua
hanahana ihoâ.-te
Ua oto atoa râ te
rahi taa-è-raa’tu
na
ohipa.
i to te hoè
aau
roto i te
manao
pae^;
taate|
,
la tautnru te Atua i te Paroika iti, iîU'
vai tamau to’na itoito i roto i teie
ohipa
moà, eita
e roaroa, ua
oti.
Te faaetaetaraa i te reni i Taunoa
( Papeete )
Te
Aufauraa i te Tuhaa IV :
mau
Hnahine
'
:
Maeva
750
Tefarerii
868
Parea
Maroe
.
.
Raiatea
ô
.
'■S
tri
1460
Opoa
1550
Fetuna
Haapu
1500
V aiaau
Fitii
1470
Tevaitoa
Fare
557
Amuikia: 5686 tara.
Tahaa:
Vaitoare
587
1723
:
rR>VTTr»' 1
541
Haamene
pitil6 no Noema, i te avatea,
manihini i titauhia
tihi
te
Haamauraa ofai-tihi Fare-pure
-
i Afaahiti
ua
ma
Paroik|' i
roto i te pure. la oti te oroà,
farii mauruuruhia te mau manihini e
mauruururaa
hau. I mûri
haere te
rapae i te vahi i haamauhia’i te niu,
Hauarii i taio i te parau e tuuhia i
i te patu. la oti te himene, na
; e
la oti
no
i te
nia ia “ Moanatae ” no te tapapa ia Moo¬
rea. Ua haamaitai te Atua i taua tere ra
no te mea ua faaea te vero e te fetoitoi
la oti te a'oraa
ei faainoraa i te Varua-Maitai.
ratou.
haamata
haajjacf '*
Metua.
maitai
nei
.
i roto i te hoè maa fart!
pure iti noa, omuahia e Hauarii, or. no tV
Paroika iho, ei faaineineraa i te ohipa haa*,
mauraa, e na Koringo or. te aoraa : Eph.
2/28. Teie te hoè mau manao tumu no roto
mai i aoraa : Eaha te raveà e papu ai te
paturaa i te hoè fare : 1° Ei tamuta aravihi'
maitai ïa. 2° Ei niu maitai e te paari (I Kor.
3/11). 3° la tahoè te rima rave. Eaha te.
tumu i opua’i e i itoito ai oe e
patu i teie
fare ? 1° ei nohoraa tumu no lehova i Afaa¬
hiti nei. 2° la riro oia ei
vahi-haapiiraa i
te ite i te mau parau no lesu e no to’na
i teie
mau
la haamaitaihia te
raa
te Tuhaa IV.
i haaman i te ofai-tihi
Maharepa (Moorea).
-
no
i taua taime ra, ua
ua
noa-hia te pureraa
ohipa tei tamaru-noa-hia
rahi.
4.
Tunui ei tia
No te
himene ta to Galilea
i himene ei faaoaoaraa i te Amuiraa e i
te hui-manae te hui-faaroo tei amui mai
i farerei-haere
Te hamanihia nei te Fare-Orometua i
Âuti. E oti oia i te avaè no Fepuare.
11
no
rahi te
rave
aau o
3.
ohipa.
haapaohia’i
te afa i
e
te ata.
e
'ma te tura
te irava-tuaroi....
te tauturu i.te
haamauraa niu. Na Tetuanui
mu-
putuputuraa i te pô Sabati.
mauruuru roa
oroa
no
i faatere i te omuaraa
mau
e
•
te Amuiraa Oliveta
».
mea
pure-fetii, e ua haapa‘ono te tino. I reira to Ma-
niarii Raiatea outou, e matou hoi, o te
hoè ïa amaa no roto mai ia oe e te Tu¬
haapii-tamarii i reira
liaapii atoa nei oia i te
paari i te pô, na roto i to’na manaô
reo
e o
te
e
te-mau haaparuparuraa, e ua faaite atoa
oia i te tumu i titan ai oia i to Galilea
ei manihini. Teie ta’na reo : “ e mau ta-
Ua faaite-mai
Koringo, Rey-Lescure, Te-
ua
e
Rapa.
-
oia hoi Preiss,
havaru, Mihimana, Matatini, Taataparea,
atoa-hia te pae
rae D" vauvauraa i te huru o te raveraa
i ta’na ohipa, noa’tu te mau tahitohitoi'aa
Petela.
2.
Apooraa D° i farîi
uahu, e i mûri iho,
tupu te farereiraa i uta na roto i te
hiniene-farii
i to’na aro, oia hoi o
mua
te
or. e
i te tere i nia i te
720
810
1590
üturoa
1570
Amuikia:
7700
Eora-Bora, Maupitl:
Faanui
1420
Anau
250
Faaaha
721
Vai tape
1802
Hipu
300
Maupiti
900
800
Amuikia
Patio
Tiva
1452
Poutoru
1011
Moni kau
8
Amuikia :
6602
:
4372
Teie
te taatoa no te
'Tuliaa
IV, oia hoi
Aufauraa matamua
no
te
24.350 tara.
o ïuteao, Mono-Peretiteni-
:
Tera mai te mana‘6
é^'aatere
:
ohipa, e te vahi rahi
nei i te mau Paroika, teie ïa : o
“ Ua tere maitai te
|i‘u e inauruuru
farii maitairaa i teie Tomite i faataa-
raton ïa
iia. Ua hanahana maitai te tere, te mau fariiraa
mimene î
roter
i
te
fare-pureraa
tholiques, et cela sans fondement biblique.
Bien
au
contraire ! Tout le Nouveau Tes¬
s’oppose absolument à cette glori¬
catholique de Marie.
Il est certain qu’elle fut appelée “ bénie
entre toutes les femmes” par l’ange Ga¬
briel (Luc 1/28) et comme telle tous les
Chrétiens Evangéliques l’honorent.
Lorsque Marie fait appeler Jésus, on
tament
fication
: Votre mère et vos frères
dehors, qui vous cherchent. La
dit à celui-ci
Aufauraa i te Tiihaa I:
sont là
réponse est sur^ïrenante pour le catholi¬
que habitué à penser dans les termes de
son Eglise en ce qui concerne la “ Reine
J Tahiti nei :
Papara
2377
Tiarei
2375
Paea
1510
1501
Pirae
Amuihia
des deux”.
386
Mahaena
(ua pee)
'1
jjfrAUTÜRU VEA; Papeete: Etilagé 20, Piê-
;tr|:5G, Teeva 30; Paea: Nedo 50; Fana: Pepe
■;v.*80:; Maupelia: Amaru 50.
Amuihia
:
280 farane.
les Protestants ef la
-
Merci.
Vierge Marie.
Dans le “ VEA POROTETANl ” de Novembre,
■nous avions promis de continuer le témoignage
|{iu Révérend Père Luis Padrosa sur ce sujet.
devons aimer et vénérer la Vierge
de Jésus, de tout notre cœur”.
5US
î
Marie,
En effet, celui qui aime Dieu, aime aus¬
si
; d’où nécessité d’ai¬
prochain.
Celui qui aimé Jésus aime tout ce qui
«st de Lui, comme lorsqu’on aime une
personne, on aime tout ce qui se rattache
à cette personne : sa famille, ses amis.
D’où l’obligation d’aimer la Vierge, Mère
de Jésus. Qui, en effet, fut plus proche de
Lui que Sa Sainte Mère ? Elle veilla sur
ce
qui est de Dieu
mer son
lui
avec
toute
sa
tendresse, elle le servit
et l’aima tellement durant sa vie.
Elle accomplit avec une telle perfection
Ses commandements, que nous qui ai¬
Jésus-Christ, nous devons l’aimer
tendrement et lui savoir gré de ce qu’elle
mons
a
f
fait pour
Mais nulle
agi¬
envers
sa
Mère
—
comme
n’importe quel prêtre de nos jours —
répond simplement: “ Heureux plutôt
ceux qui écoutent la Parole de Dieu et
qui la gardent! ” (Luc 11/28).
nie pas que la Vierge
Marie soit “ bienheui'euse ”. Cependant,
Jésus-Christ
dans les deux
ne
cas
qui précèdent, dimi¬
D’un
jeune Maiore,
Si fière de montrer
Sa belle robe neuve
Qu’elle n’aperçoit pas
Coqs au-dessous d’elle...
Deux
Mais,
eux,
ils l’ont bien vue,
'El les voilà sautant.
Sautant pour l’attraper.
“Elle est pour moi”, dit l’un.
Non... mais !... elle est pour moi.
Dit l’autre
en se
cabrant.
Ils se sautent au bec...
Clic! Clac! et Clac !. encor...
Quelle prise de bec !
Tout près
de là, $am Boy,
jeune Chien,
Voit les deux Coqs se battre.
S’élance et les sépare,
Un rusé
,
Puis les
La
poursuit
au
loin.
petite Chenille,
a vu, entendu.
Remonte au Maiore
Qui
Aussi vite
qu’elle peut...
Coqs, penauds
querelle.
leur perte, surtout.
Et les deux
De leur sotte
De
Se demandent Pardon,
Pendant que
Sam Boy,
Joyeux de son succès.
Revient tout essoufllé
Et la Queue triomphante...
ri !...
qu’en pensez-vous?
Ah ! que nous avons
Et vous,
l’importance de la personne de la
Vierge, il exalte la foi et l’obéissance à
nuant
Papeete 18-10-54
la Parole de Dieu.
★
d’agir en catholi¬
que, Notre Seigneur sé comporte exacte¬
ment comme le ferait n’importe quel
chrétien évangélique de nos jours. N’estce pas là un argument puissant ?
Par contre, nous voyons que dans le
Autrement dit, au lieu
catholicisme le culte de Mai’ie
a
absorbé
piété du peuple et que les sanctuaires,
ermitages et lieux de pèlerinage dé¬
diés à Marie sont en bien plus grand nom¬
bre que ceux dédiés à Jésus. C’èst tout
simplement un renversement des valeurs.
»
♦
Blan¬
Ce que j’en pense, chère Mamie
che ? c’est que votre petit chien a “ plus
de cœur et de bon sens ” que “ nos mordus’*
des combats de
Coqs. Il n’y a pas de quoi
G. P.
rire!!
de Marie.
de Marie
a
auteurs ca¬
DISTINCTIONS.
les
INSTANTANÉ
ne nous
La Médiation Universelle
été ajoutée plus tard par les
le fe¬
rait
part, ni Jésus ni les Apô¬
disent que toutes les grâces
sont accordées aux hommes par le moyen
tres
votion
Suspendue à son Fil,
Mollement se balance.
Et lentement descend
la
notre, bien-aimé Sauveur.
Mais, il y a des limites à tout
Per¬
sonne, en effet, ne peut prendre la place
qui revient à Jésus, sans Son consente¬
ment. S’il nous avait donné des instruc¬
tions à ce sujet durant Sa vie, nous
rions selon Sa divine volonté.
Qui est
frères. Car
8149 tara.
:
ma mère et qui sont mes
quiconque fait la volonté de
Dieu, celui-là est mon frère, et ma sœur,
et ma mère” (Marc 3/33-35).
De la même manière, lorsqu’une fem¬
me enthousiasmée par la prédication du
Seigneur se met à glorifier la Vierge Ma¬
rie en ces termes ; “ Heureux le sein qui
vous a porté et les mamelles que vous
avez succées ! ” Jésus, au lieu de l’approu¬
ver (puisque, en quelque sorte, elle ne
faisait qu’anticiper sur la glorification que
Marie devait recevoir d’après l’enseigne¬
ment romain ) et de recommander la dé¬
“
3
POROTETANl
VEA
Oh!
La
comme
elle est
petite Chenille
Tout habillée de bleui
jolie
nous a appris que le Pas¬
Bœgner, Président de la Fédéra¬
tion Protestante et Président du Comité Di¬
recteur de notre Mission vient d’être nom¬
mé Commandeur de la Légion d’Honneur.
Par le Journal Ofiieiel nous venons d’ap¬
Radio Tahiti
teur Marc
prendre que M. Fred Ahnne a été fait Che¬
valier de la Légion d’Honneur après 33
années de service. Toutes nos félicitations.
4‘
V E A
L’Avent.
1° Marie
Je
me
Homme, peureux, anxieux, qui que tu
hâte, je prépare
Car nous entrons en Avent,
Je me hâte, je préj)are
Le trousseau de mon enfant.
Pour
a
sa
taillé le hêtre
couchette de bois.
Les anges i
D’autres tailleront le hêtré
Pour lui dresser
J’ai fait de beaux
Sur
son
points d’épine
petit bonnet rond.
Les anges:
Nous
En
avons
l’épine
pour son front.
tressé
couronne
3“ Marie :
J’ai lavé
drapeaux de toile
Les anges:
drap de toile
avons un
Pour l’ensevelir avec.
4° Marie
:
Un manteau de laine
ro’üge
«Mais
:
accomplis. Dieu
mais fils
si tu
es
(ils, tu
es
aussi héritier
la grâce de Dieu » ( Gai. 4/4-8).
Merci,
mon
que certitude
A
moi cette satanique
bas à jamais pour
servitude.... 'fou-
jours en haut vers le Fils Divin que mon
âme s’élève !.... O royale Etoile du ma¬
tin, verse en nous la divine sève....
Des
Jean 1/51
:
Fait partie de Vea Porotetani 1954