EPM_Vea Porotetani_195410.pdf
- Texte
-
j54
Matahiti
O TE
qui
HIHI 10.
—
POROTETANI
puissia
;e
ATOPA 1954
—
c
HOÊ
liTS MATAHITI
jssible
HOE AHUEU TAKA.
:
M. Preiss, Directeur-Gérant.
omiais
roi
de Lazi
scienci
ombi’
le
REFOROMATIO. (Ahi‘o i mûri)
no
j
0 TAHITI IA REREHfA E TE MANl REVA
son
lieu
le cacla
e
Rahi Amui
kaiesia Tahiti
oraa
radni
écrit da
:lon St
us irei
^
♦
-,
t
-
4.
......
^
',1
conlr
a
nei tatou i nia i teie
et de
hohoà,
miti i Paofai, i te hoè vaa
inahorahora nei to’na îe ncla piei
E
au
oia i te hoè manu-nhti
?este d é
uouo, e
;nt dcji
ere
ia tere oia,
e au
atoa
ito te “titiraina”. E
inea
ia ia mataitai.
faire &
teie faurao ei faaite e, e
O
deur d
i
e e‘a
le
Si no
maniiî
no
te tuati i te
niau
üire-pù nei, maori râ te
■umii na
te miti
e na
te reya.
atoa nei tatou i te
la teri
lare-pure¬
.puta to’na Ifoboa,
té A, tm
la pou
nele i roto i te mata no te mau
c|tapae mai i Papeete nei, ei
aite e, e te vai nei te jiù no
sépul
sent
e
4 Jo'é
is
ceci
formel
en
ia
son
avait d
m! Ces
azare s
;jà et q
)rtit vh
nous
us
fairi
de croii
aire irr
^
i te mau
looraa o
raa no
purau,
te tiai
te
i te
anaè
ra
mau
ra
outou,
Auvaha
i te taime
Apooraa.
Rahs Amui: ua tupu oia
au, aita e aimaroraa na roto i te
tei iteahia i te taime i iritihia’i
raa Rahi no te fenua. Ahiri taua
i tuu-atoa-hia i
ra
te hanahana
raro
aè i te
te
Atua, eita ïa
aniata na roto i te
arepurepu, te
e feii, mai te
peu a te tamarii.
o
haamataraa: Na Arahiti,
fre
;t de la
a no
la vi!
outou, te ite
oraa
Taie, de
e,
na
vie
pour
le
Porotetani.
aoraa
lin maitai
Rurutu i ômua i te Apooraa
roto i te hoè a‘oraa nehenehe,
maite i te
ir.
aau
près pa
urrectic
Ua maramarama Solomona
UTI' ravai-ore no te amo i te houaha i te faatereraa i te nunaa
reira oia i ani ai i te
paari no
iv,ant, 1
iporain,
rrorapi]
îrrons
loua.
j ( I Arii 4/8 )
atere i te iau
kl
[uventiq
Apooraa i te huru
1
te
noa
pa te
mana
i te
hopeà nei tei haapaè
taatere
mau
toroa
e
no
te
lehova,
mau
e
faa-
tiaturi teoteo noa e : Uaravai
paari. E inaha, i mûri aè, o te
nunaa
iho tei
polie i to raton pouri
e
to
Conseil Supérieur
des Eglises Tahitiennes
raton faaahaalia.
Eita roa e tia i te Apooraa no te lykalesia Tahiti ia pee i teie mau nianao taahi
no
te taatere i te nunaa i te
pae o te
faaroo.
1
|
Ua
puta te
aau
i
na
faaaufaa
e
piti, i
faahitilîia i taua pureraa ra :
I. la
au te A. R. A. Ite mutoi e tia'i:
Te tia nei,te mutoi i ropu i te maaraa
purumu i Papeete, ei faaafaro i te haerea
o te taata e te tereraa o te mau
pereroo
ia
ore
te
vitiviti,
tapao,
no
e
ohipa fifi i te laata aravihi
te ite i te
mau
ture
e
te
des dons à la Croix
mau
de la Filariose.
Le Tlié offert aux
te tahi pae
ia haere na.
la taupupii râ e ia nevaneva taua mutoi
ra, o te ati ïa tei tupu.
tei
!’à te
e
mutoi
maramarama
mau
ratere
e
te
mau
ia oi-e
pereoo tei tère
.
.
tei tere mai ia liio-tia i nia i te mutoi
to’na faatereraa, o ratou iho ïa tei ati.
atii
e
niea e,
haapao maite i ta’na ohipa
e
(A taîo i te tuàtiraa i te api 2)
après-midi de jeudi les
Délégués du Conseil Supérieur des Églises
Tahitiennes sont montés sur la montagne
d'ilermon pour se délasser des séances
consacrées au Budget. Tout le monde était
content puisque les recettes de cette année
ont permi, non seulement de relever les
d’Evangélisation ici et au loin, et de faire
Ronge et à l’Institut
e
te tapea i te tahi pae, e te tuu i
E mai te
belle
une
traitements des Serviteurs de Dieu, mais
encore d’aider l’Giluvre Scolaire, l’Œuvre
te tahi ia û i te tahi.
E oti teie
Par
représentants de toutes
agrémenté
]>ar des chœurs chantés en français et ea
Irhitien parles élèves-jiasteurs. Ils repréles Iles et
l
sc;
aux
Missionnaires fut
îtèrcut aussi la Parabole du
Serviteur
I iimutoyable.
ÀI‘’. Levin
a
ensuite montré à nos Pas¬
un hlm impressionnant ;
teurs et Diacres
“
Le Grand
Cirque ” prêté gracieusement
(voir suite page 4, colonne 3)
POROTETANl
VEA
etia'i
I te matamua ua ite pinepinehia te atipainu no te tahi mau pahi i to tatou paeIf. laauieA.R.A. ite raatirapahi
tenua. Eaha te tumu?Teie ïa
au
ai to te
:
A taa’tu
raatira
paari ite i te mau
opape e te tahi mau tapa.o tei haapiihia
mai e te mau tupuna, ua ati ihoa raton
no to raton haapii-ore-hia i te faatereraa
i te lîio-mahana. Ehia pahi tei painu i rapae i te reni mau, e tei imi maoro noa
mau
i te fenua ta ratou i titau ra. Ua ati te mau
vahiné
te
e
tamarii i te
mau
maa ore.
pahi
o
lîia.
roto mai i te
E
rahi te
mea
mai
i te
mau
parau
parau
i taua
Perétiteni Tahiti i vau,yau
mau
E
e
reraa
manuia
ua
mea
G. P.
roa.
mau
Ei hioraa
pu-
I roto i te A.R.A.
Ua haamata to Raivavae i te aufauraa
rau
te fenua tia‘raa
farepureraa api i Pa¬
peete e ua riro ratou ei hioraa neheno
nehe
roa.
haapaohia teie Aufauraa taa-ê i te
fenua atoa i teie hopea matahiti. A
a
aua-pipi
e
hui te huru o te tere no
faaitoito!
E 4 ])ipi
te mahiti i te matahiti i mua.
E 13 Paroika otare e vai nei.
e
ineine
E 8
hia
no
pipi i roto i te aua, e e 8 tei tapaono
te mono mai i roto
Te faito
o
mau
titauhia nei
E
rave
rahi te
mau
parau
i tae mai ia’u
nei, tei faaite mai i to te tahi
mau
taata
mau a‘oraa
a‘ohia na roto i te
Katolika-Roma tei
aita
e
te
Radio,
nei ratou mai te
maere
matou
râ,
mea
roto i te
roto i te Vea.
jiatoitoi nei
e
e aore
Te huru
na
na
o
Pa¬
te aravilii e te
te rahiraa o te mau
roika i te “ Me ”, e no
o te Haapao-Faufaa, i vitiviti roa’i
te faanahoraa no te mau haamauaraa.
paari
Te toe nei râ te tahi mau
ore
noa
Paroika tei
tei faataupupu
te A.R.A. na roto
â i tae i te faito tia e
i te
mau
ohipa
a
E mea itoito ratou
haamaitairaa ia ratou iho, e aita ra¬
i haamâ i te tarahu noa i te A.R.A.
i to ratou paruparu.
i te
tou
Aita te A.R. e
faahapa nei i te tahi
mau
paroika rii ravai-ore.
Te vai atoa
i te
te
mea au e
nei râ te tahi peu ino
ia outou iho ia maiti
noa
mea au-ore.
Tei roto hoi
a
tei ravehia ei ftaa-
J
haaUia- |
tei faataaè, e
i to ratou
horoa ratou i te hotu i nia
fenua
mau
e
3 avaè te maoroj
ei tautururaa i te
paturaa i to ratou Hierc
api. Teie taua mau huaai ra e noho i]!'
i Fetuna e i Papeete, oia hoi : Puna EW
Terio v.; Teraipuni v. ; Teua v.;
Maiia|
Rai t. Tu
V.
Terii t.
“
f
( Ua ite-atoa-hia teie huru horoa i Ma!-
pûpuhifc
ohipa paturaa fare-pii^
taiea, oia hoi te faulâa-feiiua tei
ei tautururaa i te
E te vai nei â, aita râ te
i ite papu e o
Veà If;
If
vai ).
hia
Te -15 no Atete
ra
te
mau
te orometua
e
a'oraa
au roa
i
haapiiraa,
a haapa'o i te
ia faaroo outou i te
reira. E mai te
mea
hoè
huru-ê roa, oia hoi : e
ratou ia auraro i te
ore ratou ia pure ia Maria
mau
parau
polie te feia ia
Pope Rahi, e ia
Peata,
no
te
itefare-auri i Papeete
maitatai, a‘o-
Katolika, tei
Te faaite mai nei te hoè
i to ratou
mea
“oia te arai hoè
tae atu ai tatou ia lesu
ra,”
a
roa e
faaoromai
mauriiuru
mau mau-ai
rahi i to ratou
haj
pa‘o maitai-raa-hia i te pae o te faaroq
te
ore
mau
Sabati atoa.
Ua rahi
oaoa
i te
ohi|
faatupuhia i te 15 no Atete, oia 1^
hi‘opoaraa i te mau haapiiraa tei fà
ora
te
to ratou
roa
i;
tei
E ia faaroo outou i terehia i te mau Sabati tei mahemo i mui
Ua hi‘opoahia ratou na nia iho i te mi
te parau e: “Aita te Ekalesia Roma i hamaiii-ino ia vetahi e,” a tapapa outou i
irava i tamauhia, e i te uiuiraa hoi, e
te orometua tei haapiihia i te Tuatapapa- 'operehia te mau- rê. Rê 1 : Mahuru a Pa^
i taua
mau
raa-Parau
peu ra.
no
i reira outou
te Ekalesia
e
Keretitiano,
maramarama
E teie te tahi maiia’o: E riro te
patoiraâ
e
te Radio
e
e
ai !
mau faaafaroraa na roto i
te Vea ei mea faufaa-ore, mai
te
tei toro etaeta
mana no
te mea,
te Evanelia
i to tatou
oraraa
mau
nei.^
Rê 2: Gabriel e o Puaiti a Paea! Re f
.Tosua Naehu
mau
rahi to’na etaeta:
to’na aa, mai te piripiri-pû
oia hoi to te tahi pae
huriraa i to ratou mau peapea i roto i
ravea
mau opuaraa.
Iiiaha hoi, teie te hoè ravea mâ :
faaite mai nei Terupe, or. no Fetuna,
te horoa faahiahia na te huaai a Teraitua,|
te Atua.
eita te feia porotetani e haapa'o
maitai i ta ratou iho faaroo, e ia ore te
roa,
mau
i to outou riiifa te aveia, oia hoi te Pa¬
rau
ta te Evanelia
te aufauraa Mê:
o
No te iloito
te rahiraa orometua e
ei faaohieraa i te mau paturaa
fare-pureraa.
Ua peapea te maiia‘o o te tahi jiae ^''te I
reraa.
Te vai
aua.
60 ïa.
e
:
i te
tahi pae
il
pahoiioraa...
E nehenehe
i te faaturaraa.
te
e
iTel
El
te faufaa ia faarirohia te pureraa Sabati
na roto i te Radio ei marororaa.?
49 tei toe,
tei ferurihia
nuiaraa i te
roto mai i na orometua e
ua mahiti faahou too piti na roto
e no
ferurihia te pa¬
ua
ravea
tianianiraa i te mana‘o taata e ei
matahiti taatoa. E 3 orometua tei mairi, hoe na roto i te polie
(Tuturi),
te imiraa
no
hioraa i te
E honia, eiaha outou e mana‘o, e te
taia nei matou! Aita roa! Teie râ, eaha
te Faaroo i te
manao
turiraa.
haapiiraa-faaroo.
mau
iV
Radio, eiaha ei faainbV
no to’u mau hoa ka
te
e
tolika, ei faaiteraa râ i to’u iho mau tia-
tere Peleriiia i
itoito to Rurutu mâ i te
te
e
inoraa i te
mai 80 imi-mana‘o.
mau ohipa uî-apî i
e ua iioaa
Te tere atoa nei te
mau
ia‘u ia faaite i to’u manao
noa
roto i te Vea
parau oaoa :
mau
Papeete
Radio,
mau
te
te
tei
E tia
porotetani inoinoraa i te tahi
parau ra.
Na te P"' no te A.R.A. i faaite i te
O
mau
roa
o
i
Haapaoraâ
'
haapao maitai i to ratou faaroo?|
inoino tatou i te tahi
te huero maitai.
no
Te tahi atu
tei malnti
Apooraa.
Na te
aau
Ua manuia
rohi,
Rapports” tei taiohia i mua
ravea
e
ateatea te
Apooraa Rahi Amuî ;
mau
marohi ai? Ahiri ta
e
ia pamu
i te Varna Maitai
ei raau tupohe i te aa etaeta o te pirijiiri-pù rahi, ua polie ïa te piripiri e ua
mau
roto mai i te mau tuhaa, na ro¬
no
to i te mau “
ru
Afea râ teie
tatou
E
Te tahi
no
i te
mua
te faaroo. Eiaha ta¬
tou e tiaturi i te paieti anaè no te faa¬
tereraa, e tiaturi atoa râ i te ite e te paa¬
ri O te oraraa nei, e taa’i te faatereraa
na roto i te mau fifi no te anotau hopea
nei. Ei reira e tae ai i te tipaeraa titauOia’toa te
la parau tatou e: O letii to tatou arai
hoè roa, e te Bibilia te aveia hoè roa, e
aita tatou i haapao, eaha ïa te faufaa ia
ohipa Faatupuraa Parau, ei taliooraa
ohipa a te Fatu.
te
ia iteahia i roto
e
Rê 4: Toriki a
Viviura
Mariterani.
o
a
Punuaiti
Evanelia, pipiri-ore-hi
hoa mau-auri, ia roaa atoa
la tauturu te
teie
mau
ratou te rê i nia i te ino, ei oaoaraa
tatou.
J
na
A.)
E
Toaroi Reforomatio.
hia
6/16: “Tia noa outou i te pae
îatia, a hio ai; a ui i te niau ea tahito ra,
lé itea ia outou te faaearaa no to outou
tau no
tahito i te
lerèmia.
i to ratou éà
Noa’tu te “ Refoi'omatio ” (faaafaro-
Ua faahahau è te nunaa
mau.
B.)
e
jniai,
a moe
ai te éà mau i
te Ekalesia.
çvarua.”
Te buru no Jseraela
rahi te mau éà apî tei faatupute mana’o taata noa, e tei riro ei
Mau Parau
rave
faahemaraa
Jeremia
3
POROTETANJ
VEA
Aita râ te Atua i faarue ia’na e ua maiti
oia i te tahi mau aito ei faaararaa i te nu¬
lesu, ia hoi. mai i nia i te
hito no te Evanelia anoi-ore-hia.
naa a
éà ta¬
iteahia'i fefaaea¬
raa hau no Iseraela Apî.
Amaa 1: Na roto i te imiraa i te éà ta¬
Tumu: Na ravea e
hito.
raa, faaapiraa) ta Hezelda raua o Josia i
faatupu no te faahoiraa'i te nunaa i nia
i te éà inau, aita Iseraela i pee tamau i
hoa fenua, mai te faaau i nia
ei reira e iteahîa’i te éà mau e
nia iho i te éà maitai.
te faaearaa
Mai te raatira te
hau.
rahi te
hiopoa maite i te ho¬
i te aveia,
tapae ai i
rii Apî
Faraide-Oroà taa-è i Papeete :
Faraide, 4 no Setepa, ua oaoa roa
te Ekalesia uo Papeete, no te mea ua f'aaôhia e 50 ekalesia apî. E 30 tei fatata i te
I te
faaô-atoà-hia
te ahune teie no te mau
tei rave-noa-hia i te ioa no
o
tere Pelerina
lesu, te Fatu.
Mme Moreau :
Te haamaitai nei tatou
i te Atua tei faa-
herehere maite ia Mme Moerau, e ua
roa i te 88 o to’na matahiti i te 5 no
tae
Se¬
Moerau,
haamanaonei
tepa. Atalîi 18 matahiti aèneitoM.
Pni A.R.A., poheraa e te
â te mau ui paari i taua aito
mau ra.
Faraide Hevaraa:
tei
Ua
hevate mau reva, ua faaea te mau
faaara i te Ekalesia, ia hoi mai i nia i te
va
teata
e te mau fare oriraa, no te ati l'ahi
ea tahito, aita râ teie mau faaararaa i haa■apoha, ua tono Oia ia Jerémia ia faaàraaueue fenua tei tupu i Algérie, Aferita
pa‘ohia. Eaha e ore ai? Ua rahi atu te
mahouhia te nunaa...
anaanatae i te mau éà apî no te mau_haaApatoerau. E 2.000 taata tei polie roa, e
fiimu : Na raveà e iteahia'ite faaea¬ moriraa apî e te mau peu anoînoi e rave rave rahi te taata tei pepe, e ua rahi roa
te fare tei paràri. E rave rahi te mau Baraa hau no Iseraela.
rahi te huru, ei haamauruururaa i te masileia tei tauturu i teie ati rahi aroha.
^Amaa 1: na roto i te iniiraa i te éà nao tinp e te pouri o te taata, aita râ i
%
to te Atua.
Te ati Korea, pae apatoà:
tahito “a hio, a ui i te éà tahito”.
Te feia tei imi i te éà e ua itea, ua tiaUa
taiohia 125.000 taniarii otare roa ; e
E ere te reira i te iiijiraa rave-atâ.
varuhia ïa i rapae i te Ekalesia, e te tahi
294.000
ivivahiné eta ratou mau taniarii:
Taua éà ra, e éà tahito ihoa ïa, tei faae 517.000 ïa.
pae ua polie i te ‘o‘e e te auahi no to te
ite-papu-hia mai tahito mai à. Ua papai- mau matahiapo riri ia ratou.
No roto i na fare-pure poroteni 3280,
hia to’na hohoa i nia i te buka-fenua. Na
ierq
ua mou roa 267 ; e ua parari 973 ; Ua nionoAmaa 2: Na roto i te haere tamauraa
O iT'te Ture a Mose e na te mau Patereareha,
oioi-hia râ na roto i te mau fare raau.
i nia i te éà tahito no te ora.
iE|i
je te‘mau Peropheta i haapapu i taua éà
E 363 orometua porotetani tei moe roa.
Eiaha tatou e pari noa i te Haapaoraa
ra ia ora te nunaa a Jehova.
E 340 tei ravehia ei mau orometua nuu.
Katolika tei painu i rapaê i té reni tumu
E mai te mea e, ua haamoè te mau éà
Te toe nei 1877 oi'ometua. E inaha, e3280
e tei iriti noa i te mau éà apî ei haama¬
i
paroika e vai nei.
Ma| apî no te mau peu anoinoi e no te mau uruururaa i te mana’o taata.
puhii peu apî paieti rapae i taua éà tahito ra,
Te Mesia, te tiaturiraa hoè roa
Ua ite tatou e, e mea rave àtâ te peee roaa ohie mau mai te èà tahito na roto
e aita'tu na to te ao nei ?
raa na nia iho i te éà tahito, tei ite faai te hio faahouraa i te hohoa fenua, ia
O te parau tumu teie no te Apooraa
houhia e te mau aito no te tau o te Re¬
au tei ravehia e Hezelda raua o Josia.
Rahi no te mau Ekalesia no teienei ao, .!
foromatio. E mea rahi te mau faahema¬
tei tupu i Marite i te avaè no Atete, i pihai |
A imi, e itea ïa ”
raa tei urne pinepine ia tatou i rapae i te
iho i te oire rahi, o Chicago. E 600 auvaha '
“Tei imi ra, ua itea ïa” Luka 11/9.
éà mau no te Evanelia.
no te mau Haapaoraa Keretiano e rave [
Ainaa 2: na roto i te haere-tamauraa
E hia peu anoinoi tei tupu i ô tatou nei,
rahi tei aniui hoè, maori râ te Ekalesia i
na te éà tahito “ a haere outou na reira”.
e te mau taivaraà e rave rahi ? Ehia taata
Katolika Ronia e te mau Haapaoraa rii '
au-au|r
Te reira te mea rave ata, oia hoi te
Betania, Momoni etc. Ua tia te mau auvaha [
Porotetani tei ore i tiaturi faahou ia lesu
DU
nei te hora no to Jehotairiraa i te nunaa. Na roto rà i to’na
E inaha, te fatata
E
rave
mau
taata taio aveia
“
“
liaja
aaroo
ohip
e
oiallt
I
tei
O
imuli
i te
m|
loi, e
haere-tamauraa i
nia i te éà tahito.
Ehia taime to Iseraela faahoiraahia i
nia i te éà mau, e to Iseraela faarue faa¬
houraa ia’na, ma te
pae
E
faahahau-haere
te
atau e te pae aui ?
o
i nia
vai tei aratai mârô noa i te nunaa
i te mau éâ apî ? E ere anei te mau
matahiapo i te pae o te faaroo, e te huimana? 0 ratou tei hamani-ino e teî parî
peropheta tei hinafaahou mai ia Iseraela i nia
0 ratou te tumu i ati ai te
ua
Pai
ia Jeremia e te mau
;a.
Rê'l
aro
unuaitt
na
ia
urne
i te éà tià.
ei éà hoè roa, e
peu no
no
tei tiaturi noa i te mau
teie nei ao ei ora e ei oaoaraa
ratou ?
E inahà, aita te nunaa Porotetani i
vaiiho-noa-hia i roto i te poiri. Te faaitetamauhia nei te éà tahito tei liaerehia e
te hui-faaroo i te tau no te mau Aposetolo, na roto i te hohoa liaavare-ore, oia
hoi te Bihilia, iritihia i te reo Tahiti, e na
roto i te mau a‘oraa e
No reira,
aita’tura
e
te mau haapiiraa.
otoheraa.
a
atoa
Mai te tau mai
aoaraa
Iseraela apî i te tau
i turuhia’i te Ekalesia
Hau-Roma, haamata’tura to’na faaruèraa i te éà tahito, oià hoi te éà iritihia
i mua ia’na i te mahana Penetekose.
e
te
opani:
30/21 : “ ... Teie te éà, e na
Irava
Te huru no
bopea nei.
Isaia
te
i te 350 milioni feia faaroo, oiàj
200 milioni Porotetani, 130 milioni
mono
hoi
e
Katolika-Heleni, 1 milioni tei taa-è
Ronia.
reira i
haere...”
14/6 : “ O vau te éà... ”
Num. 20/17 : “ E na nia noa matou
éà tià a te arii ra.”
loane
i te
ia"
I
Hau :
Leipzig, i Elemani piri Rusiu,
Te Evanelia no te
I te oire rahi
o
‘
amui e 500.000 taata faaroo porotetani no te*
lioè tairururaa Ekalesia. Ua rahi roa te mau taata
ua
no Elemani piri
faahiahia ra.
Hau-Amui tei tae atoa i tâua oroà
TAUTURU
Uiuroa.'Tutesbv. 50; Tih.
nunaa.
-ore-hi
ei
VEA
Neuffer25; Tuteao 25;
Papeete: Noël Taea 10; - Opoa; Tiare Haapii
Ezera Hunter 10; Tiarei: Teraiareva 10;
25;/j
Amuihia: 155 farane.
Ua tae faahou mai te moni tauturu no Makaiec^
mai: oia hoi 2305 farane. E faaitehia te mau i‘oa
i roto i te Veà i mua nei.
Mauruuru roa.
La
Un peu
Il fut ensuite sommé de
Réformqtion.
(l’bistoire
pour
:
nijfraichir notre
mémoire et celle des autres...
Ali
des derniers siècles du
MoyenAge, l’Eglise s’éloigna tellement de son
idéal que beaucoup de gens pieux en
cours
vinrent à considérer le mal, comme in¬
curable et à croire que la fm du monde
et le jugement dernier étaient proches.
Pour mettre un terme à cette déplo¬
rable situation de l’Eglise, l’Université de
Paris ( justement' appelée la “mère des
Universités ”) et Sigismond, ,em])ereur
d’Allemagne, provoquèrent la convoca¬
d’une grande Assemblée ecclésias¬
tique qui eut lieu à Constance. Ce (ioncil
ne pi’oduisit aucun résultat satisfaisant.
Bien ])ius, le champion de la réforme
de l’Eglise en Bohème, Jean Huss, fut
tion
brûlé vif, en 1415.
Sans doute le Christianisme
ne
man¬
qua pas, à cette époque aussi, d’hommes
•qui voulurent ramener l’Eglise sur “l’an¬
cien chemin” ( Jer. 6/16 ) le bon chemin
qu’avaient tracé les apôtres. Il faut citer
Valdo
au
Sud de la France,
''AJclef
en
Angleterre, Savonarole à Florence, le pré¬
dicateur Geiler à Strasbourg. Mais tous
ces
hommes de Dieu
farouche
se
heurtèrent à la
opposition de la part des évê¬
ques et du Pape.
C’est du pays où
comparaître à
l’Empereur et les auto¬
rités de l’Empire. Il s’y rendit avec un
héroïque courage, prêt à subir le mar¬
tyre plutôt que de ü'ahir la cause qu’il
servait. ( On lui prédisait le sort de Huss
qui avait été brûlé malgré le sauf-conduit
de l’Empereur qui, selon le conseil du
clergé, n’était pas tenu à respecter sa pa¬
Worms devant
role
envers
un
“hérétique”).
Devant la brillante Assemblée
impé¬
ecclésiastique, le petit moine dé¬
clara qu’il ne pouvait pas renier la vérité
par laquelle Dieu l’avait rendu libre et
riale et
heureux.
Comme sa vie était menacée ( riimporte
qui avait le droit de l’abattre comme un
chien ), des amis le cachèrent au château
“Wartburg”. C’est là qu’il entreprit de
traduire la Bible en langue allemande afin
que tout chrétien puisse personnellement
puiser à la source divine l’eau qui donne
la vie. Et, grâce à la découverte âe l’imprimerie, FEcriture-Sainte put se répan¬
dre rapidement.
Revenu plus tard à Wittemberg, Luther,
rejeté par l’Eglise Romaine, fonda l’Eglise
qui ne reconnaissait d’autre source de la
Vérité que la Parole de Dieu, et d’autre
fondement du salut que la grâce de Dieu
saisie par la foi.
Luther trouva dans l’Electeur de Saxe,
souverain, un protecteur ; dans Melanchton, un collaborateur précieux; et
l'emède. Martin Luther,
en
fils d’honnêtes
avait cherché le salut dans un
après de violents combats
couvent et avait
intérieurs,
-de
trouvé
le
roc
fondamental
l’Evangile.
Poussé d’abord par la
de protéger sa paroisse
seule intention
de ’VVittemberg
contre les
dangers qui menaçaient sa vie
spirituelle, il cloua, le 31 oct. 1517, sur
la porte de l’Eglise du château, 95 thèses
dirigées contre l’ignoble trafic des indul¬
gences mené par un moine nommé Tetzel.
Mais “comme si des anges eux-mêmes
son
Catherine de Bora, une fidèle
avec
épouse
laquelle il fonda une belle famille
chrétienne.
Sa
parole prophétique faisait surgir
partout de nouvelles Eglises “ évangé¬
liques” ou “ protestantes” comme on les
appela après la diète de Spire, où les
Seigneurs protestants réclamèrent à l’Em¬
pereur la liberté de conscience.
grand étonnement de
.Luther, avec la rapidité du vent, et soulevèi cnt la plus vive opposition de ses
répandirent,
au
adversaires.
Luther, dont la conscience était
liée ])ar
vaillamment
me
aux
com¬
la Parole de Dieu, défendit
ses opinions en faisant appel
Saintes-Ecritures»
Repoussé par Rome, il osa brûler pu¬
bliquement la bulle du Pape qui l’excom.«nuniait, étant convaincu que rien ne pou¬
vait le séparer de l’amour de Dieu.
Eglises Tahitiennes
(Suite de la
S® colonne)
page,
Français Libres. Ce film est#
émouvant pour nous quel
l’héroïque aviateur, tombant dans l’avion
en flammes, réprésente l’un
des fils de V
notre ancien Directeur, M. Schiœsing. Ce
héros que j’ai connu lorsqu’il était encore
louveteau, a été jusqu’à la débâcle un.
jeune homme timide et pacifiste. L’inva- par l’Ass. des
d’autant plus
sion brutale de la France
chevalier de l’air
sans
a
fait de lui
peur
un
>
et sans re¬
proche.
Que de belles vies ainsi gaspillées à
de ces guerres déclenchées par l’orgueü et la convoitise des hommes. Si seu¬
lement tant d’efforts et héroïsmes
vaient être misai! service de
pou¬
Jésiis-ChrisL...
septembre, au cult|
préparation de la Ste Cène, la ParGissB
de Papeete a été dans la joie; 50 fioii-^
veaux membres ont été reçus dans l’Eglis^ '
Que Dieu les aide à tenir leur solennel
engagement, pris devant l’Eglise et son
Seigneur Jésus-Christ.
Le vendredi soir, 3
de
Le samedi 4
septembre, les Eelaireui’s,..
Eclaireures, Pensionnaires de l’Ecole des.
Garçons et les Elèves-pasteurs se sont;
rendus à
Arue
pour aider cette petite
paroisse dans l’organisation de sa tom-l
bola. Les pièces, les jeux et les chants-|
puis le film “ St. Paul sur le Chemimde.,Damas prêté parla Sté Rex, ontfait passé
d’agréables heures aux assistants. Mais
hélas,
en
,
rentrant tard dans la nuit,
nos
jeunes si dévoués, ont eu le lamentablespectacle de nombreux ivrognes* qui
avaient préféré les distractions équivo¬
ques des Dancings aux saines distractions,
préparées pour eux.
Le dimanche 5 septembre, a eu
bénédiction de la nouvelle Eglise-
lieu 1
Catho¬
lique consacrée à la petite Thérèse de Lir
sieux.
Non loin de là la Jeunesse Protestante
Tahitienne est en train de con.struire une
Qu’ont voulu les Réformateurs ?
étaient devenus des courriers ”, ces thèses
se
Conseil Supérieur
des
cause
le mal se faisait le
plus cruellement sentir que vint aussi le
paysans,
'^
POROTETANl
VEA
4
Les Réformateurs n’ont rien inventé ni
découvert de
nouveau.
Ils ont simplement
retrouvé la Parole de vie
qui dormait plus
ou moins dans les sanctuaires des Eglises.
Les Réformateurs n’ont pas songé à fon¬
der une nouvelle Eglise, mais ils dési¬
raient ardemment l’Eglise -catholique réfoi'mée, vivifiée, purifiée et simplifiée par
le témoignage apostolique.
Comme jadis Jérusalem rejetait les Pro¬
phètes, Rome rejeta brutalement les Ré-
grande maison en matériaux dri pays afin
d’y abriter les nombreuses activités érééésK
ces deriiiersJemps. Les Paroisses de Tahiti
.
ont bien voulu fournir le nécessaire et
nous remercions
toutes les bonnes vo¬
lontés
qui ont permis son acheminement
rapide à pied d’oeuvre.
Le nouveau temple de “ Béthel ” monte
à vue d’œil. Si vraiment nous prenons au
sérieux l’article du Lien de sfpterafjre
1954 : “ L’Eternel pourvoira
êu obéis¬
sant
aux
exigences divines plutôt qu’à nos
charge
calculs humains, alors cette lourde
deviendra vite un fardeau léger.
C.P.
Fait partie de Vea Porotetani 1954