EPM_Vea Porotetani_195410.pdf
- extracted text
-
j54 O TE Matahiti
—
HIHI 10.
—
POROTETANI
puissia
qui c
;e
ATOPA 1954
liTS MATAHITI
jssible
HOÊ :
HOE AHUEU TAKA.
M. Preiss, Directeur-Gérant.
omiais
roi no
de Lazi
scienci
ombi’
REFOROMATIO. (Ahi‘o i mûri)
j
0 TAHITI IA REREHfA E TE MANl REVA
le son
lieu
le cacla
e
Rahi Amui
kaiesia Tahiti
oraa
radni
écrit da
:lon St
us irei
^
♦
-,
t
-
4.
......
^
',1
conlr
a
nei tatou i nia i teie hohoà,
et de
miti i Paofai, i te hoè vaa
inahorahora nei to’na îe ncla piei
E au oia i te hoè manu-nhti
?este d é
uouo, e ia tere oia, e au atoa
;nt dcji
ere ito
te “titiraina”. E inea
ia ia mataitai.
faire &
teie faurao ei faaite e, e
O
deur d
i
e e‘a
le
no
te tuati i te
niau
üire-pù nei, maori râ te
Si no
maniiî
■umii na te miti e na te reya.
la teri
atoa nei tatou i te lare-pure¬
té A, tm .puta to’na Ifoboa,
nele i roto i te mata no te mau
is 4 Jo'é c|tapae mai i Papeete nei, ei
aite e, e te vai nei te jiù no
sépul
la pou
sent
e
ceci
formel
en
vie
ia
pour
le
son
avait d
m! Ces
azare s
;jà et q
)rtit vh
nous
us
aoraa
Porotetani.
lin maitai na outou, te ite ra outou,
fairi
de croii
aire irr
^ i te mau purau, i te mau Auvaha
looraa o te tiai anaè ra i te taime
raa no
te
Apooraa.
ra
i tuu-atoa-hia i
te hanahana
raro
haamataraa: Na Arahiti,
Taie, de
;t de la
i ômua i te Apooraa
roto i te hoè a‘oraa nehenehe,
la vi!
maite i te Apooraa i te huru
aau
près pa
urrectic
loua. Ua maramarama Solomona
iv,ant, 1
iporain,
uaha i te faatereraa i te nunaa
rrorapi]
j ( I Arii 4/8 )
îrrons
UTI' ravai-ore no
te
amo
reira oia i ani ai i te
i te ho-
paari no
atere i te iau hopeà nei tei
haapaè
kl 1 te mana taatere no lehova, e
[uventiq
taatere i
te
te
nunaa
i te pae
Ua
o
puta te aau i na faaaufaa e piti, i
belle
après-midi de jeudi les
Tahitiennes sont montés sur la montagne
délasser des séances
I. la au te A. R. A. Ite mutoi e tia'i:
consacrées au Budget. Tout le monde était
Te tia nei,te mutoi i ropu i
content puisque les recettes de cette année
te maaraa
purumu i Papeete, ei faaafaro i te haerea
o
te taata
ia
ore
e
te tereraa
o
te
mau
pereroo
E oti teie ohipa
fifi i te laata aravihi e
te vitiviti, e te ite i te mau ture
e
te mau
tapao, no te tapea i te tahi pae, e te tuu i
te tahi pae
ia haere na.
la taupupii râ e ia nevaneva taua mutoi
ra, o te ati ïa tei tupu.
E mai te
niea e,
e
ont permi, non seulement de relever les
traitements des Serviteurs de Dieu, mais
encore
te tahi ia û i te tahi.
mutoi maramarama l
d’aider l’Giluvre Scolaire, l’Œuvre
d’Evangélisation ici et au loin, et de faire
des dons à la Croix Ronge et à l’Institut
de la Filariose.
Le Tlié offert aux représentants de toutes
les Iles et aux Missionnaires fut agrémenté
]>ar des chœurs chantés en français et ea
Irhitien parles élèves-jiasteurs. Ils représc;
îtèrcut aussi la Parabole du
Serviteur
ia oi-e I iimutoyable.
!’à te mau ratere e te mau
pereoo tei tère
ÀI‘’. Levin a ensuite montré à nos Pas¬
tei
haapao maite i ta’na ohipa
.
.
atii e tei tere mai ia liio-tia i nia i te mutoi
pa te tiaturi teoteo noa e : Uaravai
te
une
d'ilermon pour se
e
o
Par
1 Délégués du Conseil Supérieur des Églises
noa i te mau toroa e te mau faa-
paari. E inaha, i mûri aè,
Conseil Supérieur
des Eglises Tahitiennes
te |
faahitilîia i taua pureraa ra :
a no Rurutu
ir.
i to raton pouri e to
faaroo.
aè i te
te
Atua, eita ïa
aniata na roto i te
arepurepu, te
e feii, mai te
peu a te tamarii.
o
iho tei polie
Eita roa e tia i te Apooraa no te lykalesia Tahiti ia pee i teie mau nianao taahi
no
Rahs Amui: ua tupu oia
au, aita e aimaroraa na roto i te
tei iteahia i te taime i iritihia’i
raa Rahi no te fenua. Ahiri taua
oraa
fre
e,
nunaa
raton faaahaalia.
to’na faatereraa, o ratou iho ïa tei ati.
(A taîo i te tuàtiraa i te api 2)
teurs et Diacres un hlm
“
impressionnant ;
Le Grand Cirque ” prêté gracieusement
(voir suite page 4, colonne 3)
POROTETANl
VEA
ohipa Faatupuraa Parau, ei taliooraa
te Fatu.
If. laauieA.R.A. ite raatirapahi etia'i
te
I te matamua ua ite pinepinehia te atipainu no te tahi mau pahi i to tatou pae-
i te ohipa a
Eaha te tumu?Teie ïa : A taa’tu
au tenua.
ai to te mau raatira
paari ite i te mau
opape e te tahi mau tapa.o tei haapiihia
mai e te mau tupuna, ua ati ihoa raton
te faatereraa
i te lîio-mahana. Ehia pahi tei painu i rapae i te reni mau, e tei imi maoro noa
Afea râ teie
i te fenua ta ratou i titau ra. Ua ati te mau
vahiné e te mau tamarii i te maa ore.
pahi o te faaroo. Eiaha ta¬
tou e tiaturi i te paieti anaè no te faa¬
tereraa, e tiaturi atoa râ i te ite e te paa¬
Oia’toa te
ri
O
te
nei,
oraraa
e
taa’i te faatereraa
roto i te mau fifi no te anotau hopea
na
nei. Ei reira
e
tae ai i te tipaeraa
titau-
lîia.
no roto mai i te
e
ravea
ateatea te aau
no
Te tahi atu
mau
tere Peleriiia i
Papeete e ua iioaa mai 80 imi-mana‘o.
Te tere atoa nei te mau ohipa uî-apî i
e
mua
manuia
ua
reraa
te
e
te fenua tia‘raa
farepureraa api i Pa¬
peete e ua riro ratou ei hioraa neheno
nehe roa.
mau
haapaohia teie Aufauraa taa-ê i te
fenua atoa i teie hopea matahiti. A
rohi, a faaitoito!
Apooraa Rahi Amuî ;
pahoiioraa...
nei, tei faaite mai i to te tahi mau taata
i te
porotetani inoinoraa i te tahi mau a‘oraa
Perétiteni Tahiti i vau,yau
Na te P"' no te A.R.A. i faaite i te hu-
aua-pipi e i te huru o te tere no
matahiti taatoa. E 3 orometua tei mairi, hoe na roto i te polie
(Tuturi), e no roto mai i na orometua e
49 tei toe, ua mahiti faahou too piti na roto
ru
O
te
te Faaroo i te
E 4 ])ipi
e ineine no te mahiti i te matahiti i mua.
E 13 Paroika otare e vai nei.
pipi i roto i te aua, e e 8 tei tapao-
hia no te mono mai i roto i te aua.
Te faito
mau
titauhia nei :
e
o
te rahiraa orometua e
60 ïa.
Te huru o te aufauraa Mê:
No te iloito o te rahiraa o te mau Pa¬
roika i te “ Me ”, e no te
aravilii e te
paari o te Haapao-Faufaa, i vitiviti roa’i
te
faanahoraa no te mau haamauaraa.
Te toe nei râ te tahi mau
ore
â i tae i te faito tia e
Paroika tei
tei faataupupu
ohipa a te A.R.A. na roto
E mea itoito ratou
i te haamaitairaa ia ratou iho, e aita ra¬
tou i haamâ i te tarahu noa i te A.R.A.
Aita te A.R. e faahapa nei i te tahi mau
paroika rii ravai-ore.
Te vai atoa nei râ te tahi peu ino roa,
tei toro etaeta to’na aa, mai te piripiri-pû
rahi to’na etaeta: oia hoi to te tahi pae
huriraa i to ratou mau peapea i roto i
noa
i te
aita
e
Radio,
mau
i to ratou paruparu.
a‘ohia
na
roto
i te
te maere nei ratou mai te mea
matou
jiatoitoi nei
e
na
roto i te
râ, na roto i te Vea.
e aore
Ei hioraa
rau
te imiraa
no
te faufaa ia faarirohia te pureraa Sabati
na roto i te Radio ei marororaa.?
noa
ia outou iho ia maiti
e te mea au-ore.
ferurihia te pa¬
tei ferurihia e te
tahi pae ei
faaohieraa i te mau paturaa
fare-pureraa.
Ua peapea te maiia‘o o te tahi jiae ^''te I
ravehia ei ftaa- J
tianianiraa i te mana‘o taata e ei haaUia- |
hioraa i te
ravea tei
mau
mau
opuaraa.
teie te hoè
Tei roto hoi
iTel
mâ :
ravea
or. no
Fetuna, il
te horoa faahiahia na te huaai a
Teraitua,|
Terupe,
i te hotu i nia
i to ratou mau fenua e 3 avaè te maoroj
ei tautururaa i te paturaa i to ratou Hierc
api. Teie taua mau huaai ra e noho i]!'
i Fetuna e i Papeete, oia hoi : Puna EW
Terio v.; Teraipuni v. ; Teua v.;
Maiia|
tei faataaè, e horoa ratou
“
f
( Ua ite-atoa-hia teie huru horoa i Ma!taiea, oia hoi te faulâa-feiiua tei pûpuhifc
ohipa paturaa fare-pii^
Veà If;
i ite papu e o vai ).
If
ei tautururaa i te
reraa.
i te mea au
ua
ravea
Rai t. Tu V. Terii t.
E honia, eiaha outou e mana‘o, e te
taia nei matou! Aita roa! Teie râ, eaha
E nehenehe
i te faaturaraa.
E 8
Katolika-Roma tei
Radio,
i taua mau parau ra.
G. P.
faaite mai nei
to i te mau “ Rapports” tei taiohia i mua
mau
turiraa.
nuiaraa i te
E rave rahi te mau parau i tae mai ia’u
Apooraa.
ei faainbV
to’u mau hoa ka
tolika, ei faaiteraa râ i to’u iho mau tia-
Iiiaha hoi,
El
no
I roto i te A.R.A.
Ua haamata to Raivavae i te aufauraa
mea
Na te
E tia noa ia‘u ia faaite i to’u manao iV
roa.
haapiiraa-faaroo.
mau
i
Haapaoraâ
'
o tei
haapao maitai i to ratou faaroo?|
E mea itoito to Rurutu mâ i te mau pu-
rahi te mau parau tei malnti
mai no roto mai i te mau tuhaa, na ro¬
E
haapao, eaha ïa te faufaa ia
inoino tatou i te tahi mau
inoraa i te manao
parau oaoa :
mau
aita tatou i
roto i te Vea e te Radio, eiaha
te huero maitai.
Ua manuia roa te
E
Te tahi mau parau
ia pamu
i te Varna Maitai
ei raau tupohe i te aa etaeta o te pirijiiri-pù rahi, ua polie ïa te piripiri e ua
tatou
to raton haapii-ore-hia i
no
marohi ai? Ahiri ta
e
la parau tatou e: O letii to tatou arai
hoè roa, e te Bibilia te aveia hoè roa, e
E te vai nei â, aita râ te
i to outou riiifa te aveia, oia hoi te Pa¬
rau
a
Te -15 no Atete
te Atua.
itefare-auri i Papeete
Te vai ra te mau a'oraa maitatai, a‘ohia e te orometua Katolika, tei au roa i
ta te Evanelia
haapiiraa, a haapa'o i te
reira. E mai te
mea
hoè
ia faaroo outou i te
parau huru-ê roa, oia hoi : e
polie te feia ia ore ratou ia auraro i te
Pope Rahi, e ia ore ratou ia pure ia Maria
mau
Peata,
no
te mea “oia te arai hoè roa
e
tae atu ai tatou ia lesu ra,” a faaoromai
i taua mau peu ra. E ia faaroo outou i
Te faaite mai nei te hoè mau mau-ai
i to ratou mauriiuru rahi i to ratou
haj
pa‘o maitai-raa-hia i te pae o te faaroq
te
mau
Sabati atoa.
Ua rahi
to ratou
roa
i;
oaoa
i te
ohi|
faatupuhia i te 15 no Atete, oia 1^
te hi‘opoaraa i te mau haapiiraa tei fà
ora tei
terehia i te mau Sabati tei mahemo i mui
“Aita te Ekalesia Roma i ha- Ua hi‘opoahia ratou na nia iho i te mi
maiii-ino ia vetahi e,” a tapapa outou i
irava i tamauhia, e i te uiuiraa hoi, e
te orometua tei haapiihia i te Tuatapapa- 'operehia te mau- rê. Rê 1 : Mahuru a Pa^
te parau e:
raa-Parau
no
i reira outou
te Ekalesia
e
Keretitiano,
maramarama
e
ai !
E teie te tahi maiia’o: E riro te
mai
eita te feia porotetani e haapa'o
maitai i ta ratou iho faaroo, e ia ore te
mana no te Evanelia mau ia iteahia i roto
te mea,
i to tatou oraraa nei.^
Viviura a Punuaiti
Rê 4: Toriki a Mariterani.
J
.Tosua Naehu
mau
patoiraâ e te mau faaafaroraa na roto i
te Radio e te Vea ei mea faufaa-ore,
Rê 2: Gabriel e o Puaiti a Paea! Re f
e
la tauturu te
o
Evanelia, pipiri-ore-hi
teie mau hoa mau-auri, ia roaa atoa
ratou te rê i nia i te ino, ei oaoaraa
tatou.
na
A.)
Toaroi Reforomatio.
Jeremia 6/16:
“Tia noa outou i te pae
hia
Aita râ te Atua i faarue ia’na e ua maiti
oia i te tahi mau aito ei faaararaa i te nu¬
lesu, ia hoi. mai i nia i te
hito no te Evanelia anoi-ore-hia.
naa a
raa
ratou éà
Noa’tu te “ Refoi'omatio ” (faaafaro-
Amaa 1: Na roto i te imiraa i te éà ta¬
hoa fenua,
nia iho i te éà maitai.
te faaearaa
va
tairiraa i te nunaa. Na roto rà i to’na
■apoha, ua tono Oia ia Jerémia ia faaàra-
hau no Iseraela Apî.
hito.
raa, faaapiraa) ta Hezelda raua o Josia i
faatupu no te faahoiraa'i te nunaa i nia
i te éà inau, aita Iseraela i pee tamau i
E inaha, te fatata nei te hora no to Jeho-
éà ta¬
Tumu: Na ravea e iteahia'i fefaaea¬
lerèmia.
Ua faahahau è te nunaa i to
tei riro ei
jniai, a moe ai te éà mau i
te mana’o taata noa, e
te Ekalesia.
Te buru no Jseraela tahito i te
B.)
e
faahemaraa
çvarua.”
mau.
Mau Parau
E rave rahi te mau éà apî tei faatupu-
îatia, a hio ai; a ui i te niau ea tahito ra,
lé itea ia outou te faaearaa no to outou
tau no
3
POROTETANJ
VEA
Mai te raatira te hiopoa maite
i te ho¬
mai te faaau i nia i te aveia,
ei reira e iteahîa’i te éà mau e tapae ai i
E
rave
hau.
rahi te mau taata taio aveia tei
faaara i te Ekalesia, ia hoi mai i nia i te
ea tahito,
aita râ teie mau faaararaa i haa-
rii Apî
Faraide-Oroà taa-è i Papeete :
4 no Setepa, ua oaoa roa
te Ekalesia uo Papeete, no te mea ua f'aaôhia e 50 ekalesia apî. E 30 tei fatata i te
I te Faraide,
faaô-atoà-hia o te ahune teie no te mau
tere Pelerina tei rave-noa-hia i te ioa no
lesu, te Fatu.
Mme Moreau :
Te haamaitai nei tatou i te Atua tei faa-
herehere maite ia Mme Moerau, e ua tae
roa i te 88 o to’na matahiti i te 5 no Se¬
tepa. Atalîi 18 matahiti aèneitoM. Moerau,
haamanaonei
Pni A.R.A., poheraa e te
â te mau ui paari i taua aito mau ra.
Faraide Hevaraa:
Ua hevate mau reva, ua faaea te mau
teata
e
te mau fare
oriraa, no te ati l'ahi
Algérie, Aferita
pa‘ohia. Eaha e ore ai? Ua rahi atu te
anaanatae i te mau éà apî no te mau_haaApatoerau. E 2.000 taata tei polie roa, e
fiimu : Na raveà e iteahia'ite faaea¬ moriraa apî e te mau peu anoînoi e rave rave rahi te taata tei pepe, e ua rahi roa
te fare tei paràri. E rave rahi te mau Baraa hau no Iseraela.
rahi te huru, ei haamauruururaa i te masileia tei tauturu i teie ati rahi aroha.
^Amaa 1: na roto i te iniiraa i te éà nao tinp e te pouri o te taata, aita râ i
%
to te Atua.
Te ati Korea, pae apatoà:
tahito “a hio, a ui i te éà tahito”.
Te feia tei imi i te éà e ua itea, ua tiaUa
taiohia 125.000 taniarii otare roa ; e
E ere te reira i te iiijiraa rave-atâ.
varuhia ïa i rapae i te Ekalesia, e te tahi
294.000
ivivahiné eta ratou mau taniarii:
Taua éà ra, e éà tahito ihoa ïa, tei faae 517.000 ïa.
pae ua polie i te ‘o‘e e te auahi no to te
ite-papu-hia mai tahito mai à. Ua papai- mau matahiapo riri ia ratou.
No roto i na fare-pure poroteni 3280,
hia to’na hohoa i nia i te buka-fenua. Na
ierq
ua mou roa 267 ; e ua parari 973 ; Ua nionoAmaa 2: Na roto i te haere tamauraa
O iT'te Ture a Mose e na te mau Patereareha,
oioi-hia râ na roto i te mau fare raau.
i nia i te éà tahito no te ora.
iE|i
je te‘mau Peropheta i haapapu i taua éà
E 363 orometua porotetani tei moe roa.
Eiaha tatou e pari noa i te Haapaoraa
ra ia ora te nunaa a Jehova.
E 340 tei ravehia ei mau orometua nuu.
Katolika tei painu i rapaê i té reni tumu
E mai te mea e, ua haamoè te mau éà
Te toe nei 1877 oi'ometua. E inaha, e3280
e tei iriti noa i te mau éà apî ei haama¬
i
paroika e vai nei.
apî no te mau peu anoinoi e no te mau uruururaa i te mana’o taata.
puhii peu apî paieti rapae i taua éà tahito ra,
Te Mesia, te tiaturiraa hoè roa
Ua ite tatou e, e mea rave àtâ te peee roaa ohie mau mai te èà tahito na roto
e aita'tu na to te ao nei ?
raa na nia iho i te éà tahito, tei ite faai te hio faahouraa i te hohoa fenua, ia
O te parau tumu teie no te Apooraa
houhia e te mau aito no te tau o te Re¬
au tei ravehia e Hezelda raua o Josia.
Rahi no te mau Ekalesia no teienei ao, .!
foromatio. E mea rahi te mau faahema¬
tei tupu i Marite i te avaè no Atete, i pihai |
A imi, e itea ïa ”
raa tei urne pinepine ia tatou i rapae i te
iho i te oire rahi, o Chicago. E 600 auvaha '
“Tei imi ra, ua itea ïa” Luka 11/9.
éà mau no te Evanelia.
no te mau Haapaoraa Keretiano e rave [
Ainaa 2: na roto i te haere-tamauraa
E hia peu anoinoi tei tupu i ô tatou nei,
rahi tei aniui hoè, maori râ te Ekalesia i
na te éà tahito “ a haere outou na reira”.
e te mau taivaraà e rave rahi ? Ehia taata
Katolika Ronia e te mau Haapaoraa rii '
au-au|r
Te reira te mea rave ata, oia hoi te
Betania, Momoni etc. Ua tia te mau auvaha [
Porotetani tei ore i tiaturi faahou ia lesu
DU
liaja haere-tamauraa i nia i te éà tahito.
ei mono i te 350 milioni feia faaroo, oiàj
ei éà hoè roa, e tei tiaturi noa i te mau
aaroo
Ehia taime to Iseraela faahoiraahia i
hoi e 200 milioni Porotetani, 130 milioni
peu no teie nei ao ei ora e ei oaoaraa
nia i te éà mau, e to Iseraela faarue faa¬
Katolika-Heleni, 1 milioni tei taa-è ia"
no ratou ?
e ohip
houraa ia’na, ma te faahahau-haere na te
Ronia.
I
E inahà, aita te nunaa Porotetani i
oiallt
pae atau e te pae aui ?
Te Evanelia no te Hau :
‘
I tei
E o vai tei aratai mârô noa i te nunaa vaiiho-noa-hia i roto i te poiri. Te faaiteI
te oire rahi o Leipzig, i Elemani piri Rusiu,
tamauhia nei te éà tahito tei liaerehia e
O imuli
i nia i te mau éâ apî ? E ere anei te mau
ua amui e 500.000 taata faaroo porotetani no te*
i te m|
matahiapo i te pae o te faaroo, e te hui- te hui-faaroo i te tau no te mau Apose- lioè tairururaa Ekalesia. Ua rahi roa te mau taata
mana? 0 ratou tei hamani-ino e teî parî tolo, na roto i te hohoa liaavare-ore, oia
loi, e
no Elemani piri Hau-Amui tei tae atoa i tâua oroà
ia Jeremia e te mau peropheta tei hina- hoi te Bihilia, iritihia i te reo Tahiti, e na
ua Pai
faahiahia ra.
ia urne faahou mai ia Iseraela i nia roto i te mau a‘oraa e te mau haapiiraa.
;a.
Rê'l aro
TAUTURU VEA
i
te
éà tià. 0 ratou te tumu i ati ai te No reira, aita’tura e otoheraa.
unuaitt
Uiuroa.'Tutesbv. 50; Tih. Neuffer25; Tuteao 25;
aueue
mahouhia te nunaa...
Ma|
fenua tei tupu i
“
“
nunaa.
Te huru no Iseraela apî i te tau
bopea nei.
Mai te tau mai i turuhia’i te Ekalesia
-ore-hi
a
atoa
aoaraa
Hau-Roma, haamata’tura to’na faaruèraa i te éà tahito, oià hoi te éà iritihia
i mua ia’na i te mahana Penetekose.
e
te
Irava
opani:
Isaia 30/21 : “ ...
te
Teie te éà, e na reira i
haere...”
14/6 : “ O vau te éà... ”
Num. 20/17 : “ E na nia noa matou i te
éà tià a te arii ra.”
loane
Papeete: Noël Taea 10; - Opoa; Tiare Haapii 25;/j
Ezera Hunter 10; Tiarei: Teraiareva 10;
Amuihia: 155 farane.
Ua tae faahou mai te moni tauturu no Makaiec^
mai: oia hoi 2305 farane. E faaitehia te mau i‘oa
i roto i te Veà i mua nei.
Mauruuru roa.
Il fut ensuite sommé de comparaître à
La Réformqtion.
Un peu
:
(l’bistoire pour nijfraichir notre
mémoire et celle des autres...
Ali cours des derniers siècles du Moyen-
Age, l’Eglise s’éloigna tellement de son
idéal que beaucoup de gens pieux en
vinrent à considérer le mal, comme in¬
curable et à croire que la fm du monde
et le jugement dernier étaient proches.
Pour mettre un terme à cette déplo¬
rable situation de l’Eglise, l’Université de
Paris ( justement' appelée la “mère des
Universités ”) et Sigismond, ,em])ereur
d’Allemagne, provoquèrent la convoca¬
d’une grande Assemblée ecclésias¬
tique qui eut lieu à Constance. Ce (ioncil
ne pi’oduisit aucun résultat satisfaisant.
Bien ])ius, le champion de la réforme
de l’Eglise en Bohème, Jean Huss, fut
tion
brûlé vif, en 1415.
Sans doute le Christianisme
ne
man¬
qua pas, à cette époque aussi, d’hommes
•qui voulurent ramener l’Eglise sur “l’an¬
cien chemin” ( Jer. 6/16 ) le bon chemin
qu’avaient tracé les apôtres. Il faut citer
Valdo
au
Sud de la France,
''AJclef en
Angleterre, Savonarole à Florence, le pré¬
dicateur Geiler à Strasbourg. Mais tous
ces
POROTETANl
VEA
4
hommes de Dieu
farouche
se
heurtèrent à la
opposition de la part des évê¬
ques et du Pape.
C’est du pays où
Worms devant
l’Empereur et les auto¬
rités de l’Empire. Il s’y rendit avec un
héroïque courage, prêt à subir le mar¬
tyre plutôt que de ü'ahir la cause qu’il
servait. ( On lui prédisait le sort de Huss
qui avait été brûlé malgré le sauf-conduit
de l’Empereur qui, selon le conseil du
clergé, n’était pas tenu à respecter sa pa¬
role
envers
un
“hérétique”).
Devant la brillante Assemblée
impé¬
ecclésiastique, le petit moine dé¬
clara qu’il ne pouvait pas renier la vérité
par laquelle Dieu l’avait rendu libre et
riale et
heureux.
Comme sa vie était menacée ( riimporte
qui avait le droit de l’abattre comme un
chien ), des amis le cachèrent au château
“Wartburg”. C’est là qu’il entreprit de
traduire la Bible en langue allemande afin
que tout chrétien puisse personnellement
puiser à la source divine l’eau qui donne
la vie. Et, grâce à la découverte âe l’imprimerie, FEcriture-Sainte put se répan¬
dre rapidement.
Revenu plus tard à Wittemberg, Luther,
rejeté par l’Eglise Romaine, fonda l’Eglise
qui ne reconnaissait d’autre source de la
Vérité que la Parole de Dieu, et d’autre
fondement du salut que la grâce de Dieu
saisie par la foi.
Luther trouva dans l’Electeur de Saxe,
souverain, un protecteur ; dans Melanchton, un collaborateur précieux; et
l'emède. Martin Luther,
épouse
avec laquelle il fonda une belle famille
paysans,
avait cherché le salut dans un
après de violents combats
'^ couvent et avait
intérieurs,
trouvé
le
roc
fondamental
-de l’Evangile.
Poussé d’abord par la seule intention
de protéger sa paroisse de ’VVittemberg
contre les
dangers qui menaçaient sa vie
spirituelle, il cloua, le 31 oct. 1517, sur
la porte de l’Eglise du château, 95 thèses
dirigées contre l’ignoble trafic des indul¬
gences mené par un moine nommé Tetzel.
Mais “comme si des anges eux-mêmes
son
Catherine de Bora, une fidèle
en
chrétienne.
Sa
parole prophétique faisait surgir
partout de nouvelles Eglises “ évangé¬
liques” ou “ protestantes” comme on les
appela après la diète de Spire, où les
Seigneurs protestants réclamèrent à l’Em¬
pereur la liberté de conscience.
répandirent, au grand étonnement de
.Luther, avec la rapidité du vent, et soulevèi cnt la plus vive opposition de ses
adversaires.
Luther, dont la conscience était com¬
la Parole de Dieu, défendit
vaillamment ses opinions en faisant appel
me
aux
liée ])ar
Saintes-Ecritures»
Repoussé par Rome, il osa brûler pu¬
bliquement la bulle du Pape qui l’excom.«nuniait, étant convaincu que rien ne pou¬
vait le séparer de l’amour de Dieu.
page, S® colonne)
par l’Ass. des Français Libres. Ce film est#
d’autant plus émouvant pour nous quel
l’héroïque aviateur, tombant dans l’avion
en flammes, réprésente l’un
des fils de V
notre ancien Directeur, M. Schiœsing. Ce
héros que j’ai connu lorsqu’il était encore
louveteau, a été jusqu’à la débâcle un.
jeune homme timide et pacifiste. L’inva- sion brutale de la France a fait de lui un
chevalier de l’air
sans
peur
>
et sans re¬
proche.
Que de belles vies ainsi gaspillées à
de ces guerres déclenchées par l’orgueü et la convoitise des hommes. Si seu¬
lement tant d’efforts et héroïsmes
pou¬
vaient être misai! service de Jésiis-ChrisL...
septembre, au cult|
préparation de la Ste Cène, la ParGissB
de Papeete a été dans la joie; 50 fioii-^
veaux membres ont été reçus dans l’Eglis^ '
Que Dieu les aide à tenir leur solennel
engagement, pris devant l’Eglise et son
Seigneur Jésus-Christ.
Le vendredi soir, 3
de
Le samedi 4
septembre, les Eelaireui’s,..
Eclaireures, Pensionnaires de l’Ecole des.
Garçons et les Elèves-pasteurs se sont;
rendus à
Arue
pour aider cette petite
paroisse dans l’organisation de sa tom-l
bola. Les pièces, les jeux et les chants-|
puis le film “ St. Paul sur le Chemimde.,Damas prêté parla Sté Rex, ontfait passé
d’agréables heures aux assistants. Mais
,
hélas, en rentrant tard dans la nuit, nos
jeunes si dévoués, ont eu le lamentablespectacle de nombreux ivrognes* qui
avaient préféré les distractions équivo¬
ques des Dancings aux saines distractions,
préparées pour eux.
Le dimanche 5 septembre, a eu lieu 1
bénédiction de la nouvelle Eglise- Catho¬
lique consacrée à la petite Thérèse de Lir
sieux.
Non loin de là la Jeunesse Protestante
Tahitienne est en train de con.struire une
Qu’ont voulu les Réformateurs ?
étaient devenus des courriers ”, ces thèses
se
Eglises Tahitiennes
(Suite de la
cause
le mal se faisait le
plus cruellement sentir que vint aussi le
fils d’honnêtes
Conseil Supérieur
des
Les Réformateurs n’ont rien inventé ni
découvert de nouveau. Ils ont simplement
retrouvé la Parole de vie qui dormait plus
ou
.
ont bien voulu fournir le nécessaire et
nous remercions
toutes les bonnes vo¬
lontés qui ont permis son acheminement
rapide à pied d’oeuvre.
moins dans les sanctuaires des Eglises.
Les Réformateurs n’ont pas songé à fon¬
der
grande maison en matériaux dri pays afin
d’y abriter les nombreuses activités érééésK
ces deriiiersJemps. Les Paroisses de Tahiti
nouvelle
Eglise, mais ils dési¬
l’Eglise -catholique réfoi'mée, vivifiée, purifiée et simplifiée par
le témoignage apostolique.
Comme jadis Jérusalem rejetait les Pro¬
phètes, Rome rejeta brutalement les Réune
raient ardemment
Le nouveau temple de “ Béthel ” monte
à vue d’œil. Si vraiment nous prenons au
sérieux l’article du Lien de sfpterafjre
1954 : “ L’Eternel pourvoira
êu obéis¬
sant aux exigences divines plutôt qu’à nos
calculs humains, alors cette lourde charge
deviendra vite un fardeau léger.
C.P.
Fait partie de Vea Porotetani 1954