EPM_Vea Porotetani_195408.pdf
- extracted text
-
154 O TE Matahiti
ATETE 1954
—
HIHI 8.
intd’
lies. Oi
ts sur
mères
3,
ou
l----y.r-;^^<»»j'ig--TT:E:jrgay!gtLiL‘*MP:ix-'.iagïügr.uiami'£igffa35^-t-r.*JB5gzriP3Li.'u.~:uiT:£¥gL?i^
i-eilles
les
}e matahiti HOfiîr
pi|
•e
de f
rs
hal:
6i feia hk fjîbilîa aoaè!
eau le:
t?e nei outou, i te, ite-ore i te Parau
litatio
feu la
ié ’*1^P
ra,
e
priet
leu
o
tel
ieruri noa ratou
noaa
i te i7U'.p
tnvH;la ratou i ite i te Maïui <<
les di. i
s,' difip
nuiu
tnmu' e riro ai
hoj
'Vi
,
'si
'teurlil®
mea mana
.
,
„
,
.
e
.
a])i !
.Mua
ei mea ora ?
,
.
1
.
,
.
laanroraa lana et hioluj^a.
;pd|3iraa
ia
tatou iho, ia ite tatou i
Que
di::
O
lü'ilio
e te-faiifaa-ore e ia ite atoa
leste s
s Gooi 4^ Mana no te Varna a
le Atua.
Maua tuiae ra r te
10
jiii
mau
de nol
Sadukea i taio i te Parau
Iiaehaa, e te imiraa i te parau
ère, qi
^it»i,ratou
i patoi i te Mesia' ta te
rzm
•.elle t
Atua i toliu.
det ap
,e.|([ana o te Atua, e vai i roto i
faariro i te parau
;era Æ
|u.,p papaihia,'
mea
îcc
ora
a
de||
muge
^
ei inea mana!
tnmu e riro ai te Parau a te
ea pohe?
ametâ*®^
i
e
lou
i) et ('.f'
Atua na roto i te imiraa i
^
i nia ia vetahi ê, e ei
vetahi ê, e ei tautururaa i to
inieniif
e
de
iu se
nianao tia-ore, e riro mau te
faufaa-ore.
ons lcP^‘^ tei faaroohia ta ratou mau
campi faahiahia roa, e inaha, aita e
premr^'^’^'^^ ^ huru! Eiaha roa tatou
scoiiP
a
Frai'P i^arau a te Atua ma te faateiteisponsl;at(%i iho, a itehia’tu ai te mana
1
itU.
lemeiif
Galédî ■ E niea. rahi .tei roaa ia tatou na
u
—
J
omatio. e na roto i te HaafO^tetani: oia hoi te Bihilia.
tiahapa?
turi
e :
e
i te
reo
tahiti, e inaha, tei roto i to tatou
Aita’toa Gutenberg raua o Voltaire i tianenei-atoa-hia te pibilia i roto
rima !
,
Oia te niu hoè roa no to tatou Faaroo
Porotetani, e ei orometua papu no to tatou
tahiti mau.
reo
haamanao faahou na tatou, ma te
luiamaitairaa i te Atua, ite huru o te faai-
Te mblM Taïilti.
neiueraahia te Bihilia Tahiti.
Î37 mataliiti i mairi àèneî, uaneneihia i
I .te
mau avaè, i mairi
acuhi, ua lül.'O
Bihilia nainai e 50t) Biliilia rahi reo tahiti
tei hoohia.
li
cre
Oia mau, e 23 milioui Biülia tel hoohia
i te matahiti 1953. Teie le
Bihilia i te hora hoè, i te
auraa : e
2500
pô e te ao, mai
te lîaamataraa
i te
Afareaitu, (Moorea) te Imka matamua reo
tahiti, ote Evaiielia ïa uaLUEA, tei haruhia
ïa i te mea rahi ia
faitohia i te
23 milioui BIBILIA. tel hoohia i te malalîiti i roto i te ao taatoa.
*^^tou mauao taata, e faapohe e te manatatou e ia tatara noa tatou i
le
Ici hoohia e 23 milioni i te matahiti
hoè
tei iritihia na roto iua reo 1000 e
A
des ni
e
•
ANAE,
Eiaapirmi,
huf-amaramaraa, e te faaoraraa ia
lia i te upootia i nia aè i te mau
hooraa
mka huru rau i te ao taatoa. O vai te buka
EIAHA RA Ei FEIA TAIO BIIRUA
NOA,
EIAKA El TAATA TATAR.l BIBILIA
TAATA. HAAPAO PIBîlJA RA.
Eiaha eiTeia faaroo taria noa i le
Parau,
ei feia ajice râ ia le
tu, o te Parau ia tpi
riro ei taata. O te Mana teie o te Atua !
E aila’tu ai.
a
Gutenberg e Voltaire
papu e, e riro te hooraa i te Bibi-
e
El
te Parau
^
'
ia
laio i le Bihilia i le mau tamarii e i
te ui
i papaiiiia.
parau
i Liaturi
puta to tatou.aau i te reo o te Atua iho
te parau mai na roto i te Bihilia.
faa-
: .adu-
te
Aita roa raua atoa,
A)
ma-
le vraliH^la Varua i
'
laiva i te Atua ? Aita roa ïa.
ara,
piiisslulootiaraa i ta ratou iho uum
ices (IfiB^-oto i teie huru taioraa.. ?ila te
ion.
"ohipa rave atâ e te tautoo-
maoro roa.
.
®
hipehe tuirooo Voltaire e,; « 100 inata-
hiti i mûri aè i to‘u
poheraa, eita roa te
Ibiliae taio faahouhia. “ Ua
tupu aneite
! hu no teie taata
maramarama roa e te
ua
.
,
la
m
l'ahiti
E mea rahi tei roaa ia tatou..
E mea rahi tel titauhia..
”
A taio i te Bihilia ma te aau
i te Parau
rave
reo
Preiss, Directeur-Gérant.
A 200 matahiti i mairi aènei ua tohu te
]■;
“
ràdo^H^^ a te Atua .uo te j'aaau ia’na 1
ataiieft^gio man luana'o, e ma te hinaaro
es
i'a irilihia oia i le
faahapa ra lésa
'
•
moc.
ituâei patnruraa i ta ratou mau ma-
■
a
ua
raa
assasiij^® Sadukea.
U, son;
te rohirohi, .e te mauiiraa
tapea noahia oia ia ore oia ia
tnto,
roto i te mau
te mana, o te Atua”.
i teie parau te
M.
Na roto i
Tuaroi : MATAIO 22/29 :
mes
c-5ias!r2S£'ïhSi>\r;3-Æ«2ts:.G%Tt^-S5EraEfT2i';îiæ5ns3iEsœEEaB£SE5æ?«
HOÈ AHT7ÎIU 'r'AMA
o
te
mataliiti
e
:
Eaha te tumu i oaoal tatou i te rahiraa
Bihilia Tahiti tei hoohia ?
te hui-faaroo
na
te
Atua.
A 500 matahiti i mairi aènei
ua
nenei
Gutenberg i te buka matamua, o te Bihilia
ïa tei iritihia
e
Lutero i te reo elemani
ei
haamaramaramaraa i to’na uunaa. O
Gutenberg te taata matamua, tei ite i te
ueneiraa parau i te matamua roa. Aita oia
i mauao e, eriro ta’ua
ohipaneneiraa buka
ei tumu no te parareraa i te Bihilia i te ao
taatoa e tae-roa-mai ia tatou neî.
-
iieneihia te Evaiielia a
Mai te haamataraa niai â te
oliipà, to
Noti orometua tautoo-maite-raa mai te
tuutuu-ore i te iriti-maite-raa i te Bihilia
taatoa, e tae noa’tu i te otiraa. E 20 niatahiti te maororaa no taua
ohipa ra. A hio
uunaa
taata tei hiaai i te Parau
fenua nei. I te
1833, i oti maitai i te hiopoahia e i neiieilaahouhia’i.
i te tau hopeà nei, te vai noa nei â te rahi¬
te
te
h’AUFAA-API i te neiieiliia, e i te matahiti
na, e tamuta
o
uo
e te mau APOSE..A)LO. I te matahiti 1829 i oti roa’i te
Teie ïa : Noa’tu te rahi o te mau haamauaraa faufaa-ore e te mau
faahemaraa
rau tei faahema
puai i to tatou uunaa l’ahiti
raa
ua
lOANE, e te OHIPA
tae noa’tu
hopeà.
e
matahiti 1821
uo
patu-fare noa te toroa mau
Noti. Na roto i to’na here rahi i te
tahiti,
ua
faaitoito maite oia i te
haapiiraa i te mau reo tumu no te Bibilia e te reo tumu no Tahiti.
I to’iia haamataraa i te
ohipa, ua tauturumaite-hia oia e Pômare II, tei ite
papu
maitai i te reo tahiti.
I te matahiti 1835, i oti roal te Bihilia
i te iritiraahia e i te iieneihia.
I te 1858 i neiiei-faahou-hia’i te BIBILIA
taatoa, mai te liiopoa maitaihia e te oro¬
metua
o
Mîti Howe. Ua faaravaihia
na
roto i te mau irava faahorôraa r te hiti'o
te mau api. Ua neneihia ïa i Lonedona.
VEA
2
POROTETANI
te tain
Na roto i te tamai ralii hopea nei lui
po^jon
topitahia te fare-neneiraa Bibilia e ua moe
te maii âuri no te Bibilia tahiti. Taupu])natura te neneiraa i te mau Bibilia api i Le
tpo^mr
mâ ne
matahiti i mairi aènei.
I te matahiti i mairi
rat
)re
..^roje o
a^nei, ua hau 54.000
"a ui-at
•
tara, tei hoohia i te Bibilia, maa ora ; e 12
i t
milioni tara (12.000.000 tara) tei haamauahianote maa-pohe, oiahoi: te maa-taero.
lubili 150 mafahUi no le Sotaîeïc
neneiraa Bibilia i Lonedona.
Ua haapaohia i teie matahiti, mate
'
hana-
hanarahi,-te oi'oa 150 matahiti nq te S:taiete neneiraa Bibilia i Lonedona. Na roto
i teie mau area matahiti i
mairi aènei i:a
nenei oia i te Bibilia na roto i na reo macjhi
e
ïeo
825. Te faaineine
200.
faahouhia nei rai
Auaa te mau Sotaiete neneiraa Bibilia,
ua
neneihia te Parau a te Atua na roto i
1.000 e tiahapa, i teie tau.
na reo
E ohipa rahi e toe nei : 240
milioni tâata
tei ore à te Bibilia i iritihia i to ratou iho
reo mau.
1.000 reo maohi e toe nei â.
gauche l’ancien bâtiment et? tejhoi
h©é' pi
Dans eette Maison on pense à'àua pi|
firie pouf lïous. On y prépare les na «reir
naires qui vont travailler au Lès^oiïf ia
Sénégal, au Zamlièze, au OalioE . .
meroun, au Togo, à Madagasca;
A
Aamu iti
faaarearea!.
I ô nei iho nei i ô tatou te hoè Auvaha
i tonolîia mai ê te Hau farani. Farerei atu
ra oia
i te hoè taata toroa tei maitihia e
reira to raua
tau’a paraparauraa i te parau no te Haa-
te huiraatira o te fenua nei, I
paoraa Porotetarii i Tahiti mâ
nei i te tau
hopea nei.
Mai te ite-ore te taata toroa nei e, eaha
ra te tiaraa no teie auvaha i te pae o te
faaroo, i reira to te taata toroa tahiti faaarai'aa i te Auvaha no Farani mai e ; Tena
Haapaoraa, na te hoè Sotaiete Paratane
e
le nouveau.
I te pae aui : o te. tino fare tahito ïa, e
i te pae atau te tino
apî ra.
I roto i teienei fare, tei reira te faatere-
fare
raa
no
a
reira aloa te
te mau Misionare
to tatou Sotaiete, tei
faaineineraa hopea no
t).
I-ioto i teie nei fare, e amohia’i ta ta¬
tonohia’tu ai i
na fenua e
ohipa atoa i te pae o te faaroo,
na roto i te pure e te mau feruriraa ho-honu e titiaifaro ai te mau ohipa atoa.
tou
mau
O te fare fariii'aa ïa no te mau
nare e
no
Misio¬
te mau maohi e tae atu i Paris.
Ualédonie et à Tahiti.
AAAh
Dans cette maison travaillent!
tion, le Comité et les- élèves. On,
les Missionnaires
en
congé et
Si
vous
allez
un
jour à Paris,
quez pas de faire une visite à
son des Missions.
faatereü
e
Peretiteni piti i roto i te Tomite
Porotetani no
faatere no te mau Ekalesia
te mau
Tera i liaisdoni mS.
(Tuatiraa no te Veà no Me, iritihia mai
mai i te “ Rapport ” no Tehavaru, or. )
no
roto
E mea aroha hoi, aita roa to tatou taata
vai nei i te mau Apooraa Barahi i Farani te mau taata toroa
faaroo porotetani. E mea aroha mau hoi,
no te mea ua itehia te haavare no ta’na
aamu.
A hio na i te hohoa no teie fare rahi c
6 tahua. O te fare rahi faatere ïa no te
ohipa faatupuraa parau. Ei Paris to’na
tumu, aita hoi i Lonedona. E ahiri i Lone¬
dona ? Eaha te hara ? Aita anei te pû faaiere Katolika tei Italia?
iip®
nb te
i
2) la fa
Ouvea. Hoè P"' mono e 2 @ feia h
I roto i te mau melo no tel ^
mau
melo maohi te rahiranC ^
rau.
e
talîi pae, e mau ili
taeaè, e mau tavana hoi,
orometua te
fenua aihuaraau.
toroa i manao e, te
pinalo o
Çhrétiens de tous les jiays.
4 tupu
Ata’tura teie auvaha mai te huru ata
rii faaooo !, no te mea e taata porotetani
oia,
,
I te Vea i mairi aenei ua farerei tatou
i te parau no
te Apooraa-Rahi tei putn-
putii i te inotu rahi ra i Lifou. le faaite
mai nei Tehavaru i te mau ohipa'tei tupu
i taua A])Ooraa ra :
1 te 22 no Atcte, ua putuputu faahou
te Apooraa, omuahia e Henri Vernier.
“
(Sal. 28. ir. 4 e 1 Kor. 4. ir. 8) Te ohipa
matamua tei
faaterehia, o te. maitiraa ïa
.4. Rahi. Te vai nei
i te P'’‘ faatere i te
na
peretiteni too 1, hoè no Kaledoni iho,
hoè note fenua Lifou, hoè no Maree hoè
mau
te
mau
^®^
f tapiril
orometua pajiaa.
orometiir)-^^
Te pupu nei te mau
i te mau parau e ferurihia i roti-^
no te P"' faatere,
e na’na e
tiiiï'ahiti i
te Apooraa ia
ferurihia. 1 reira iatamua
vaha maohi e feruri ai, aita te,aite-ra8
metua Misionare i rotopu ia raamp n(
fel'uriraa ra. I to‘u liioraa aita te|j;e p^e
riraa a te mau Auvaha maohi i
^
râ i peapea, na te mau
i te pae hopea, ei faaravairaa,|
ei faaafaroraa i te mau manao
oia
1
POROTETANl
VEA
i ferurihia’i te parau no te
1 po^oraa, ua faaara maua i te Apooraa
t
ïre raton ia haamaru i te tnre no te
tg |taime
îs
v
\
■
po^îoraa, eiaha raton ia ati maitoTa‘
nei. I tana vahi ra ua hee
Tahiti
auraro
aau
i te hinaaro o te Fatu. Na’na
haamana i te mau parau tei faaineinehia i roto i te rururaa orometua no Fe-
Lii-atoa-hia maua i te huru o le faai te Ekalesia i Tahiti nei. Na roto
mtu vahi i taa-ô ai na faatereraa, riro
ra ^eie parau ei fernri-maitai-raa no
ou e no tatou atoa.
aite atoa maua i to maua tere tumu
;üS.,®ffllmai ai maua i teie A.R. : o te parau
te
motu Niu-Heherida e te
inaii
Ipl^aatupuraa Parau tei opua-anmi-hia.
te parau no na oropietua
haa-
-taü^arii no Tahiti ia tonohia i rotopu
îimdu etene i reira. Ua fariihia ma te
ihiru. la faaea rii rà te tahi maa taime
oui, hou e reva l'oa’tu ai i Niii|da.
fip'arau no te ofai-tapao i Matavai, ia
mai te Ekalesia no Kaledoni i to
ou jDfai tapao.
tae atoa mai na Auvaha no te Ekaiia Éaledoni i te mahana e haamauhia’i
tapao i Matavai.
(i
_
Ua farii-atoanent etî teîhoè tauiraa pipi-orometua. Ehaere
h(Oè pipi-orometua no Tahiti i roto i
lense à àua pipi no Kaledoni (hoè matahiti) e
)are les na^eira-atoa te pipi-orometüa^o KaTauîraa pipi-orometua :
au
Lè.sîioi3(f ia haere atoa mai i Tahiti nei.
(iahoi!
lagascai ‘""T
aillent!
ves.
MAN A RAHI TO TE
Yaitoare i pupu i
iaviri ia Tuteao, uahimeneliia te himauetom;;ta orometua no
'S.
faaliaehaa e ia tatarahapa te nunaa
tei tautoo i te mau ohipa arerea-
Paris
iiN
site à
a
nb te Tiurai, no te mau
ino e te ati
j tut>u i nia iho i te fenua nei.
â) ia faatupuhia te manao itoito i roto
^feia faatere, ia faahoihia te faahanaharahT'!?^^^
i te 14 no Tiurai i to’na tiaraa mau.
il tafetafeta roahia i teie nei, e ua moe
^
"
"
df
mau
la
lîoi
’
•
X
■
X
X-
1 ™to 1 te mau peu tia-ore
jl tapirilîia i teie oroa.
i
tauturu te Varua Maitai i te Apooia i rot#
te mau Misionare tei tonohia mai
la e tiiTahiti nei. E putuputu ratou i te
pae
I reira tataSnua no te avae Atete no te feruri-
rometn!^)
aita te aite-raa i te
i
mau
ohipa atoa ta ratou
ia
rijam]) nei i te pae o te mau Haapiiraa e
aita
II
TE IVIAU HAAlViAURA.A OFAI-TIHI.
4) Vaiaaii : Ua tupu te haamauraa ofaino te fare-pureraa i te 23 no Tiurai
11)53. Aita râ teie parau i haponohia mai
no reira i taupupu noa’i. Ua amui to Tetihi
vaitoa i taua oroa
nia i te
tCjte pae no te Ekalesia Tahiti.
aohi i
tauturu te Atuai te Apooraa Rahi
isionai^^jj,g
nanao
j
24 no Atete. la feru-
i te mau parau no te Haapaoraa
Tuteao i iriti i te opani. Na Tem¬
pe orometua te pure omuaraa e te taic'raa,
na Philip|)e te pure e na Tuteao te aoraa:
Exodo 11/5. Na Tumata i tuata uapa i te
mau haamauaraa. la oti ua haa; aoh;a te
inuraa taofe, reva’tura te Tomite i '‘.'aitoare
raa, na
e
Ua tapapa anae na
ra.
poti e te mau vaa, tei faauta i na
taata e 200. '
ua
haajiaohia te ohipa Mê.
I te 3
no
Tiunu
Paroika ajii o
ua
tomohia te l’are-
“ jxelianona ”, ne roto i te
Ua amui mai to te Paroika \''aitoare
te mau manihini no Fahaha e no Haa-
vero.
D", Auvaha no te A.R.A.
te taioraa : Zekaria 1-11 ; Na Philippe or.
Na Tehoroi,
Tuteao, tei mono i te Pni
Tuhaa IV, te aoraa i te Joane 2/ir. 17.
te pure, e na
e
mene.
Na te orometua faatere o Tumatai pupu
i te taviri ia Tuteao orometua, na te mau
teie tare : E fare-ofai
manihini te himene tomoraa, na Puhiava
orometua i taviri i te opani. Na Tuteao te
haamauraa i te Rihilia e te pure omuaraa,
na Tumata te taioraa : Isaia 35/. Na Mauarii orometua te pui-e e na Puhiava te ao¬
raa : Isaia 35/2.
patu parpeing. To’na roa : 00 avae, tona
aano : 30 avae. O Edouard te tamuta. la
O Vehia a Teiho te tamuta no te fare.
Mai tei matarohia, ua haapaohia to te
Na te
amuiraa
Tuahine
faaineine maitai i te
I te
oroa
no
Vaiaau i
i te pae tino.
pô ua haapaohia te hoè aufauraa ei
tautururaa i te
Teie te huru
ohipa.
no
paturaa-fare, ia
tupu ma te rotahi o te aau e tae noa’tu i
haamaitai te Atua i teie
te otiraa.
2) Utiiroa: Uahaamauhiateofai-tihino
te Fare-Amuiraa Pupu
oia hoi Kalemera, i te 3 no Eperera 1954. Ua amui te
Tavana-oire o Tixier, e te hoè mau manihini uo te Paroika Uturoa i Apooiti. Na
Tuteao orometua i haamaü i te niu :I Petero
if^a'à’oto i ta outou mau pure.raa, a haaanalo outou i na parau e maha :
raa no Motutiairi
Ua tae mai te tere Tomite Mê. Na Tuma-
puare.
On!
igé
i
PURE!
Vaiionre : Uatomohia te Fare-amuii te 4 no Me, i te poipui.
1.
e
ro.le ohipa rahi te faaaraa l'aahon-raa.
a
TE MAU TOMORAA-FARE.
Evanelia, ma te aau here i te nunaa, e te
2/6.
Ua opua ê hia na teie fare e Puhiava or.
e e to
Apooiti. Ei fare tahua-tima. 48 avae
te roa e 30 avae te aano.
3. Fetuna: Ua haamauhia te niu fare-
pureraa i
te 8 no Mê. Ua tairuru to te
Paroika taatoa. O té Tomite Mê te mau
manihini. Na
Philipe te pure omuaraa e
te taioraa, e na Tuteao orometua te aoraa
e te haamauraa i
teofai (I Pet. 2/6_). Ua mai¬
tai te ohipa i ravehia i
taua mahane ra, i
i te pae tino atoa.
3) Papeete: I te 26 no Tiunu ua haa¬
pae tino e i te pô te aufauraa,
2. Taiohae : Ua tomohia te
metua api i te 30 no Eperera.
i faatere i te hamaniraa iteie fare i teioa
te A.R.A. Ua tere to Uapou, oia hoi
Hakamaii, to Hakahetair e to Hakuti,
26 tane e 10 vahiné, na nia i te poti no te
no
to
i taua ohipa ra. Ua haamata te ohi¬
pa i te 28 no Eperera, e ua oti i te
fare-orometua e ei fare-orometua e ei farerave
30. Ei
pureraa atoa. Tahua e papai-iri.
Na to Ua-Pou te himene tomoraa. Na I
Tionetini te faaitoitoraa: Sal. 127 e loane
19/30 V. r. na Tuera d" i tauturu. 1 mûri aè i
Na Rau taeae |
te tomoraa, o te tuaroi ïa.
te irava Sal. 118/1,19.
Taupootini mâ, e te feiaj
Hau. Ua amui atoa mai te mau
hoa no Tahiti mai, no Moorea, no Raiateaj
mâ e Rurutu hoi. Ua mataitai ma le mauUa tae mai
mana no te
te mau Katolika no Taiohae nei il
ohipa nehenehe i ravehia ma te hau ej
ruuru
te
te
peapea-ore.
Ua hoi haere to Ua-pou i|
to ratou mau fenua ma
te pae faaroo e
mauhia te ofai-tihi no Retela, te fare-pure
api no te paroika reo farani.
O te 3 ïa o te Retela tei haamauhia mai
te mau Misionare matamua e tae roa mai
i teie nei. Na Rey-Lescure i faaite i
te tua-
fare oro¬
Na Tionetini
te maitai.
faafefiaraa:
teil
Haapiiraa : O M'‘“ Spelta,
haamaitai, ma te rohirohi-oi'e, i te haa-l
No te pae
piiraa i ta tatou mau tamarii, e 38 mataj
lîiti i teie nei.
O M“'= Béguin, e
27 matahiti oia i rotcl
tapaparaa parau no Retela, e na Preiss or.
i te toroa. Noa’tu to raua tiaraa è i te
liaapao i te aoraa e te haamauraa i te
ofai-tihi. I te Vea i mua nei e haapapuhia
nei te mau parau atoa.
o to raua
i
pa(|
hau (Italia e Ilelevetia) ua tia roi,
i te Hau farani i te haamauruururaa it|
raua.
TAÜTURU
VEA
(Les (iir.is de noire journal)
Papee''’: Henri Tumahai 10. Moe 30.
tbel.
])hila 30. Pau 5. Hahe 10. Hatete 10. Tepela 20.
Tijnrcrii: Matahi lO.Tinitiia S.Monoi 10.
eut la vision de
v.
15. Tere-
Ancra: Raa 10. Valiinetua 10.
Tuhaa I: Paca: Turiano 20;
Orofara :
Roh. El)l) 10.
'l'cHA A VI ; Malaina : Marau 20. Moana 20.
Del])liiue 10.
Anuiihia : 430 faran'e
En
ce
en
bel après-midi du samedi 26, les
’Orillammes et les pavillious multicolores
dansaient gaiement entre les hauts troncs
des “ Pitipifio ” destinés
à maintenir les
Goiïragés de béton,, et une nomlmeuse
assistance se pressait dans la rue et les
parvis des deux “ Béthel ”.
Les personnalités ollicielles, entourant
iyi‘'le Gouverneur Petibon et le Député
; Pouvanaa, les
2 arcliitectes MM Hallais
,et Drollet, endurèrent stoïquement l’éclat
.
=
du soleil sur leurs têtes
nues.
Plusieurs beaux chœurs, chantés par un
groupe de P'aofai, la jeunesse Chinoise,
les enfants et la Paroisse de Béthel, égayè¬
rent la cérémonie.
Le j)astenr Preiss évoqua la bénédiction
divine
sur
la belle et noble entreprise
qu’est la construction d’un sanctuaire.
Certes Dieu n’a pas besoin d’une mai¬
son
faite de main d’homme
le “ ciel
est son trône et la terrekson marche-pied ”,
mais c’est nous, les croyants,
qui nous
sentons poussés à édifier Temples ou Egli¬
ses pour y adorer et y invoquer Dieu en
Communion
avec nos frères
Trinité, au nom de laquelle
la première pierre, étende
une triple bénédictionsur notre entreprise.
En créant la collaboration dans la joie
et là paix; en créant la dignité du travail
Que la
•
■
dans la Foi.
nous
posons
et
créant la confiance.
en
comptant sur la reconnaissanci
hommes, mais tout simplement pour
son Maître.
(Jue Dp
permette de^le servir encore en
à l’ordre de
—
et lui accorde de revoir
sa
M*’"*’
riière.
Béguin vient de ]ierdre sa
autrefois missionnaire
au
Zambèz t
est née. Nous pensons | 4^
à notre | "
qui ne retrouvera plus sa mère à sr v^
M=iie géguin
notre affectueuse sympathie
en
Suisse à la fin de fannée.
Le Pape Pie ll\, une grande
de Béthel, fait ensuite i’histoHcjue des dif¬
le...
férents Béthel.
Les 2
C’est juste en
rue
face et dans la même
que s’élèvera le troisième Temple des¬
tiné à la Paroisse de langue française.
rue
...
“Le premier Temple était en chau¬
me, le deuxième en liois,
le troisième sera
béton. La
gradation de la qualité de
ses matériaux est le symbole du progrès
réalisé: de plus en plus grand, de plus
en plus beau, de plus en plus solide. Puis¬
en
face de l’ancien.
en
tour
des Beaux-Arts devenue récemment
Edouard Ahnne.
tei’re
La tâche ne fût pas toujours
Sœur Marcelle ne faisait pas son ti
Que ce nouveau Béthel de%denne pour
beaucouj3 le lieu où Dieu touche nos cœurs.
M’’ Rey-Lescure, pasteur de la Paroisse
I.e 2{) .luiii evst désormais une date his¬
Ee troisième “ Rétliel ” commence à sor¬
'
des
(Un nouveau Temple à Papeete)
tir de
‘
dant pour lui apporter la bénédiction et
les promesses de l’Eternel. Béthel, en hé¬
premières chapelles furent cons¬
truites par les Anglais, d’abord en 1830
dans le quartier de Paofai, ancien centre
européen dé Papeete, puis en 1875 rue
torique ])our la Paroisse Prote.stante de
langue française de Papeete, puisque ce
jour là a été posé la première pierre de
son nouveau Temple.
’
Bétliel ! Le lieu où le Patriarche Jacob
l’échelle reliant le Ciel à
la terre et des anges montant et descen¬
breu “ la Maison de Dieu, la Porte
deux. ”
hu 10. 3'eiiru 10. Mateha 100,
■
Que ces 3 bienfaits nous soient donnés
par le Père, le Fils et le St. Esprit, jus¬
qu’au jour où, avec émotion et reconnais¬
sance, nous inaugurerons le nouveau Bé-
Teotahi 20. X 50; Tuhaa 4; Fiiii: Tarua
20. P iica20. Eaatiarau 20. Maehaa 5. Théo-
Mose 1(0 Tate 10. Taaroarii
'
P O R 0 T E T A N J
V E A
4
se-t-il être de même de la foi des fidèles.
Celte pierre qui va être posée porte le
millénisme de 1954. Elle est une de ces
vieilles pierres comme on en trouve en¬
core ici et là en ville, venue d’Australie
et qui servait de lest aux navires venant
chercher des oranges. Elle a servi à sou¬
tenir le temple qui va être enlevé ; sur elle
a
pesé le pas deqîlusieiu-s générations d’a¬
dorateurs du Christ, et comme les anciens
Tahitiens incorporaient au nouveaumarae
qu’ils construisaient la pierre d’un ancien
ainsi ce grés fornié pendant des millé¬
naires, sera toujours présent et verra de
nouvelles générations suivre les traces de
leurs ancêtres.
Ainsi ce Temple de Béthel, le troisième
du nom
qui a 115 ans derrière lui, don¬
qui montent une idée de jDérennité. Si. Dieu le veut et si la généro¬
sité des fidèles le permet, il sera inauguré
bientôt dans la reconnaissance et la joie. ”
nera
à ceux
C’est làle titre de l’Article de tête des “ij
Annonces”, hebdomadaire de Publ^
Tahiti.
Nous; Protestants,
ne
doutons pa|.|
grandes qualités de fhomme qui i q
choisi pour être le Chef d’une des) )
grandes Eglises du monde, mais 1
sommes en droit de nous demander
quoi « sa largeur de vue, sa profom
gesse, sa bouté et son intelligence
yonnantes » restent sans effet sur lesi :
vernements et le Clergé de certains ■
très catholiques.
Quelle a été la réaction du Pape ei¬
de fémouvant appel que les Prote|
de la Colombie viennent de lui adj
ainsi qu’aux Nations-Unies?
Sœur Marcelle Crumière est partie d’Orofara en .ïuillet pour rentrer définitive¬
ment en France. C’est en 1939 que Sœur
Marcelle avait quitté la maison des Diaconnesses
Nous l’ignorons, et cependant des;
pétrés sous la pression du clergé ef f
la connivence des autorités. 53 prote y
sont morts pour leur foi; d’autres
oij;^
perdu. 43 Temples et (ihapelles oiTVç
détruits par le feu et la dynamite. Uq
et
116 Ecoles Protestantes ont été
il y- a eu des rapts d’enfants,
ferj;|f.
h ’'
Que pense le Pape des lettres pasti
violentes lancées à nouveau par se:
dinaux et Evêques espagnols et iti
contre les Protestants?
Est-ce
qu’il condamne ou est-o
absout ceux cj[ui se moquent de la
de conscience en opprimant les minp ^
protestantes?
Pourquoi a-t-il nommé le Dicl
Franco Chevalier de f Ordre du Chri
Pourquoi a-t-il cédé devant le
réactionnaire dans le Catholicisme
supression brutale de f^
magnifique des Prêtres Ouvriers, f(
par le Cardinal Suhard?
Pourquoi a-t-il consenti à la mil
rancard de plusieurs éminents reli
français connus par leur largeur de
leur esprit si évangélique?
de Reuilly pour se mettre à la
disposition de l’œuvre médicale à Orofara.
;
de violence et des assassinats ont ét
crétant la
Nouvelles de la Mission
■
Imprimerie Elie F. Juventin
are
Fait partie de Vea Porotetani 1954