EPM_Vea Porotetani_19540607.pdf
- Texte
-
'r 54
Maïahiti
o ïE
TIUNU-TIÜRAI 1954
HIHI 6-7.
POROTETANÎ
HOÈ
PE IÆATAHITI
HOE AHÜEU TAEA.
:
i te
aaararaa
te
mau
eiaha
e,
e
inoiiio-mai i
Tiunu mairiraa. Na
o te Faatere-Vea tere faana te mau fenua i Rai'o, ua
ia i te ma*’!. Na te reira atura
ea
no
i te faaiiieineraa i te
pupu
tuhaa atoa
no
teienei ao, tei reira
atoa
ohipa a te Fatu i rotopu ia ou¬
nei matou i To’na rima i te
te mau Misionare, no te mau
tou. Te pupu
ohipa
no
orometua maohi e no te feia atoa tei
i te hoè toroa i te pae o
vini i te Evaneîia. la vai
iho ia outou i te
mau
amo
te faaroo, ei taOia i pihai-
noa
mahana atoa, e ia
tiai-mai Oia ia outou i roto i To’na Hau
:i
râ teie taupupuraa la nro
’tpleraa
f
â
na te
feia taio-Yea tei
ta ratou tarahu no te
pee
j!^ta hoi to ratou e ma‘i, maori
es viveii
tétmana‘o-ore iho â.
inee, vo
i roto i To’na aroha
e
ü ta matou ïa pure la’na no outou i te
o ta’na tamaiti here o lesu-Mesia, to
tatou Fatu e to tatou Faaora.
i‘oa
Farii-mai i te
taeae
to matou here
no
mauruuru.
■
Te faatei'e
no
te Sotaiete Metua
no
Paris
à to
er
se, nou
.Y'i’ i^ringo
a
jo#’aa Rahi
.
.
Pbo,. Peretifeni-Mono
no
precieiT ^
11 leffh fnaii
se.
mol
du
^
taeaè
^*1''
te Ekalesia Tahiti.
e au mau
Q
tuahine here
|.g Xomite Faatere
ISaatupuraa-Parau
1
Iluîu rahi
nos
te So-
no
Paris, te faaoutou i te tapao o to‘u
le JésiiP
)ù
o
effti ia lesu-Mesia.
eur
no
te horoa taa-è ta outou
no
T tera
imatahiti
e.
1 tera
nia-
RAVA-TUAROI
faatiipuraa Evaneîia i teie nei ao.
«oroaa outou na, tei amuihiai
Lissiom.
■
!os
autre,ffiau
àccoi
ua
Ekalesia
no
Farani
e
no
Heie-
itehenehe ia matou ia laaoti i
!,
et
li
adres!jiiËffimaitai
jgiamauaraa-moni ma te tarahu-ore
nei matou i te Atua o tei
f
'U
louai ia matou i teie tau i mairi
je
haamauruuru atoa nei matou i
is-Clirij
otre
frî taatoa tei haamanuia i te
ohipa.
faufaa rahi ta outou horoa faa‘i,. h i riro ei hioraa na te hui-faaroo
erii D"
Ftfrani
e
i Helevetia. Ei faaite hoi
e ere e o
hirilO
ratou anaè tei
amo
i
o te .Evaneha i roto i teie
oniou aloa râ, to Oteania mâ.
^
Hahe b
19/46 : çcUa oti hoi.i tei papaihia
larepurëïaa to‘u nei fare, i faarirohia
iho nei râ'e outou ei
A hi‘o
i to’na liiiru i të tânïië f tin
na
pu ai te parau no ta tatou irava.
L’a riri mau te Fatu e ua tiahi Oia i
feia imi-moni i rapae i
te reo teimaha, e te papai
Teie ta’na reo : “ E hopoi-è
te
mau
a
te
mea...”, e
Atua, e ere i te hoè
Manao I.
ao
e te riaria, faaîhia i te toto,
te mihi. Mai te tau mai â i ta-
poüri
ana
te autâ
e
parahihia’i Abela
tejEkalesia
:
no
—
Te fare
ana
ana
a
eiâ-haru”.
te Atua
eiâ-haru
:
o
tei
teie nei
1) Ua opuahia teie nei
raa.
ao ei fare-pureUa hamani te Atua i teie nei ao ei
nolîoraa nehenehe
marii, ei hiero
rahi te m'au
aano e
nunaa ma
roto i te pure
mau
roa
hinaaro.
no
tae roa mai i teie nei
e
tau, aita te tamai i faaea, e te vai nei â
te hae, te veve, te eiâ e te haru. Aita
reà
autaeaèraa,
e
Na te teoteo
fare
iti tei tiamâ,
e mea
e
aifaitoraa.
e
te
e
te Atua ei
a
Mcancso II.
iaarirohia
ei
te eiâ-haru.
no
Te fare
--
te Atua tei
a
eiâ-haru
ana
i taui i te
nounou
ana
o
:
to tatou
1) Ua hinaaro te Atua ia Tahiti mâ ei
fare nehenehe no’na.
maite
oaoa
e ma
tatou
mâraa
e
ta’na
mau
ta-
te ruperupe. la pate rota}ii o te aau,
haamaitairaa i tei hamani
te faatupu-maite-raa i to’na
tonoraa mai i te Eva-
lesu. la
no
parahi tatou ma te au
te haamaitairaa i te Fatu. la
na
roto i te autaeaèraa, te
tia¬
te aifaitoraa, ma te faatura e te
hereraa te tahi i te tahi.
2) Te faariro-noa-hia nei te fenua ei
ana
eiâ-haru.
Ua taa ia tatou te
huru atoa tei
mau
faariro atoa i to tatou fenua ei
Te eiâhia nei te
aau
taata,
na
ino.
mea
faufaa-tino,
mau
te
e
roto i te
o te tahi pae.
vetahi è vahiné
paari e te aravihi
Te eiâ nei te tane i to
e
fè vahiné i
to
vèfaiïf
è tane.
Ehia faufaa tino
i te feia
nounou
te teoteo
e
e
faufaa
ui rahi. No
reira,
ua
tei
varua
moni ? Na te
faatupu i te
l'oaa
nounou
e
hoturaa maui-
mau
rahi aè te
au-ore
i
te autaeaèraa, ua rahi atu te mau titîraa
i te tiamâraa, ua rahi aè le mau taa-èraa i te aifaitoraa.
Monao ill.
faarirohia ei
ia ratou, p ma
Toirors
ma
ïa.
MaramnEifeihiti i
125 fan
te hiero,
i to’na rima.
atu i tena na
“E fare-pureraâ te fare,
na
i teie itoito ei mailesu e vai nei i roto
eiâ-haru».
poro-haere i ta’na Evaneîia
na
roto i te mau parau anaè, ua rave
atoa oia i te ohipa ei hi‘oraa. A taa atu
ai te mau ohipa aroha ta’na i rave pinepine ei haamaitairaa i te mau taata-tupu ;
ua rave atoa oia i te tahi mau
ohipu ei
faahapai’aa i te feia ino.
;uaaTeia&r >j;iu oci. ia tamau à outou i te
mua,
ana
Aita lesu i
faarirohia ei
30NZO|oa
■
Ei
ei
ao
te eiâ-haru.
no
nelia
Luka
e, e
i tg Sotaiete Metuano ta’na
seigneii
2) Ua faariro te taata i teie nei
ana
No reira to’na
.
e]Êsetole i faataeliia e le Faatere o
7 a là
ijtaifete Faatnpuraa Parau no Paris
que
dob^lesia Tahiti.
annâ
te
te tiamâraa.
e
fenua ïa.
Ch. BONZON
onde eiil
s
to matou
Faid
ir
n
e no
tapao
^
aita
mau.
parahi te mau taata
hau, te tura, te autaeaèraa,
te
ma
te aifaitoraa
ani nei matou i te Atua ia haamai-
tai-mai i te
Preiss, Directeur-Gérant.
Ua hinaaro Oia ia
ohipai’aa to tatou mati Misionare.
Te
ma
M.
—
Te fare
ana no
te Atua tei
a
te eiâ-haru
:
o
te
utuafare ïa.
1) Ua opuahia te utuafare ei fare-pureraa.
Ua haamau te Atua
liiero ia
parahi te
mau
tamarii i te vahi hoè
ratou
i
ei
metua e te mau
ma
te
Metua i nia i te rai,
raroraa
utuafare
te
te tahi i te tahi ma
auraro
i to
te aute aroha.
e
ma
POROTETANI
VEA
2
la riro te utuafare ei ite no
lehova,
na
metua, e te afaroraa
O te man tamarii haapii-maite-hia i te maii
peu maitatai. la parahi te utuafare ma te
roto i te
paieti o
na
mâ e te tura i mua i te aro o
taata atoa, e te aro o te Atua.
eiâ-
I te avaè
no
Mati 1904 i haamauhia’i te
Apooraa-Tnhaa i Rora-Bora. Ua fariihia
te
auvaha
mau
fenua tei
ma
te oaoa rahi.
tupu i taua mau
E
aueue-
mahana ra,
raa
paha i haamannia i te mau
haaputuputuraa no te titauraa-mai i te
te tahi atu mau peu
tupu noa nei
hupehupe e faa-
e
pupuhia i te Atua na
])apetizoraa e tei liarii-faahoupupuhia’tu ai no te mau peu no
taata i roto i te faaroo.
I te 4
a
no
—
faarirohia ei ana
Te tare a te Atua tei
eiâ-haru : o te taata
iho ïa.
1) Ua opuahia to tatou tino e to tatou
ei hiero. E mea faahiahia roa to te
taata hamaniraahia e te Atua. Ua horoahîa'te maramai
e te puai no’na ma
te pipiri-ore. No to’na here i ta’na mau
aau
tamarii Oia i na
reira’i.
2) Ua faariro râ te mau tamarii oruretino ei ana eiâ-haru. No
roto i te aau te mau mea iino atoa, e na
te hinaaro tia-ore o te tino nei e faariro
ia’na ei nohoraa no te eiâ-haru.
O te ino o te aau taata te tumu mau
i ore ai te tiamâraa, te aifaitoraa e te
hau i to raton iho
autaeaèraa i
haapao-maite-hia’i.
opanî : la hinaaro tatou ia riro
te fenua, te Ekalesia e te mau utuafare
ei nohoraa no te hau e te tiamâ, eiaha
tatou ,e tiaturi i te mau ohipa huru-è faar
tupuhia i te mau taùrua no Tiurai.
Hoè noa iho ravea e aita’tu ai, maori
râ o te iritiraa ïa i te uputa o to tatou aau.
E tia ia tatou, mai te feia rarahi e tae
noa’tu i te taata rii, ia farii ia lesu i roto
Manao
i to tatou aau.
E
na
roto no te
toraa e te
mau
parau-rii api
Mauke
TARARO
taeraa i Niu-Tirani no te farereiraa i te
arii vahiné no Paratane ia Elisabeth II,
1. Te Arii vahiné no
I mûri aè i to te arii vahiné o
opua ihora oia i te tapapa mai e hio haere
i te mau taata no te mau fenua i CookIslands
e
noho haere i Tahiti e i Makatea.
nei lesu ma te tuutuu-ore.
la’na ia tomo Oia i
faatupu i te tiamâraa, te aifai¬
i te uputa
autaeaèraa.
hau
ma
i te pae o te fàaroo. Ua farii maite
te oaoa to te amuiraa Ziona-Tapu e to
e
Makatea, e ua amui atoa te
te
Tomite
arii vahiné i
te Afauraa Mê no te mau
no
Tamarii i te maha no
Eperera.
2. Te Arii no Afiu.
mai te arii
no Atiu o Rongomatane, e te hoè monoarii e te auvaha a te arii. E Diakono anaè
to ratou toroà i te pae o te fàaroo. Ua
haere atoà mai ratou e hiopoa-haere i te
I te avaè no Mê ua tae atoa
haere
raa
fenua ra tei nohoi Papeete nei, e te faaafaro maitaite nohoraa o te hui-taata i Patu-
taata
mau
i
no
taua pae
toa.
E arii
e
paieti
te navenave
E
mau
è te tura, e reo itoito
rahi i te
orero parau.
puta te aau taata i ta’na mau aoraa.
teienei. Oia te tahi
maite i te faaroo ta to’na tupuna, o Rongomatane i farii i mutaa ihora
arii tei tapea
i mûri aè i to’na
e
ia
fariiraa ia Tihoni Wiliamu
Papeiha mâ.
oia i to te Paroika atoa i
Siloama mai te faaitoito maitai i to te
Paroika e to te fenua atoà, ia mau papu,
ma te aueue-ore, i te Evanelia tei farii¬
Ua farerei
E 50
1903 i haamauhia’i te farematàmiia roa i te mau pae fenua i Raro.
I te Noëla
oe
matahiti aènei
farii te Tomite la^eita
fai'ii faahouhia ratou e to te ai^
ua
hia
e
te
hui-tupiina mai tahito mai â.
ra
1
g
Ziona-Tapu i Patutoa e i taua al
faaotihia taua fariiraa ra na i
te hoè pureraa na roto i te reo Atiu
terehiae Koi’ingo, e te poroiraarii
na te
Ekalesia Tahiti ia raton e i
fenua, tei auvaliahia e Paraita oroni,
raa
ra, ua
(
p
o
jà ]
g
poipoi aè i rere atu ai to tatou
jfgi-
9
manihini hui-arii na nia i te manu
tapaparaa’tu i Aitutaki i te
te
no
Niu-Tirani tei làauta mai i to
ratouTaiL
^ injfiu
Rahki reira.
Paroika piti i Papeete.
|j'i fa
piti no Mê ua liaainauhia te
i
avatea matamua i i»to i fare-jiPaei'o
raa
IDuturaa “ Nazareta ” tei
faaterehia
ijte ta:
maitai te irava parante |'en
faauhia e ana, tei i^apailiia i te Isaia taio n
Teie hoi te auraa : faarahi i to fare-|a iliet
Adnet. Ua
au
larfvu r
faaetaeta.
Ua î
mai
e
roa
te fare
itauaSahati
2 tau Amuiraa
ia Nazareta. Aita e
ua
tapae mai oia i Papeete nei i te pae
hopeà no te avaè Mati.. Ua oaoa roa to te
Haapaoraa Porotetani i te fariiraa’tu ia’na.
E rave rahi te mau fariiraa i te pae o te
Ua
E 72 matahiti to’na i
Te patoto noa
A iriti
tomohia te fare-
no
aua-pipi i Heremona ia ratoi^
iti tamaaraa.I te pfima
to te
I te
Ehia faufaa tei
iVlanao IV.
ua
ofai i Papara.
pureraa
teie nei ao?
horoahia mai e te Atua,
ia roaa te fanaoraa no te oraraa nei, e
tei hue-noa-hia’tu no te mau haamauàraa
faufaa-ore, ma te haamana‘o-ore i ta te
Atua lîoroa e i te ati no vetahi è?
Atete 1904,
e
la
I taua anotan ra, o Bora-Bora te fenua
tei han aè ta’na horoa i te Aufauraa Me
i to te mau fenua i Raro.
Ehia tamarii tei
hia,
te reira
na
?
roto i te
3.Te
Mê
ia tatou tei riro
ei nolioraa no te mau ino e rave ralii,
ei mau ana tei î i te aue, te mihi e te
mau marôraa ? Eaha te rahiraa o te mau
ati e te haamâ ta te faaturi, te taero-ava
e
na
here, oia hoi o Rere a TAEA.
haru.
Ehia utuafare i rotopu
Mê
roto i te hoè oroa
te mau
2) Ua tanihia te utuafare ei ana
I te 25
Ei tamauraa i te oe nehenehe roa ta te
Tavana no Uturoa i horoa i ta’na Paroika
ei haamanaôraa i ta’na tamahine faaamu
api
roa
falpa Iho
mahanlalfjè
vahi ateatea
te fare. Mai taua
e
t
ha
Ua|t
api i te Amuiraa raa
râ te vai î noa ra o
mai te tiai
ra.
ÎSlazareta i te 1 *
^
te faaineine i te tau
tiahapa na roto i te patip
apî i taua pae i Taunoa raL.
îio ne
Te ohipa matamua tei tupu, o te MJii no
etaraa ïa e te faaravairaa i1 te
te mau
mau^|,g,
no te Ekalesia. A 40 aenei faaipoijT tg
tei oti i teie mau mahana i maheniUaijam
nei. Te vai nei â te tahi pae.
j ;
rahihia’i te
te hiero
4. Tomoraa fare i
ji'ejliai
AfaahitL
putuputuriupfi ti
E opuaraa tahito i de r
Ua tomohia te hoè fare
i te pae i Taravao.
Vienot e na Van-Bastolaer metua, e
atu
mau
tumu roa,
il
e
i te hoèp
ei haamataraa râ i te
hoa. Noa’tu
e ere
ini^n
opua-tahito-hia.
I te ahiahi o te Mahana
tupu ai taua oroa itira.
havaru, tei mono i te Pni
Tiafaaho|^^|'^
maijl ^
Uàtae
no
te Tuhar n.
alp*-® ^
Mihimana e Matatini. Ua tapapa
Pni no te A.R.A. i taua oroà ra er
i taviri i te opani, a tomo atu ai
i roto. Na Mihimana te aoraa na
te^^l 9
ioa
o
“ Ebene
iniaih
Ezera”.
tef
la oti te pureraa ua oaoa roa
manihini i te hoê amuamuraa monap
nehenehe roa tei faaineinehiae te Ami!
5. Hoturaa nehenehe no
“V'O/
te
^
apî t
f4e
ho
Iro Hî
i tei tupu i Makatea i
m
toma i mairi aenei. Ua roohia to tato|raà :
o Samuela i te hoè ati huru è raliiïria al
A hio
na
nakhf
VEA
te
Tîi^;ieitae tia ia
iferuri ai i te feruriraa
Ei faaararaa rà, ia ore te
ia
rave
I Raiatea
niu
marama-
ir(atahiti i mairi aènei ua faaatutuparau e : “ E ora te fenua ia huri3.
m|iu papaa i raro aè i te tai
ia te |ri ra pai i opualiia e : “ E huri i te
fare-pfaet’o e te mau afata ava huru rau i
eliia fte tai”, e parau papu maitai ïa e,.
para\te|enua.
parau-tia
fare-!ey|3etahia e te feia faufaa e tei poro
larlii mau : ua faatupu te mau tau■a.Ua^
te hoè fenua i Aferita i te hoè
tiau nehenehe roa no nia iho i
ea faîipî^* Ihooraa ava.
iahan|^t]|^6 maite ratou eiaha roa e tomo
i te li te mau fare hooraa-ava e eiaha
tau e 1^00 mai i te maa taero,
eere
lOâ. râ'
.Ko
noa
o le
‘AÎpoii
^
ava
hau aè to taua
mau
o
te taata
ino ai te utua-
; e
tahito i te mau fenua i Raro. Na Tuteao
Tuhaa IV i faatere i te
e hoèP ^®’ tauturuhia e Terupe raua o
te o^tbb, e te tahi pae Diakono.
^mhi atoa te Pni no te Apooraa
iio te
la, e
_„;fa
? farerei, aita’tura
TuhaP^'^P.^
apa
ra
I
na
tere ra,
taua tere haaa-
ua
eh f^aroika api i Haapu,
teu^ï
ai
i
tomohia te
“ Fetia api”
ofai matamua ïa tei
®
Fare nehenehe roa tei paI nia iho i te hoè otuè iti matahataha
nii
te^
mona*^ tjaputuarai te tamuta. Na Paraita
te Ami
aputa e i faatere i te parau no
; api tei aratai i te mau
Magoi i te
te t4e gio
lesu, te arii fanau api.
îfo Haapu e o Fitii ei hioraa nehe-
roa
a
i naKif
;o
è
tatotr^
raliiïria
na
:
roto i te huru
te
te
o
mau
Paroika
tamarii,
mau
paari, i te
e
tae
noa
uiraa tei uihia
parau no Davida.
mau
Na Tihoni \Viliamu i haamataro i to Rai te parau tamau no
mau ai i roto i te aau te
l'o
te Mè, ei
e
mau
hi
te
no
ravea
parau rara-
Faarop. Mai taua tau maira
mai i teienei, aila roa taua peu
tai ra i moè.
roa
Ua farii
vitiviti
mau raveraa
atoa matou i te tahi
tura i te
roa.
apî
Ua
no
tae
mai¬
o
mau reva e te
atoa i te Mè.
te
mau
mau
faa-
peu
rii
liopeà
Tilirai.
no
o
te
te Mê,
mauruuru
fatu-Cinema tei faa-
ohipa Mê. I Tahaarâ ua haafihna roto i te fàâtupuràa i
lîia te OroaTMê
te teataraa i te mahana Mê iho.
I roto i te
mau
valu atoa
ua
haamata
te faatereraa
ruraa-orometua i te
matahiti
mau
1947,
54.
e
Te parau oaoa tei iteahia no nia iho i
te mau hotu o te fenua i teie tau ; te tuue
i te
mau
atu ai te
tauhaa
mau
mai
mau
mau
no
no
nia i te
hotu, i nia iho
maramarama:
te tatairaa i te
e
roaa
te tahi atu à
i te haamauaraa
te faatiaraa
fare, te hooraa mai
te utuafare. Taui
haamauaraa faufaa
roa
maamaa
tei iteahia i te matamua, ei mea marama¬
rama.
ma, ma
no
te maiti-ore
te
mau
7. Parau oto
te
hohoa.
e
hiopoa-ore i te
e
parau oaoa.
I to Jacot mâ tapaeraa’tu i Farani, ua
farerei raua ma te oaoa i te mau metua
tei maoro roa to ratou taa-è-raa. A tahi
-
farerei ai i te mau mootua. E inaha : e 3 mahana i mûri aè ua
monohia te oaoa i te oto. Ua polie taùe
noa te metua vahiné o M’’ Jacot i te hoè
mai mafatu.
ra
te
mau
metua
Na nia i te
ua
jeune pasteur tahitien
presbytère, lorsqu’il a été violennnentattaqué par un ivrogne armé d’un gourdin.
Tombant à terre et souffrant vivement des-
le pasteur a tout de même'
au secours et être délivré de
coups reçues,
pu
appeler
son
agresseur.
Dans
nos
Iles d’Océanie les
pasteurs sont
respectés de la plupart
des gens, mais l’ivresse ôte à l’homme la
pourtant
encore
raison et le rend semhlahle à une brute.
Elle a failli causer la mort d’un serviteur
Quelle honte ! C’est probal)lement
première fois qu’une chose pareille arri¬
la
ve
Océanie. Mais
en
sera-ce
la dernière?
La Croix Rleue est là pour sauver
le
pa}"'s de la honte et de la déchéance.
Cette œuvre de sauyetage et de sauve¬
gardé a' été officiellément introduite aux
lies Sous-le-Vent par le Missionnaire Bru¬
nei,
1893.
en
De
jours près de 1.000 signataires
à Tahiti et,dans les
Archipels, mais il en faudrait 10 fois plus
pour enrayer ce fléau social qu’est l’al¬
nos
sont récoltées par an
coolisme.
Dans un magistral rapport, M'' Jacques i
Sylvain Brunaud, Administrateur Civil aii
Ministère des Finances s’est efforcé de.
chiffrer ce que l’alcoolisme coûte, chaquer,
année, à la France. Ce rapport, établi à
la demande de M. le Président de la
Répu¬
blique et de MM les Ministères de la Justice
et de 1-a Santé Publique, fait ressortir
que,
l’alcoolisme coûte 130 milliards
aux
.
Bud^i;
gets Publics, 325 milliards à la Producr
tion Nationale, 665 milliards aux
Budgeti&-,i
,
Te vai nei râ te hoè ati api tei parare
i te mau vahi atoà, o te hoè ïa mau hohoa
faufaa-ore tei haaparare-noa-hia e te Ciné¬
huru
un
rentrait chez lu? après avoir céléliré un
culte dans un groupe assez éloigné de son
:
hia nei te moni tei
vanila
Un fléau sociaL
de Dieu.
rahiraa
te
Paroika i te faatereraa
mau
ei
maramarama
e
51
maanei oia i te upoo
ia Sœur Marcelle (irumière
te hoi atu i te aià i te
no
Dernièrement
i te pute
te feia hoo
mono
paturaa Hiero
apî i te pureraa avatea i nia
iho i te faatereraa tei ferurihia e te tairu-
o
fara ei
tei ineine
mau
api i PYtuna.
te Tomite i nia iho i te
e
tau-
re^aaati i te mau fenua i Raro.
puturiupp te tere Mê e te mau Apooraa-
„
roto i te
itoito i to tatou?
nei tatou i te hoturaa maataero-ava : oia hoi : te faaî
te haamaamaa
laheiiijiaipma
faahoi
ua
amuiraa, mai te
•
uiraafa^i
oia hoi : M'‘“ Mast, orometua haapiie M"" Hug, e tuati, vahiné no Oro-
:
peu tia-ore.
haainau Tuteao i te ofai¬
na
te fare pure
no
atu i te feia
Isaia tara matou i te mau Yea
ua
eià-
ana
te Mê. Ua
:
gnei
nei fare,
haapao maitaihia te parau-Taniau no
pahono maramarama te mau
ua
? ?
P
anoihia
I roto i te rahiraa
te
hoi i te pa-
api
tamarii,
haru ”.
iiiami'i^j^ uei anei raton ia tairi atoahia
pati
“ Ua oti
:
e, e hu-e-pureraa hoi to‘u
i faarirohia iho nei rà e outou ei
tatoub
Fait partie de Vea Porotetani 1954