EPM_Vea Porotetani_19540607.pdf
- extracted text
-
'r 54 o ïE Maïahiti
TIUNU-TIÜRAI 1954
HIHI 6-7.
POROTETANÎ
PE IÆATAHITI
HOÈ :
HOE AHÜEU TAEA.
i te mau tuhaa atoa no teienei ao, tei reira
aaararaa
ma
e,
te
eiaha e inoiiio-mai i
Tiunu mairiraa. Na
o te Faatere-Vea tere faana te mau fenua i Rai'o, ua
ia i te ma*’!. Na te reira atura
ea
no
te faaiiieineraa i te
pupu i
:i
râ teie taupupuraa la nro
’tpleraa na te feia taio-Yea tei
â f pee
ta ratou tarahu no te
j!^ta hoi to ratou e ma‘i, maori
es viveii
tétmana‘o-ore iho â.
inee, vo
atoa
Te ani nei matou i te Atua ia haamai-
te aifaitoraa
tai-mai i te ohipa a te Fatu i rotopu ia ou¬ ^
tou. Te pupu
iho ia outou i te
mahana atoa, e ia
tiai-mai Oia ia outou i roto i To’na Hau
i roto i To’na aroha mau.
e
tatou Fatu
jo#’aa Rahi no te Ekalesia Tahiti.
11 leffh fnaii taeaè e au mau tuahine here
du
mol
Q
|.g Xomite Faatere
no
te So-
outou i te tapao o to‘u
le JésiiP
)ù nos Iluîu rahi no te horoa taa-è ta outou
T tera imatahiti e. 1 tera niai tg Sotaiete Metuano ta’na
faatiipuraa Evaneîia i teie nei ao.
«oroaa outou na, tei amuihiai
Lissiom. ■
!os
autre,ffiau
àccoi
ua
Ekalesia no Farani
e
no
Heie-
itehenehe ia matou ia laaoti i
et
jgiamauaraa-moni ma te tarahu-ore
jiiËffimaitai
nei matou i te Atua o tei
li adres!
f
'U
louai ia matou i teie tau i mairi
je
haamauruuru atoa nei matou i
is-Clirij
otre
frî taatoa tei haamanuia i te ohipa.
tapao no to matou here
Luka 19/46 :
iho nei râ'e outou ei ana eiâ-haru».
Aita lesu i
poro-haere i ta’na Evaneîia
parau anaè, ua rave
atoa oia i te ohipa ei hi‘oraa. A taa atu
ai te mau ohipa aroha ta’na i rave pinepine ei haamaitairaa i te mau taata-tupu ;
ua rave atoa oia i te tahi mau
ohipu ei
faahapai’aa i te feia ino.
roto i te mau
A hi‘o
feia imi-moni i rapae i te hiero, ma
te reo teimaha, e te papai i to’na rima.
Teie ta’na reo : “ E hopoi-è atu i tena na
mau
a
te
Manao I.
raa.
i
o te .Evaneha i roto i teie
oniou aloa râ, to Oteania mâ.
^
;uaaTeia&r >j;iu oci. ia tamau à outou i te
MaramnEifeihiti i mua, i teie itoito ei maiToirors tejEkalesia no lesu e vai nei i roto
:
mea...”, e “E fare-pureraâ te fare,
Atua, e ere i te hoè ana eiâ-haru”.
—
Te fare
a
te Atua
faarirohia ei ana eiâ-haru :
faaite hoi
Hahe b
i to’na liiiru i të tânïië f tin
te
o
tei
teie nei
ïa.
e te vai nei â
hae, te veve, te eiâ e te haru. Aita
reà e autaeaèraa, e mea iti tei tiamâ, e
te
aifaitoraa.
Na te teoteo
fare
e
te Atua ei
a
Ua hamani te Atua i teie nei
nolîoraa nehenehe
roa
no
ao
ei
ta’na mau ta-
marii, ei hiero aano e te ruperupe. la parahi te m'au nunaa ma te rota}ii o te aau,
na
roto i te pure haamaitairaa i tei hamani
ia ratou, p ma te faatupu-maite-raa i to’na
mau
hinaaro.
te
nounou
ana
i taui i te
te eiâ-haru.
no
Mcancso II.
--
Te fare a te Atua tei
iaarirohia ei ana eiâ-haru :
o
to tatou
1) Ua hinaaro te Atua ia Tahiti mâ ei
fare nehenehe no’na.
tonoraa mai i te Eva-
nelia
no
lesu. la parahi tatou ma te au
maite e ma te haamaitairaa i te Fatu. la
oaoa
tatou na roto i te autaeaèraa, te tia¬
mâraa e te aifaitoraa, ma te faatura e te
hereraa te tahi i te tahi.
2) Te faariro-noa-hia nei te fenua ei ana
eiâ-haru.
Ua taa ia tatou te
huru atoa tei
mau
faariro atoa i to tatou fenua ei mea ino.
Te eiâhia nei te mau
aau
faufaa-tino, e te
taata, na roto i te paari e te aravihi
o te tahi pae.
Te eiâ nei te tane i to
vetahi è vahiné e fè vahiné i to vèfaiïf
è tane.
Ehia faufaa tino e faufaa varua tei l'oaa
nounou moni ? Na te nounou e
i te feia
te teoteo e faatupu i te mau hoturaa mauiui rahi. No reira, ua rahi aè te au-ore i
te autaeaèraa, ua rahi atu te mau titîraa
i te tiamâraa, ua rahi aè le mau taa-èraa
i te aifaitoraa.
Monao ill.
—
Te fare
te Atua tei
a
faarirohia ei ana no te eiâ-haru : o te
1) Ua opuahia teie nei ao ei fare-pure-
■
ratou anaè tei amo
na
pu ai te parau no ta tatou irava.
L’a riri mau te Fatu e ua tiahi Oia i
‘i,. h i riro ei hioraa na te hui-faaroo
erii D" Ftfrani e i Helevetia. Ei
e ere e o
çcUa oti hoi.i tei papaihia
e, e larepurëïaa to‘u nei fare, i faarirohia
ao
125 fan
parahihia’i Abela e tae roa mai i teie nei
fenua ïa.
RAVA-TUAROI
30NZO|oa faufaa rahi ta outou horoa faa-
hirilO
te mihi. Mai te tau mai â i ta-
to tatou Faaora.
Farii-mai i te
na
^*1'' 1 ISaatupuraa-Parau no Paris, te faa-
seigneii
e
No reira to’na
effti ia lesu-Mesia.
s
e
te eiâ-haru.
no
Ei ana poüri e te riaria, faaîhia i te toto,
aita e
ü ta matou ïa pure la’na no outou i te
i‘oa o ta’na tamaiti here o lesu-Mesia, to
.
eur
!,
mau
Te faatei'e no te Sotaiete Metua no Paris
.Y'i’ i^ringo a Pbo,. Peretifeni-Mono o
^
2) Ua faariro te taata i teie nei ao ei
tau, aita te tamai i faaea,
Ch. BONZON
precieiT ^
se.
te tiamâraa.
te autâ
taeae e no to matou mauruuru.
e]Êsetole i faataeliia e le Faatere o
7 a là
ijtaifete Faatnpuraa Parau no Paris
que
dob^lesia Tahiti.
.
e
i te hoè toroa i te pae o te faaroo, ei tavini i te Evaneîia. la vai noa Oia i pihai-
annâ
.
hau, te tura, te autaeaèraa,
orometua maohi e no te feia atoa tei amo
à to
te
te
ana
■
se, nou
ma
nei matou i To’na rima i te
ohipa no te mau Misionare, no te mau
onde eiil
er
Preiss, Directeur-Gérant.
Ua hinaaro Oia ia parahi te mau taata
ohipai’aa to tatou mati Misionare.
Faid
ir
n
M.
utuafare ïa.
1) Ua opuahia te utuafare ei fare-pureraa.
Ua haamau te Atua
liiero ia
ma
te
Metua i nia i te rai,
raroraa
utuafare
te
ei
parahi te mau metua e te mau
tamarii i te vahi hoè
ratou
i
te tahi i te tahi ma
auraro
i to
te aute aroha.
e
ma
POROTETANI
VEA
2
la riro te utuafare ei ite no lehova, na
roto i te paieti o na metua, e te afaroraa
O te man tamarii haapii-maite-hia i te maii
peu maitatai. la parahi te utuafare ma te
mâ e te tura i mua i te aro o te mau
taata atoa, e te aro o te Atua.
2) Ua tanihia te utuafare ei ana eiâ-
Mê ua fai'ii faahouhia ratou e to te ai^
I te avaè no Mati 1904 i haamauhia’i te
Apooraa-Tnhaa i Rora-Bora. Ua fariihia
te
mau
auvaha ma te oaoa rahi. E aueue-
ei nolioraa no te mau
ei mau ana tei î i te aue,
taata i roto i te faaroo.
ino e rave ralii,
te mihi e te
mau marôraa ? Eaha te rahiraa o te mau
ati e te haamâ ta te faaturi, te taero-ava
e
te tahi atu mau peu
hupehupe e faa-
e
i te Atua na
])apetizoraa e tei liarii-faahouhia, a pupuhia’tu ai no te mau peu no
Ehia tamarii tei pupuhia
fenua tei tupu
na te
I te 4 no Atete 1904, ua tomohia te fare-
pureraa
E mau parau-rii api
Ehia faufaa tei horoahia mai e te Atua,
faufaa-ore, ma te haamana‘o-ore i ta te
Atua lîoroa e i te ati no vetahi è?
Te tare a te Atua tei
faarirohia ei ana eiâ-haru : o te taata
iVlanao IV.
—
iho ïa.
1) Ua opuahia to tatou tino e to tatou
ei hiero. E mea faahiahia roa to te
taata hamaniraahia e te Atua. Ua horoahîa'te maramai
e te puai no’na ma
te pipiri-ore. No to’na here i ta’na mau
Mauke
I mûri aè i to te arii vahiné o TARARO
taeraa i Niu-Tirani no te farereiraa i te
arii vahiné no Paratane ia Elisabeth II,
1. Te Arii vahiné no
opua ihora oia i te tapapa mai e hio haere
i te mau taata no te mau fenua i CookIslands e noho haere i Tahiti e i Makatea.
2) Ua faariro râ te mau tamarii orure-
hau i to raton iho tino ei ana eiâ-haru. No
roto i te aau te mau mea iino atoa, e na
te tino nei e faariro
ia’na ei nohoraa no te eiâ-haru.
O te ino o te aau taata te tumu mau
i ore ai te tiamâraa, te aifaitoraa e te
te hinaaro tia-ore o
autaeaèraa i haapao-maite-hia’i.
opanî : la hinaaro tatou ia riro
te fenua, te Ekalesia e te mau utuafare
ei nohoraa no te hau e te tiamâ, eiaha
tatou ,e tiaturi i te mau ohipa huru-è faar
tupuhia i te mau taùrua no Tiurai.
Hoè noa iho ravea e aita’tu ai, maori
râ o te iritiraa ïa i te uputa o to tatou aau.
E tia ia tatou, mai te feia rarahi e tae
noa’tu i te taata rii, ia farii ia lesu i roto
Manao
i to tatou aau.
Te patoto noa nei lesu ma te
tuutuu-ore.
uputa la’na ia tomo Oia i
roto no te faatupu i te tiamâraa, te aifai¬
toraa e te autaeaèraa.
A iriti na i te
hopeà no te avaè Mati.. Ua oaoa roa to te
Haapaoraa Porotetani i te fariiraa’tu ia’na.
E rave rahi te mau fariiraa i te pae o te
hau e i te pae o te fàaroo. Ua farii maite
ma te oaoa to te amuiraa Ziona-Tapu e to
Makatea, e ua amui atoa te arii vahiné i
te
Tomite
no
te Afauraa Mê no te mau
Tamarii i te maha no Eperera.
2. Te Arii no Afiu.
mai te arii
no Atiu o Rongomatane, e te hoè monoarii e te auvaha a te arii. E Diakono anaè
to ratou toroà i te pae o te fàaroo. Ua
haere atoà mai ratou e hiopoa-haere i te
I te avaè no Mê ua tae atoa
tei nohohaere i Papeete nei, e te faaafaro maitaimau
raa
taata no taua pae fenua ra
i te nohoraa o
te hui-taata i Patu-
toa.
e
E arii paieti mau è te tura, e reo itoito
te navenave rahi i te orero parau.
puta te aau taata i ta’na mau aoraa.
E 72 matahiti to’na i teienei. Oia te tahi
E
1903 i haamauhia’i te fareoe matàmiia roa i te mau pae fenua i Raro.
I te Noëla
aua-pipi i Heremona ia ratoi^
pfima
ra
1
g
Ziona-Tapu i Patutoa e i taua al
taua fariiraa ra na i
(
te hoè pureraa na roto i te reo Atiu
p
terehiae Koi’ingo, e te poroiraarii
o
na te
Ekalesia Tahiti ia raton e i
jà ]
fenua, tei auvaliahia e Paraita oroni, g jfgi-
raa
ra, ua faaotihia
atu ai to tatou 9
la poipoi aè i rere
manihini hui-arii na nia i te manu
te
no
tapaparaa’tu i Aitutaki i te
Niu-Tirani tei làauta mai i to
ratouTaiL
^ injfiu
Rahki reira.
Paroika piti i Papeete.
Mê ua liaainauhia te |j'i fa i
avatea matamua i i»to
raa
IDuturaa “ Nazareta ” tei
i fare-jiPaei'o
faaterehia ijte ta:
Adnet. Ua au maitai te irava
parante |'en
faauhia e ana, tei i^apailiia i te Isaia taio n
Teie hoi te auraa : faarahi i to fare-|a iliet
larfvu r
faaetaeta.
Ua î roa te fare itauaSahati ra.
Ua|t
mai e 2 tau Amuiraa api i te Amuiraa raa
vahi ateatea
râ te vai î noa ra o
ÎSlazareta i te 1 *
rahihia’i te tiahapa na roto i te patip
te hiero
apî i taua pae i Taunoa raL.
îio ne
Te ohipa matamua tei tupu, o te MJii
tei oti i teie mau mahana
i maheniUaijam
nei. Te vai nei â te tahi pae.
4. Tomoraa fare i
j
;
ji'ejliai
AfaahitL
putuputuriupfi ti
i te pae i Taravao. E opuaraa tahito i de r
Ua tomohia te hoè fare
Vienot e na Van-Bastolaer metua, e
atu
mau
tumu roa,
il
e
te hoèp
ei haamataraa râ i te
hoa. Noa’tu
e ere i
opua-tahito-hia.
I te ahiahi o te Mahana
ini^n
Tiafaaho|^^|'^
tupu ai taua oroa itira. Uàtae maijl
^
havaru, tei mono i te Pni no te Tuhar n.
Mihimana e Matatini. Ua tapapa alp*-® ^
Pni no te A.R.A. i taua oroà ra er
i taviri i te opani, a tomo atu ai
i roto. Na Mihimana te aoraa na
te^^l 9
iniaih
i mûri aè i to’na fariiraa ia Tihoni Wiliamu
ia
Papeiha mâ.
oia i to te Paroika atoa i
Siloama mai te faaitoito maitai i to te
Paroika e to te fenua atoà, ia mau papu,
ma te aueue-ore, i te Evanelia tei farii¬
hia
e
te hui-tupiina mai tahito mai â.
no
faaravairaa i1 te
te mau
mau^|,g,
no te Ekalesia. A 40 aenei faaipoijT tg
etaraa ïa e te
la oti te pureraa ua oaoa roa
manihini i te hoê amuamuraa monap
e
^
mai te tiai e te faaineine i te tau
ioa o “ Ebene Ezera”.
maite i te faaroo ta to’na tupuna, o Rongomatane i farii i mutaa ihora
t
ha
falpa Iho
api roa te fare. Mai taua mahanlalfjè
ia Nazareta. Aita e
arii tei tapea
Ua farerei
E 50 matahiti aènei
to te
ua
Ua tapae mai oia i Papeete nei i te pae
aau
tamarii Oia i na reira’i.
ofai i Papara.
e
I te piti no
teie nei ao?
ia roaa te fanaoraa no te oraraa nei, e
tei hue-noa-hia’tu no te mau haamauàraa
reira paha i haamannia
I taua anotan ra, o Bora-Bora te fenua
tei han aè ta’na horoa i te Aufauraa Me
i to te mau fenua i Raro.
tupu noa nei ?
roto i te
3.Te
here, oia hoi o Rere a TAEA.
raa
Ehia utuafare i rotopu ia tatou tei riro
Tomite la^eita
na farii te
roto i te hoè oroa iti tamaaraa.I te
i taua mau mahana ra,
i te mau
haaputuputuraa no te titauraa-mai i te
haru.
I te 25 no Mê
Ei tamauraa i te oe nehenehe roa ta te
Tavana no Uturoa i horoa i ta’na Paroika
ei haamanaôraa i ta’na tamahine faaamu
tef
nehenehe roa tei faaineinehiae te Ami! ^
apî t
te
f4e ho
A hio na i tei tupu i Makatea i
nakhf m
5. Hoturaa nehenehe no
“V'O/
Iro Hî
toma i mairi aenei. Ua roohia to tato|raà :
o
Samuela i te hoè ati huru è
raliiïria al
VEA
te
Tîi^;ieitae tia ia parau. I te hoè ahiahi,
fare-pnre i Patio. Teie te irava haa-
mauraa:
Luka 19/46 : “ Ua oti hoi i te pa-
no
coups reçues,
i te parau tamau no te Mè, ei ravea
e mau ai i roto i te aau te mau
parau rara-
hi no te Faarop. Mai taua tau maira e tae
mai i teienei, aila roa taua peu
tai ra i moè.
roa
Ua farii
maramarama
te
rahiraa
‘AÎpoii te haamaamaa
nei oia i te upoo
laheiiijiaipma o te taata ; e ino ai te utua-
re^aaati i te mau fenua i Raro.
puturiupp te tere Mê e te mau Apooraatahito i te mau fenua i Raro. Na Tuteao
Tuhaa IV i faatere i te
e hoèP ^®’ tauturuhia e Terupe raua o
te o^tbb, e te tahi pae Diakono.
^mhi atoa te Pni no te Apooraa
iio te
la, e
faahoi
_„;fa ? farerei, aita’tura taua tere haaa-
„
TuhaP^'^P.^
apa
ra
I
eh f^aroika api i Haapu, “ Fetia api”
teu^ï ®
i ai
na
tere ra, ua tomohia te
nii
ofai matamua ïa tei
Fare nehenehe roa tei pa-
I nia iho i te hoè otuè iti matahataha
roa te^
mona*^ tjaputuarai te tamuta. Na Paraita
te Ami
aputa e i faatere i te parau no
; api tei aratai i te mau
Magoi i te
te
t4e gio lesu, te arii fanau api.
îfo Haapu e o Fitii ei hioraa nehea i naKif na roto i te huru o
te mau faa;o
è
tatotr^ : te mau reva e te mau peu rii
raliiïria atoa i te Mè.
te
fatu-Cinema tei faa-
ohipa Mê. I Tahaarâ ua haafihna roto i te fàâtupuràa i
lîia te OroaTMê
gnei ua hau aè to taua mau tau-
P ^ ava i te pute o te feia hoo maa-
o
ei mau raveraa vitiviti roa. Ua mauruuru
te teataraa i te mahana Mê iho.
o le
mai¬
Paroika i te faatereraa apî no te Mê,
mau
tau e
itoito i to tatou?
.Ko noa nei tatou i te hoturaa maataero-ava : oia hoi : te faaî
le pasteur a tout de même'
pu appeler au secours et être délivré de
son
I roto i te mau valu atoa
ua
haamata
te faatereraa apî
i te pureraa avatea i nia
iho i te faatereraa tei ferurihia e te tairururaa-orometua i te
51
e
mau
matahiti
1947,
54.
Te parau oaoa tei iteahia no nia iho i
te mau hotu o te fenua i teie tau ; te tuuhia nei te moni tei
agresseur.
Dans nos Iles d’Océanie les pasteurs sont
l'o
tura i te
eere
presbytère, lorsqu’il a été violennnentattaqué par un ivrogne armé d’un gourdin.
Tombant à terre et souffrant vivement des-
iahan|^t]|^6 maite ratou eiaha roa e tomo
i te li te mau fare hooraa-ava e eiaha
lOâ. râ'
Dernièrement un jeune pasteur tahitien
rentrait chez lu? après avoir céléliré un
culte dans un groupe assez éloigné de son
amuiraa, mai te mau tamarii, e tae noa
atoa matou i te tahi
1^00 mai i te maa taero,
Un fléau sociaL
atu i te feia paari, i te mau
Na Tihoni \Viliamu i haamataro i to Ra-
•
ava.
Tilirai.
haainau Tuteao i te ofai¬
ua
uiraa tei uihia
e te Tomite i nia iho i te
parau no Davida.
Isaia tara matou i te mau Yea
pati
eià-
haapao maitaihia te parau-Taniau no
pahono maramarama te mau
ua
:
s
ana
te Mê. Ua
uiraafa^i tiau nehenehe roa no nia iho i
ia Sœur Marcelle (irumière
i faarirohia iho nei rà e outou ei
niu no te fare pure api i PYtuna.
I roto i te rahiraa o te mau Paroika
? ?
parau-tia
fare-!ey|3etahia e te feia faufaa e tei poro
larlii mau : ua faatupu te mau tau■a.Ua^
te hoè fenua i Aferita i te hoè
mono
paihia e, e hu-e-pureraa hoi to‘u nei fare,
I Raiatea
iiiami'i^j^ uei anei raton ia tairi atoahia
para\te|enua.
fara ei
tei ineine no te hoi atu i te aià i te liopeà
Ei faaararaa rà, ia ore te paturaa Hiero
ia rave anoihia na roto i te mau peu tia-ore.
tatoub <■?
ir(atahiti i mairi aènei ua faaatutuparau e : “ E ora te fenua ia huri3.
m|iu papaa i raro aè i te tai
ia te |ri ra pai i opualiia e : “ E huri i te
fare-pfaet’o e te mau afata ava huru rau i
eliia fte tai”, e parau papu maitai ïa e,.
api : oia hoi : M'‘“ Mast, orometua haapiitamarii, e M"" Hug, e tuati, vahiné no Oro-
haru ”.
orouiij g iferuri ai i te feruriraa marama-
faîipî^* Ihooraa
te
no
•
ea
3
I Tahaauahaainau Paraita i te ofainiu
ratof^ j^jiraa mai mai te pureraa mai i ô
I te
ijmarii Rarotoiiga, ua tairihia to’na
) te
ajf ^ raau e te hoè tamaiti taero-ava,
ma
alg hihipo, mairi atura i raro i te repo.
i na
l'Euta oia i pii i te tautiirii, ua jmhe
Atiii^' f) te hoturaa ïa no te taero-ava.
i rii
1% te orometua i tahoo.
® ^
ba rà to tatou hui-mana e to tatou
te
POROTETANI
pourtant
encore respectés de la plupart
des gens, mais l’ivresse ôte à l’homme la
raison et le rend semhlahle à une brute.
Elle a failli causer la mort d’un serviteur
de Dieu. Quelle honte ! C’est probal)lement
la première fois qu’une chose pareille arri¬
ve
Océanie. Mais
en
sera-ce
la dernière?
La Croix Rleue est là pour sauver
le
pa}"'s de la honte et de la déchéance.
Cette œuvre de sauyetage et de sauve¬
gardé a' été officiellément introduite aux
lies Sous-le-Vent par le Missionnaire Bru¬
nei, en 1893.
De
nos
jours près de 1.000 signataires
sont récoltées par an à Tahiti et,dans les
Archipels, mais il en faudrait 10 fois plus
fléau social qu’est l’al¬
pour enrayer ce
coolisme.
Dans un magistral rapport, M'' Jacques i
Sylvain Brunaud, Administrateur Civil aii
:
roaa
mai no nia i te
vanila e te tahi atu à mau hotu, i nia iho
i te haamauaraa maramarama: te faatiaraa
Ministère des Finances s’est efforcé de.
chiffrer ce que l’alcoolisme coûte, chaquer,
année, à la France. Ce rapport, établi à
te tatairaa i te mau fare, te hooraa mai
la demande de M. le Président de la Répu¬
i te mau tauhaa no te utuafare. Taui roa
atu ai te mau haamauaraa faufaa maamaa
blique et de MM les Ministères de la Justice
et de 1-a Santé Publique, fait ressortir
que,
tei iteahia i te matamua, ei mea marama¬
l’alcoolisme coûte 130 milliards aux Bud^i;
e
rama.
gets Publics, 325 milliards à la Producr
tion Nationale, 665 milliards aux
Budgeti&-,i
,
Te vai nei râ te hoè ati api tei parare
i te mau vahi atoà, o te hoè ïa mau hohoa
faufaa-ore tei haaparare-noa-hia e te Ciné¬
ma, ma
.
te maiti-ore e te hiopoa-ore i te
familiaux.
Nous ignorons ce que l’alcoolisme coûterf
exactement à
Tahiti, mais il parait que l
hohoa.
60 millions de francs ont été dépensé en
une seule année
pour les besoins alcooUr
parau oaoa.
I to Jacot mâ tapaeraa’tu i Farani, ua
farerei raua ma te oaoa i te mau metua
tei maoro roa to ratou taa-è-raa. A tahi
ques.
;
Une des tâches premières des Missionsi,
Protestantes a toujours été la lutte imr.
huru no te
mau
7. Parau oto
e
-
farerei ai i te mau mootua. E inaha : e 3 mahana i mûri aè ua
monohia te oaoa i te oto. Ua polie taùe
noa te metua vahiné o M’’ Jacot i te hoè
mai mafatu.
ra te mau metua a
Na nia i te pahi Calédonien no Tiunu,
ua
tapae mai i ô tatou nei e 2 tau pue hoa
placable contre l’alcoolisme qui est la
source
d’une somme incalculable de souf- j
frances, de larmes, de déchéances et de
crimes.
Le Conseil Supérieur des Eglises Tahi- k;
tiennes a décidé que chaque année le
prervù
mier Dimanche de Juillet soit spécialerment consacré à
un
appel à l’abstinence.
Aux !. .S. L.Y., nous avons constaté avec
I
plaisir que celte année de noinhieux hénéllciaires de la hausse du prix de la va¬
nille ont ejn])]oyé. leuj' argent inlelligemment. Au lieu de le gaspiller en boissons
énivrantes, ils ont acheté du matériel
de conslruclion et des Objets uliles pour
:
Les E.U. ont tous campés à Pâques à
dans les meilleurs traditions
scoutes. La préoccupation actuelle est la
formation des chefs, l’adaptation de la
méthode an pays et la jjréparation d’un
Punaauia
AprèsTm
camp de .luillet hors de Tahiti.
bon début, il faut souhaiter-aux E.U.
collaboration
grand développement en
leurs i'c-vers. Ilravo !
avec
tout le scoutisme
un
tahitien.
avaient été jetés vivants et
Farijeiit.
üilen et
Un {'• nnmerç-ant
honorable et croj'ant
Mais au fur et à
qu’il gagnait de l’argent, sa foi
devenait de ])lus’en plus tiède.
Un c'icr ami vint un jour le voir et
posa devant lui une grande feuille blan¬
che sur laquelle était écrit un seul mot.
Veux-tu lire ce mot? demande l’ami
au commerçant ”. Naturellement, répon¬
dit le dernier et il lisait: DIEU.
L’ami mil une pièce d’argent sur le nom
de Dieu et demanda à son ami : “ Peuxtu encore lire ce qui est écrit?”
Non, puisque tu as recouvert avec
l’argent le nom de Dieu, lui répondit le
lit de bonnes alt'aires.
mesure
“
commerçant.
L’est ainsi
que
Dieu, dit l’ami
au
“
que
ton argent te cache
commerçant, parce
tu es devenu riche, tu ne vois plus
Dieu ”.
sera
Pendant la tournée de collecte aux Iles
Sous-le-Vent,
à Haapu
une
belle et spa¬
inaugurée
( liuahiim ).
A Fetuna (Piaiatea)
et à Patio (Tahaa)
posées les pi’emières pierres de
Teiujjles qui seront édifiés en dur. Le
qui porte à neuf le nombre de temples
en consti'ucli'on aux lies Sous-le-Veiit.
fuj'ent
Une nouvelle Paroisse à Papeete:
La troisième communauté protestante
vient d’être créée à Taunoa oîi un culte
désormais lieu tous les dimanches, dans
tendant la
“Nazareth”, en at¬
construction
d’un
nouveau
temple.
L’est en 1922 que le D‘' Lassiau (père)
faisait la première expérience de scoutis¬
me à Tahiti. Lelte tentative, sans lende¬
main il est vrai, n’en honore pas moins
son auteur à une époque où le scoutisme
n’ayait..pas encore, conquis l’opiuion .piiblïiiue.
• '
Du point de vue qui intéresse cette chro¬
nique, J C te nous que c’est en 1932 que M*'
Ai'iège, instituteur-missionnaii’e protes¬
tant fonda la première Iroiqie E. ü. (Eclaireiii’s Unionistes). Lette Loupe, une fois
soit fondateur parti, ne résista pas à la
.
crise des cjidres, d’autant ])lus qu’aucuiie
tradition scoute tahitienne ne pouvait la
soutenii’.
Depuis, Eclaü'eurs de France (E.D.F.,
neuti'es) et Scoutes ne France (S.D.F.
catholic[ues) ont fondé des unités à Pa¬
peete ([ui se sont maiirlenucs avec persévérence.
En 1953, les E.U. réaparaissent. Depuis
Lou¬
11 ans) et (Eclaireurs de
II à K) ans);
ainsi pour la jji'emièi'e fois
ù Tahiti, en
Avril 1954, un feu de camp
générjü réunissait les trois
îicoutes, à la joie de tous.
Mai,
la maison de groupe
Nouvelles Scoutes.
veteaux ide 7 à
en
cieuse maison paroissiale a été
a
I an et demi, ils ont fondé 2 unités.
terminé.
fédéj-alions
^
'
brisé les têtes des petits enfants sur '
chers sous les yeux de leurs mères,
très furent embrochés par 2 ou 3,1
transpercée au niveau des oreille.sf.
piL ( L.>
pour lancer à la mer les grandes
de guerre par-dessus la barre de
lieu des troncs de bananiers hal
au
Inaugurations^ poses de premières
pierres:
Une petite maison • de gi-onpe “ BenÈzera” a été inauguré à Taravao le jour
de Pâques. A cette occasion fut évoqué
le souvenir de nos amis MM. Edmond
Viénot et Yanhastolaër (père) qui avaient
toujours désiré voir cette maison achevée.
Un bâtiment en dur est prévu pour plus
tard dès que le nouveau temple d’Afaahiti
liui'lantd’hi
dans l’immense four de cannibales. 0(,
employé comme rouleau lc< jî
femmes ”,
Impi-essiomré par une méditatiojj*;
sa’îa 44/15-17 ;.... il brûle au feu la
de son bois, et avec celte moitié il p/
•etj) i
sa viande, il la fait rôtir et se rassasipi':
,,
on avait
vivants d’hommes et de
du reste du bois il fait un dieu,
il l’adore et se prostei'ue, il la
Délivre moi car tu es mon
soiiyf*’^';
prij'',/”,^®^
^
dieu,
qui lui révéla la stu]ndité de l’adoPWi
des images taillées. Rongomatane
un
autre homme.
Le zèle et la puisJu’|^0(
qu’il avait déj.iloyés au services {Ista/l'o
dieux, il les consacrait à servir le vra|tni|{a
Son descendant continue les
tixi^a q--
chrétiennes de son ancêtre et les d^ j
^
qu’il a prononcé, au cours des diff® , ^
réceptions organisées en son ho® J,
ont laissé une forte impression.
? f/
A la veille du départ le pasteurKl^^ *
célébra un culte dans la langue
implorant fei bénédiction céleste
hôtes et l’Eglise sœur des Iles Loci"Méi IV
t^u
Dernières nouvelles :
Par le “ Lalédonien ” du 10 jiii
îhdbar
arrivés 2 nouveaux membres de riol
Le
roi Rongomatane.
sion. M*’“ Juliette Hug, infirmière, q
placera à OrofaraSœur Marcelle
Après avoir eu le plaisir de recevoir la re qui nous quittera en Juillet ap' S ^
reine Kararo de Mauke, (Iles LoolD la Pa¬
long et fidèle service auprès des nip
roisse de.Papeete, et en particnlierle Grou¬ M",'^
Elisal^etji Mast remplapera hl ; .
pe" dé Patntoa-tVriginaire des Ilè;i Lodk,
quemenf
îtf"“ Bégui^f,' Directfîce déP ^
a eu la joie d’accueillir le roi Ronganiades Filles, qui rentrera en congé f.
^
tane, venu visiter ses compatriotes. 11 était
de l’année.
accompagné par deux conseillers. Arrivés
L’Eridan du 5 juin nous a ameijp^U I
par l’Oiseau des Iles, nos hôtes sympa¬
sieurs hôtes. M™’’ Lharleniagne, épd^Lr ^
thiques sont partis en avion le 28 mai.
^
Le roi est âgé de 72 ans. L’est un pur Directeur de la grande station
Maori d’une belle prestance et doué d’un naire de Do-Néva (Houailou) et (A“P®®langage poétique et prenant. Fidèle Lhj’é- 1er auprès des Eglises
tien et Diaci’e ainsi que ses deux conseil¬ tre collègue est accompagnée de
’
lers, il est le digne descendant . du roi fants et 2 Lhefs Eclairenrs qui se
™
Rongomatane, maître des Iles Atiu, Mauke en France pour unë formation scoup^
'et Mitiaro, qui accepta l’Evangile au mo¬
jà en décembre 1953 nous avions
ment où le missionnaire John Williams
de prendre contact avec leur camp^
et ses Evangélistes raiatéens abprdèrent
le Lhef Wakolo qui a été le prenir.^®^’^'^®
ses îles sur le “Matamua’’ en 1823.
éclaireurs indigène envoyé en Fraop.
L’Evangéliste Papéiha a connu l’ancêtre
se prépare à assumer des respons^-^P ®
de noli-e hôte comme un cruel despote qui
plus étendues dans le mouvemenfP' i
semait la leri'èur partout où il sè rendait.
n
Quehpues temps avant sa conversion il avait reurs Unionistes de la Nlle Lalédf '
Lalédonieni:^
commis des atrocités à Mitiaro. “Des hom¬
et des femmes, pieds et inains liés.
mes
Impx'imerie Elie F. Juventin — 'yorpte
■
\
'
Fait partie de Vea Porotetani 1954