EPM_Vea Porotetani_195404.pdf
- extracted text
-
54 O
résent
TE
Matahiti
—
EPERERA 1954
HIHI 4.
arene
EA
POROTETANI
TTé-RA.
TO TATOU
la ])(
■
aï© 27/29 :((...
M. P reiss, Direciciir-Gérrnf.
ai ià Jesu i roto i te rima
Aeiî
la ora ma, e te Arii
te
O
Ati-Iuda
e
!
»
E ere anei- teie i te peu tumu no te tahi
Ue parau no to tatou Arii, tei tupu
1.
pae, e tae roa mai i to tatou tau ? Oia hoi
to te tahi mau taata mana faaruèraa i te
feia maitatai no to-raton taiâ i te faahepo-
ioh to tatou iteraa’tu i ta’iia parau.
de
aipotau ra, te vai noa ra to tatou
ius((iienüa i roto i te pô aruirni, mai te
de Pa(| i
jte hui-arii etene eifaatere fenua.
/es
a
^
ou te
,
E
tatou e hio nei, e parau
noa te nunaa
i te taime
poto. E
mea ohie roa to raton
atn i te feia reo rahi
faatupu
^\iiiJiia to tatou Arii i mua i na pu-'
bi
’ique
g
mea
i rave. E mea taui
îdechi.^t^^ i te mau haavaraa no teie nei
re. Le
|4L!te hoê taata hara rahi.
et luit
te feia iino ?
aroha rahi to Jesu tuuraahia i
mua i te nunaà. Aita raton i ite i ta raton
.
WentupT^iLi ïa. Oia hoi to’na tuuraahia
.
no
3. I mua i ie minaa :
mai, i ite ai tatatou Arii mau, oia hoi JESU.
évocB^^’^'^
t
raa
te Evanelia. i tae
mi : ■
te nunaa,
no
mai te horoi i to’na rima, e ma te faauta
atn i te hara i nia ia vetahi-è ra.
maha : oia hoi :
iipeeraa
peapea, e te
i te mau reo haa-
vare
ohie noa te nunaa
varej
noa’tu te rahi no te haavare.
^
esclavf^ jtuuhia i mua i te hui-mana Ati-
A hio i teie nunaa Ati-Iuda aroha rahi
tei faahosana ia, lesu e 2 mahana i mahe-
e.
mo
( •
nime
bellesi
fa tuuhia i mua i te
vous
nunaa
teie reo liae : a
•
leur !
Te vai nei â teie hum e tae roa
teie tau. Aita te rahiraa taata i
Ati-
ruri i te mea tià e te
mea
hômplies -
tià-ore^Qj^jj^g jgg
pouri noa nei raton i te mau Sjtes depuis
|a ftuuhia i mua i te mau faehau...
ma
biona tatou i te buru no to’na
is
tei pee noa i
e
faasatauro, a faasatauro :
jtuuhia i mua i te hui-mana Ati-
r -ourvu
aenei
te faarue i te mau aratai ra vie sa fidé-
faèhc^''^ mémoire du
E mea aroha ram atoi-iiaédiction.
4. / mua i te
varaabia.
T-,
mcij
(Irai ataa i te Hui-Mana Ati-Judd:
là. » tae i te hora e mana’i te mana no
mau
U
1
■
.
^
sont nos
«
hia i roto i te rima
Z des
0 vai teie teia / ü t,
1t ; “Je vous ai aimes,
hia no te nxau ohipa ta,
„
uo
.
de
(’|ri* Haruhia’tura Jesu i te pô, i roto
,
ba| Getesemane, arataihia’tura i mua
'ommtJiuà-Rahi e te Sunederi, oia hoi te
.‘aa
teitei
,
1
haavare i te taata mai-
morohi ta ratou
mau-ohipa mai-
douxF^ tupu noa nei te faainoraa i te
c’est cMpa faaora.
;
0ua i te Hui-Mana Ati-Roma :
—
Tal®
.
.
.
raa 1 te hei
roa’tu ta ratou tare e tià
itua e ia taparahi noa ia
Jesu, tuu
..lais on
.
„
arearea
noa
no te mea
atura te Haavaraa Ati-Juda ia Jesu i mua
i te aro
e
no
te Tavana-Rahi Roma.
faautua i te
Na’na
e
e
taata
taparahi
.
,
ton a tue I
,
.
„
^
aix !
tau?^ toujours :
aita ratou i ha'ous l’avons vu !
maitatai...
Tae
roa
mai i teie tau,
opuaraa ino i te mau taata' Lui ne mouf-
utua-pohe.
0 vai teie Haava? E taata rqo-ino, aau
etaeta
mea
ratou i
.
,
raP®;;'”".™',
taratara, te;
raraa, tutufaraa huare,
tauturu i te Hau. Aita râ ratou
itretenfe,"^®L e tae roa mai i teie tau?
^
«
te haamauiuiraa la II
Aita ratou i ite i la
e^d’H^^ ®nei teie i te peu tumu ta tatou
^
.
.
|ÿe peu paripari-haavare, no te raI ratou pio, te feii e te hae, ei rarier,
ui^ohe ai te Arii Parau-Tià e te mâ.
amour,
,
,
a est plus qu un cher
.
u|na teie mau Haava? E feiàfaamoo, faahua parau-tià, faahua here-
l
.
,
J^.^^’ita.
parP^ ^
,.
.
ïa, e te faaino, te hari
T-T
lus grand des ProNo reira aita roa to r
°
no
:.a
,
T,
,
mon
..
taata. la ratou ohipa ti
Ati-Juda. Eaha ta ratou
ei^i^ -pgjg . -g ]y[gsja haavare, e arii
esus).|j^-y^ e faainaina Atiia teie Jesu
,
ua
,
U a
rvice I.
.h,, tans
haapii-maitaihia j
,
e
...
.
noa
i te
mau
Ati-Juda. Noa’tu to’na huru, ua ite papu
Pilato e aita roa ta Jesu e hara.
Teie râ, ua taia te aau no teie Tavana-
te pouri
ei mauhaa na ratou
upootià’i
opuaraa iino.
raa
ia vetahi ê, e
^
B.
—
Ua nabea to tatou
: c’est
^Li séjour
doigt j’ai
amour
Rahi, Mono i te Hau Roma tuiroô, i mua
i te mau faaheporaa no te hui-mana e te
i teie
hui-faaroo Ati-Juda. No reira oia i pupu
hoi te faufaa ia faarahi i te paraii AeJ-
mau
taata tei haava ia’n versées,
üa faaoromai
noa ma
te mâmii.avert...
POROTETANl
VEA
poiiri, e i mi;a ia
Pilalo aau pariiparu e te taiâ nca?
“Te Matamua” i te matahiti 1823, ei faa
1^ niaiPa noa te tainie, aita e faiifaa. Ua
oti ta ratou parau.
tei vaiho-haere-hia
i te fcia aaii hae, e te
l'a laaoroniai te Fatii
lolm è Ilia
no
teie maii ali, e to’na polie,
na
la j)olie maii oia e tia’i.
tJa l'aaite oia ia Pilato
e niaiia
ia
rave mai ia
roahia niai
to’na ite, e ua
te rai
no
e :
aita
roa
to’na
lesu, ahiri aita i liomai. No reira ua tià
taraniaite mata marù, te mata tura, e te
faaoromai, i te mauiui.
aau
(i.
~
aita
Haava noa’i ratou ia lesu ra,
roa
iho ta
ratou i haroarOa e,
lesu
o
ratou
haava nei...
e
Na rotoi to ratoufaautuaraa ia lesuhara-
ei
ore,
taata hara, te faautua nei ratou
ia ratou iho. E
ere
tcra motu.
mau
ratou te
mau
Haava,
Haapii-Evanelia Tahiti
e
te maramarama
ra, e
e
mau
parau
faaravairaa
e
ta ratou i faasatauro. Te utua ta ratou
vahi no
te Ture-Haapaoraa ei haapapuraa i te mau
Area râ .lesu, aita roa Oia i mau i roto
i fe rima no te polie e no Hade. — Te
hoi mai â Oia ei Haava
haava i tei polie e tei ora.
No reira, eiaha tatou ia riro ei taata
maî'f maa e te feruri-ore, na roto i to tatou
e
apee lîuaroraa i te ino ma te haamauiui
ia lesu. R polie tatou i te reira peu.
A
tatarhhapa râ, ia riro to lesu poheraa
tatoii,
no
ua
^to’na Jiafaahouraa, ei Ora no
tatou. Halelbûa.
Eita
atura te
I te taperaa mahana ua haapa‘‘
HEREMONA te hoe muraa
hmonaif ^
mau
e
,.
te mau Tiiahine no Papeete. Ua antL
metua ta
la
no te
ore te
e
rahi o te
“
Ua tae mai ratoii mai te hitiaa o te râ e
te tooa o te râ mai tp apatoerau e apatoa ”,
te parau rahi ïa t ci tupu i roto i
i to tatou Rururaa
o
ra
to
M aareva,
no
te iiolio
e
no
te
Ua faaau-atoà-hia te Parabole no te tavi-
tihia
e
te
te Oroa Euphari i taua pô Sahati
haamaiiaoraa i tei ore i amui
tano
vaj-atea-raa e te maniairlaitai no te mau ohipa
lâJravairaa i te toroa e
ohipa i mua, e
te talairaa i te mau ohipa hapehape tei
tei ferurihia ei
no
te feruriraa i |e mau
mairi i mûri.
Ua
oaoa
roi# te mau orometua i to ra¬
tou l'arerei-fayiou-raa te
tahi i te tahi, e
jfte mau orometua tei maoro
„to ratou taaMè-raa i te mau motu atea.
ua
oaoa
I te
roa
onijaraa
te
])utuputuraa, ua
l'aaroo-l'a.‘^ou-hia le reo faaitoiloraa no
Tihoni Wiliamu, na roto i te hoè ralahpafiti ta’na i papai i nia i te pahi iti :
I
no
rafeojnet
mai.^f^an]
pohe, e aore ra 110 te tahi ata no I
poipoi aè, i te Montre, il farii
tumu. la
ra-haere ai te
mau
orometua ma
tejahonc
rahi. Na te Atua e faahptu i te mau >0“^ fa
tei faaineinehia na roto 1 teie rururail^h^ P
laa.
I te tahi taperaa mahana ua tae roa mai
te Mono-Tavana-Rahi
Jturi at
Na Rebeka Uraore a Irea, oia hoi ià‘u
taata v., taua
jiti. Ti
poroiraa ra.
Ti*aa-ê-i
Rururaa orometH^P^®^
E 2 lata ta’ng^i papai, hoê na te
Rahi e hoè
na
te
Auvaha, e
taua lata aroha rahi o tei faaite mai i
Tavana-Oire, Poroi, no te farerei i te
haamaitairaa i te Atua no te maitai
Ei pahonoraa no teie nei
farereiraa ua faaite te Mono-Tavana-Rahi
i ite na roto i te maororaa o te tau i
nohoraa i Orofara,
i to’na tiàturi-papu-raa
nei.
te
e
Te hoè poroiraa aroh^.inaii e
varo no te mau hiniene e te mau jiehe tei
himenehia i te taime no te rururaa.
ua
îo-|Nei
pipi orometua i mua i
matahiapo.
HtÉREMONA ei vahi ru-
nia-ore;
,
Ua faaotihia teie nei rururaa 11111 fàhii
mau
mau
,,,
4al
X
X
,
i fe ol
Te vai noa liei â i roto i te taria te varo-
rüraa. No to’na
.
rahi tei hau-
arearea
amui i HBRSMONA, no na niahana e ono.
Ua tano ihoâ
“
mea ua
Ui-api (Eclaireurs) e rahi atu â.
to ratou
^
E. Aliiine tei riro atoa ei faatere
mau
doni, Niu-Heberida, no Paiâs, te mau ohipa
ni ino i te hautiraa
pahono ma te haamauruuni atoa
.
ohipa, ua vaihohia te hoê
faito i te oaoa rahi
orometaa-|mai
tahi mau orometua e vai nei a, mi'
mana‘o ia teimaha roa,
hohoà tei neneihiaei mataitairaa, no Kale-
te aau
Ua tae mai 47 oroinetua no te mau hiotu
mai maori
Aita
i to raua;
mau
te tau no to ratou apiraa.
taime rii ei faaanaaiiataeraa i te niana‘o.
Tairurura£.vorometua 1954
i faatere
fanau i muriaè i to raua tau. Na Tf
faaite ia ratou.
mau
raua
arolia’toa oia i te
ua
ohipa rahirâ tei oti ia ratou. Na te Veà-
Orometua
pdi U
tp te IMission i taua oroa iti ra. UaL
M"’'= Moreau i to’na aroha i te ma|
nehenehe ia
mair inoa’tu ai ïa te tahi pae aau,
a
.
ô e Ci
taraoa monamona pupuhm
I
amuraa
roto i te Vea,
hia,
orometua i te hoè
mau
faohi faatau aroha ia ratou.
haapoto-noa-hia i
te mau parau atoà tei haaputuputuhia i na Mahana e ono, ei feruri¬
raa 110 te mau tau e vai nei. E ohipa rahi
roa ta te mau Papai-Parau i te haruharu
mai i te rahiraa o te mau paraîi i feruri¬
e
Jiiâ
matahiapo no ürofara, i farii mai.ieheka
api e i te mau Apooraa Faa-
feruri-atoà-hia te
ia
paato^ to i
riguïa F
farepure. Na Rebeca ( Ariitaata v:-a rjeva
faa tereraa.
ia i iiià iho i to ratou upoo.
nui,
tere, e
Sahati ua tae
tino rahi orometua e farerei i te nui Ariit
ei haapaariraa i te
mau ravea
te ahiahi
i ORÜFARA. Ua tupu te fariiraa i
Ua feruri-
e
e e
I
piiraa Sahati e tae roa’tu i te mau Haapii
Te faaafaroraa i te tereraa
no le mau pureraa, ia au ratou i te huru
no te mau Ekalesia malahiapo, no te mea
uariro atoà te Ekalesia Tahiti ei matahiapo
atoà-hiate
Aratai (Hehera
orometua ei aratai no te nunaa.
taata paari.. .
lesu rate Haava Ralii, ta ratou i faaino
nei Oia...
parau no te mau
n
>
iij *
te mau aratai no te mau orometua e
te faahohonuraa
te Ekalesia i Patitifa nei... ;
teie rahiraa oroiil à, e
Na Preiss Pni, te a‘oraa i nia
te mau Haapiiraa Faaroo, mai te mau Haa
no
ra
farepurtfino o
ohipa mai te liiio te
putuputu ai i te vahi hoê.
iho i te Ekalesia Tahiti i te tau hopeà nei
o
ora
huru, a tahi
tei ferurihia e
mau Ekalesia
i faauta i nia iho ia .lesu ra, ua hoi mai
tahi ra ïa tupuraa
Te huru no to te Misioiiare ti'araa i pihai
; Te
ioraa.
tei| td’na
orometua rahi i roto t te
tei mono
tei riro ei feruriraa aano e te hohoiiu rahi
...
hanahaiiy Jjj
rahi to te Paroika i te hioraa i
mutaa-iho
orometua Tahiti no
mau
orometua, ma te
mau
mai HEREMONA atu i SILOAMA.
te faahiahia, no
te mau orometua i teie nei tau,
ite
te
i tera motu e
ana
Ua tano roa taua lata_ tahito
Teie te hoè
lesu i mua i tearo o temau pupu taa-
noa
itoitoraa i te
Ite Sahati, 21 noFepuare, ua haeiij.y
e
to’na
mau orometua.
i te
niana no ,te
tino-orometua, ei tautururaa i te FaatereHau na roto i te faaitoiloraa i te nunaa,
ia faaorehia le mau amahaamaharaa eia
lahoô te fenua i te rave puai i te ohipa e
hotu ai te„ fenua, riro atu ai ci fenua faufaa. Eiaha ratou ia taiâ ia Uauirâ mai i te
Hau ia ite ratou i te tahi mau hapehape.
a
40 matahiti ijtae i
Peret
Na roto i iiaEpitetole e piti ua
ruuru oia
haa^nâ ir
i te feia atoà tei tauturu i
tojj[i|jj
fara :teniautuati, temau taote,temaL^-ju
e
tae noa’tu ia Toiij' tei imi atoà i ter
ravea ei faaoaoaraa ia
ratou, e te maibiri|iu
metua tei haere pinepine mai haamaliuÿia i
liana
e
e
faàitoito ia ratou. Ua haaihi,
e
VEA
îhaei'Éj.y oia i te Haute) faaamu e tei faa)ahanij,-|a ratou, e tei liaamaitai i te mau tare
POROTETANI
.MA. lîoraa.
Ua taa-ê outou te tahi i te tahi na roto
i te huru-ê-raa o te reo e te atea no te
nohoraa. Ua l'h’o te mau nunaa rau ei
teij to’na tere i Orofara, ua haamauruuru
’epurtfino orometua ia Rebeka o tei l’iro ei
mau Paroika :
hoè orometua, diakono,
hoè tavaua, e na ratou e faatere. Aita e
iluo te Fatu i Orofara mai te matamua
oroi'i % e tae noa’tii i te hopeà nei.
\ IH: mataliiti to’na paari i tae mai ai
;il i lOrofara. Ite 15 o to’na matahiti ua
11;
’
Apooraa-Diakono, o te Apooraa-Ekalesia
noa iho tei mono i te
Apooraa-D".
i
a
li te
oiaia Ariitaata,
Diakono faa)era
ymuri
ih'o.
Ehia
tamarii
ta raua i au^
lu,(ehia mai api tei tomo atu e ta Arii)o
jiiâ i farii e i tamalianahana. A pô
vi'a l’ÿiva aeiiei Ariitaata taue i to’na Fatu,
ata
mai.tel)eka iti râ, te riro nei â oia ei metua
hoè
faaroo aueue-ore e te here mau no
i
atou
iti i Orofara
nana
na.
laau'r'
maite â te Atua ia Rel)eka va^ '
|i totoiDu ia tatou nei ei liioraa neliemonac
!
t
f e ei tapao no to lesu maïui i roto
-
.
,
•
^
^PU“'‘l‘"pki’uparu
taata nei.
la anuL_...
.rj_ UaP*'^
te
mai
atoa i^to
i te Vea no Mati ua taio tatou i
latere*^^” no to na Auvaha taeraa i te putu-
^
‘
’
matahiti no te mau Tamarii-Haaia iTaliito no te Haapiiraa Porotetani
îo|SIeva.
aa na
)ati
i
tei
J
putuputu mai ra, ua riro
l'apometua, tavana, diakono, orometua
mai,|#|ainarii, tuati etc., ei feia marama;ahi
at^ no te amo i te nunaa.
dre,
i|: farii ratou ia maua ma te oaoa e
mateiahono
vau
mau
na
roto
i te
reo
farani,
|o‘R faaiteraa’tu ia ratou i te tuniu no-
urural^*^‘‘ tere, oia hoi te taatiraai na faa__jaa, e te tahoê maite-raa ia tatou
na
ji të ohipa faatupuraa parau i rotopu
'Oh^ pali etene i Niu-Heberida.
[iti. Teie na parau e piti ta‘u i faaite,
ih te faatereraa i Tahiti
romeir^^^^‘^^°’'^‘-
raamau
tau
ahiti il
parau
Tuhaa. E tairuru te mau orometua e te
auvaha Apooraa-D“ hoè e aore ra
Pni Tuhaa
toLt^-i Tahiti no taua tiaraa Peretiteni
temain^au Apooraa.
hohoa Paroika i ô matou
;e.mai|ïu|r)!i i:ei. I ô outou nei, ua rau te
aamal|ui]|ia rii (les Tribus), aita rea e taata
haalhi,
e
Pierre :
e
la
oti teië
mau
ruuru
te Pni
e
te fa’i hua
ma
e
23arau, ua
to te
res ?
est tranchée comme le fil par le
tisserand. Il nous a tant aidés...
mais nous pensions qu’il poli¬
rait délivrer Israël... Malheur !
Tout est fini.
Jean:
faarii mau-
e ;
eita
teie
MENECO : I te 13 e te 14 no Atete, ua
faaea maua i Meneco, i te aua haapiiraa
no te mau tamahine. I reira to‘u
haapii¬
raa
ia ratou i te oro i te maniota, ia roaa
mai te pia, e
pia
te tarairaa i te mahana i te
te ota maniota, ei maa. Te maua
e
nei i te
mau
matahiti atoa ta ratou
faaajju maniota tei nina^^î^i^piiiehia
e te
pape jjue. Ua haapiiatoa vau ia ratou
i te hamani i te
poé iita.
mau
■
Thomas: Certes,- Jean, mais’où sont nos
esjioirs, maintenant ?
11 nous disait ; “Je vous ai aimés.
Demeurez dans mon amour. ”
Jean:
Pierre :
.lacques: Il était le plus grand des Projihètes... mais on Ton a tué !
Jean:
Il disait : “ Je suis la vie. ”
Thomas: Jésus de Nazareth, ami des hom¬
Te vai atura...
mes,
Jean:
huru ravai rii i te tahi atu.
Alléluia !
C’en est fait : l’imijosteur se re¬
tombe
encore
trop helle pour lui ! La paix est
revenue
sur
Jérusalem. Il était
grand temps de faire taire cet
impudent ! Par la haute auto¬
rité du Sanhédrin. Dieu a j^arlé
et le méchant a été couvert de
honte...
repose en paix I
Après Pâques, et toujours:
Il est vivant, nous l’avons vu!
Au soir du Vendredi-Saint dans
le monde:
la
Son amour n’est plus qu’un cher
souvenir...
Pâques
froidit dans
a
lité à l’Eternel. La mémoire du
Juste est en bénédiction.
'
Pierre:
Caïjîhe :
sont accomplies:
lutté; il a ol)éi. Comme les
Pro])hètes et les Justes depuis
Abel, il a payé de sa vie sa fidé-
mau
l^arau e haapaehia. Te vai nei râ te taime
e imihia’i te mau ravea no te tahoèraa i
te mau vahi i taa-ê ai.
Les Ecritures
il
Apooraa ma te oaoa
mai
es^joir.
Il a dit, en inclinant sa tète san¬
glante ; “Tout est accomi^li
Qu’est-ce qui est accompli frè¬
Thomas: Sa vie est accomplie ; son œuvre
te Tomite Tamau.
putuputuraa matahiti o te A.R.
est
mort ! En Lui était tout notre
E putuputu te Tomite Tamau i te mau
taime e tupu ai te hoè mau parauTTiete
faufaa l'ahi tei ore e nehenehe ia tiai i te
nei maua e, te faatere nei te
f-P^i'etiteni i te nlaitihia ei uputa
la haaUya
te faaineineraa i te hoè mau
a
Jacques: Hélas, l’Oint de l’Eternel
piti taime i te matahiti hoè. O te Apooraa
Tuhaa ïa.
dans la
chambre haute :
ia
Peretiteni Maohi i ta outou mau
^
™^hju râ i Tahiti, aita ïa ma-
oà i tef ntea è te
Le même Vendredi soir,
haapao i te mau parau no te
Apooraa-Diakono no ta ratou iho
e
tae i tauatiaraa ra. Ua oti râ te mau
ru i
les idéalistes!
tei
mai
ijr
naitaiP^
Apooraa-Diakono,
Apoo¬
mau
noa
ïuri aè i to ratou Apooraa ua ani mai
ia hoi ia‘u i te huru no te mau faatereraa
^ te
mau
où hur¬
Royaume n’est par de ce monde. ”
Caïphe, la vie est l)ien dure pour
te vai nei te mau Apooraa-Tuhaa. E 6
e-tePni no te
Apooraa-Rahi, tei tauturuhia e te mau
l'oto i te “ Rapport ” iio Teliavaru, or. )
ij
Na
te
Il doit être beau de rêver d’un
monde meilleur, jilus vrai
lent toutes les propagandes. Lui,
il disait tranquillement : “ Mon
rahi te mau ohipa ta te diakono
i nia iho i to ratoii mau Amuiraa.
A taa’tu ai
..
que
rave
amo
généreux.
cette jjrovince fiévreuse
ra.
i te matahiti, peretitenihia
i Kâledoni mâ
rauaj
ironieteit®^')
)
Pilate:
Te vai nei te Apooraa-Rahi, e a muihoê mai i te mau auvaha no roto mai i te
mau Tuhaa na roto i te
putuputuraa hoè
[Tuàtiraa no te Yeà no Mati)
,
E
Lui... il est vrai
de fer, de doux rêveurs : ce sont
des réalistes qu’il nous faut, et
des actifs !
te hoè Apooraa-Diakono, e o te orome¬
iho te Peretiteni no taua
Apooraa
e
en
Caïphe: Point n’est besoin, en ce siècle
tua
paatopi to raua mata, a paruparu ai te tiuo,
^ te niii Ariitaata mâ i faaea i te taviuiraa i
aa i u'aiia Fatu e i te
taata-tupu.
mal
et humble, et
mau
pupu e rave rahi, e taua mau
amuiraa tataitahi ra, te faaterehia nei ïa
Paroika
réjîète que je n’ai trouyé
que c’était un rêveur : mais doux
lô matou râ,hoè Paroika, ua fatuliaalda
e
Je te
aucun
ïa i te
’
:a
Pilate:
Il est la résurrection et la vie.
Jacques : Celui qui croit en Lui ne mour¬
ra jamais I
Thomas: Oui, nous sommes sauvés: c’est
bien lui qui est revenu du séjour
des morts. De mou doigt j’ai
touché les signes de son amour
divin: ses mains transpersées,
et ses pieds, et son côté ouvert...,
(voir la suite page 4-3° colonneY
î
1
4
VEA
P0R0TET,AN1
soient
mauvaises, il en e.st cependant
ils -espèrent que lorsque
de bonnes;
Dieu les mettra tous dans Sa balance,
ces
dernières
On trouve
l’emporteront.
un
bon
nombre de per¬
qui se confient en leur christia¬
nisme comme étant d’assez bohne quàlité pour leur assurer le Ciel. D’autres
simplifient la question en remettant le
sonnes
Bi]{Tf: 5'
pour l’Evangile contenu dans la
Il est Témoin dans sa vie et ses parc"~
de son Dieu et de
ce
qu’on est pour Dieu et Jésus-Chrih
qui nous fait conna
le Salut.
(suite de la page S -
Il a été blessé et tué à
Pierre :
manière racheter son frère,
ni donner à Dieu
sa
rançon »,
C’est donc uhe fatale illusion que de
cause
au fond
la victime de toute notre in
nos
anéanties par ces seuls passages de la
Parole de Dieu ;
en aucune
5" colonne)
Pâques
Mais toutes ces pauvres sécurités sont
Ephésiens 2/8-9: « Vous êtes sauvés par
la grâce, par la foi... non pas sur le
principe des œuvres afin que personne
ne se glorifie. »
Psaume 49/7: « Un homme ne pourra
Sauveur.
fidèle à la Bible
soin de leurs âmes à des “ conducteurs
spirituels. ”
son
On n’est pas bon Protestant parceqii|
est contre les autres religions, mais
péchés : c’est
tice...
Mais
Jean:
1S(
O
mea
nel ai
nous
savons
mainteii,
^
que l’opposition et le péché
hommes n’ont pas
victoire sur le Calvaire.
rempor'.fï®
:
Pierre :
Mon Seigneur et mon
a vaincu le monde.
Dien;*^®
^
Il n’était ni un illusionné,
trompeur:
comme
Dieu
fa
conliiphi n;
notre vrai Sauveur:
; no :
nous a été enlevé; Ilnoijravea
des œu- Jacques: Il
été rendu et II est toujours jre ra
PAR SON ŒUVRE,
I vres de quelque nature que ce soit, c’est
sent !
pto i
une
prétention
absolument
condamnée
Eternellement vivant, mais <r
NON PAR LES TIENNES
Jean:
haap
par la Parole de Dieu.
me un agneau sacrifié,. IL iii
.
cède perpétuellement pouimr P
Vous êtes sauvés par la grâce, par
Gai. 2/16 ; « L’homme n’est pas justifié
la foi. ” Nous avons la Vie Eternelle si
Sa main transpercée, étèn
sur les principes des œuvres de loi, ni au¬
Pierre ;
^
nous nous repentons sincèrement de nos
trement (pie par la foi en Jésus Christ. »
chaque jour, nous sauve dj
colère du Dieu juste et saint taho
péchés et que nous croyons que Jésus
Je fais de mon mieux ” “ Dieu me le
Thomas: Nous sommes toujours ài I o^ol
rendra ”... voilà ce qu’on entend souvent Christ a accompli fœuvre de notre salut
viennent la vie et la na.ortiiuîiaE
le
Vendredi-Saint.
.dire aux personnes à qui l’on parle du
joie
et la peine, la haine'el»
salut de leur âme. C’est la pensée natu¬
Crois au Seigneur Jésus, et tu seras
mour, le Bon Berger
relle de nos cœurs orgueilleux : mériter, sauvé. "Actes 16/31. Nous devons accom¬
Pierre :
Jusqu’à la fin du monde, ïEj
^
acheter le salut, mais pas le recevoir
plir les bonnes œuvres parce que nous
vivra sua la terre, et les fol
comme un pauvre mendiant.
avons été sauvés par Jésus, par reconnais¬
raü
du Sépulcre ne pourront,
Beaucoup croient que, bien que plu¬ sance, et non pour acheter le salut, et mé¬
contre elle.
faaaui
riter les bienfaits de Dieu.
sieurs de leurs actions, paroles ou pensées
L’Eglise: Craindrai-je encore? II vit|t (fl ^
mais. Celui que j’adore, lepîllravit
de paix !
tàtoi
dent encore et qu’ils posséderont peut...Je suisi un bon profestant...
farreêtre pas toujours.
iaati P
Nouvelles Diverses
Un Protestant, c’est un croyant pour
]
Il nous arrive parfois d’entendre des
iraa n
^raisonnements de ce genre : M"" le Pasteur, qui le Temple est le Sanctuaire dans le¬
Nos amis, le pasteur et M™“ Jacol itè p
je ne vais jamais au Temple, mais soyez quel il retrouve ses frères pour adorer
partis par le “ Calédonien ” pour un cin jjj jc
Dieu et entendre Sa voix.
j^ssuré que je suis un bon Protestant,
bien mérité.
;
Si vous n’avez jamais, ou très rarement,
n
Qu’ils sont nombreux, ces bons ProtesDes nouveaux officiers d’Académiel
t(tants qui veulent bien défendre leur reli- le temps de faire cela, alors vous n’êtes viennent d’être nommés, nous reM’
les noms de M'="‘= Anna Gilbert, qui
’
ngion contre les autres, les Catholiques pas protestant.
Vous n’êtes pas protestant si vous ne
leRomains, Adventistes, Mormons, etc...,
pendant longtemps institutrice à Paprl^^ ^
ipniais qui oublient le chemin de la Maison lisez pas et ne méditez jamais la Bible, et Raiatea ; de M'’ Kissang institutei ^hiul:
;de Dieu, et qui n’ouvrent jamais la Bible car le Protestantisme est l’Eglise de la l’Ecole des garçons, et de M'' le Paé
Rey-Lescùre Vice-Président de la Stéljja pj
Parole de Dieu.
tbehez eux.
Etudes Océaniennes.
1, e \tai
ué Ils seraient certainement capables de
Vous n’êtes plus bon protestant si vous
Le pasteur Tunui d’Avera a eu la mé^
,to défendre la liberté de leur culte et la li¬ avez contracté un mariage en dehors de
le du mérite Agricole.
berté de lire la Bible, liberté qui esf aul’Eglise de la Parole, et si vous confiez à
Nos félicitations à tous nos nouvr^
fiifjourd’hui encore refusée à beaucoup de d’autres l’éducation de vos enfants...
décorés.
f
Un bon Protestant, c’est un croyant qui
J fapu
litprotestants, mais ils ne sont pas capables
Tali^o jLe
Imprimerie Elie F. Juventin
profiter de cette liberté qu’ils possè¬ témoigne pour Dieu, pour Jésus-Christ,
ia-pah
:
se
confier, pour être sauvé, à
„
“
“
“
,..
.
—
—
lia
te
Fait partie de Vea Porotetani 1954