EPM_Vea Porotetani_195404.pdf
- Texte
-
54
résent
O
Matahiti
TE
—
EPERERA 1954
HIHI 4.
arene
EA
POROTETANI
TTé-RA.
■
TO TATOU
la ])(
aï©
27/29
:((...
la
Ue
1.
ai ià Jesu i roto i te rima
Aeiî
Ati-Iuda
te
e
!
»
E
to tatou Arii, tei tupu
parau no
ioh to tatou iteraa’tu i ta’iia parau.
aipotau ra, te vai noa ra to tatou
ius((iienüa i roto i te pô aruirni, mai te
de Pa(| i
jte hui-arii etene eifaatere fenua.
te Evanelia. i tae
a
^
ou
te mi :
tatou Arii
mau,
■
,
raa
E
.
re.
’ique
^\iiiJiia to
bi
et luit
.
mau
haavaraa
i
tatou Arii i
maha
g
:
esclavf^ jtuuhia i
e.
(
nime
bellesi
oia hoi
mua
i
i te hui-mana Ati-
fa tuuhia i
vous
is
mua
i te
Ati-
nunaa
ruri i te
|a ftuuhia
i mua i te
mau
biona tatou i te buru
varaabia.
4. /
T-,
E
mcij
des (’|ri* Haruhia’tura Jesu i te
pô, i roto
de ba|
Getesemane, arataihia’tura i
hia
e
te
Sunederi, oia hoi
e
Ati-Juda. Eaha ta ratou
haavare i te taata mai-
morohi ta ratou
douxF^ tupu noa nei
c’est cMpa faaora.
mau-ohipa maite faainoraa i te
0ua i te Hui-Mana Ati-Roma
—
Tal®
itua
e
ia
■
1-
,
te nxau
:
roa’tu ta ratou tare e tià
taparahi noa ia Jesu, tuu
^
uo
t
.
.
,.
.
ohipa ti
a
vous ai aimes,
„
mon
..
T,
du
...
“Je
;
,
,
fidé-
sa
sont nos
.
ohipa ta,
.h,, tans
haapii-maitaihia j
no
jgg
depuis
.
ram
.
.
te haamauiuiraa
.
la
Aita ratou i ite i la
teie i te peu tumu ta tatou
itretenfe,"^®L e tae roa mai i teie tau?
;
1
raa 1
te hei
raraa,
amour,
,
,
est plus qu un cher
^
^
.
„
«
atura te Haavaraa Ati-Juda ia Jesu i
i te
e
aro
no
te Tavana-Rahi Roma.
faautua i te
mua
e
e
taata
taparahi
noa
mea
ratou i
.
ton
,
,
.
,
tue I
a
.
„
raP®;;'”".™',
^
aix !
tau?^ toujours
:
aita ratou i ha'ous l’avons vu !
maitatai...
Tae
roa
mai i teie tau,
ino i te mau taata' Lui ne moufpouri ei mauhaa na ratou
raa ia vetahi ê, e
upootià’i
: c’est
opuaraa iino.
^Li séjour
doigt j’ai
opuaraa
0 vai teie Haava? E taata rqo-ino,
etaeta
mea
Na’na
utua-pohe.
te
..lais on
II
taratara, te;
tutufaraa huare,
arearea
no
noa
i te
aau
mau
Ati-Juda. Noa’tu to’na huru, ua ite papu
Pilato e aita roa ta Jesu e hara.
Teie râ, ua taia te aau no teie Tavana-
Rahi, Mono i te Hau Roma tuiroô, i
i te mau faaheporaa no te hui-mana
mua
e
te
hui-faaroo Ati-Juda. No reira oia i pupu
te
^
B.
—
i teie
!
hômplies -
faèhc^''^ mémoire
-iiaédiction.
atoi
mau
teie teia / ü t,
,
1
.
e^d’H^^ ®nei
leur
roa
tià-ore^Qj^jj^g
.
tauturu i te Hau. Aita râ ratou
l
mea
: a
.
u|na teie mau Haava? E feiàfaamoo, faahua parau-tià, faahua here-
parP^ ^
te
liae
reo
•
,
J^.^^’ita.
|ÿe peu paripari-haavare, no te raI ratou pio, te feii e te hae, ei rarier,
ui^ohe ai te Arii Parau-Tià e te mâ.
i teie
:
ïa, e te faaino, te hari
T-T
lus grand des ProNo reira aita roa to r
°
no
:.a
U
taata. la ratou
ei^i^ -pgjg . -g ]y[gsja haavare, e arii
esus).|j^-y^ e faainaina Atiia teie Jesu
,
vai
ua
,
te
U a
rvice I.
i te
aroha
,
mua
teitei
mua
mea
0
no
Z
.‘aa
e
hia i roto i te rima
«
'ommtJiuà-Rahi
2 mahana i mahe-
e
noa nei raton i te mau Sjtes
te faarue i te mau aratai ra vie
ma
to’na
(Irai ataa i te Hui-Mana Ati-Judd:
là. » tae i te hora e mana’i te mana
tià
mea
^
pouri
faehau...
no
lesu
Te vai nei â teie hum e tae
teie tau. Aita te rahiraa taata i
r -ourvu
te haavare.
faasatauro
a
peapea, e te
haa-
mau reo
Ati-Iuda aroha rahi
tei pee noa
e
faasatauro,
i te hui-mana Ati-
i te
no
nunaa
tei faahosana ia,
aenei
faatupu
nunaa
noa’tu te rahi
A hio i teie
mo
mua
te
noa
i te taime
nunaa
to raton iipeeraa
roa
rahi
reo
te
noa
ohie
mea
ohie
varej
•
jtuuhia i
taui
mea
atn i te feia
pu-'
na
E
rave.
:
minaa :
aroha rahi to Jesu tuuraahia i
i te nunaà. Aita raton i ite i ta raton
vare
mua
i ie
mua
poto. E
teie nei
no
|4L!te hoê taata hara rahi.
Le
te tahi
no
mea
mua
tatou e hio nei, e parau
WentupT^iLi ïa. Oia hoi to’na tuuraahia
îdechi.^t^^ i te
tumu
te feia iino ?
no
3. I
mai, i ite ai taoia hoi JESU.
évocB^^’^'^
t
anei- teie i te peu
ere
pae, e tae roa mai i to tatou tau ? Oia hoi
to te tahi mau taata mana faaruèraa i te
feia maitatai no to-raton taiâ i te faahepo-
de
/es
te nunaa,
no
mai te horoi i to’na rima, e ma te faauta
atn i te hara i nia ia vetahi-è ra.
te Arii
ora ma, e
O
M. P reiss, Direciciir-Gérrnf.
Ua nabea to tatou
amour
taata tei haava ia’n versées,
üa faaoromai noa ma te mâmii.avert...
mau
hoi te faufaa ia faarahi i te paraii AeJ-
POROTETANl
VEA
i te fcia
Pilalo
hae,
aaii
aau
te poiiri, e i mi;a ia
e
te taiâ nca?
pariiparu e
1^ niaiPa
te
noa
tainie, aita
oti ta ratou parau.
l'a laaoroniai te Fatii
lolm è Ilia
la
teie
na
maii oia e tia’i.
tJa l'aaite oia ia Pilato
faiifaa. Ua
to’na ite,
no
maii
e
ali,
e
e ua
to’na polie,
e niaiia
ia
rave
roahia niai
lesu i
noa
to’na
roa
mai ia
lesu, ahiri aita i lio-
te rai
mai. No reira
no
i tearo
mua
o
ua
temau pupu
tià
taa-
faaoromai, i te mauiui.
(i.
~
aita
Haava noa’i ratou ia lesu ra,
roa
iho ta
ratou i haroarOa e,
lesu
ratou
o
haava nei...
e
Na rotoi to ratoufaautuaraa ia lesuhara-
ei
ore,
taata hara, te faautua nei ratou
ia ratou iho. E
ere
ratou te
mau
Haava,
lesu rate Haava Ralii, ta ratou i faaino
ta ratou i faasatauro. Te utua ta ratou
e
Te huru
;
...
Te faaravairaa
^to’na Jiafaahouraa, ei Ora no
tatoii,
tatou. Halelbûa.
no
no
“
Ua tae mai
te tooa
o
ratoii
te râ mai
mai te hitiaa
te parau rahi ïa t
i to tatou Rururaa
amui i
Ua
mau
Ekalesia
nia-ore;
ua
te
no
vaj-atea-raa
tano
tei ferurihia ei
te feruriraa
te talairaa i te
mau
hiotu
te iiolio
irlaitai
no
e te maniamau ohipa
lâJravairaa i te toroa e
i |e mau ohipa i mua, e
mau ohipa hapehape tei
tou
ua
oaoa
roi# te
mau
orometua i to
ra¬
l'arerei-fayiou-raa te tahi i te tahi,
oaoa
„to ratou
I te
e
jfte mau orometua tei maoro
taaMè-raa i te mau motu atea.
roa
onijaraa
te
])utuputuraa, ua
l'aaroo-l'a.‘^ou-hia le reo faaitoiloraa no
Tihoni Wiliamu, na roto i te hoè ralahpafiti ta’na i papai i nia i te pahi iti :
I
no
orometua
mau
e
e
hia,
Vea, te
matahiapo
atura te
Ua feruri-
ia
la
e
te
ore
I
mau
te
no
doni, Niu-Heberida,
Ui-api (Eclaireurs)
no
e
metua ta
Ua faaau-atoà-hia te Parabole
tihia
te
e
to ratou
noa
te
pipi orometua i
matahiapo.
hiniene
tahi
te
mau
no
te
rururaa.
Tavana-Oire, Poroi,
mau
orometua. Ei
farereiraa
i to’na
jiehe tei
ua
ua tae roa mai
to’na Auvaha, e
no
te farerei i te
pahonoraa
no
teie nei
faaite te Mono-Tavana-Rahi
tiàturi-papu-raa i te
niana no ,te
roto i te faaitoiloraa i te nunaa,
ia faaorehia le mau amahaamaharaa eia
na
lahoô te fenua i te
rave
tau. Na
puai i te ohipa
e
te Oroa
haamaiiaoraa i tei
îo-|Nei
11111
fàhii
rafeojnet
mai.^f^an]
i amui
ore
,
pohe, e aore ra 110 te tahi ata no I
poipoi aè, i te Montre, il farii
tumu. la
ra-haere ai te
mau
rahi. Na te Atua
tei faaineinehia
e
na
orometua
1
teie
tejahonc
>0“^ fa
rururail^h^ P
faahptu i te
roto
ma
mau
laa.
e
i fe ol
Te hoè poroiraa
Na Rebeka Uraore
taata v., taua
Rahi
e
hoè
te
na
at
jiti. Ti
ra.
Rururaa
o
Ti*aa-ê-i
orometH^P^®^
tei faaite mai i
haamaitairaa i te Atua
na
e
Jturi
Irea, oia hoi ià‘u
a
poroiraa
taua lata aroha rahi
i ite
aroh^.inaii
ta’ng^i papai, hoê na te
roto i te
no
te maitai
te tau i
maororaa o
nohoraa i Orofara,
a
40 matahiti ijtae
nei.
Na roto i
ruuru
iiaEpitetole e piti ua
oia i te feia atoà tei tauturu i
haa^nâ
fara :teniautuati, temau
e
tae noa’tu ia
Hau ia ite ratou i te tahi
liana
ravea
i
Peret
metua tei haere
hapehape.
,,,
4al
X
Euphari i taua pô Sahati
hotu ai te„ fenua, riro atu ai ci fenua faufaa. Eiaha ratou ia taiâ ia Uauirâ mai i te
mau
^
“
e vai nei a, mi'
X
,
to ratou apiraa.
Ua faaotihia teie nei rururaa
tino-orometua, ei tautururaa i te FaatereHau
orometua
no
E 2 lata
taperaa mahana
e
mau
.
.
te tau
varo-
e
te Mono-Tavana-Rahi
raua
E. Aliiine tei riro atoa ei faatere
i
mua
liei â i roto i te taria te
mau
himenehia i te taime
I te tahi
te tavi-
ma
orometaa-|mai
mau
Tf
te haamauruuni atoa
fanau i muriaè i to
pahono
i to raua;
i faatere
raua
rahi tei hau-
arearea
mau
mau
Te vai
varo no
no
pdi U
no
arolia’toa oia i te
ua
mea ua
rahi atu â.
.
pupuhm
monamona
Tiiahine
mau
mau
no KalePaiâs, te mau ohipa
taraoa
haapa‘‘
hmonaifô e^ Ci
I
te rahi o te ohipa, ua vaihohia te hoê
taime rii ei faaanaaiiataeraa i te niana‘o.
rahi
muraa
Papeete. Ua antL
tp te IMission i taua oroa iti ra. UaL
M"’'= Moreau i to’na aroha i te ma|
te
mana‘o ia teimaha roa,
oaoa
orometua i te hoè
,.
mau parau
faito i te
ürofara, i farii mai.ieheka
no
mau
taperaa mahana ua
te
amuraa
no
e
to i
farerei i te nui Ariit
e
HEREMONA te hoe
faaite ia ratou.
mau
Jiiâ
paato^
faohi faatau aroha ia ratou.
ohipa rahirâ tei oti ia ratou. Na te Veà-
Orometua
tae
ua
tupu te fariiraa i riguïa F
farepure. Na Rebeca ( Ariitaata v:-a rjeva
mair inoa’tu ai ïa te tahi pae aau,
a
Sahati
i ORÜFARA. Ua
nehenehe ia
e
te ahiahi
tino rahi orometua
haapoto-noa-hia i
atoà tei haaputuputuhia i na Mahana e ono, ei feruri¬
raa 110 te mau tau e vai nei. E ohipa rahi
roa ta te mau Papai-Parau i te haruharu
mai i te rahiraa o te mau paraîi i feruri¬
te
aratai no te
mau
I
haapaariraa i te
i te mau Apooraa Faa-
feruri-atoà-hia te
e ua
Eita
te
mairi i mûri.
Ua
api
o
ïa
ra
orometua ei aratai no te nunaa.
vahi no
Ture-Haapaoraa ei haapapuraa i te mau
tere,
aau
HBRSMONA, no na niahana e ono.
tano ihoâ HtÉREMONA ei vahi ru-
rüraa. No to’na
no
no
M aareva,
to
e
te
ei
mau ravea
ni ino i te hautiraa
Ua tae mai 47 oroinetua
ra
te râ
ci tupu i roto i te
pihai
hopeà nei
hohoà tei neneihiaei mataitairaa,
tp apatoerau e apatoa ”,
o
mai maori
o
e
te hohoiiu rahi
te Ekalesia i Patitifa nei... ;
atoà-hiate
Aita
Tairurura£.vorometua 1954
farepurtfino
tupuraa ohipa mai te liiio te
huru, a tahi ra teie rahiraa oroiil à, e
putuputu ai i te vahi hoê.
>
n
Na Preiss Pni, te a‘oraa i nia iij *
parau no te mau Aratai (Hehera
.
e
tei| td’na
mau
roto i te
A
tahi
Haapiiraa Faaroo, mai te mau Haa
piiraa Sahati e tae roa’tu i te mau Haapii
taata paari..
Te faaafaroraa i te tereraa
no le mau pureraa, ia au ratou i te huru
no te mau Ekalesia malahiapo, no te mea
uariro atoà te Ekalesia Tahiti ei matahiapo
te
Area râ .lesu, aita roa Oia i mau i roto
i fe rima no te polie e no Hade. — Te
ora nei Oia... e e hoi mai â Oia ei Haava
te ino ma te haamauiui
tatou i te reira peu.
tatarhhapa râ, ia riro to lesu poheraa
orometua rahi i roto t te
te faahohonuraa
e
mau
rahi to te Paroika i te hioraa i
to te Misioiiare ti'araa i
no
te
apee lîuaroraa i
ia lesu. R polie
e
tei ferurihia
parau
aano e
iho i te Ekalesia Tahiti i te tau
faa tereraa.
haava i tei polie e tei ora.
No reira, eiaha tatou ia riro ei taata
maî'f maa e te feruri-ore, na roto i to tatou
i tera motu
ana
roa
mau
tei riro ei feruriraa
ia i iiià iho i to ratou upoo.
e
noFepuare, ua haeiij.y
orometua, ma te hanahaiiy Jjj
mai HEREMONA atu i SILOAMA. ioraa.
te
taua lata_ tahito
ra, e te maramarama e te faahiahia, no
te mau orometua i teie nei tau, tei mono
ite mau orometua Tahiti no mutaa-iho
i faauta i nia iho ia .lesu ra, ua hoi mai
nui,
e
Ua tano
tcra motu.
Teie te hoè
aita
taraniaite mata marù, te mata tura, e te
aau
o
tei vaiho-haere-hia
j)olie
e :
Ite Sahati, 21
“Te Matamua” i te matahiti 1823, ei faa
itoitoraa i te mau Haapii-Evanelia Tahiti
Toiij' tei imi atoà i ter
ei faaoaoaraa ia ratou, e te
e
e
ir
tojj[i|jj
taote,temaL^-ju
maibiri|iu
pinepine mai haamaliuÿia
faàitoito ia ratou. Ua haaihi,
e
i
VEA
îhaei'Éj.y oia i te
)ahanij,-|a ratou, e
.MA. lîoraa.
i
teij to’na tere i
a
Haute) faaamu
Orofara,
tei faa-
e
tei liaamaitai i te
mau
Ua taa-ê outou te tahi i te tahi na roto
i te huru-ê-raa o te reo e te atea no te
nohoraa. Ua l'h’o te mau nunaa rau ei
tare
haamauruuru
ua
’epurtfino orometua ia Rebeka
iluo te Fatu i Orofara mai te matamua
oroi'i % e tae noa’tii i te hopeà nei.
\ IH: mataliiti to’na paari i tae mai ai
;il i lOrofara. Ite 15 o to’na matahiti ua
11;
’
)o
oiaia Ariitaata,
Diakono faa-
ymuri ih'o. Ehia tamarii ta raua i au^
lu,(ehia mai api tei tomo atu e ta Arii:a
jiiâ i farii e i tamalianahana. A pô
paatopi to raua mata, a paruparu ai te tiuo,
^ te niii Ariitaata mâ i faaea i te taviuiraa i
aa i u'aiia Fatu e i te
taata-tupu.
ata vi'a l’ÿiva aeiiei Ariitaata taue i to’na Fatu,
i mai.tel)eka iti râ, te riro nei â oia ei metua
hoè
faaroo aueue-ore e te here mau no
’
atou
iti i Orofara
nana
na.
laau'r'
maite â te Atua ia Rel)eka va^ '
|i totoiDu ia tatou nei ei liioraa neliemonac
!
t
f e ei tapao no to lesu maïui i roto
-
.
,
^PU“'‘l‘"pki’uparu
la anuL_...
.rj_ UaP*'^
[Tuàtiraa
,
te
^
taata nei.
te Yeà
no
mai
no
Mati)
l'oto i te “
Rapport ”
or.
)
i^to i te Vea no Mati ua taio tatou i
latere*^^” no to na Auvaha taeraa i te putu-
atoa
^
‘
’
matahiti
ia iTaliito
no
îo|SIeva.
aa na
)ati
i
tei
J
no te mau Tamarii-Haate Haapiiraa Porotetani
putuputu mai
ra, ua
l'apometua, tavana, diakono,
riro
orometua
mai,|#|ainarii, tuati etc., ei feia marama;ahi
at^ no te amo i te nunaa.
dre,
i|: farii ratou ia maua ma te oaoa e
mateiahono
vau
mau
na
roto
i te
reo
|o‘R faaiteraa’tu ia
urural^*^‘‘
farani,
ratou i te tuniu notere, oia hoi te taatiraai na faa-
__jaa, e te tahoê maite-raa ia tatou
na
ji të ohipa faatupuraa parau i rotopu
'Oh^ pali etene i Niu-Heberida.
^ te
na parau e piti ta‘u i faaite,
ih te faatereraa i Tahiti e
romeir^^^^‘^^°’'^‘-
ïa i te
E
e
parau
tau
ahiti il
nei
maua e,
la
ru
ra.
toLt^-i
Tahiti
no
Ua oti râ te
mau
taua tiaraa Peretiteni
temain^au Apooraa.
oà i
tef
ntea è te
outou nei,
ua rau te
aamal|ui]|ia rii (les Tribus), aita rea
a
haalhi,
e
rahi te mau ohipa ta te diakono
i nia iho i to ratoii mau Amuiraa.
A taa’tu ai
te
Apooraa-Diakono,
Apooraa-Tuhaa. E 6 Apoo¬
tei haapao i te mau parau no te
Apooraa-Diakono no ta ratou iho
raamau
mau
les idéalistes!
mau
Tuhaa. E tairuru te mau orometua e te
auvaha Apooraa-D“ hoè e aore ra
Le même Vendredi
Pni Tuhaa
e
te
oti teië
mau
ruuru
te Pni
e
te fa’i hua
ma
l^arau e
e
o
to te
mau-
Apooraa
mai
ma te oaoa
eita teie mau
e ;
haapaehia. Te vai nei râ te taime
e
imihia’i te
te
mau
mau ravea no
MENECO : I te 13 e te 14 no Atete, ua
faaea maua i Meneco, i te aua haapiiraa
no te mau tamahine. I reira to‘u
haapii¬
raa
ia ratou i te
mai te
pia
maniota, ia roaa
te tarairaa i te mahana i te
te ota maniota, ei maa. Te maua
pia,
e
e
nei i te
mau
matahiti atoa ta ratou
faaajju maniota tei nina^^î^i^piiiehia
e te
pape jjue. Ua haapiiatoa vau ia ratou
i te hamani i te
poé iita.
mau
■
Les
Ecritures sont accomplies:
il
lutté; il
a
froidit dans
e taata
huru ravai rii i te tahi atu.
:
11 nous disait ; “Je vous ai aimés.
Demeurez dans mon amour. ”
Jean:
Pierre
:
Son
tombe
se re¬
encore
Jérusalem. Il était
grand temps de faire taire cet
impudent ! Par la haute auto¬
rité du Sanhédrin. Dieu a j^arlé
et le méchant
honte...
a
n’est
plus qu’un cher
.lacques: Il était le plus grand des Projihètes... mais on Ton a tué !
Jean:
Il disait
:
“ Je suis la vie. ”
Thomas: Jésus de Nazareth, ami des hom¬
mes,
repose en
paix I
Alléluia !
trop helle pour lui ! La paix est
sur
amour
souvenir...
Après Pâques, et toujours:
Il est vivant, nous l’avons vu!
l’imijosteur
la
nos
esjioirs, maintenant ?
Pierre:
Au soir du Vendredi-Saint dans
le monde:
C’en est fait
ol)éi. Comme les
a
Thomas: Certes,- Jean, mais’où sont
Te vai atura...
Pâques
Caïjîhe :
son œuvre
le fil par le
tant aidés...
lité à l’Eternel. La mémoire du
Juste est en bénédiction.
'
i te
oro
comme
Pro])hètes et les Justes depuis
Abel, il a payé de sa vie sa fidé-
te tahoèraa i
vahi i taa-ê ai.
accomplie ;
tisserand. Il nous a
mais nous pensions qu’il poli¬
rait délivrer Israël... Malheur !
Tout est fini.
Jean:
faarii
?
est tranchée
mau
te A.R.
23arau, ua
es^joir.
Il a dit, en inclinant sa tète san¬
glante ; “Tout est accomi^li
Qu’est-ce qui est accompli frè¬
res
E putuputu te Tomite Tamau i te mau
taime e tupu ai te hoè mau parauTTiete
faufaa l'ahi tei ore e nehenehe ia tiai i te
la
:
Thomas: Sa vie est
te Tomite Tamau.
putuputuraa matahiti
est
mort ! En Lui était tout notre
Pierre
no
:
Jacques: Hélas, l’Oint de l’Eternel
piti taime i te matahiti hoè. O te Apooraa
Tuhaa ïa.
soir, dans la
chambre haute
mau
revenue
hohoa Paroika i ô matou
;e.mai|ïu|r)!i i:ei. I ô
jjrovince fiévreuse où hur¬
lent toutes les propagandes. Lui,
il disait tranquillement : “ Mon
Royaume n’est par de ce monde. ”
Caïphe, la vie est l)ien dure pour
ra.
te vai nei te
te faatere nei te
f-P^i'etiteni i te nlaitihia ei uputa
haaUya
te faaineineraa i te hoè mau
i
que
cette
ia
Peretiteni Maohi i ta outou mau
^
™^hju râ i Tahiti, aita ïa ma-
tae i tauatiaraa
Il doit être beau de rêver d’un
monde meilleur, jilus vrai
rave
amo
..
des actifs !
Pilate:
Apooraa
Paroika
mai
ijr
naitaiP^
Apooraa-D".
Paroika, ua fatuliaalda
pupu e rave rahi, e taua mau
mau
que je n’ai trouyé
Lui... il est vrai
en
c’était un rêveur : mais doux
humble, et généreux.
Point n’est besoin, en ce siècle
de fer, de doux rêveurs : ce sont
des réalistes qu’il nous faut, et
Caïphe:
amuiraa tataitahi ra, te faaterehia nei ïa
e te hoè
Apooraa-Diakono, e o te orome¬
tua iho te Peretiteni no taua
noa
ïuri aè i to ratou Apooraa ua ani mai
ia hoi ia‘u i te huru no te mau faatereraa
[iti. Teie
i te
mono
mal
et
lô matou râ,hoè
peretitenihia e-tePni
Apooraa-Rahi, tei tauturuhia e te
Teliavaru,
iio
iho tei
réjîète
que
hoè
:
i te matahiti,
ij
Na
noa
Je te
aucun
Te vai nei te Apooraa-Rahi, e a muihoê mai i te mau auvaha no roto mai i te
mau Tuhaa na roto i te
putuputuraa hoè
i Kâledoni mâ
rauaj
ironieteit®^')
)
•
Pilate:
orometua, diakono,
hoè tavaua, e na ratou e faatere. Aita e
Apooraa-Diakono, o te Apooraa-Ekalesia
li te
)era
Paroika
mau
tei l’iro ei
o
POROTETANI
été couvert de
Jean:
Il est la résurrection et la vie.
Jacques : Celui qui croit
ra jamais I
en
Lui
ne mour¬
Thomas: Oui, nous sommes sauvés: c’est
bien lui qui est revenu du séjour
des morts. De mou doigt j’ai
touché les signes de son amour
divin: ses mains transpersées,
et
ses
pieds, et
(voir la suite
page
son
côté ouvert...,
4-3° colonneY
î
1
4
VEA
P0R0TET,AN1
soient
mauvaises, il en e.st cependant
ils -espèrent que lorsque
de bonnes;
Dieu les mettra tous dans Sa balance,
ces
dernières
On trouve
qui
sonnes
nisme
l’emporteront.
nombre de per¬
bon
un
confient
se
comme
en
leur christia¬
étant d’assez bohne
quà-
Bi]{Tf: 5'
pour l’Evangile contenu dans la
Il est Témoin dans sa vie et ses parc"~
de
Dieu et de
son
Sauveur.
son
On n’est pas bon Protestant parceqii|
est contre les autres religions, mais
ce
qu’on est
pour
fidèle à la Bible
Dieu et Jésus-Chrih
qui nous fait conna
le Salut.
lité pour
leur assurer le Ciel. D’autres
simplifient la question en remettant le
(suite de la
soin de leurs âmes à des “ conducteurs
spirituels. ”
Pierre
Mais toutes
ces
manière racheter
ni donner à Dieu
sa
son
frère,
:
PAR SON ŒUVRE,
NON PAR LES TIENNES
I
2/16 ; « L’homme n’est pas justifié
sur les principes des œuvres de loi, ni au¬
trement (pie par la foi en Jésus Christ. »
Gai.
“
Je fais de
mieux ” “ Dieu
mon
rendra ”... voilà
me
le
qu’on entend souvent
.dire aux personnes à qui l’on parle du
salut de leur âme. C’est la pensée natu¬
relle de nos cœurs orgueilleux : mériter,
acheter le salut, mais pas le recevoir
comme un
ce
pauvre
mendiant.
que, bien
Beaucoup croient
sieurs de leurs actions,
que plu¬
paroles ou pensées
...Je suisi un bon profestant...
Il nous arrive parfois d’entendre des
^raisonnements de ce genre : M"" le Pasteur,
]
je ne vais jamais au Temple, mais soyez
j^ssuré que je suis un bon Protestant,
n
Qu’ils sont nombreux, ces bons Protest(tants qui veulent bien défendre leur relingion contre les autres, les Catholiques
leRomains, Adventistes, Mormons, etc...,
ipniais qui oublient le chemin de la Maison
;de Dieu, et qui n’ouvrent jamais la Bible
tbehez eux.
ué Ils seraient certainement capables de
,to défendre la liberté de leur culte et la li¬
berté de lire la Bible, liberté qui esf au-
fiifjourd’hui
refusée à beaucoup de
litprotestants, mais ils ne sont pas capables
profiter de cette liberté qu’ils possè¬
encore
de
des œuvres de quelque nature que ce soit, c’est
une
prétention absolument condamnée
par la Parole de Dieu.
Vous êtes sauvés par la grâce, par
se
confier, pour être sauvé, à
nous
nous
“
Crois
Seigneur Jésus, et tu seras
16/31. Nous devons accom¬
plir les bonnes œuvres parce que nous
avons été sauvés par Jésus, par reconnais¬
sance, et non pour acheter le salut, et mé¬
dent
et
Un Protestant,
c’est
un
:
Pierre
Dieu et entendre Sa voix.
vous
le temps
car
de faire cela, alors
vous
n’êtes
protestant si vous ne
pas et ne méditez jamais la Bible,
le Protestantisme est l’Eglise de la
Parole de Dieu.
Vous n’êtes
plus bon protestant si vous
avez contracté un mariage en dehors de
l’Eglise de la Parole, et si vous confiez à
d’autres l’éducation de
vos
Un bon Protestant, c’est
mea
savons
ai
mainteii,
^
:
Mon Seigneur et mon
a vaincu le monde.
Dien;*^®
^
illusionné,
Il n’était ni
un
trompeur:
Dieu
fa
conliiphi n;
notre vrai Sauveur:
; no :
Jacques: Il nous a été enlevé; Ilnoijravea
été rendu et II est toujours jre ra
sent !
pto i
Eternellement vivant, mais
Fait partie de Vea Porotetani 1954