EPM_Vea Porotetani_195403.pdf
- Texte
-
54
i te
faj
3ti to
i'at(l
a
Matahiti
TE
MATI 1954
VEA
MATAHITI
I TE
rool
I
O
HOÈ
POROTETANI
HOE AHUEU TARA
:
achiiii
Preiss, Direclciir-Gérant.
ElAHA TE EVANELÎÂ IA PARAU-VAHA-NOA-HIA
te aiii
paat
ie
e
^re te tabi pae
i faaroo i te
parau ra.
ia
.
.
iaifiraa : Na roto i teie irava, te faaLURE.b |iei Petero i te man vahiné paieti,
ia^Doipohia i te mau tane etene e te
rjiit (, îa urne mai ratou i ta ratou mau
NoifP
huru
Milfo maitai teie faaîtoitoraa
?
rii’o ratou ei ite
)uilhiriï> ÎÊi
te A tua,
mai te
ai oia mai te
i roto i te
i
aita’tnra
pororaa i te
vaha
'îau
taata. Ua
e
ei faaararaa
porohia te Parau
a
te
lieiiy^ia i-oto i te vaha o te mau Peropheta,
nille
3
Aposetolo,
Llure.|ja :Elvalesia.
ais
s(kj.p [ te
la
hiitqoo
no
iesu i'ho
e na roto
Auaa te parau
parauhia
mahana Penesekose, uanoaa
taata ei ekalesia
Pélazl-^®*® râ
no
te tumu te
lesu-Mesia.
£
Root
te taria
e
ua
etaeta te
ei
veve e aore
riro ei
e
mea
râ te hohonu
roa,
maa varua.
riro ai te poro¬
e
haapaoraa nehenehe ïa. Noa’tu e
ere no te rahi o te
parau vaha e porohia,
e manxda râ i te
haapateraa nehenehe.
a) E maraa ïa huru pororaa i te taata
tae, noa’tu
e ere
oîa i te taata aravihi
i te tatararaa parau.
e itaata
apî, e
Noa’tu e taata paari,
riro râ oia ei ite no
aau
iioa’tu
te EraneMa.
Ehia etene
roto i te
raa
e
te feia taiva tei umehia i
Evanelia
na
roto i to ratou hio¬
i te haereà nehenehe
to raton
e
-
no
te
hiii-faaroo
:
here, aiitaeaeraa, faaoromairaa
te tura ?
na
roto i te
poro-Evanelia
haajiao peu
e
i to’na huru
i te parau
vaha, mai te
mea e: e mea ê
te jiororaa e e mea è te
peu.
Ehia taata tei taiva è i te faaroo
mea na riro te
haapa‘oraa ino e te
te
no
hiipe-
te “ hui-faaroo ” ei faaturoriraa
no
i te
aau
ore
i te Evanelia?
te
no
taata,
e
ei faahitiraa faufaa-
Te vaiiho nei ratou i te parau maitai
i nia i te tahiia no te
Farepiireiuia e no.
te
fare-putupntnraa,
i te parau
mamiia ?
0 ±e
te lîîâ
aau.
papu-ore e te taa-ore no te parau
I Petoro '[jô
.
nehenelie i te taata ia huna
mau e te vai nei te
mahana e mahnihui mai ai to’na huru mau.
No reira eita’tura e nehenehe ia tiaturi noa
lîupe
III.. Eaha te raveà
raa
parau vahai
'ravai ai ?
iSo te taiva ïa o te talii pae ! Ua faa^a ratou, aita râ i fariî e aita i tiaturi.
aau.
porohia, te
Eita
noa.
maoro
veo
te paraît
vai te poro Evanelia
mau, e o
haavare tei porohia ?
aro o te
d) No te
eiaha’tu à
.
E taa oioi, e o vai te taata
pae
noa, na
lesu,
mea na te
%*f]^aamahanahanaraa
i te
ooto, e mai te sumebalo
maniania. Ualiaumani atoà. Ua
pupuvaha
noa-hia te parau no te Evanelia, aita i tae
ises/^jei haamaramaramaraa, ei faaitoito-
des
te parau
.
b) E taa maitai te poroi’aa
haapa‘oraa nehenehe.
parau
i te pae Politita, e aita e
e
parau
fin ai.
e
noa
mau
c) Aore te parau i porohia ma te î o te
te puai o te. Varua-Maitai. Riro atn
tatou
mau no
|i parau faufaa rahi te
faaroo,
No reira
Aita anai te parau i riro
la sof
ei pororaa i te Eranelia?
ii,
Ua anoinoi
rau.
i te pai'au. Ua
pae
te reva’toa i te
apî ! E ehia
d’or
dan.I
e
vahiné.
o ta raton
aau e
no
onseï'^^^ na noto.i te parau vaha
3 bred’^ ^
tatou huru i mua i te
herni^^‘^^^ atoà neî.
te
no
hioraa nehenehe.
i
haapao maitai
te
h) No te fin te tahi
â na roto i te parau paieti anaè,
dain
?
mai ratou i
noaa
î te fenua
auçaili npto i te faaroo Evanelia, na roto
;retaa|ito*^i haapaoraa nehenehe e te paieti.
e
M.
anf
te
;
HIK! ;i.
—
e
ino i rapae
te poro
na roto
nei i atou
i to ratou
mau
peu.
la riro té Evanelia ei taata e tia’i, oia
hoi ia itelîia te hoturaa o te Evanelia na
roto i to tatou haerea maitai.
Aita
Jesu i poro vaha noa i te parau
no te Basileia o te
Ao, ua riro
nehenehe
rà to’na parau
ei taata
i to’na
na roto
haapaoraa i te mau mahana atoa.
Opani: Thesalonia ÎI5 : aore ta maioü Evaiielia i tae parau
vaha noa’tu ia ouiou...
puai dtoa râ, e ma te Varua Maitai,
e ma te ite
papu; ua ite hoi outou i to
matou huru i rotopu ia outou, ia maitai
ma
te
oaton.
anai’i
?
ianeüa tei pupuvaha-noa-hia
eura i
Pô-Matahiti, ua itoito tatou i te
irae :
1.
j e
te faaroo i te Evanelia
uruuijsiu hora
na
roto
maoro, ma te ani i te Atua
imaitai mai
Qia i te matahiti apî.
tahi pae i faatupii i te maere ïa mai ta ratou i ani i
^ |a te
nouiapî? E
if^ ;'i te taime
oint
)Oiir
te^-atou iho tei faarepo
aerofu,
naô
te
Kor
■p parau
ja {i
_
no te matahiti
Haamaifai i te Matahiti Apî
e tei faaino
%tahiti Apî mâ tei hohorahia i mua
f “
la i
hopea
ae
raton i te parauraa e :
Varna,... haapao i ta te
tatou e eaha te auraa
ra.
Ehia hui-faaroo tei
te amuiraa’tu ia
j,,eu taero-ava.
ore
ratou iho i te
2. Ehia Metua i te
pae
faaroo e i te ta¬
oia hoi Apooraa-Diakono e Apooraa
fenua tei patoi itoito i te mau
patana uare,
ina
na
nia iho i te
mau
mataeinaa
e
tei
faatupuhia i te matahiti-apî ei totovâraa i
te aià ? Ehia tei haamana'o i to ratou tiaraa metua e ehia tei haamana'o i te
rau a
te Atua tei
te
ia haamaitaihia ratou
Bapetizoraa e
faaipoiporaa ? Ua titau
na
oroa
le
ïa e
Atua,
roto i te oroa
ïa i te haamaitai
na
i mûri a‘e ra: o te
te taero na roto i te tamaarpa
e
roto i
aueue
ma
te
mea
nia i
haamâ
te
na
i-atou ia
ore
tamaaraa, eita rà
mau
te uai-
latou
manihini i to
e
ra¬
tou utuafare.
Afea te Evanelia
e
mana’i ?
Te Evanelia tei haapao'hia
e : “
na
i
haamâ ia taero te
pa¬
haapii mai
E po¬
lie to tei faainu ia vetahi-ê ra".
(Habakuka ) 2/15, 16 ).
3., Ehia utuafare tei pùpù i ta ratou mau
tamarii
uaina. E
na
1. Pure
hito ê
no
te hoè
tupuna maohi i ta-
ra ;
E te Fatu e, a lauturu ia
matou, ia
te mau parau maitatai, ta matoB
i faaroo i teie nei Sabati, ia riro
mainte
«
ore
roa
ahu nehenehe tei oomohia
bati,
hou
e
tei iritihia arauaè
no
te Sabati i mua.
no
no
teie nei Sa¬
te oomo-faa-
POROTETANI
VEA
mai te manao i nanaohia i
nia iho i to matou tino, te ore roa p moè
matou aau,
e
pohe
tae noa'tu i te
».
Te liio oaôa nei tatou
2.
i to tahi pae
ui-api papairaa i te Parau-Haapae hou te
Matahili-Api e hou te Tiurai. Ua haapao
maitai ratou i ta ratou eufe ei faahaparaa i te feia tei paripari noa e : Eiaha e
tiatliri i le taata Tahiti, e eufe i teie mahana, c ananahi e faapalia.
Aita râ teie ui-api itoito rahi i na reira,
ua tapea maite râ i to ratou eufe. Maurue
uru
mauruuru roa.
Te oura-miti e te fee ei
hioraa.
manuia’i ia haru oia i
Nafea te Fee e
te
oura-miti?
oia i te tau e haamate oura ravea
ia horo-è i te fee ? Aita e pa faahou, ua
rarerare noa, aita hoè vahi paari. E ma¬
here tauè noa’i ïa i te fee tei ote oioi ia
Te liai maite nei
ruhi ai te oura. Eaha ïa ta
ma
ana
rahi.
te oaoa
haamaruhi i te faaruèraa
i te Pa: au-Haapae, e te Haana tamai no
te faaro'o, i te mau mahana no te faaheEhia taata tei
maraa
E
Oe Parau i roto i to
la ootihia râ Ta
ere
anei
avei rarahi
e
tiaore i ravehi^
moni no te
taurearj
uniehia i roto i te ino na roto i te hosf^g
hohoa tano-ore tei tuuhia ma te hitaw
tahi pae ia noaa-mai te
i te Cinéma. Ehia tamarii e
oire-pû e i roto i te mau mataeinaa ? la pau te moni e te tura i taua
ratou i te
mau
fee
ra
??
ore-hia.
Mai te
I^anao no nià i te
Ci¬
néma anaè, e ora râ i te parau a te Atua...
I teie tau, ua riro te Cinéma ei peu tumu e ei maa tumu no te tahi pae no ta¬
tou, e ei haamauruurui’aa i te taata, te
tere noa nei te Cinéma i te mau mahana
atoa, e tae noa’tu i te Sahati e te tahi mau
Oroa rarahi i te pae o te faaroo.
Te liaere nei te hoè pae iti i te hoè mau
taime noa no te mataitai i te hoê mau
hohoa maitatai, ei liaapiiraa e ei haamaramaramaraa. E mea tano taua huru ra.
Area râ te tahi paeau rahi, te haere tumu
noa nei ïa, noa’tu e hohoa maitai, e aore
râ e hohoa ino e te maamaa. la hope e
2 hora i te parahi-noa-raa, aita roa e maa
i
i te maa e i te
mai, maori ra te auauahi-avaava e
hohoa tei moè ê.
roaa
te mau
E pau
te mauruuru
atoa te moni no te feia haere taEhia utuafare tei haaveve ia ra¬
lalPa
iap
tei noaa
ij‘ I tf
haere-tumu-noa-raa
oto râ te hui-faaroo i te
néma, e
w
nei tel te7]e
to te taata
no
Eita to Tahiti e ora
mea
fatu-Cinéma i te faufaa
Cinéma
mau noa.
rahi?
iho, ehia ohipa
tou
mahere taue noa i te fee
te roa, tei tamoemoe noa ia
ua
liiraa
fare-pure e te mau fare-haer
puturaa tei haapaehia no te ohipajg mac
i te
mau
ma.
Aita
tatai,
roa
tia
e
ioihia
e peapea i te mau hohoHu., T
mau ia mataitaihia... i aoâo
faufaa no l roto
taahia râ te taime e te
Varua
no
e
te Cinéma e
te mau ohipa aroha.
to te feia ona.
Le ite
| tahi
nei : e
te mau putuiitai
E tau to te mau mea atoa
to te haere i te pure e
i te pae faaroo... e taime
i te Cinéma hohoà maitai...
raa
to te h^'n
Eiaha pâp
faarue i te tahi mea faufaa rahi iijiA.
haapao-tamau-noa i tei ore i maunaü i
Eita
teie nei
rotfoè o:
ao e ora no
pohe, na roto i te mau
i te
hohohP^*’'
tei moè-è mai te âta e te
vare
e
roa
ora
râ
na
hinaarohia,
roto i te Parau a te
e
ia haapaohia.
aiiite âi
Af th t
pie o:
^ure :
iua rc
MAITAI
NA
I
TE
MAU
HOHOA
a,[ho
teie e iuubia’tu nei i roto i to tatou Vea. Ua hapono mai te Ekalesia no Kaledoni ia ratou ei faaiteraa ia
te huru o te mau Etene no NIU-HEBERIDA, tei pii mai ia tatou e: A FANO MAI, TAÜTÜRU IA MATÛ»rom«
^ei
la puta to tatou aau i te hioraa i teie mau hohoà.
.a’ïna
pae aui i raro
1 ropu 1 raro:
bie t£
(i te apî e hohoa-fenua)
HIO
A
f
Na
etene ïa.,
Te ite nei outou i te Tahuà
Eahi
i to
e
raua
nuu,
mau uururaa.
Te motu rahi ïa o
taua paèpaè rala ore te tino ia û i nia i te repo, ua taamuhia
hoi na avae i te pohue tei aifaito to’na roa i te
teiteiraa o te paèpaè e ouàhia.
no
Malekula.
Tei ûta to te mau Etene nohoraa :
Big-Nambas
Na te hoè orometua
tauturu i te ohipa
e
te
mau
mata Idolo. e te
te rii«vane
tei
r
to’na parahir-aâii. ’
haapii-tamarii Kaleclpni
e
faatupuraa Parau.
! E
ere
nia
ititipaeraa i
reira
tahata|i |nu
te
te tumu-haari, «jjO
anei ,te hohoa mau ïa i to taialpra
i te
vaa,
e
ïiiti. ’
fenua ?
pae ropu
)atoa
i raro
Te hoti-uira faauta
Evane^j^^^
orometua i to’na motf^f .jj
Te faaruè nei te
to’na tere poro i te
Evanelia.
‘o
^
,
.
(Te
mau
hohoa i miiri-mai)
Pae aui i nia
O te Tavana Rahi Etene ïa
tei
pahu rahi 1
uouo
na
pae
hape râ te roa no te pohue, ua fâtifati ihoâ
te,tino o te aito.
i ropu i nia:
A hi‘o
au
WALA, i te pae hitià o te Râ.
la
niho puaa,
E oire
orometua, o Billy, tei tonohia e
te Ekalesia Niu-Kaledoni, i nià i te motu iti o
paèpaè e 20 metera te taitai.
’^Ta faaunaunahia
pae ropu i
Te noho nei te
Te ouà nei te mau aito i raro, ei faaite i to ratou
huru aito. Na te tavana e ouà, mai te teiteiraa mai
Te
atau : (te hohoa-fenua)
Amoks.
i raro iho:
Te hoè ïa
nehenehe.
A hi‘o na i to’na taupoo huruè, e
unaunahiae te mau tauhaa anana.
ana
»•
iho i
peni hurupae
rôohia ta ratou
fare, ere i te mea hi'oraa
to’na hohoa
tei tapunipuni
i raro aè i te mau amaa-raau, ma te tapeapea i
to ratou mau rima. E hauriariahia te aau ia faato’na ïa
i te matamua. A hi‘o
Tei roto i te vahi hairiiri
rau.
o
Te hoè vahiné ruau etene
piti.
E etene amu-taata mau
taata-manu, faatoretorehia i te mau
I mûri atu ia’na
e
.
Pae aui i nia :
Te uparaa
ruaau
aro
i te nunaa maohi Adivenite, e o tei farii ia
BiUy, te orometua porotetani Kaledoni, tei tae atu
no te faahau i te tama’i.Oia tei aratai i te orome¬
tua i te mau vahi tapu.
atau i nia
p te
oti î
Na Etene tei hamani i teifaremai tei matauhia e te mau tupuna
nei, o tei hamani atoa i te
pae
Te purumu no
Ta^j-j
1^(1
sSia
atau i rare
Tei mûri-mai i te
i
ava-maohi.
te oire
etaeta, t(W
tiaturiraa
mau paruru
fare faatiàraahia. Aito ihoâ, e
i te tahi.
fffiŸet
VEA
U-
avehis
jQre \ Kaiedoni
te
i
11
Rapport ”
Mau
ma
no
Tehavaru,
or.
1.
hoij fg
Titema, ua taio anaè tatou i te
te ]\fau matamua no to Adnet mâ tere i Kale'%i.JJa taiohia to raua fariiraahia e te Ta-
Veà
no
\a^ahimaohi ra Kowi BOUILLANT. Te
teUg^^ faahou nei tatou i te parau no teie
.
,
lei
iap.-
aa
\{ I te 11 no Atete, hou to matou faai te Ijtt'aa i te nunaa faaterehia e Kowi B.
fardhaere matou e mataitai i te hoè mau
-raa
ohipap maohi mau. E mau fare nehenehe tei
ioihia
te paa
“niauli”, e aore ra te
hohoHu., Te opaiii no teie mau fare : e opani
e
iao'ao noa, eita te
1...
mau
Ifroto. Te vai nei te
no
mau
auri, te
e
mau
mau raau tairi-upoo-taata i roto
|tahi mau fare. I reira to te Tavana
e'tS^l^owi B. pûpûraa mai ia‘u i
ei;
puhnAfîiiri-upoo'-taata e
a
taata rarahi
li|e |te
)ha,
to te
ua
te hoè
haamanruuru
taua taoa-horoa
1^0
ra.
Eiaha phpa atura matou i te nunaa TIPArahi iialiA. Ua oti te tamaaraa, ua fariihia
mau.itaii roto i te fare-pure. No te hioraa i
lo rot(o® ofai-tapa‘o i roto i te patu no teie
hohohp^re,
ua vauvau atura vau i te parau
;ttiau ofai tapa‘o ta Josua i faatia,
te
Al[
nunaa tomoraa i Kanaana.
'eie ofai-tapa‘o haamauhia i te
patu fa—jiiure : o te ofai ïa ta te oronietua ma-
te
„
i tanu i
iua roa
fhou
raro
a‘e i te
hoè tumu
oia i tiavaruhia’i i rapae i te
^
ravea a te Kato-
ia
y
J tei faahepohepo
irometua
i te Hau-Farani. Oia
matamua tei afai i te Eva-
:a'|nai te motu Mare mai.
eie ta’na parau i nia i teie ofai tanueteneie
te
e
ana
i
raro
a‘e i te
aa raau : “
E
mau
riNanelia i nia iho i teie fenua, mai teie
tei
mau
etaeta î
raro
a‘e i teie nei
arahii-aau. ”. E teie te irava tei tapa‘ohia i
iho i taua raau ra : Luka 21/33.
reira atoa to‘u haamana'oraa e vau-
ahata^ |nua ia ratou i te
opuahia
lari,
i to ta»a «praa
^
parau no te ofai
e te Ekalesia Tahiti ei
i to te Evanelia haamauraahia
I te 25
titema
no
fare-putuputuraa
mot|gf ataihia mai e te mau aito no Jesu
to |i teie nei paeau fenua i Patitifa nei.
oti teie farereiraa, reva’tura matou
>M(E, e ua fariihia maua i reira i te
i i te
fafc-haapiiraa ma te mauruuru rahi.
la i
TüTs^ri iho, ua hoi matou i te pô i DOA,-le i>û note Haapaoraa Porotetani.
p/^iiana i reira,
etePl^*-^*
iÇ^te
fe'Ÿea
ua farerei maua i te
na te mau orome-
matahiti
mau
diakono, peretitenihia
i
nei
mua
e
faaite
e
fdàhouhid ai.)
Ahunu i Mahina,
no
o
ia ratou i teie tau
raa
apî e haere nei, e
tupu maite ratou i te paari i te pae
ia
tino
e
i te pae varua.
BENIELA” te ioa. Ua tairuru mai to te
Paroika taatoà e te-mau manihini
noPape-
noo,
Pirae,
no
Papeete
no
vahi atoà mai.
I te taime
Tavana-Rahi
i
mau
e
e no te
tae mai
to’na
apee, i himenefariiraa. I mûri ae ua
mau
mani¬
tuatapapa maite i te huru no
tupuraa o te ohipa, mai te mahana i
haamauhia’i te ofai-tihi (15/12.49) e tae noa
te
atu i teie mahana. O Rafea te tamuta
mau
ua
pahono
te Mono-Tavana-Rahi mai te haamauruuru
i te feia atoà tei
amo ma
te
itoito, te
ana-
anatae
“
e te manao tahoe i teie
ohipa rahi...
la riro teie nei fare ei tapao e : e noho
taniau te tahoeraa
vairaa
no
te Hau
te manao,
o
Atua,
e
ia riro ei
ei faaoreraa i te
amahamaharaa ”.
mau
la oti teie oreroraa,
pupu atura Bremond
i te taviri i roto i te rima no M'' Adnet,
Pni
te Tuhaa
I,
na’na i pupu atu i
roto i te rima no Sœur Marcelle, tuati no
Orofara. Himenehia’tura te himene tavirino
e
opani, tomo paatoà’tura te mau manihini
i roto. Aita râ i ô
paatoà, no te rahi o te
manihini.
Na
e
na
Adnet te
a‘oraa
:
te
Genese
32/24-30 ; 0 te
parau ïa no to lakoba tôraa
i te melahi. Ua faateni oia ia haamaitai
mai lehova ia’na. Ua taui te melahi i to’na
ua
—
putuputu mai to te Paroika Haapu,
paari e tae noa’tu 1 te mau,
mai te feia
tamarii.
I nia i te fenua ra, o
fenlia haamauraa i te
Atua mai tahito mai.
to’na mata é to‘u mata, i mairi ai oia i te
ioa o taua vahi ra : o Peniela.
no
teie fare. la hio mai
taime atoà, e ia
mau
hio atoà atu tatou ia’na
ma
te mata
o
te
Taataparea orometua.
2.
rii i
—
Pureraa rabi
na
te
mau
tama-
no
Fepuare
ua
faatupuhia te hoè
pureraa ei omuaraa no te haûmatafaahouraa i te mau
Haapüraa i mûri ae i te “ Va¬
Ua î
cances
rii, aita
e
vahi
fare
Te tumu
no
to
teie
no
fare tima ïa
e
roa
no
teie
no
teie fare
fare,
o
Rài
tamaiti.
patu parpaings.
—
fare
e
a
28
60
e
avae.
avae
—
Te Tamuta
Taputuarai (
no
Te
—
Te
aano
no
teie
Tahiti teie
)
Na Tuteao
tuhaa IV
or.
Peretiteni
mono
no
te
i haamau i te niu o teie fare.
Teie te irava: I Petero 11,6; Inaha e
—
haamaü
:
vau
i te ofai-tihi i Ziona.
Tei reira atoa
rama
Teio
o
or.
to te Atua mata marama-
i nià iho i teie nei
iho i te tamuta
no
ofai-tihi,
e
i nià
teie fare, e nià iho i
to te Paroika taatoa.
G. Teio
or.
no
Haapu.
Taufuru veà.
Papeete: Paraita 10; Paia 30; Roota10 ; Teata Tunutu 10 ; Punuaura v. 10;
Gooding Alb. 20 ; Lee-Tini 10 ; Leno 50 ;
Lao-Chao 50; M™" Ahnne 50; lorss 20.
pea
Makatea: Terii D°
15; Teai 20; Béné-
Buchin 100
; Tehui 20 ; Tepou
Kelly 30; Tutapakore 10; Tara Ngariki
50; Ah-Thoun 20 ; Kifa 50; Toarere 20;
Taia 10 ; Tuhiri 10 ; Tutehau 50 ; Mauu
10 ; Takaroro 10 ; Ariitai Hahe 50.
Tuhaa IV.
Papeete:
I te 3
mau
—
teau 100 ;
Mai tei matarohia, ua haapaohia te pae
tino, e i te pô, te mau tuaroi ïa.
—
Teoohu, tei riro
tairururaa, o te haamauraa ïa i te ofaitihi no te fare amuiraa apî(
Fare-Paroika)
Teie nei fare i haamauhia te ofai-tihi :
ioa tahito lakoba (oia hdi
Faahema) e ua
horoa i te i‘oa api, o Iseraela. I reira to
lakoba parauraa e : ua hio vau i te Atua,
No reira te i‘oa
llaapu.
Tenuare nei, mahana piti i
3, i teie matahiti 1954,
no
la tau mai
Koringo, Pni-Mono, i haamau i
Bibilia
( Paroika )
te ah'iahi i te hora
ei
fariiraa,
parau
I te 19
no
teie fare tima nehenehe.
la oti te
I
mau
te
ma
fe fare amuirae
ai te Mono-
hia ai te himene
farii te orometua Bremond i te
hini,
liaamauraQ ofai-fihi
mau
no
faaroo.
te Evane-
1953 i tomohia’i te
maniania. Ua faaau-maite-hia te faatereraa i te huru no te
tamarii, ei faaitoito-
“
la amui-atoa-hia i te ofai-tapa‘o hoè
la
,
Tomoraa fare amuiraa i Mabina
—
hiti. Te ani atoa ra maua ia ratou ia,
)a’toa mai ratou hoè ofai no Kaiedoni
mana no
rîl apT
parau
te Atua ia tatou i te
i te
re
3
)
lurear
te
POROTETANI
——
roa
SILOAMA i te tama-
varavara.
Ua faatura maite te mau tamarii
( ua
hau i té 1.000) i te pureraa, aita roa i
Uiuroa : Tih. Neulfer 20 ; Emile Neuffer
20 ; Taaroa v. 35 — Pouiorii : Tutu Teihotaata 30.
Faaaha: Manu Tenetua 10.
—
Opoa : Ezera Hunter 20.
—
Vaitape : Pue
Urarii 20 ; Tariu 35.
Amuihia: 1.035 f.
YEÂ
4
JÉSUS
1
ET LA JOIE!
Une de nos jeunes filles, convertie au
Catholicisme à l’Ecole des Sœurs, disait
jour à une de ses anciennes institu¬
trices protestantes : “ J’ai maintenant l’a¬
vantage de prier la Vierge Marie, au visage
doux et souriant et ])eaucoup plus acces¬
sible que Jésus... sévère et distant!
Ceux qui ont eu le privilège de rencon¬
un
personnellement Jésus dans les Evan¬
giles savent qu’il n’est pas un Dieu distant,
sévère, ainsi que le pensent beaucoup,
mais que Jésus est doux et humble de
cœur, la source unique de toute chose et
la source profonde de la joie.
11 est vrai que Jésus a versé des larmes :
Il a pleuré sur Jérusalem et devant la tom¬
be de Lazare. Il est vrai qu’il a été sévère
envers les Pharisiens et les exploiteurs de
la religion, même avec ses discples et ses
propres frères... et une fois même avec Sa
mère. Il est vrai qu’il a parlé de renon¬
cement, de souffrance et de la nécessité
de porter sa croix, mais Jésus n’est pas
venu dans ce monde avec le visage d’un
sombre ascète et l’expression austère d’un
moraliste où d’un j^isticier.
Celui que la nuée céleste a annoncé avec
des chants pleins de joie ; que Paul appel¬
le le “Dieu bienheureux” (I Tim. 1/11 )
trer
POROTET AN I
Confions-nous tout
simplement à notre
uni([ue Sauveur qui a dit : En vérité, en
vérité je vous le dis, ce que vous deman¬
dez
au
Père, il
vous
donnera
en mon nom.
Demandez et vous recevrez, afin que votre
épargnait jusqu’à présent f
peuples, mais l’alcool n’épargne j
sonne. L’alcool porte la guerre dansi
familles et partout ; il ne connaît paj
La guerre
tains
frontières.
Pendant les guerres
joie soit parfaite (Jean 16/23-24 ).
Lorsqu’on parie de Bateau.
“
Où
avez-vous
jeté l’ancre ?? ”
révèlent
s
et la générosité, tai
l’alcool
fait qu’abrutir, reii^
que
ne
égoïste et lâche.
Le
brigand dit :
L’alcool est pire
Le navire est
surpris par la tempête,
au moment où il est près des côtes. “
Larguez les voiles ” crie le Capitaine. —
C’est fait, répond l’équipage.
Jetez l’ancre, dit nouveau le capitaine.
C’est fait, disent les hommes. Mais le ba¬
se
vent le courage
“ la bourse ou la vit;
puisqu’il dit ; “ la bu
'
se
et la vie ! I ”
'TC
aîo 2.
te pî
îôu t(
i
Le culte de rentrée.
—
de;
Le mercredi 3 février, les élèves
rempli jusc[ueniia
dernière jilace le grand temple de
PatJ j |te
sants !... Avez-vous jeté l’ancre ? crie le
Malgré leur très grand nombre, le.s^
j
capitaine. — Oui capitaine ! — Où l’avez- fants ont suivi la Liturgie et la
prétl^
vous donc jetée??
Dans la cale, tion avec respect et attention soutenï,.
est la réponse.
En quelques traits rapides fut évoqS^^*^
Pas un marin ne commettrait une folie
devant eux l’image du grand Aventup|'^h
pareille. “ Jeter l’ancre au fond du navire ” de Dieu ; David Livingstone, médecin,4iùa i
au lieu de la jeter en dehors, c’était un
plorateur, et surtout missionnaire. Lei^i Je 1
mier Blanc qui a traversé l’Afrique (mipia
i suicide.
traie,
hostile et meurtrière
Mais ne jetons-nous pas notre ancre
brùj^^ ^ ^
d’amour
pour ses frères noirs et lut .
dans la cale quand nous nous confions en
farouchement contre l’ignoble esclav/a |tuu
nos propres forces et en cherchant dans
et ouvrant la piste à l’Evangile.
p
notre propre cœur pour y trouver de bons
Le pasteur Preisg a laissé comme ta
|tuu
sentiments et en eux de l’assurance ?
d’ordre aux enfants quelques belles
Jetons notre ancre en Christ. C’est le
rôles de Livingstone :
et “le bienheureux et seul souverain”
seul ancrage pour l’àme. Quiconque croît
Sa devise : «N’importe où, pourvu'^
(I Tim. OTü) est le Jésus qui a semé la en Lui ne périra jamais, mais il a dès
ce soit en avant. »
joie de vivre partout où il passait.
maintenant la vie éternelle.
Jésus a dit : « Je suis avec vous fa ftuu
Evidemment je ne le vois pas éclater
Chers amis, ne vous laissez pas troubler tous les jours jusqu’à la fin du moi
de rire ou manifestant une gaieté exubé¬
par les élucubrations qui cherchent à vous C’est la parole d’honneur d’un Gentillf
rante, mais je crois voir son doux sourire
éloigner de votre foi, mais considérez tou¬ me irréprochable qui n’a jamais mci|^‘^ ”
en prenant les petits enfants dans ses bras
Devise pour la jeunesse : « CraipJwa
jours 4 choses :
(Marc 9/36-10/16) ; un doux sourire en ren¬
DIEU aime.
DIEU donne.
Je crois. Dieu, travailler dur ; tout est là. » (ne i 1
dant le fils à la veuve éplorée, la petite,
Conseil à ses enfants ; « Soyez des Qri.; He
J’ai.
lille de Jaïrus à son père, Lazare à ses
tiens virils et ne faites jamais de bai Qete
Dieu m’a tellement aimé, qu’il m’a don¬
sœurs, et en se reposant au foyer accueil¬
ses. Soyez honnêtes avec les homm^uà-ï
né Son Fils unique afin croyant en Lui,
lant de Béthanie.
avec Dieu. »
^aa te
j’aie
la
vie
éternelle.
Il disait de lui-même : « Dieu a
Je le vois contemplant avec joie les lys
ei^^
Tout l’Evangile de l’amour de Dieu est
Fils, missionnaire et médecin (Jésus).|^^^^ ^
ides champs, les oiseaux du ciel, les champs
contenu dans Jean 3/16. Dieu est le pre¬ suis une misérable copie, mais je
•de l)lé, les vignes, la poule rassemblant
mier à aimer, le premier à donner ; —
rester. J’espère vivre à son service f. '
ses petits, le berger portant l’agneau, le
vous et moi nous avons à croire et aussitôt
veux y mourir. »
hlna
semeur lançant d’un geste large la pré¬
^iroo, i
teau continue à être entraîné vers
—
—
—
les bri¬
Ecoles Protestantes ont
—
,
nous recevons
cieuse semence dans les sillons.
Aurait-il assisté à la
xin
noce
de Cana
avec
visage fermé et sévère? La présence
et lumineuse a dû empê¬
de sa joie pure
cher toute joie
déplacée.
Malgré la présence du péché dans ce
inonde, Jésus louait, avec joie, la Créa¬
tion merveilleuse de Son Père.
Pour nous Jésus doit être, comme
dit
Paul, “ le bienheureux et seul .souverain,
le roi des rois et le Seigneur des Seigneurs
^ I Tim. 6/15 ) qui veut être avec nous
tous les jours, jusqu’à la fin du monde,
la
vie
éternelle... Joie,
Joie, Joie ! !
Colloque pastoral
î rato
QUE LA QUERRE, PIRE QU’UN BRIGAND !
PIRE
Dans la semaine du 14 au
21 Février,
ui^
de pasteurs venus de tous les archipels
se sont réunis sur la colline d’Hel
céanie,
La guerre est terrible ! Elle détruit tant
de biens I Elle est la grande tueuse d’hom¬
mes
!
Mais l’alcool est pire ! Les guerres finis¬
sent, mais l’alcoolisme dure. Il iTya aucun
armistice en perspective pour arrêter les
tueries et les destructions par
l’alcool.
.
étudier, prier, discuter et s’entreteni?" *
semble des devoirs de leur charge. La parc?^ 1
Psaume 33 s’est réalisée pour eux !
"
Oh ! qu’il est agréable, qu’il est
des frères de demeurer ensemble ! c’est c(^P&
la rosée de l’Hermon- • • ”
mua
^
pour
doux^®
Imprimerie Elie F. Juventin
i
Tapmea
itua
e
Fait partie de Vea Porotetani 1954