EPM_Vea Porotetani_195403.pdf
- extracted text
-
54
i te
faj
3ti to
i'at(l
a
TE
Matahiti
MATI 1954 —
VEA
MATAHITI
I TE
rool
I
O
HOÈ :
POROTETANI
HOE AHUEU TARA
achiiii
paat
ie
e
^re te tabi pae
i faaroo i te parau ra.
ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta raton vahiné.
.
.
iaifiraa : Na roto i teie irava, te faaLURE.b |iei Petero i te man vahiné paieti,
h) No te fin te tahi pae i te pai'au. Ua
î te fenua
îa urne mai ratou i ta ratou mau
auçaili npto i te faaroo Evanelia, na roto
haapaoraa nehenehe e te paieti.
dain
â na roto i te parau paieti anaè,
rjiit
no te
(,
;retaa|ito*^i
NoifP
?
)uilhiriï> ÎÊi
rii’o ratou ei ite mau no lesu,
mai te mea na te vaha
ises/^jei haamaramaramaraa, ei faaitoito-
des
%*f]^aamahanahanaraa e ei faaararaa
'îau taata. Ua porohia te Parau a te
lieiiy^ia i-oto i te vaha o te mau Peropheta,
nille
Aposetolo, no iesu i'ho e na roto
Llure.|ja :Elvalesia. Auaa te parau parauhia
ais
s(kj.p [ te mahana Penesekose, uanoaa
la
hiitqoo taata ei ekalesia no lesu-Mesia.
£
Root
te taria
e
ua
etaeta te
aau.
E taa oioi, e o vai te taata
pae
poro-Evanelia
nehenelie i te taata ia huna
mau e te vai nei te
mahana e mahnihui mai ai to’na huru mau.
No reira eita’tura e nehenehe ia tiaturi noa
Eita
noa.
maoro
pupuvaha
noa-hia te parau no te Evanelia, aita i tae
i roto i te aau.
-
e
i to’na huru
i te parau
vaha, mai te mea e:
mea
na
riro te haapa‘oraa
i porohia, te veve e aore râ te hohonu roa,
aita’tnra e riro ei maa varua.
Te vaiiho nei ratou i te parau
i nia i te tahiia no te
III.. Eaha te raveà e riro ai te
poro¬
ei mea mamiia ?
haapaoraa nehenehe ïa. Noa’tu e
o te
parau vaha e porohia,
e manxda râ i te
haapateraa nehenehe.
a) E maraa ïa huru pororaa i te taata
aau
te rahi
tae, noa’tu e ere oîa i te taata aravihi
i te tatararaa parau.
iioa’tu
e
Noa’tu e taata paari,
râ oia ei ite no
itaata apî, e riro
te EraneMa.
Ehia etene e te feia taiva tei umehia i
roto i te
raa i
Evanelia na roto i to ratou hio¬
te haereà nehenehe no te hiii-faaroo :
to raton
no
here, aiitaeaeraa, faaoromairaa
te lîîâ e te tura ?
te taata, e ei
faahitiraa faufaa-
i te Evanelia?
maitai
Farepiireiuia e no.
te
fare-putupntnraa, e te poro nei i atou
i te parau
0 ±e
no
te
lîupe no te “ hui-faaroo ” ei faaturoriraa
i te aau
ere
no
ino e te hiipe-
ore
raa
ê
e mea
te jiororaa e e mea è te
peu.
Ehia taata tei taiva è i te faaroo
d) No te papu-ore e te taa-ore no te parau
Pélazl-^®*® râ te tumu te parau vahai
'ravai ai ?
iSo te taiva ïa o te talii pae ! Ua faa^a ratou, aita râ i fariî e aita i tiaturi.
I Petoro '[jô
apî ! E ehia parau haavare tei porohia ?
|i parau faufaa rahi te pororaa i te
te A tua,
.
mau, e o vai te poro Evanelia haajiao peu
maniania. Ualiaumani atoà. Ua
Aita anai te parau i riro
la sof
ei pororaa i te Eranelia?
eiaha’tu à te paraît
.
i te pae Politita, e aita e
e
ai oia mai te veo ooto, e mai te sumebalo
d’or
ii,
faaroo,
.
b) E taa maitai te poroi’aa na roto i te
haapa‘oraa nehenehe.
parau
c) Aore te parau i porohia ma te î o te
te puai o te. Varua-Maitai. Riro atn
onseï'^^^ na noto.i te parau vaha noa, na
3 bred’^ ^
tatou huru i mua i te aro o te
herni^^‘^^^ atoà neî.
dan.I
mau
aau e
Milfo maitai teie faaîtoitoraa no tatou
?
te reva’toa i te
No reira e fin ai.
hioraa nehenehe.
i
e
huru rau. Ua anoinoi noa te parau i te
ia^Doipohia i te mau tane etene e te
3
Preiss, Direclciir-Gérant.
ElAHA TE EVANELÎÂ IA PARAU-VAHA-NOA-HIA
te aiii
e
M.
anf
te
;
HIK! ;i.
mau
ino i rapae na roto i to ratou
peu.
la riro té Evanelia ei taata e tia’i, oia
hoi ia itelîia te hoturaa o te Evanelia na
roto i to tatou haerea maitai.
Aita Jesu i poro vaha noa i te
parau
nehenehe no te Basileia o te Ao, ua riro
rà to’na parau ei taata na roto i to’na
haapaoraa i te mau mahana atoa.
Opani: Thesalonia ÎI5 : aore ta maioü Evaiielia i tae parau
vaha noa’tu ia ouiou...
puai dtoa râ, e ma te Varua Maitai,
e ma te ite
papu; ua ite hoi outou i to
matou huru i rotopu ia outou, ia maitai
ma te
oaton.
anai’i
?
ianeüa tei pupuvaha-noa-hia
eura i
Pô-Matahiti, ua itoito tatou i te
2. Ehia Metua i te
pae faaroo e i te ta¬
irae : 1.
j e
te faaroo i te Evanelia na roto
uruuijsiu hora maoro, ma te ani i te Atua
imaitai mai
Qia i te matahiti apî.
^ |a te tahi pae i faatupii i te manouiapî? E ere ïa mai ta ratou i ani i
if^ ;'i te taime hopea no te matahiti
oint
)Oiir
f “ Haamaifai i te
la i
Matahiti Apî
te^-atou iho tei faarepo e tei faaino
%tahiti Apî mâ tei hohorahia i mua
aerofu,
naô
te
Kor
_
ae
raton i te parauraa e :
oia hoi Apooraa-Diakono e Apooraa
re,
fenua tei patoi itoito i te mau
patana uaina na nia iho i te mau mataeinaa e tei
faatupuhia i te matahiti-apî ei totovâraa i
te aià ? Ehia tei haamana'o i to ratou tiaraa
oroa
ja {i te amuiraa’tu ia ratou iho i te
na
le
j,,eu taero-ava.
e
mana’i ?
Te Evanelia tei haapao'hia
ia haamaitaihia ratou
na
roto i
Bapetizoraa e na roto i te oroa
faaipoiporaa ? Ua titau ïa i te haamaitai
Atua, e i mûri a‘e ra: o te aueue
ïa e te taero na roto i te
1. Pure no te hoè
tupuna maohi i tahito ê ra ;
3., Ehia utuafare tei pùpù i ta ratou mau
te
■p parau ra. Ehia hui-faaroo tei ore
(Haba-
kuka ) 2/15, 16 ).
Varna,... haapao i ta te
tatou e eaha te auraa
te
e
tei faainu ia vetahi-ê ra".
tamarii
nia i
Afea te Evanelia
po¬
lie to
i
tamaaraa, eita rà latou e
haamâ ia taero te mau manihini i to ra¬
tou utuafare.
ehia tei haamana'o i te pa¬
te Atua tei haapii mai e : “ E
metua
rau a
uaina. E mea haamâ na i-atou ia ore te uaina
tamaarpa ma te
E te Fatu e, a lauturu ia
matou, ia
te mau parau maitatai, ta matoB
i faaroo i teie nei Sabati, ia riro
mainte
«
ore
roa
ahu nehenehe tei oomohia no teie nei Sa¬
bati, e tei iritihia arauaè no te oomo-faahou no te Sabati i mua.
POROTETANI
VEA
Oe Parau i roto i to
la ootihia râ Ta
mai te manao i nanaohia i
nia iho i to matou tino, te ore roa p moè
matou aau,
noa'tu i te pohe ».
e tae
Te liio oaôa nei tatou
2.
i to tahi pae
ui-api papairaa i te Parau-Haapae hou te
Matahili-Api e hou te Tiurai. Ua haapao
maitai ratou i ta ratou eufe ei faahaparaa i te feia tei paripari noa e : Eiaha e
tiatliri i le taata Tahiti, e eufe i teie mahana, c ananahi e faapalia.
Aita râ teie ui-api itoito rahi i na reira,
ua tapea maite râ i to ratou eufe. Maurue
uru
avei rarahi e te roa, tei tamoemoe noa ia
oire-pû e i roto i te mau mataeinaa ? la pau te moni e te tura i taua
ratou i te
mau
fee
ra ? ?
I^anao no nià i te Cinéma
néma
anaè, e ora râ i te parau a te Atua...
I teie tau, ua riro te
e
mu
Cinéma ei peu tu-
ei maa tumu no te tahi pae no ta¬
tou, e ei haamauruurui’aa
i te taata, te
te mau mahana
atoa, e tae noa’tu i te Sahati e te tahi mau
Oroa rarahi i te pae o te
Te liaere nei te hoè pae
noa no
faaroo.
iti i te hoè mau
faaruèraa
i te Pa: au-Haapae, e te Haana tamai no
te faaro'o, i te mau mahana no te faahe-
i
Ehia taata tei haamaruhi i te
ramaramaraa.
E mea tano taua huru ra.
Area râ te tahi paeau rahi, te haere tumu
noa
râ
e
nei ïa, noa’tu e hohoa maitai, e aore
hohoa ino e te maamaa. la hope e
2 hora i te parahi-noa-raa,
aita roa e maa
mai, maori ra te auauahi-avaava e
te mau hohoa tei moè ê.
roaa
E pau atoa te moni no
te feia haere ta-
Ehia utuafare tei haaveve ia ra¬
mau noa.
rahi?
ei haama-
te mauruuru
to te taata
lalPa
nei tel te7]e
I tf
i te liiraa
haere-tumu-noa-raa ij‘
néma, e oto râ te hui-faaroo
fare-pure e te mau fare-haer
puturaa tei haapaehia no te ohipajg mac
i te
mau
ioihia
Aita roa e peapea i te mau hohoHu., T
tatai, e tia mau ia mataitaihia... i aoâo
ma.
l roto
taahia râ te taime e te faufaa no
te mau ohipa aroha. Le ite
te Cinéma e to te feia ona.
| tahi
Varua
e
no
E tau to te mau mea atoa nei : e
te mataitai i te hoê mau
hohoa maitatai, ei liaapiiraa e
maraa
i te Ci¬
mea
fatu-Cinéma i te faufaa tei noaa iap
no
Eita to Tahiti e ora i te maa e
tau e haamaruhi ai te oura. Eaha ïa ta te oura ravea
ia horo-è i te fee ? Aita e pa faahou, ua
rarerare noa, aita hoè vahi paari. E ma¬
here tauè noa’i ïa i te fee tei ote oioi ia
ana ma te oaoa rahi.
Te liai maite nei oia i te
tahi pae ia noaa-mai te
Mai te
taime
oura-miti?
ohipa tiaore i ravehi^
moni no te
i te Cinéma. Ehia tamarii e taurearj
uniehia i roto i te ino na roto i te hosf^g
hohoa tano-ore tei tuuhia ma te hitaw w
tou iho, ehia
ore-hia.
tere noa nei te Cinéma i
mauruuru roa.
Te oura-miti e te fee ei hioraa.
Nafea te Fee e manuia’i ia haru oia i
te
E ere anei ua mahere taue noa i te fee
to te haere i te pure e
te mau putuiitai
i te pae faaroo... e taime to te h^'n
i te Cinéma hohoà maitai... Eiaha pâp
raa
faufaa rahi iijiA.
haapao-tamau-noa i tei ore i maunaü i
Eita roa teie nei ao e ora no rotfoè o:
faarue i te tahi mea
pohe, na roto i te mau hohohP^*’'
i te
vare
e
tei moè-è mai te âta e te aiiite âi
ora
râ na roto i te Parau a te Af th
t
pie o:
hinaarohia, e ia haapaohia.
^ure :
iua rc
MAITAI
NA
I
TE
MAU
HOHOA
a,[ho
teie e iuubia’tu nei i roto i to tatou Vea. Ua hapono mai te Ekalesia no Kaledoni ia ratou ei faaiteraa ia
te huru o te mau Etene no NIU-HEBERIDA, tei pii mai ia tatou e: A FANO MAI, TAÜTÜRU IA MATÛ»rom«
^ei
la puta to tatou aau i te hioraa i teie mau hohoà.
.a’ïna
pae aui i raro
1 ropu 1 raro:
bie t£
(i te apî e hohoa-fenua)
A
HIO
f
Na ruaau
e
Te hoè vahiné ruau etene
piti.
.
Pae aui i nia :
E etene amu-taata mau i te matamua. A hi‘o
i to raua fare, ere i te mea hi'oraa nehenehe.
Te uparaa etene ïa.,
iho i
taata-manu, faatoretorehia i te mau peni hurupae
I mûri atu ia’na o to’na ïa nuu, tei tapunipuni
rôohia ta ratou mau uururaa.
atau : (te hohoa-fenua)
Te motu rahi ïa o
i raro aè i te mau amaa-raau, ma te tapeapea i
to ratou mau rima. E hauriariahia te aau ia faa-
Tei ûta to te mau Etene nohoraa : Big-Nambas
te Ekalesia
Te hoè ïa paèpaè e 20 metera
te taitai.
Te ouà nei te mau aito i raro, ei faaite i to ratou
huru aito. Na te tavana e ouà, mai te teiteiraa mai
no taua paèpaè ra-
E oire ititipaeraa i
Niu-Kaledoni, i nià i te motu iti o
WALA, i te pae hitià o te Râ.
Na te hoè orometua haapii-tamarii
Kaleclpni e
tauturu i te ohipa faatupuraa Parau.
tahata|i |nu
A hi‘o na i te vaa, e te tumu-haari,
uouo !
au
Te noho nei te orometua, o Billy, tei tonohia e
reira
pae ropu i nia
Malekula.
Amoks.
i raro iho:
A hi‘o na i to’na taupoo huruè, e te rii«vane
unaunahiae te mau tauhaa anana.
tei r
Tei roto i te vahi hairiiri to’na parahir-aâii. ’
Te ite nei outou i te Tahuà Eahi e to’na hohoa
rau.
fenua ?
ïiiti. ’
pae ropu i raro
)atoa
Te hoti-uira faauta Evane^j^^^
Te faaruè nei te orometua i to’na motf^f .jj
to’na tere poro i te Evanelia.
‘o p te
^ oti î
.
avae
i te pohue tei aifaito to’na roa i te
teiteiraa o te paèpaè e ouàhia.
la hape râ te roa no te
pohue, ua fâtifati ihoâ
te,tino o te aito.
niho puaa,
e
Na Etene tei hamani i teifaremai tei matauhia e te mau tupuna i
te mau mata Idolo. e te
BiUy, te orometua porotetani Kaledoni, tei tae atu
no te faahau i te tama’i.Oia tei aratai i te orome¬
tua i te mau vahi tapu.
Ta^j-j
nei, o tei hamani atoa i te ava-maohi.
Te purumu no
1^(1
sSia
pae atau i rare
tei aro i te nunaa maohi Adivenite, e o tei farii ia
pahu rahi 1
’^Ta faaunaunahia
Pae aui i nia
O te Tavana Rahi Etene ïa
i ropu i nia:
Te
pae atau i nia
(Te mau hohoa i miiri-mai)
«jjO te
E ere anei ,te hohoa mau ïa i to taialpra
,
la ore te tino ia û i nia i te repo, ua taamuhia
hoi na
ana
»•
te oire
Tei mûri-mai i te mau paruru etaeta, t(W
fare faatiàraahia. Aito ihoâ, e tiaturiraa
i te tahi.
fffiŸet
VEA
U-
avehis
jQre \ Kaiedoni ma
te
i
Mau
'%i.JJa taiohia to raua fariiraahia e te Ta-
\a^ahimaohi ra Kowi BOUILLANT. Te
lei
teUg^^ faahou nei tatou i te parau no teie
,
iap.-
\{ I te 11 no Atete, hou to matou faai te Ijtt'aa i te nunaa faaterehia e Kowi B.
fardhaere matou e mataitai i te hoè mau
-raa
ohipap maohi mau. E mau fare nehenehe tei
ioihia e te paa “niauli”, e aore ra te
hohoHu., Te opaiii no teie mau fare : e opani
iao'ao noa, eita te
1...
mau
taata rarahi e
Ifroto. Te vai nei te mau auri, te
no
mau
li|e |te mau raau tairi-upoo-taata i roto
)ha,
|tahi mau fare. I reira to te Tavana
e'tS^l^owi B. pûpûraa mai ia‘u i te hoè
puhnAfîiiri-upoo'-taata e ua haamanruuru
ei;
a
1^0 taua taoa-horoa ra.
to te
Eiaha phpa
atura matou i te nunaa TIPAiialiA. Ua oti te tamaaraa, ua fariihia
mau.itaii roto i te fare-pure. No te hioraa i
lo rot(o® ofai-tapa‘o i roto i te patu no teie
hohohp^re, ua vauvau atura vau i te parau
te
;ttiau ofai tapa‘o ta Josua i faatia,
te Al[
nunaa tomoraa i Kanaana.
'eie ofai-tapa‘o haamauhia i te
patu fa—jiiure : o te ofai ïa ta te oronietua marahi
„
iua roa
i tanu i raro a‘e i te hoè tumu
fhou oia i tiavaruhia’i i rapae i te
^
ia
y
ravea a te
Kato-
J tei faahepohepo i te Hau-Farani. Oia
irometua
matamua tei afai i te Eva-
:a'|nai te motu Mare mai.
eie ta’na parau i nia i teie ofai tanueteneie ana i raro a‘e i te aa raau : “ E mau
e te
riNanelia i nia iho i teie fenua, mai teie
tei
mau
etaeta î
raro
a‘e i teie nei
arahii-aau. ”. E teie te irava tei tapa‘ohia i
iho i taua raau ra : Luka 21/33.
reira atoa to‘u haamana'oraa
e
vau-
ahata^ |nua ia ratou i te parau no te ofai
lari,
opuahia e te Ekalesia Tahiti ei
^
fare-putuputuraa no Ahunu i Mahina,
o
ratou i teie tau
apî e haere nei, e
tupu maite ratou i te paari i te pae
ia
tino
e
“
i te pae varua.
BENIELA” te ioa. Ua tairuru mai to te
Paroika taatoà e te-mau manihini
noPape-
noo,
Pirae, no Papeete e no te
no
liaamauraQ ofai-fihi
mau
vahi atoà mai.
I te taime
fe fare amuirae ( Paroika )
no
i
mau
tae mai
ai te Mono-
I llaapu.
Tavana-Rahi e to’na mau apee, i himenehia ai te himene fariiraa. I mûri ae ua
farii te orometua Bremond i te mau mani¬
hini, ma te tuatapapa maite i te huru no
te
tupuraa o te ohipa, mai te mahana i
haamauhia’i te ofai-tihi (15/12.49) e tae noa
I te 19 no Tenuare nei, mahana
piti i
te ah'iahi i te hora 3, i teie matahiti 1954,
la oti te mau parau fariiraa, ua
pahono
te Mono-Tavana-Rahi mai te haamauruuru
i te feia atoà tei
amo ma
te itoito, te ana-
anatae e te manao tahoe i teie
“
ohipa rahi...
la riro teie nei fare ei tapao e : e noho
taniau te tahoeraa o te manao, ia riro ei
vairaa no te Hau Atua, e ei faaoreraa i te
amahamaharaa ”.
mau
la oti teie oreroraa,
pupu atura Bremond
i te taviri i roto i te rima no M'' Adnet,
Pni no te Tuhaa I, e na’na i
pupu atu i
roto i te rima no Sœur Marcelle, tuati no
putuputu mai to te Paroika Haapu,
paari e tae noa’tu 1 te mau,
mai te feia
tamarii.
atu i teie mahana. O Rafea te tamuta no
teie fare tima nehenehe.
ua
—
I nia i te fenua ra, o
Teoohu, tei riro
ei fenlia haamauraa i te
mau
Atua mai tahito mai.
Te tumu no teie
—
fare
no
to
tairururaa, o te haamauraa ïa i te ofaitihi no te fare amuiraa apî(
Fare-Paroika)
Teie nei fare i haamauhia te ofai-tihi :
—
fare tima ïa
e
roa
no
teie
patu parpaings. — Te
—
fare
e 60 avae
Te aano
teie fare e 28 avae. Te Tamuta no teie
no
—
fare, o Rài a Taputuarai ( no Tahiti teie
tamaiti. )
Na Tuteao or. mono Peretiteni no te
tuhaa IV : i haamau i te niu o teie fare.
Teie te irava: I Petero 11,6; Inaha e
—
Orofara. Himenehia’tura te himene taviri-
opani, tomo paatoà’tura te mau manihini
i roto. Aita râ i ô
paatoà, no te rahi o te
manihini.
Na
e
Tei reira atoa
la tau mai
Koringo, Pni-Mono, i haamau i te
Bibilia
haamaü vau i te ofai-tihi i Ziona.
na
Adnet te
a‘oraa :
Genese
32/24-30 ; 0 te parau ïa no to lakoba tôraa
rama
o
Teio
or.
to te Atua mata marama-
i nià iho i teie nei
iho i te tamuta
no
ofai-tihi, e i nià
teie fare, e nià iho i
to te Paroika taatoa.
i te melahi. Ua faateni oia ia haamaitai
mai lehova ia’na. Ua taui te melahi i to’na
G. Teio or. no Haapu.
ioa tahito lakoba (oia hdi
Faahema) e ua
horoa i te i‘oa api, o Iseraela. I reira to
Taufuru veà.
lakoba parauraa e : ua hio vau i te Atua,
to’na mata é to‘u mata, i mairi ai oia i te
ioa
taua vahi ra :
o
o
Peniela.
Papeete: Paraita 10; Paia 30; Rootapea 10 ; Teata Tunutu 10 ; Punuaura v. 10;
No reira te i‘oa no teie fare. la hio mai
Gooding Alb. 20 ; Lee-Tini 10 ; Leno 50 ;
hiti. Te ani atoa ra maua ia ratou ia,
)a’toa mai ratou hoè ofai no Kaiedoni
Lao-Chao 50; M™" Ahnne 50; lorss 20.
la amui-atoa-hia i te ofai-tapa‘o hoè
faaroo.
teau 100 ;
mot|gf ataihia mai e te mau aito no Jesu
to |i teie nei paeau fenua i Patitifa nei.
oti teie
farereiraa, reva’tura matou
>M(E, e ua fariihia maua i reira i te
fafc-haapiiraa ma te mauruuru rahi.
la i
TüTs^ri iho, ua hoi matou i te pô i DOA,-le i>û note Haapaoraa Porotetani.
p/^iiana i reira, ua farerei maua i te
i i te
,
1953 i tomohia’i te
raa ia
te Atua ia tatou i te mau taime atoà, e ia
hio atoà atu tatou ia’na ma te mata o te
i te mana no te Evane-
re
titema
no
maniania. Ua faaau-maite-hia te faatereraa i te huru no te
tamarii, ei faaitoito-
to te Evanelia haamauraahia
i to ta»a «praa i
la
I te 25
]\fau matamua no to Adnet mâ tere i Kale-
aa
rîl apT
parau
1. — Tomoraa fare amuiraa i Mabina
te hoij fg Veà no Titema, ua taio anaè tatou i te
.
3
11 Rapport ” no Tehavaru, or. )
lurear
te
POROTETANI
——
etePl^*-^* matahiti na te mau oromeiÇ^te mau diakono, peretitenihia e
fe'Ÿea i mua nei e faaite fdàhouhid ai.)
Mai tei matarohia, ua haapaohia te pae
tino, e i te pô, te mau tuaroi ïa.
Taataparea orometua.
2.
rii i
—
Pureraa rabi na te mau tama-
pureraa ei omuaraa no te haûmatafaahouraa i te mau
Haapüraa i mûri ae i te “ Va¬
Ua î
Buchin 100 ; Tehui 20 ; Tepou
Kelly 30; Tutapakore 10; Tara Ngariki
50; Ah-Thoun 20 ; Kifa 50; Toarere 20;
Taia 10 ; Tuhiri 10 ; Tutehau 50 ; Mauu
10 ; Takaroro 10 ; Ariitai Hahe 50.
Tuhaa IV.
Papeete:
I te 3 no Fepuare ua faatupuhia te hoè
cances
Makatea: Terii D° 15; Teai 20; Béné-
roa
SILOAMA i te tama-
rii, aita e vahi varavara.
Ua faatura maite te mau tamarii
( ua
hau i té 1.000) i te pureraa, aita roa i
Uiuroa : Tih. Neulfer 20 ; Emile Neuffer
20 ; Taaroa v. 35 — Pouiorii : Tutu Teihotaata 30.
Faaaha: Manu Tenetua 10.
—
Opoa : Ezera Hunter 20. — Vaitape : Pue
Urarii 20 ; Tariu 35.
Amuihia: 1.035 f.
YEÂ
4
POROTET AN I
f
Confions-nous tout simplement à notre
La guerre épargnait jusqu’à présent
jeunes filles, convertie au
uni([ue Sauveur qui a dit : En vérité, en
vérité je vous le dis, ce que vous deman¬
tains peuples, mais l’alcool n’épargne j
Catholicisme à l’Ecole des Sœurs, disait
dez au Père, il vous donnera en mon nom.
familles et partout ;
jour à une de ses anciennes institu¬
trices protestantes : “ J’ai maintenant l’a¬
Demandez et vous recevrez, afin que votre
frontières.
joie soit parfaite (Jean 16/23-24 ).
vantage de prier la Vierge Marie, au visage
doux et souriant et ])eaucoup plus acces¬
sible que Jésus... sévère et distant!
Ceux qui ont eu le privilège de rencon¬
Lorsqu’on parie de Bateau.
JÉSUS ET LA JOIE!
Une de
nos
un
trer personnellement Jésus dans les Evan¬
giles savent qu’il n’est pas un Dieu distant,
sévère, ainsi que le pensent beaucoup,
mais que Jésus est doux et humble de
cœur, la source unique de toute chose et
profonde de la joie.
11 est vrai que Jésus a versé des larmes :
Il a pleuré sur Jérusalem et devant la tom¬
la source
1
“
Où avez-vous jeté l’ancre ?? ”
sonne.
surpris par la tempête,
près des côtes. “
Larguez les voiles ” crie le Capitaine. —
C’est fait, répond l’équipage.
Jetez l’ancre, dit nouveau le capitaine.
C’est fait, disent les hommes. Mais le ba¬
moment où il est
porte la guerre dansi
il ne connaît paj
Pendant les guerres
se
révèlent s
vent le courage
et la générosité, tai
l’alcool
fait qu’abrutir, reii^
que
ne
égoïste et lâche.
Le brigand dit :
“ la bourse ou la vit;
“ la bu 'TC
L’alcool est pire puisqu’il dit ;
Le navire est
au
L’alcool
'
se
et la vie ! I ”
i te
Le culte de rentrée.
pî
îôu t(
—
teau continue à être entraîné vers les bri¬
aîo 2.
de;
Le mercredi 3 février, les élèves
Ecoles Protestantes ont rempli jusc[ueniia
dernière jilace le grand temple de
PatJ j |te
Malgré leur très grand nombre, le.s^
j
capitaine. — Oui capitaine ! — Où l’avez- fants ont suivi la Liturgie et la
envers les Pharisiens et les exploiteurs de
prétl^
vous donc jetée??
Dans la cale, tion avec respect et attention soutenï,.
la religion, même avec ses discples et ses
est la réponse.
En quelques traits rapides fut évoqS^^*^
propres frères... et une fois même avec Sa
Pas un marin ne commettrait une folie
devant eux l’image du grand Aventup|'^h
mère. Il est vrai qu’il a parlé de renon¬
pareille. “ Jeter l’ancre au fond du navire ” de Dieu ; David Livingstone, médecin,4iùa i
cement, de souffrance et de la nécessité
au lieu de la jeter en dehors, c’était un
plorateur, et surtout missionnaire. Lei^i Je 1
de porter sa croix, mais Jésus n’est pas
mier Blanc qui a traversé l’Afrique (mipia
i suicide.
venu dans ce monde avec le visage d’un
traie,
hostile et meurtrière
Mais ne jetons-nous pas notre ancre
brùj^^ ^ ^
sombre ascète et l’expression austère d’un
d’amour
pour ses frères noirs et lut .
dans la cale quand nous nous confions en
moraliste où d’un j^isticier.
farouchement contre l’ignoble esclav/a |tuu
nos propres forces et en cherchant dans
et ouvrant la piste à l’Evangile.
Celui que la nuée céleste a annoncé avec
p
notre propre cœur pour y trouver de bons
Le
des chants pleins de joie ; que Paul appel¬
pasteur Preisg a laissé comme ta |tuu
sentiments et en eux de l’assurance ?
d’ordre aux enfants quelques belles
le le “Dieu bienheureux” (I Tim. 1/11 )
Jetons notre ancre en Christ. C’est le
rôles de Livingstone :
et “le bienheureux et seul souverain”
seul ancrage pour l’àme. Quiconque croît
Sa devise : «N’importe où, pourvu'^
(I Tim. OTü) est le Jésus qui a semé la en Lui ne périra jamais, mais il a dès
ce soit en avant. »
joie de vivre partout où il passait.
maintenant la vie éternelle.
Jésus a dit : « Je suis avec vous fa ftuu
Evidemment je ne le vois pas éclater
Chers amis, ne vous laissez pas troubler tous les jours jusqu’à la fin du moi
de rire ou manifestant une gaieté exubé¬
par les élucubrations qui cherchent à vous C’est la parole d’honneur d’un Gentillf
rante, mais je crois voir son doux sourire
éloigner de votre foi, mais considérez tou¬ me irréprochable qui n’a jamais mci|^‘^ ”
en prenant les petits enfants dans ses bras
Devise pour la jeunesse : « CraipJwa
jours 4 choses :
(Marc 9/36-10/16) ; un doux sourire en ren¬
DIEU aime.
DIEU donne. — Je crois. Dieu, travailler dur ; tout est là. » (ne i 1
dant le fils à la veuve éplorée, la petite,
Conseil à ses enfants ; « Soyez des Qri.; He
J’ai.
lille de Jaïrus à son père, Lazare à ses
tiens virils et ne faites jamais de bai Qete
Dieu m’a tellement aimé, qu’il m’a don¬
sœurs, et en se reposant au foyer accueil¬
ses. Soyez honnêtes avec les homm^uà-ï
né Son Fils unique afin croyant en Lui,
lant de Béthanie.
avec Dieu. »
^aa te
j’aie
la
vie
éternelle.
Il disait de lui-même : « Dieu a
Je le vois contemplant avec joie les lys
ei^^
Tout l’Evangile de l’amour de Dieu est
Fils, missionnaire et médecin (Jésus).|^^^^ ^
ides champs, les oiseaux du ciel, les champs
contenu dans Jean 3/16. Dieu est le pre¬ suis une misérable copie, mais je
•de l)lé, les vignes, la poule rassemblant
mier à aimer, le premier à donner ; —
rester. J’espère vivre à son service f. '
ses petits, le berger portant l’agneau, le
sants !... Avez-vous
be de Lazare. Il est vrai qu’il a été sévère
jeté l’ancre ? crie le
—
—
—
,
lançant d’un geste large la pré¬
cieuse semence dans les sillons.
Aurait-il assisté à la noce de Cana avec
semeur
xin
vous et moi nous avons à croire et aussitôt
nous recevons
la
vie
Joie, Joie ! !
PIRE QUE LA QUERRE, PIRE QU’UN BRIGAND !
Malgré la présence du péché dans ce
inonde, Jésus louait, avec joie, la Créa¬
La guerre est terrible ! Elle détruit tant
Paul, “ le bienheureux et seul .souverain,
le roi des rois et le Seigneur des Seigneurs
^ I Tim. 6/15 ) qui veut être avec nous
tous les jours, jusqu’à la fin du monde,
hlna
^iroo, i
y mourir. »
Colloque pastoral
î rato
visage fermé et sévère? La présence
de sa joie pure et lumineuse a dû empê¬
cher toute joie déplacée.
tion merveilleuse de Son Père.
Pour nous Jésus doit être, comme dit
veux
éternelle... Joie,
de biens I Elle est la grande tueuse d’hom¬
mes !
Mais l’alcool est pire ! Les guerres finis¬
sent, mais l’alcoolisme dure. Il iTya aucun
armistice en perspective pour arrêter les
tueries et les destructions par l’alcool.
Dans la semaine du 14 au 21 Février,
ui^
de pasteurs venus de tous les archipels
céanie, se sont réunis sur la colline d’Hel
.
étudier, prier, discuter et s’entreteni?" *
semble des devoirs de leur charge. La parc?^ 1
Psaume 33 s’est réalisée pour eux !
"
Oh ! qu’il est agréable, qu’il est
des frères de demeurer ensemble ! c’est c(^P&
la rosée de l’Hermon- • • ”
mua i
^
pour
doux^®
Imprimerie Elie F. Juventin
Tapmea
itua e
Fait partie de Vea Porotetani 1954