EPM_Vea Porotetani_193910.pdf
- extracted text
-
1.—
AITA’TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOI TE Mesia RA O
HOO I TE MATAHITI
Ch. VERNIEM,
lESU. — I Korinetia 3,11.
HOÊ: HOÊ TARA TOATA
Directeur- Gérant.
Te Tama‘i
Ua tupu atura te Tama'i Rahi.
retane ia Purutia e te reira pae.
F^ahi.
Te tama'i nei Farani raua o Pe-
Ua ite noa tatou, mai mua roa mai e, te fatata roa ra te auahi rahi.
Te parahi ra o Europa, e te mau fenua’toa o te aonei i roto i te pea-
mauiui rahi tei
pea, e te taa-ore, e te hau-ore. Mai te hoê ma‘i puû
fatata i te parari ; mai te hoê omore teiaha tei taanoa i nia i te upoo
o te taata e tei fatata roa i te topa.
E inaha ! ua parari te puû; ua mairi te om<îre, e te u'ana nei te
tama'i! Te faaitoito nei te mau basileia, e te faahope nei i ta ratou
mau ravea. Aita o Tahiti i faaea i mûri ; hou te mahana i haamata’i
te tama'i, ua faaineine to tatou fenua iti, e ua titauhia te mau tamarii faehau e rave rahi i te aua.
E te mau hoa tai'o vea e, tae noa’tu i te mau paroita, e nafeea
tatou i teie tau ? Teie ïa:
E tauturu etaeta tatou i to tatou Hau Metua, i te mau huru
tauturu ta’na e ani mai. E ere teie i te tau no te marôraa e no te a-
haapa'oraa
te faaohieraa i
o te anotau râ no te
e no
ta te Hau Metua mau faaueraa. Tauturu i te Hau fenua, e te
mana i ta ratou mau imiraa e i ta ratou mau faaauraa. E mai te_mea,
te teiaha rii nei tatou ite tahi mau faaueraa, atiraïa,
o te
mahamaharaa,
feia
faaoromai;
mattai-amui o te au ia imihia na-mua a‘e i te maitai no te taata hoê.
2. — E pure i té Atua no to tatou Hau Metua i roto i teie
rahi e haere nei. Ua ite roa tatou e: aita o Farani-Peretane i tomo
arearea-noa i roto i teie auahi. E mea feruri maite hia. Ua tamata
noa raua i te mau ravea hau e te parau-tia, ia ore te tama'i ia tupu !
Aita râ i manuia. E no te mea ua hinaaro mau â te enemi i te _mau
tama'i
Farani
puai, e te haru, e te faaherehere ore, no reira o
eo
Peretane i ô ai i roto i te tama'i, e faatia i te ture o te parautia e
no te aroha i te taata rii.
No reira te faaue nei te Apooraa Rahi i te mau orometua e te mau
ravea
paroita ia faatupuhia te hoè pureraa ati i te mau ahiahi sabati atoa,
mai tei matarohia i te Tama'i Rahi matamua. la ravehia taua tuhaa
ia
mai te aau tiaturi mau i te mâna o te pure. E ani i te Atua
manuia tatou e ia hau vave teie tama'i..
3. - E tatarahapa tatou i ta tatou mau hara. la riro teie tama'i
rahi ei ravea no ô mai i te Atua, no te faatupuraai te aau api, e te
ra,
ohipa api i rotopu ia tatou paatoa.
Parau papu teie : noà’tu te paeau o te upootia i te hopea (e ua
tiaturi roa tatou e: e upootia tatou) e pohe rahi te tupu i na paeau
e piti atoa. Eita e nehenehe ia faaau i te rahi o te mau oire e ano
roa, e te mau aito e pohe roa i nia i te reni tama'i, e te mau vahiné
e te mau tamarii hara-ore o te paruhia na te pohe.
Ua haamata a'enei tatou i te faaroo i te reira, e e moa riaria. E
inaha! hoê noa iho ava'e Lteie neü. E au te parau a Zekaria: e oto
rahi tei lerusalema i taua fuahana ra, mai te oto i Hadadarimona,
i te pehe ra i Megidona. E aue o Rahela i ta’na mau tarnarii.
E nahea râ tatou i te feruri i taua oto rahi no te tau hopea nei ?
Teie ïa: e faariro tatou i teie tama'i rahi mai te hoê haavaraa na te
Atua. Te haava nei oia i te taivarahi no te tau hopea nei e te paruparu rahi 0 ta’na Ekalesia, ete mau pi'o o to’namau taata. No reira,
faaineine i te farerei i to Atua, e lerusalema! Te haere mai ra oia
e haava i to te ao ! A ara ! A ara ! A tia i nia e tena na taoto. Haa-
pa'o i te faaroo ! A tatarahapa.
Te mau piri no le
la
au
i te faaauraa, te faaite
Vea Porotetani
nei te Vea Porotetani i le huru no te mau
piri i tuuhia a'enei. Ua mauruuru te Vea i na hoa e 30 o tei hapeno mai
i ta ratou mau pahonoraa itoito e te maramarama hoi. No te mau vahi
atoa mai ratou : no Tahiti nei, no Raro, no Rurutu, no Maatea e no Matuita.
pahono maramarama mai te pae au rahi i te mau uiraa ; te tahi râ
pae ua pouri rii ratou i te auraa mau o teie mau piri ; e mau imiraa hohonu hoi, aita râ i tano i nia i te aniraa. I te tahi pae atoa, ua tano te
pahonoraa, aita râ i rava'i te parau.
Uiraa hoê ( haapotohia): Eaha te pene parau no te Faitfaa Tahiio tei
riro ei taoa here rahi na oe. Eaha te tiimii?
Hoê ahurit ma hoê tei pahono mai e: Exodo XX. E mea faahiahia ta
vetahi mau faaauraa parau ( Arearea v., Rehia Amaru, Teanau v., Mohonui,
Ariipaea, Faura Ahutoru, Tihoni Hamoa). E piti tei pahono mai e; Isaia
LUI (James e o Hoatapu Deane - Uturoa). E ono tei faatano i nia i te
Geuese pene I. ( aita râ i rava'i ). E font tei mana'o i te Salamo XXIII
Ua
(Himene Guilloux, Turifaite, Tapete); Salamo CXXl (Papua t.)
E teie ta tei toe mai: Genese III ( Maaae v.) Salamo I (Teonuitopa;
Tere)Salamo XLVI (Temahahe), CXIX (Meari Tiaipoi); Isaia IX (Aramu)
Zekaria IX ( Teriifaatau ). E mau parau maitai rahi mau ta te tahi pae. Te
vai nei te tahi mau pahonoraa tei faatano i te hoê mau pene parau e rave
rahi. Eita râ e fariihia.
POROTETANI
VEA
3
pahonoraà te ite nei tatou e ; Na te pae au rahi i fei rahi a‘e i te here, i te Faufaa Tahito, no te mea tei reira to te Atua horoaraa i ta’na Ture i te taata.
E mea faahiahia’toa te mana'o e; Salanio XXIII e te Salarno CXXl ( Papua );
oia’toa Geneve XII (te e‘a o te faaroo tei faaitehia mat).
Eita hoi e ô i roto i te Vea te mau pahonoraa ; teie râ ta Faura a Ahutoru (Orofara) Exodo XX; o te pene teie tei haamauhia e te mana'o : ua
riro te ture ei haapaoraa na Iseraela, ei faaora ia ratou i te rima o to ratou
mau enemi, tae atu ai ratou i te fenua Kanaana. E o tei haapao i taua
ture ra, o to’na ïa ora, e o tei ore i haapao, o to’na ia polie, E te aratai
nei teie ture ia tatou i te Mesia ( Gai. 3-24 ).
la
au
i teie
mau
ruri e: O te Exodo pene XX te pene ta ratou
Teie te pahonoraa a
Himene v. ( Makatea ) Salarno XXIII. Teie nei Sa-
lamo, ua riro ia ei mana‘ona‘oraa na‘u i roto i te mau tau, a roohia’i au
e te mau ati. la au i te vahi matamua o te irava hoê : o lehova to‘u tiai,
e ore rca vau e ere. A haere noa’tu ai au na roto i te maru pohe o teie
nei ao, aita roa oia i faarue noa a‘e ia'u, e ua apee noa te maitai e te
aroha i te mau mahana’toa o to‘u oraraa. No reira, e parahi â vau i roto
i te fare o lehova e maoro
Uiraa piti ( haapotohia).
ei tao’a here rahi na oe ?
noa’tu ou pue mahana.
Ealia te pene paraît no te Faufaa api tei riro
Eaha te tamu ?
pahono e : o Mataio V. Mai te Atua tei horoa i ta’na ture
XX, oia’toa lesu, te horoa nei oia i ta’na ture i roto i
te Mataio V; o te mana'o ïa na Arearea v., na Tehapai v., na Mohonui,
E hitu tei
i roto i te Exodo
na
Teonuitopa, na Turifaite e na Tuhei a Tairana. E ono tei mana'o \&Ioane
hoi: i aroha mai te Atua i to te
vetahi. E maha tei maiti
ia loane 1. (To te Logo riro roa ei taata). E teie ta te vetahi: loane
X (te tiai mamoe maitai) loane XIV ( to lesu tamahanahanaraa i ta’na
mau pipi) Mataio 1; Mataio XXII: 34-39 (te ture o te aroha); Mataio
XXVII (to lesu poheraa i nia i te Satauro ) ; Luka II ( to lesu fanauraa ), te
pene III (te fanauraa api; e te irava 16
ao nù etc..). E mau faaauraa nehenehe roa ta te
Luka XV
( na parapole e toru,),
Te papu nei râ tatou, ia au i te mau pa¬
12 tei maiti ia’na, e
ono râ tei faatano i nia ia loane 111-16. Mea au roa ihoa. E mea nehenehe
atoa te mana'o no te tahi hoa tei papai mai e: «T roto i te Faufaa Api
te maiti nei au ia Luka XV, oia hoi na parapole a lesu e toru : te mamoe
i moe, tetiterama i moe, e te tamaiti i haere i te fenua roa. O taua na
parapole ra, ua faaau noa ïa vau i te reira i nia ia'u iho: ua riro vau mai
te mamoe i moe i roto i teie nei ao, tei imihia e tau Fatu e tei Liahodua inai.
la au i te irava 1 no te Salarno 23: o lehova to'u liai. Oia’toa te literrnir. :
ua na reira’toa ta'u faaauraa; ua riro mau vau mai te titerama i moe, e
inaha, ua màimi maite tau Fatu ia'u, na roto i to’na aroha e to’na hamani
maitai, Oia’toa te tamaiti i haere i te fenua roa, ua na reira ia tau maiE rahi te parau faahiahia
honoraa
e;
o
mau.
te Evanelia o loane tei here rah'ihia-,
VEA
4
tiraa. No te ite i te ino
POROTËTANI
ati, mana'o aéra, e ti‘a e hoi i tau metua ra.
o te metua, i na ô ai te tahi irava e:
i aroha mai te Atua i to te ao, e ua horoa mai i ta'na Tamaiti fanau tahi,
ia ore ia pohe tei faaroo ia’na ra, ia roaa ra te ora mure ore. »
e
te
Na vai i faahoi mai? na te aroha
Uiraa tara. Te leta mafamua
faaite ïa i te hoê tamaiti
Teie ïa; Emanueïa.
Te
no
te
i‘oa i faaitehia i
mau
raro
nei, ei
Arii, i roto i te Bibilia.
(18 hoa tei tano).
1.
E xodo
Buha
2.
M areta
Luka
10-38
3.
A riela
Isaia
29-1
4.^
N atanaela
loane
1-47
a
Mose.
5.
U
ra
Genese 11-28
6.
E
lia
I Arii
19-5
7.
L
uza
Gen.
23-19
8.
A
bela
Gen.
4-4
rê: E haponohia te hoê mau rê i te mau
hoa i mûri nei,
pahonoraa : Arearea v., James
e 0 Hoatapii Deane, Aroariitahi a Pere, leanau v., Marne v., Faura L,
TeaonuiTopa, Tarifaite, Himenev., Mohonui{\xa. Pou) AmaruRehia, Papuat.
Te huru ïa o teie mau piri - ua mauruuru te Vea.
110
mau
te maramarama e te rava'i o ta ratou
mau
Tere Evanelia i te Tuamotu
(hopea)
Ua faaruê i Tiputa (Rairoa) i te 21 no Tiurai e ua tapae i Kaukura i te poipoi mahana maa 22. Ua farerei i te amuiraa itt
porotetani mai te mauruuru rahi.
I te tapati 23, ua putuputu paatoa mai te Amuiraa, mea ruperupa rahi roa^ mai te poipoi avatea e ahiahi noa'tu, e i taua pô
ra e putuputuraa anaanatae roa.
I te pô mahana maha 27, i tupu ai le aufauraa TaieteFaatupuraa
Parau mai te tanturuhia e te feia tamn no te fenua e ua manuia roa.
I te
pô monire 31, ua ruru faahou mai to te Amuiraa iti e teie
no taua putuputuraa ra: Te tare pureraa iti e vai nei;
ua pê roa, te vai noa nei i ropu i te oire iti nehenehe rahi, te
te tuaroi
haatihia nei e te
mau
tare maitatai
e
te nehenehe mau. E nafea
tatou i teie nei tare iti tahito, ia au i te reo o te Sire a Solomona 8: 8. (vahi hopea). Ua pahono mai te Amuiraa ia au i te
ra
irava 9. “la faaauhia oia i te aua ra, e patu tatou i te tahi tare
Ua tahoê te mana'o o te Amuiraa e, e faatia i
te tahi hiero api e hiero patu ofai,
ario i nia iho’'.
Ua faataa ihora i te tereraa
no .te
ohipa; e o tara i te tane e
VEA
POROTETANI
5
te vahiné i te avaê hoê, e 5 metera
pua i te taata hoê e te vahie
hoi, ia haamata oioi hia te ohipa f te avaê Atete, mai te
opua
e, e
haamauhia te ofai tihi i te matahiti 1940 ia tia i te
Fatp.
E Amuiraa iti aroha rahf atoa
hoi, e feia api ana'e e aita hoi
e taata paari ei faatere ia
ratou; no te mana'o tahoê râ i anaanatae ai to rotou
Ua
aau
i taua
ohipa rahi ra.
maite atura te opuaraa a na Amuiraa, to Tikahau to
Avatoru (Rairoa) e to Kaukura hoi e faatia i te tare
pureraa patu
au
ofai e
mea
te Fatu
anaanatae rahi to ratou
tauturu ia ratou
e
e
•5
aau
i taua opuaraa ra, e na
ia tupu mau
tei opuahia.
Te huru no Kaukura;
E motu iti nehenehe taaê roa
ïa; te oJre iti i reira e mea faanaho
maitaihia, na purumu e 3 tei tarava na roto i te oire e te mau
purumu no te mau aroâ. E mau fare nehenehe ana'e mai te tahi
otia O te oire e tae noa’tu i te tahi
pae; e mea faahiahia rahi te
mau faaunaunaraa o te mau
fare, e mau paruru hamauihia e
te mau vahiné, to te mau opani e le mau
haamaramarama; te
vahi maere rahi râ, e ere i te motu ravai maitai i te faufaa a riro
ai ei oire nehenehe, no to ratou ra mana'o maramarama e te
aravihl rahi i papu maitai ai, te faanahoraa o te oire.
E mau tumu ûru rarahi tei taraaru i te oire taatoa, e mea faa¬
hiahia rahi ia mataitai, e mea ruperupe maitai e te heeuri rahi;
aita
hoi
e
tau to te
tae noa'tu i le
hoturaa, mai te matamua o te matahiti e
hopea, te hotu noa nei â, te tupu nei i roto i te
oire 316 tumu ûru hotu
E mea
mau
maere
anani
e
a
taa’i tei
ore
â i hotu.
rahi atoa hoi ia hiô i te manuia maitai
mau
roa
o
te
tumu rarahi heeuri maitai e te hotu rahi, e 34
tumu anani hotu
ai te
mau
e 41 tumu taporo 19 tumu vî papaa, a taa’tu
tumu kawa te quenneltes, te pistaches, e mau raau
ana'e ïa no te fenua mou'a.
lia mo'e
roa
mauruuru roa
te hoho'a motu, e fenua mou'a mau te huru, e
te mau ratere ia mataitai i teie mau motu rii.
O te hoho'a atoa ia no te taata i reira, e feia maitatai e te marû,
here mau i te mau ratere, no to ratou here i te mau ratere
e noho i teienei motu i te faaravai haere i te faufaa rii, i fana'o
ai taua feia ra i to ratou faaearaa i reira.
e aau
A ratere ai te mau Orometua, te hohora nei ratou i te rima
aroha taeae mau, ei fariiraa i te mau manihini, e le tauturu
maitai raa hoi i te ohipa Evanelia mai te maiti ore i te huru
tiaraa o te Haapa'oraa Faaroo.
Taataparea, orometua.
I.—
J
VEA
6
4.—
POROTETANI
Haapiiraa Bibilia
Te buka pae a
Te tahi mau
Mose: Deuteronomi.
huru no teie buka?
1.
E 40 malahiti tei luatapapahia i roto i te buka Numera
(mai ia Sinai tae noa’tu i te vahi atea i Moabi). I roto rà
te
buka Deuteronomi, hoê noa iho avaê tei tuatapapahia, oia hoi te
avaê hopea no te oraraa tino ^o Mose (a taa’i te Pene 34).
faatia’toa hia nei te poheraa no teie taata o te Atua, e to te mau
tamarii a Iseraela hevaraa ia’na (cl4. 8).
—
i
Te
teie buka. No reira i faaauhia
pene XIII — XVII, tei reira
lesu i te faaite atoaraa i ta’na parau tuutuu i ta’na mau pipi.
3.
Hou Mose e vai iho ai i ta’na mau hopoia i roto i te rima
no losua,
hou oia e taaê ai i teie nunaa ta’na i here rahi, te
lîinaaro nei teie Faaau-Ture e faaite faahou 1 teie nunaa i ta’na
mau parau faaararaa hopea. Aita ta’na e tiire api e horo'a nei
i onei; ua pau i te horo'ahia i te tumu mouâ ra o Sinai, e i te
vahi papu i Moapi. Teie râ, i to’na tapitiraa i taua mau ture ra,
teie to’na hinaaro mau : ia haamauhia te auraa varua o taua mau
ture ra i roto i to ratou aau; eiaha te leta noa, ia mau taria noa,
ia niuhia râ te varua o taua mau ture ra i roto i te aau.
2.
O te parau tuutuu a Mose,
ai teie buka i te Evanclia a loane,
—
—
teie mana'o a Mose, no te méa, ua mou aenei
Iseraela tahito, i te medebara; e uî api teie, tei tia
mai i mua ia Mose, i te vahi atea i Moapi.
E
ua
au
roa
te rahiraa no
No reira Mose i haamata’i
i te faahiti i mua i to ratou
hamani maitai ia ratou (1 — 31;
raton ei tamarii na te Atua (14 — 1)
O te nunaa herehia, te nunaa o te Faufaa; o te faufaa ratou no
te Atua 0 te aroha. — Te faaite nei Mose, i mûri iho, i te
mau faaauraa no te faufaa tei fafauhia e te Atua ia ratou. Tira’tu
ai to te Atua hinaaro ia ratou, i taua ture ra, maori râ, to ratou
ora, e te hau; e ere teie ture i te hoê Zugo teiaha e te faahepohia; o te hoê râ maitai no ô mai i te Atua, e oaoa’i ratou. Haapa'o
i taua ture ra, ma te aau tae; eiaha no te faaueue. — O tei
haapa‘0 i taua ture ra, o te ora ïa e a mûri noa’tu.
i te huru o to te Atua
7 ; 4: 7 — 8). Ua faarirobia
aro,
2
—
IL
—
Tatuhaaraa.
1. — A'oraa matamua.
.
I: 6 — IV: 40. Te hi‘o tia nei Mose i mûri.
2. — A'oraa piti: Te tapiti nei Mose
ara
i te ture; te faaitoito nei, te faa-
nei, le tiaoro nei ia Iseraela ia rave oia i te ora. (V: 1 - XXVI:
A'oraa toru: XXVII:
iaufaa. Mau parau hopea.
3.
—
19)
1 — XXXIII : 29. Tapitiraa o te
■J
VÈA
E Hiero
Oia
te 7
mau !
no
'1
api ta te Paroita no Tiarei
tomohia
ua
POROTETANI
o
Siona-Ienisalema i te io‘a
Tetepa i mairi aenei. Ua mana‘o te tahi
taua hiero
o
pae e, e
ra
) i
vaiiho paha teie
oro‘a no te mea tei roto te fenua i te
peapea; e tiai i te tahi tau peapea ore.
Aita te Apooraa rahi i na reira; e ua faaotihia e; ia
tomohia taua hiero ra i
to’na mahana, no le mea ua ineine roa iho â to
Tiarei, eita e nehenehe ia vaiiho.
Ua titaulha te Tavana iîahi
e te tahi
pae feia mana, aita ra i nehenehe
mai, no te rahi o to ratou mau fifi, i taua mau mahana ra.
ia ratou ia haere
E fare nehenehe
roa mau
Tihoni
teie; tare ofai, patu paarihia
e te tamuta
ra
Dégagé; fare oe teitei, e te oeoe, e le oe rahi tai mau. E pae
matahiti i te haaputuraa i te moni
($ 23-646); hoê matahiti e te afa i te
e
paturaa. E ohipa mâ, e te paari, e te rave atuatu maitaihia, i raro a‘e i te
faatereraa maramarama e te paieti na Toofa orometua e no te
tavana-diatono.
Te paroita râ hoi te rima.
E
rave
roita
no
rahi te
mau
I te hora 10 i te
no
manihini tei tae atu : te
aica
Papenoo e no Punaauia ; e rahi atu â.
Tiarei te
mau
pipi orometua, na Pa¬
avatea, i taua mahana ra, te tomoraahia. Na te tavana
paraparauraa i rapae; na
i
Teriieroo, tavana no Papenoo
taviri, e na te Apooraa Rahi (na peretiteni e toru e na orometuâ tahiti
e 15) i tomo. Ua î roa te fare i te taata, e aita i ô.
Area râ, oroa nehenehene roa e te tura. Ua haamauruuru te
orometua ra o
Toofa i te feia’toa tei pûpû i te tao'a na taua fare
ra; e ua haamau na oro¬
metua e toru i na bibiüa e toru (tote purupiti, to te aua e to
raro). Na
M. Preiss te aoraa ( Isaia 26-1). Ua bapetitohia te hoê aiu
iti, i te hopea.
E mau himene faahiahia rahi tei himenehia
aua
1 te haereraa
mau
e
e
to
Papenoo, tae noa’tu i te
pipi e to Panaauia.
te taata i rapae,
ua faatamaahia ratou i raro a‘e i le
fare rarahi tei faanaho maitaihia e te mau amuiraa
; aita e vahi
te
o
toe,
mauruuru
roa
te
mau
manihini.
—
Reva
mai
nei
te
hoê
pae
i
Papeete mai te vai iho i le pae au rahi o te mau orometua no te .tairtiruraa pô. — E pureraa nehenehe roa tei
faatupuhia i taua rui ra, ia au
i tei faaauhia e na peretiteni. Ua tae paatoa te taata i roto i te fare
pure
api, e ia oti te pureraa fetii ( Tefaaora ) ua faaterehia te hoê pureraa taa
ê no Farani, e no te ati rahi o te tama'i. Na Teriieroo i orero i te
hoê
oreroraa mahanahana maitai, e ia oti, ua tupu te hoê
ohipa faatupuaraa.
Aita e muhuraa; ua pure huna noa te mau taata no te Hau Metua e no te
fenua nei ; e na te orometua i faaoti.
1 te
maororaa
pô, hou te pureraa, ua faaotihia te pure hopea i roto i
te Hiero.— la haamaitai mai te Atua i te
paroita
Hiero i te taata, i te mau sabati atoa e tia’i.—
no
Tiarei, e ia î to’na
VÈA
8
bc]]..
POROTETAiSfl
P^RÜ^U RII 9^PI
i te ava'e i mairi
i te peapea no te oire ra no
Dantzig, e no te fenua Polone. — Ua tiaoro Farani-Paratane ia Purutia:
eiaha
rave i teie peapea na roto i te puai; e feruri ra i roto i te b.oê apooparauparauraa; eita e ore te hau i te iteahia ia na reirahia. Aita râ i tia
ia Purutia; ua faaoioi noa, e ua tomo ta’na mau nuu i te fenua Polone i te
1
Tetepa. Faahepo atura Paratane-Farani ia Purutia e: e faahoi i ta’na
i mûri. Aita i tia. — Tama‘i atura Paratane-Farani. I te Sapati, i
3
Tetepa, hora 4 i te ahiahi r haainata'i.
Te hoê
vahi iei hiohia no te tama'i, i teie hopea ava'e Tetepa.
a] O Polone. Tei reira to Purutia huriraa i ta’na mau nuu, e te faaLoperaa
î to’na puai. E auahi uana e te riaria! Te haere noa ra te mau pahi-reva, mai
faaea-ore i te ninii-noa-raa i te auahi e le auri i nia i te mau oire polone,
te
oire hau noa, e te mau nuu; te pohe rahi riaria o te mau vahiné e
tamarii... Area râ: e itoito rahi to Polone; mai te liona to ratou aroaita e otoheraa; e ua otohe ra, araua'e rii, ua patu faahou i mua. — Ua
to te ao taatoa i te itoito vi-ore o teie nunaa tei faaoti i ta ratou paeiaha e otohe! E pohe rahi to Purutia. — Teie râ, eaha ta te Polone
i te pae hopea. Ua haatihia to ratou fenua e te mau nuu rarahi a te
enemi hoê polone e aro hoê ahuru purutia.
Te haavare api a Rutia. Te tahi tumu i pau ai Polone: o to’na ïa
tairihia i mûri i to’na tua, e te hoê enemi puai rahi, i te taime mana‘o-ore-hia.
Oia
ua tomo atoa Rutia, i te pae o Purutia, ia au i ta raua faaauraa
Ua fifi roa Polone i teie ohipa ino roa. E piti atura hamara i te tupaiia’na. No reira, eita tatou e maere ia faaroo tatou e: ua pau maite o
1.
Tamafi Bahi. — la au i ta te vea i mana'o,
Te
—
aenei, aita i tia i te Purutia ia rave maru noa
e
raa
no
mau
nuu
te
no
te
mau
mau
te mau
raa;
maere
rau e:
ravea
;
—
mau :
moe.
raa
Polone iti, noa’tu te rahi o to’na
itoito.
Hitler i reira.
E tuhaa fenua puru¬
etaeta Farani i
reira.
Ua
atoa Paratane i ta’na mau manua i nia i te mau moana e imi j
pahi purutia, e te mau pahi hopu. E 7 pahi hopu tei roaa ia Para,
Ua rahi atoa te pahi tei ino; ua puta hoe pahi faauta pahi-reva na Para¬
topa i rare i te moana: 592 matalo paremo.
itoito roa’toa te nuu reva no Paratane : ua aro ratou i te hoe manua rahi
Purutia i Kiel. Te tahi pae o te mau pahi-reva no Paratane-Farani, ua haeie
i Purutia
ueue i nia i te fenua purutia i te hoe mau puta rii o tei
faaite i te huiraatira purutia e: e ere i te mau taata purutia tei tama'ihia e te
Farani-Paratane, o te hau faatere râ, o Hitler e to’na pae.
e].
Ua faaea hau noa o Italîa e o Paniora, e o Tapone e o Matité.
Ua pohe roa o M. François Hervé, te faatere no te vea tahiti, no
E ma‘i oioi roa to’na. — E parau aroha teie, no te mea e taata maitai oia,
te haehaa, o tei imi i te maitai o te taata tahiti. Ua maitihia ei haa—
la Dantzig râ, ua riro ïa i te Purutia; e ua tae
i
d|. — Ua haamata atoa o Farani i te patu mua. —
tia tei mahere ia’na i te mau hepetoma matamua, e ua tapea
te
tono
te mau
tane.
tane, e ua
1
Mea
,fiip
'1
e
ratou
.
—
2. —
Torea.
e
ya-tauturu, a pohe ai oia.
IMPRIMERIE EUE F. JUVENTIN — RUE DU
'il
COMMANDANT DESTREMAU.
Fait partie de Vea Porotetani 1939