EPM_Vea Porotetani_193909.pdf
- extracted text
-
Te 39 0 te Mathiy,
,
.
-
pT]EM 1939 ~
C Mllii 9.
AITA’TU E NI0 E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI.HAAMAU
HIA RA, OIA HOi TE
Mesia ra O Iesu. — I Korinetls 3, 11.
HOO I TE MATAHITI
Ch:
VEIiNIBIi,
■-*
HOÊ: HOil TAfiA 'TpATA
Directeur-Gérant:
Tere E van alla i te Tuamotu
AVATORU (RAIROA ).. Ua tae mai au i Avatoru i te mahana
maha 13 no Tiurai, ua farerei i te amuiraa iti porotetani mai te mauruuru atoa mai to te fenua oia hoi to te haapaoraa Kanito.
I taua ahiahi ra ua tairuru mai to te Amuiraa e te mau hoa hoi. e
ua
haapaohia te purèraa fetii amui.
I te raahana pae 14 i te ahiahi, ua haapaohia te Apopraâ paroita.
Te parau matamua tei ferurihia o te maitiraa ïa i te tahi diakono.
Na roto i te mana'o tahoê o-te amuiraa ua maitihia te taeae 'tàuturu
diakono o Ipu ei diakono e o Potaa ei tauturu diakono. la riro raua
ei tiai e ei faatere itoito no taua amuiraa iti ra.
Ua faaitoito te orometua ia rauà, i te vauvauraa i mua i to raua aro
i te haapaoraa e maitai ai te nânâ na te Fatu :
1.
—
la riro Iesu Mesia ei nîü hoê roa no te faaroo porotetani.
2.
—
la riro te Evanelia hanahana na Iesu ei avei'a hoê roa no
te nânâ.
3. — la faaterehia te nânâ na roto i te here e te àau marû, mai
te metüa e here i ta’na mau tamarii.
4.
—
...
la farerei tuutuu ore, mai te tamahanahana i teifeia i rioo
hia e te ati.
5.
—
la haapao tamauhia te mau pureraa : mahanatoru, faraiiie,
tapati poipoi. avatea, ahiahi e te mau putuputuraa i te pô.
üa faaotihia, mai te faaitoito i tei papaihia i te Mataio 5. 13.
I mûri a‘e i te apooraa, uafaatupuhia te pureraa f araire. Ua faatumühia te a'oraa i te episetole i to Galatia 5. 1, o tei au i te parau
rahi no taua màhana pae ra. O te oaoa rahi ia no te 14 no Tiurai.
Ua faataahia te auraa no taua oro'a rahi ra, oia,hoi mahana rahi no
te tiamâraa o te hui-raatira farani, mai raro a‘e mai i teitîtîraâ i te
VRA
â
POROfETANÎ
pàe O te tino nei. E feia maramàrama ana‘e o
tei titau i te parau
tia, o tei opani tamauhia i roto i te fare aüri rahi o
La Bastille; teie taua mahana ra, i amui hoê ai te mau aitoiio Farani
i te huriraa i taua pare rahi ra i rare, no te titauraa i te Tiamâraa,
te Aifaitbraa, te Autaeaeraa. O te oro'a rahi ia tei faatupu i te oaoa
o te hui-raatira farani, mai te matahiti ,1789 e tae roa mai î teie nei.
Oia’toa te tiamâraa ta Paulo e faaitoîto nei i to Galatia i te Ekalesia no lesu Mesia i teie nei tau, ia tapea tamau maitehia e tia’i,
eiaha ia hoi faahou i rare a‘e i te zugo o te ture tahito o te hara.
I te tapati 16, ua haapa'ohia te Oro'a Euphari e tebapetizoraa hoi.
Te haamauruuru nei au i te feia tumu o te fenua oia hoi to te Haapa'oraa Kanito, o tei farii mai ia‘u mai te here taeae mau, e te tamau e te
parau
utururaa hoi i te mau ohipa atoa.
Te haamauruuru atoa nei au ia Tetuanui a Irea,
? téi farii i te pu-
tuputuraa i roto i to’na utuafetre e tae noa’tu i te mahana e papu ai
te fenua ti'araa fare pureraa.
Mai te i‘oa o te Peretiteni o te Apooraa Rahi, te haamauruuru nei
au i te taata ra ia Aeho Mahinui a Teiva o tei pûpû mai i te tahi
tufàa no to’na fenua ei vauvau no te fare pureraa. Ua tiaturi a oia
i te horoa a to'na metua vahiné i pohe a‘enei, o tei opua i te pûpû i
taua maa tuhaa iti fenua ra ei tiâraa fare pureraa e tae noa’tura i
faahuru
te faatupu nei ta’na tamaiti o
to’na pohera^ mai te
ê ore, e
Aeho Mahinui a Teeva oia hoi o Tahiri i taua horoa ra.
Ua mauruuru e ua mauruuçu roa.
Taataparea orom.
Te irava parau... e là’na aamu iti
1. o te feia ïa,
tei horoi i to raton ahn, e ua teaAp. 7-14.
tea i te toto o te Arem'o.
Te farerei ra Lutero, i
te lahi mahana, i te tahi tamaiti-pipi
tei fatata i te pohe. Ani aéra teie orometua maitai
i taua taata
api ra, i ta’na e opua ra i te hopoi atu i te Atua, i te taime fa¬
tata e fâ atu ai oia i mua i to’na aro. Pahono atura teie tamaitipipi: « Te raea tei hau roa i te maitai! e ta‘u metua e! te mea
tet hau roa i te maitai! » Te parau nei râ Lutero ia’na; « Eaha
râ hoi ta oe mea maitai roa e hopoi ia’na, inaha oe! te taata hara
aroha rahi! » —Pahono faahou atura te tamaiti-pipi e: « Etau
metua here e, e hopoi au i to‘u metua i te ao i te hoê aau paruparu e te oto, tei horoihia i te toto o lesu Mesia ». — I reira
to Lutero parauraa e: « A! oia mau, e mea maitai mau, A haere
râ, e tau tamaiti here, e farii poupouhia oe i pihai iho i te
Alua
».
1
VEA
3
POROTETANI
2, Eiaha e vare, e ino te parau maitai i te amuiraa iino.
I Kor. 15-33.
Ua hinaaro te hoê taata paari,
i tahito ê roa, e ia papaihia i
nia i te uputa oo te mau piha oroa tamaaraa atoa, i te reo i
mûri nei : A inu ia taero, mai te mau taata atoa; e aita ra, a ha-
i to
ere
oe
haereraa.
Aita anei teie taata
i tano? e tia anei i te hoê taata ia parahi
amui-
i ropu noa mai te hape ore? E tia anei i te hoê taata ta
mui noa t te hoê oroa tamaaraa arearea, mai te haapae t te inu
hua? Te
na
ô nei ra te raana'o paari o te aposetolo e: e ino te
ai ohipa e
parau maitai i te amuiraa iino. — No reira, tira’tu
ia tatou, ia farerei tatou i te hoê ohipa ino, e te mau
au
raa
iino,
e
te mau arearearaa papu ore
amui¬
te huru, maori ra: te
haapae...
3. E tîahia oe i ta oe parau, e e
faahapahîa ôe i
Mat. 12-37.
I te tau i haamauhia ai te Reforomatio (te haapaoraa Evaneliat
i Paratane (na roto i to te Evanelia parareraa), ua hurihia te
hoê orometua paieti rahi, o Laliraer, 1 te aro o te haava epikopo,
no ta’na mau aoraa hairesi. la’na i haamata i te faatia i to’na
faaroo, te faaroo-atoa-raa oia, i mûri mai i te paruru ahu, i te
ahehe haihai roa, no te hoê tuira o tei papai i ta’na mau pahota oe parau.
noraa
parau.
Ua faatia teie orometua,
reira
i mûri a‘e, i to'na hitiraaue rahi i te
ohipa, e to’na itoito i te ara maiteraa i ta’na mau reo, i
te aro o te haava.
E homa! Ua haamana'o anei tatou i te tuira ite-ore-hia, o tei
papal atoa i ta tatou mau- reo, i nia i te puta o te Atua, i ô mai
i te paruru?
■
E Aoraa
Haamanao ia
lerusalema ma te poupou.
leremia 51: 50 v. m.
No roto mai teie reo i te hoê episetole ta te peropheta, ta
leremia i pa*
pai — mai lerusalema —i te mau Ati luda tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia,
i te atea ê.. .. E vaiiho tatou I te rahiraa no te
mau reo tiarautiraa e vai i roto i taua rata faahiahia rahi, e haàpao noa
ei faaitoitoraa ia ratou,
tatou i te parau tuaroi
nei.
V'ÈA
4
POROTETANI'
J. Eaha te hoê turau i îaaue ai leremia i te maü tîtî
i Babulcnia:
e
haamanao la Jerusalema, ma te
poupon ?
aia hanahana mau. — I taua anotau ra,
famarii no Iseraela i roto i te oto, i te hiti no te mau
pape i Babulonia. Ta ratou ohipa i reira: o te tapu i te fenua, ei faataheraa i te pape,, no fe faararirari i te mau faaapu rarahi e vai i Mesopotania. E faaear^a oto to ratou, no te mea, e tiaraa lîiî hoi to ratou, e
tei te fenua etene te parahiraa, aita e tiamaraa! Aita e tau e hoi ai ratou,
i te fenua fanauraa, mai te tiama..
E inaha! teie te reo faaitoitoraa : haamana'o ia lerusalema ma te poupou.
Faaoraora noa i to’na hohoa i ro¬
No (e mea, o to ratoa ïa
1.
te. parahi ra, te mau
.
.
.
to i
to oulou
na
aau! Eiaha e haamoe i to’na hanahana tahito..
.
.
râ hoi; tei roto lerusalema i te ano i te reira tau! ua pau
auahi; ua afai-ê-hia te mau farii mo‘a no te mau tusia; ua
pau te mau patu e te mau uputa; e ua taahihia te vahi mo'a e te peri..Parau
mau
te hiero i te
tome-orê.
Atira noa’tu xs.: O te aia mau télé! O te fenua
hama
e
tei tapiihia ia Abera-
i ta’na huaai ; o te Oire no te mau Arii, e te mau huaai a
te oire no te mau oro'a mo'a, e no te faufaa vai
E mai te mea, te
Dâvida;
tamau ; té pû no te tuée-
vai ino noa ra oia, e itea faahduhia to’na hàhâhana
api ; no te mea e taü api teié e fatata mai tiei. ^
O ta leremia e ta te
perojaheta ite'-ore hià no te lîtîraà e heheu nei, na roto i te hoê maii tohu
niaramarama rahi, mai teie i nîuri nei; Isaia 61- 1, 4, 5. Ua tono mai
leliova ia‘a ci faa'Ue i te parau oaoa i te aau mara ra, ei faaite i te ora
i te mau üâ, e -ia matara roa te feia i tapeahia ra.
E na ratou e
patu i te niati vahi para ri takito ra. . . e te mau vahi i ano i mutaû iho
ra,.
e na‘a e horoa i ta ratou utua, e ei faufaa mure ore fa‘u e fafaa
.
.
.
dtu ia ratou rd,
'
.
O te huru ïa
■
no
-
■
’
^
teie parau matamua, ia au i te tau no
leremia.
Tumu II. —. Na lerusalema hanahana rahi o
atoa ia tatou la. haamanao, ma
tau
hopea nei.
te au
te poupou, i te
■
nei, oia hoi : to tatou Metua, tt Ekalesia no
lésa. Aita-tatou é hi'o’faahou nei i te lerusalema i te pae tino, oia hoi
te oire tahito no; Kani-ânai — E lerusalema api ta tatou, i raro nei ; o te
Ekalesia ïa no lesu i te mahana Peneîekose— A haamana'o na i to’na ho¬
hoa i teie tau. Tei te mau Valu atoa oia, e ati noa a‘e teie nei ao : o te
arauiraa ïa no te feia inoa, tei faaroo ia lesu e o tei papetitohia i to’na
/. O lerusatema i raYo
Ekalesia ite ore-hia e te mata, ekalesia hoê roa, amahamaha ore, o
i te taata ia tâio. — O te tino ïa no lesu. — Ekalesia-here-e te Fatu, tei hoohia e ana i te hoo o to’na toto mo‘a —. 0'té oire
varua ;
të dre
ia
e. roaa
VEA
5
POROÎEtANI
no te arii rahi, o Siona mo‘a i raro nei. — O to’na Hiero moa, td
patuhia i nia i tè niu ora e te aueue ore o te Fatu iho, e o te feia faaroo
ïa
— Ekalesia hinuhinu, pora'o
paretenia tei tia'i i to’na tane faaipoipo — Ekalesia tei pure, tei
faaoromai, tei aroha, tei tô i te toroa maitai, mai te tiai i te mahana opereraa utua.
Aue ïa aia e ! ! Haamanao ia’na ma te poupou.
2. O lerusalema apî, oia lerasalema i nia i te rai!!
O te aia mure ore ïa. — E mea au hoi ia oaoa tatou ia lerusalema i
raro nei (te Ekalesia). Eaha râ ïa oia, ia faaauhia ia lerusalema i nia i te
rai, te aia tumu mau!! Te na ô nei te episetole i to Hebera; aifa to ta¬
tou e oire niu mau i raro nei; te tiai nei ra tatou i taua oire niu mau
ra, 0 te Atua te faaau e te faatia ra.
E au mau here e, e au mau ia tatou ia hamanao e ia tiai i taua leru¬
salema ra, i roto i ta tatou mau ati. — O te faaearaa hanaliana e te poupou ; te faaearaa tiamâ e te parautia e te aroha. O te vairaa mure ore i
mau
te mau ofai ora no taua Hiero ra.. ..
ore ;
e
.,
te rai ra.
C. V.
Haarnanao ia’na ma te poupou.
Tomoraa fare i Ame
Ua oU te fare araiiiraa no te pupii
Betelehema i te tornohia i
Arue, i tp 10 ao Atete., E oroa ralii nehenehe roa.
[Ja
opuahia tcie lare ofai i te ava‘e Me 1937; te moni f roaa
”200 ,noa iho tara. Teie râ, te
i te aau, e te tialuriraa rahi i te fatu no
te auro e no te ario. E inaha, mai te hinu tei faaravai noa hia
e. te Atua, i te anotau co te vahiné Sarepeta, oia’toa te Atua i
tp laanavairaa i te mau faufaa raoni, i oli roa a’i teie fare i te
mat i reira
vai
ra
no
taua opuaraa ra, e
ter faaroo i roLo
ava‘e Tin rai 1939.
Ua.tauturu puai roa le hoê mau taata papaa (feia here i te taata
tahili) i teie fare; na raton i faaohie 1 te mau mea’loa. O ta Tearo
i haamàuruuru maitai i te aro a le taata.
R fare nehenehe roa; e fare ofai, tapoi punu. .4hiri e fare oe
to mua mai, e au ia ei fare pureraa mau; o llarry Deane te laniuta arayihi no teie ohipa. üa pau e 3500 tara noa iho.
Na te tamahine a Tapoa, te mootua no Hinoi-Fomare, i taviri
i te opani. E na na pereliteni o te Apooraa Rahi (Verenie, Rey
Lescure, Preiss) i tomo mai te pee-hia e te mau oromelua tae
noa’tu i te feia mana e rave rahi. Na M. Preiss, oromelua no
Kaiatea te aoraa (Luka 2 : 18) e ua paraparau atoa o Verenie or.
na roto i te -i'oâ o te Apooraa Tubaa-Beteheraa. te i'oa o te fare.
oromelua
6
POROTETANl
VEA
Ua tae mai te mau manihini e rave rahi ua te mau paroita fatata;
faahiahia
ua
ra
te
taata i te mau himene
nehenehe roa no te
amuiraa Mahina.
i
a‘e
la oti te pureraa no te tomoraa, o te taraaaraa ïa,
raro
i te mau tare tei haapaohia no te reira. (E raveraa papu roa e te
i teie tamaaraa. I te
poipoi ua tuuhia te upea a Paû; e inaha hoê noa iho haroaraa,
e ua î e3 vaa ile i‘a ). la tae i le hora 8 i te pô, ua î faahou te
tare i te taata no te aufauraa faatupuraa parau no taua paroita
ra, tei ore â i ravehia. Ua otî-nehenehe roa i te hora 12 i te pô.
Ua reva na peretiteni i reira, ua faaea râ te pae rahi no te
au
rahi. E
hoê
mau
mea
ta te Atua tauturu
maere
luaroiraa, e a‘o a‘e le pô.
Haapiiraa Bibilia
Te buka Levitiko
(pae hopea)
Te mau fuhaa rarahi no feie buka o fe Levifiko.
1.
Te mau ture no te tamaraa. i — i6.
—
A.
Te mau tusia: 1
—
7. Oia hoi: te mau ture no te tusia ta auah{
(1) no te tusia no te amu (2) no te mau Tusia o te maitai (3) no te
tusia o te hara (4) no te mau viivii (5:1 — 13) no te mau hara
opua ore hia (5 — 14 — ô. 7). — Te mau ture tei faataa i te huru o
te toro'a tahua, e ta te mau tahua tuhaa i roto i te tusia (6 — 7).
B, To le mau tahua haamauraahia : 8 — 40. Oia hoi: o Aarona e
ta'na maii tamarii i te haamoaraahia e Mose, i te hopetoma hoê (8). To
ratou haamataraa i te rave i to ratou toroa (9) te hara e te utua i faautuahia’i na tamarii a Aarona, o Nadaba raua o Abihu (10).
mau
(viivii-ore) e te mahana rahi taviivii
no ô mai i te taata (12-15) te oro'a no te taraehara (16).
2. Te mau ture no te haamoaraa 17-27.
A. I roto i te mau taata, ratou ratou iho; 17-22. Oia hoi: Te ture o te
G. Te mau ture no te tamaraa
raehara: 11-16: oia hoi: te mau manu viivii-ore (11) le mau peu
toto
(17).
»
«
*
Te buka Humera.
o te buka maha a Mose.
—
E faataa ratou e pae à'e parau rii no teie
buka: 1. to’na i‘oa; 2. Te mau parau ta’na e faatia nei; 3. ta’na mau tuhaa;
4. Te huru o teie buka; 5. to te
.
Faufaa api faahitiraa ia’na.
VfeÂ
1.
POROtETANI
Eaha teie buka i mairilda’i i te Numera? No te mau taiôraa
roto i te pene I, 11, 111
i te mau amuiraa tamarii no Iteraela tei faatiahia i
IV
e te
2.
no
XVI.
Eaha ta’na e faalianei? Eiaha tatou e raana'o e, o te taiôraa ana'e
te mau amuiraa tamarii,
ta’na e faatia nei; o te iti ïa o te parau. Te
tei tupu i te medebara, mai to Iteraela faareraa i le tumu mou'a no Sinai, tae noa’tu i to’na
taeraa i te vahi papu i Moabi. — E 38 matahiti tei tuatapapahia i reira.
3. Tatuhaaraa. — Tuhaa I : To Iseraela faaineineraa no te revaraa
(1 — X — 10); Tuhaa II: te tare no Iteraela i roto i te medebara, mai
Sinai tae noa’tu i te mau. vahi papu i Moabi (X — 16 — XXll. 1). Tuhaa
III: To Iteraela puhaparaa i te vahi papu i Moabi (XXll, 2 — XXXVl — 13)
i. Te huru o teie Buka. — Ua rau te huru o teie Buka, e, ia au i
te huru o te mau parau ta’na e faatia nei, e tia ia tatou ia parau e: e buka
ture teie, e e buka tuatapapa parau teie. Ua rahi mau hoi te mau ture ta’na
e faatia nei, ia au i te huru o te Levitiko ; e ua rahi atoa te mau parau
e te mau ohipa ta’na e tuatapapa nei. Ua na roto roto te tahi e te tahi.
E mea navai te mau parau no te pae matamua o to Iseraela tere i te metebara, e to te pae hopea. To te mau area matahiti i ropu râ, e mea varavara ïa.
5. To te Faufaa api faahitiraa i teie buka. Ua mâtau roa lesu e te mau
Aposetolo i teie buka. A hi‘o na i le parau no te Ophi veo (loa. 3-14)
no te mau ophi tei hohoni i le ati Iseraela (1 Kor, 10-9); te hapa e te
utua a Baala-Peora (1 Kor. 10-3), te hara a Balaama (1 Petero 2 . 15-16;
Apok. 2-14).
faatia nei râ teie Buka i te paeau rahi no te mau ohipa
RII jlPI
1.
—
I te 30 no Tiurai, ua poheroa i Papeete te hoê aito vahiné no te Pa-
tae noa’tu i te mau tu¬
Maheatavahinehau a Temeehu, oia hoi o Teriitua va¬
hiné i to’na i‘oa faaipoipo, e o Mamaie i to’na i‘oa pii noa. — O Aitua va¬
hiné atoa te tahi i‘oa i to’na apiraa. O te tuahine o Tefaaora, oronietua i Paea.
E 62 matahiti. Na roto i na matahiti e 31, ua mau noa oia i te toroa faarob, mai te itoito e te maramarama rahi. — E i teie nei, ua tauia oia i to’na
faaearaa i teie nei ao ; ua imi i te hoê fenua api ei faaearaa no to’na varua.
Tei te fare metua.
Eita te mau hohoa no ta’na mau ohipa e moe i te aau.
2.
Ua pohe atoa te tamahine fanau a Teata ma, orometua i Hiva-Oa
(Matuita) i te 15 no Tiurai. Ua amu vare noa i te mamari huehue; e piti
noa iho hora te maoro o to’na ma‘i, faarue roa’tura. E parau aroha rahi mau teie.
3.
E tomohia te Hiero api no Tiarei, i te 7 no Tetepa.
4.
E niuhia te fare pureraa api no Haapu (Huahine) i te pae ropu no
roita metua, tei mâtau-maitai-hia e to Tahiti taatoa,
haa rapae, maori râ o
—
—
—
—
Tetepa.
VËA
^8
POROtEÎANl
— O te parau rahi ïa no te. hppea ava‘e
Europa, e tel te hiti o te apoo. —
hoi te tumu no teie arepurepuraa taaê? maori râ te liamare.no
5. E tania‘i anei te Tama‘i Bahi ?
no
Atete. Ua arepurepu roa o
Eaha
Bulia
e no
Purutia.
mau boa no te Vea i ta tatou i parau aenei, i na avaê i
aenei, maori râ e, e piti puu mauiui rahi e-vai noa ra; o Dantzig te
Ua taa poa i te
marri
tahi, e te peapea no Tapone - Paratane te piti. O Dantzig râ te peapea rahi.
Te parau nei o , Pologne ia Purutia; eiaha e, haru i te oirc i Dantzig, no-te
o to'u .ïaouina hutiraa matai; faatura i to’na tiamâ. la ore î faaturahin,
eita vau e vaiiho i to‘u mana‘o: na te puai e pahono i te puai. — Teie râ,
uà faaooo hba Purutia ià Pologne, e te faatupu i te mau peapea, mai te faaea
mea
mana'ohia’i e: eita teie peapea e hau.
Te tahi râ tum* i itoito ai Pologne (e o
ore,
Paraiii — Paratane hoi) i te
patoi etaeta ia Purutia, o to ratou ïa tiaturiraa e: e ha Bulia rahi i to ialou-'pae,
ia tupu noa’tu te-tama‘i. E inaha, ua haavare ino roa iho nei .Rutia ia tatou,
Purutia, i te tiiime mau i
ûana’i te peapea no Dantzig. la au i tâua iïiaauraa ra: pita roà’tu Rnfia e
tama‘i ia Purutia (ia tama'i noa’tu oia) ; e eita’toa Rnfia e tauluru ia Pologne,
mai te faaau huua noa i te hoê faaauraa, raua o
Farani, Paratane. No te reira faaauraa hiina tei or.e i buna faahonhia, taui
roa’i to huru o te puai no na paeau e piti. Te teoteo. rahi nei Purutia Italia
i to raua puai api, e te parau nei Purutia e haru noa oia ia Da^itaig i le
maliana ta’na l faaoti.
Pologne i taui i ta ratou parap; e ia haru
Dantzig e Purutia, ma te puai, o’te tama'i ilioâ îa.' —
No reira teie faaineineraa rahi no te mau banleia atoa lîb Europa, no te.
tama'i; ua mana'ohia e: ua fatata roa. Te Atua tei iie i‘te hopea mau! oia to
tatou Faatere e to tatou haapuraa. E tia ia’ua ia tapeà i te rima o te taata
e te mau mauhaa tama'i. — E pure â la’na. —
•
Te Apooraa Bahi amui. — Ua putuputu aenei oia i Papeete, i na mahana
i parauhia ra. — Ua omuahia na roto i te hoê pureraa i Paofai (na Puhiava
orometua te a'oraa) e ua faabtihia na roto i te hbê pureraa taata roa e te
hanahana, i Paofai. Na Verenie, Peretiteni te a'oraa. —
I te mahana 3, i te ‘J3 no Atete, un ferurihia te mau rapport a te mau
peretiteni, no te ohipa i na Tuhaa e oho. — I te abiahi, ua hi’opoahia na pipi
e vau no te aua, e ua manuia ratou. 1 te mahana 4, i te 24, ua ferurihia te
Aita râ Paratane — Farani —
noa
hia mai
mau
faufaa
no te
A. Rahi, e te huru
no te
haamauâraa. — E ua feruri-atoa-
hia te mau aniraa, e te m'au huru parau atoa no te mau tuhaa. o tei ore i
oti i roto i te mau apooraa tuhaa. — I te 25, i te hora avatea, te otirna. —
Ua titauhia te A. R. i te hoê inuraa ti, i te haapiiraa Tamaroa a te Taiete,
e i Heremona, i te aua pipi. —
Papeete:
Monî fâuïuru i fe Ve‘a. (2 ava‘e)
J. Rey: 10 frs.; Arue: Paraita: 20 frs. ; Punaauia: Turi-
faite; 10 frs.; Orofara:
P. 2 frs.; ifoe»ai.-Tere: 2 frs. 50; Tiputa-Bniroa:
Tehinareia 22 frs.; Atuona: Tevao v. 3 frs.
la amuihia; 69 farane .50 teniterna. MAURÜÜEU.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1939