EPM_Vea Porotetani_193901.pdf
- extracted text
-
îe 3â 0 te Matahiti
-
Hihi 1.
TENUAËË 1939 -
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI
HIA RA, OIA HOi
HOO I TE
TE Mesia RA O lESU. —
MATAHITI HOÉ: HOÊ TARA
Ch. VERNIER,
HAAMAU
I Korinetia 3, 11.
TOATA
Directeur-Gérant.
la ora na i te matahiti api 1939
Te faaite nei te Vea Porotetani i to’na aroha tumu
i to’na mau hoa
here, i teie matahiti api.
la vai mai te aroha e te ora no nia mai i nia ia ratou,
raa o teie
mai te omua-
matahiti e tae noa’tu i to’na hopea.
i te mau diatono e i te feia
horo tamau i teie
hororaa i mua ia outou!,. E parau mau ta’na, ta tei nomino (maiti)
ia outou, e na’na e rave (I Tes. 1: 24).
E te feia metua e : la tauturu te Atua ia outou i te haapiiraa i ta
outou mau tamarii i roto i te parau mau e te aroha. Haapii ia ratou
ia haere na te ea ora o te Evanelia, ia ora ratou. E te feia i roohia e
te ati... a nânâ i to outou mata i nia, i te vahi tei reira te Atua, e tei
reira lesu, e tei reira atoa to outou mau fetii i reva’tu i te Atua Me¬
Te parau nei te vea i te mau orometua,
faaroo taatoa e : mav, papu i tei noaa ia outou!... A
tua ra.
Hau Metua ia Farani, e i te Hau fenua,
la ora o Fa¬
rani i to’na itoito, i to’na puai, i to’na ineine tuutuu-ore... la ora oia
i te paieti, oia hoi i te mata'u i te Atua. la itoito oia i te faaore i te
mau peu iino e te viivii tei faateimaha i to’na hororaa i mua. la ora
râ oia i te Tauturu no nia mai.
Te aroha nei te Vea i te
mai te Tavana Rahi e te mau mana’toa i te fenua nei.
E haamaitai i te Atua i te mau mea’toa ra {1 Tes. 5-J.7.
)
POROtEfANl
VËA
2
E a‘oraa
no
màtahiti api
te
Ua faatia ihora Noa i te fata na
lehova;
.
pûpû atura i
20
te tusia taauabi i nia i taua fata ra. Genese 8:
Eaha râ te huru
mahana i
o
te
mau manao aau
no
Noa e
no
to’na utuafare i te
hope ai to ratou faaearaa i nia i to raton fare-auri painu noa, e
pahi, e taahi faahou i te
i faaue ai lehova ia ratou: e haere i rapae i te
paari o te fenua! Ehia râ uiraa manaonao ta ratou i uiui noa ia ratou
hi‘o ai ratou i te ao api tei vai noa i mua i to ratou aro! E o
ratou ana‘e hoi te taata tei ora, mai roto mai i te pau rahi Diluvira! Eaha
te au ia rave ei ohipa matamua roa? E na mua i te aha, e maitai ai?
Inaha! i to tatou hi'oraa ia Noa i taua mahana ra, hoê vahi ta tatou e
tino
ratou iho, a
maere nei: fo'na feaa piti ore raa! To’na manao matamua roa, e ta’na
ohipa matamua roa, e riro ia i te Atua manahope o tei tiai e o tei faaora
mai ia’na e to’na utuafare taatoa, i roto i te pau rahi Diluvi, i na ô ai
to tatou manao matamua :
Tumu i. Te ohipa matamua roa
ia Noa i rave, i to’na oraraa i te
Diluvi ra?,
1.
O to’na ïa faatiaraa
i te hoê fata na lehova
mahana matamua, a mahiti ai
Eaha o Noa i na reira’i ? no to’na ite maitai e :
aita’tu e Atua e au ia haamorihia e ia tavinihia maori râ te Atua o tei
tairi-faautua i te ao hara e te viivii mai ta’na i rave na roto i te Diluvi,
ia mâhâ to’na parautia e to’na mo‘a. Te Atua atoa te tumu no te mau mea
atoa ta Noa i maitai. No reira to’na manao aau matamua roa i riro ai i
Ua faatia mau oia i te hoê fata i taua
oia mai roto mai i te pahi.
te Atua anae ra.
O ta Noa ia i
feruri, mai te taupupu ore, i to’na taahi faahouraa i te
fenua! Ua haaputu oia i te hoê mau ofai ; ua tapoi i te repo, ei fata
pûpûraa i te hoê mau tusia taauahi na lehova. Aita oia i mànao i te faatia
i te hoê fare api no’na e no to’na utuafare ; aita oia i faanehenehe i te hoê
tamaaraa na ratou, aita oia i haamata i te ueue i te fenua i te mau huero
repo
ohipa rû i rave, o te ati atu i to’na Metua here. i
roto i teie fata.
faatupu maa. Ta’na râ
te ao, na
Tumu 2. Te tusia ta’na i pûpû
1. E tusia
i nia i taua fata ra?
haamaitai! o te faaauraa matamua ïa no te tusia ta-auahi
pûpû i nia i taua fata ra. Ei faaiteraa i le Atua i te rahi o to’na oaoa
to’na mauruuru, no to te Atua parururaa ia’na, e no te ora rahi ta te
Atua i horoa noa mai ia ratou. Eaha hoi te Atua i faaora’i ia’na anae, e i
ta’na i
e
to’na utuafare? Ua hau anei to’na maitai i to’na mau metua ? Aita hoi ;na lehova
3
ei
haamaitai.
2. E tusia faahaehaaraa \ Teie te faaauraa piti no .te tusia ta-auahi ta
Noa i pûpû i nia i te fata: e tusia faahaehaaraa. Te ite nei Noa e: e taata
hara atoa oia ; e au teie tusia ei taraehara no ta’na mau hara, e ei faafaito’na Varua i faariro ia’na ei taafa parautia e
hoê anotau taiva rahi. No reira teie tusia
râ i aroha mai ia’na, e na
taata faaroo, i te
teraa ia’na e te
Atua. Eita ta’na tusia haamaitairaa e
maitai ia ore ia tama-
aita te
nei
( i loa. 1:7 V. h.) no reira Noa i pûpû ai i te toto o te puaatoro e to
hia
e
ia haamo'ahia e
feia hara
no
teie tusia tatarahaparaa. E no te mea hoi,
i te toto ino'a o tei tama i te hara o te ao
te F. T. i ite
to’na tau.
iiüiafare! Te hinaaro atoa nei Noa (na roto i teie
tusia ta-auahi) i te faataa roa ia’na e i to’na utuafare, e ta ratou mau fauîaa,
no te Atua. Te auraa o teie tusia: te tuu roa nei Noa i ta’na mau mea
atoa (tino, aau, varua, faufaa) i te pae avae no lo’na Faaora, ei hanahanaraa no’na. Te î ra to’na aau i te maü manao ta te arii paieti ta Davida i
papai, i mûri roa mai, a na ô ai oia e :
la haamaitaihia oe, e a mûri" noa’tu, e te Atua e lehova. Tei ia oe, te
rahi e te mana e te hanahana, e te pau e te tura, e tei ia oe te mana i nia
i te mau mea’toa ; e tei to rima te puai e te etaeta, e na oe e faarahi mai
e e horoa mai i te etaeta i te taata’toa nei. E teie nei, e to matoü Atua,
te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei i‘oa hanahana.
O vai râ vau nei, e eaha to‘u nei mau taata, e tia’i ia matou ia hopoi noa
atu, mai teie te huru?. Ua ite hoi au, e tau Atua, e hi‘o â oe i te aau e
te au ra oe i te parautia. Area vau nei, ua hopoi au i taua mau mea’toa
nei ma te tia o te aau ra. (I Parai. 29: 10-17).
E homa e! e te mau hoa taio-Vea e! aita anei to tatou huru, i te omuaraa o teie matahiti api nei, e au nei i to Noa, i te mahana i haere ai oia
i rapaeau i to’na pahi ? E eita anei to tatou mau manao-aau e au i to’na ?
Eita anei e au ia tatou, i to tatou tomoraa i roto i te hoê tau api no
to tatou nei oraraa, ia faatia i te hoê fata i to tatou Atuâ, no’na hoi te i'oa
i mairihia i te fetii atoa, to te rai, e to te ao atoa nei ( Eph. 3: 15).
Eita anei e au ia pûpû tatou i te hoê tusia haamaitairaa, e te faataaraa
iâ' tatou iho no ta’na ohipa?
te puaaniho ia
au i
3, E tusiafaataaraa
Eiaha tatou ia riro noa
i teie omuaraa matahiti, i te mau manao o te
rii pûpûraa tao'a, e te tamaaraa: e mea papa'u ê
ïa! Eiaha’toa tatou e tapitapi noa i to ananahi. eiaha e mana‘ona‘0 noa i te ino
tino nei, i teie mau peu
te maitai
hirohirouriraa i roto ia’na.—
lesu, tei
noa!tu i hopea teie
tae
te anotau hopea nei; e mata na râ tatou i te afai i te aua o
nia, haamaitai ai i te Atua manahope, aita e
A faaau tatou i te hoê Faufaa ajai e to tatou Atua ; a ati ia
o
parau mai e; tei pihai atoa iho vau ia outou e tae
te
o
nei ao, E oia mau! Ebene-Ezeraü Ua tauturu mai lehova ia tatou e
roa aenei i teie nei mahana.
o
i
POROTETANI
VEA
4
{
E ao to te feia i parahi i to oe ra fare
(Sal. 34-4)
Tomoraa fare-amuiraa i Maupifi:
Te papai mai nei o Ncmata, orometua; R fare iti neheneheroa
tei tomohia'iho nei i Maupiti nei. E fare amuiraa — Galilea —
E huru
rii api foa
ia i to matou nei fenua. Te taui rii maite
nei te Evanelia j te huru
no te aau
taata, te riro nei te mea ta-
mea api roa. — E fare raau, e tahua raau, papa'i raau,
tapoihia i te rauoro. Na tamuta: o Taoe a Terai e Tuarae Firuu,
Tahu a Tihoni. Ua tumohia i te 23 no Tiurai. E oroa nehenehe
roa tei faatupuhia e.taua amuiraa ra, i raro a‘e i te faatereraa
a na diatoiio : Âtua, Temarii, Tinihau. E ua tairuru mai na amuiraa’toa e piti i te vahi hoê, no te faaturaraa i taua oro‘a nei.
Ua riro taua fare nei ei faaitoito i te aau no na amuiraa e toe
nei, no to raua fare api — e i to te paroita taatoa no te ohipa
0 te-‘patu amui i te Hiero api. la tutonu mai na mata e hitu o
lehova i nia iho i temau ohipa e toe nei.
hito ei
Tomoraa fare-pufupufuraa api î j\uae (fa^);
E oro'a iti faahiahia rahi tei tupu i
tema 1938, i te
Auae (Tahiti) i te 8 no Ti-
taime avatea : o te tomoraa ia no te fare-putu-
puturaa api no te pupu IV no te Paroita noFaaa, o Ebene Ezera
te i‘oa. Mai te matahiti 1935 to teie fare opuaraahia. Ua roaa te
fenua tei pûpûhia na roto i te mana'o maitai o te hoê mau fatu
fenua tei tiaturi e: na lehova te fenua e te î atoa i nia iho. I
mûri iho, ua faaitoito te amuiraa e ua haaputu i te one e te ofai,
e te moni e roaa mai ai te raau e te punu tapoi. O Tihoni Dégagé
te tamuta; o Faotua diatbno, te hoê aito tei ore i haaparuparu;
ua tiaturi râ oia i te reo no Zekaria e
Eiaha i te puai taata e
i te mana taata, i to oe rà Varua. Ua tauturu te amuiraa taatoa
e tei au mai. — No reira te oaoa o te taata, i te 8 no Titema.
Na na peretiteni i tomo, mai te haatihia e te mau orometua e
rave rahi. Ua faaite mai o Teunu orometua no Faaa i te huru
0 teie fare ofai, to’na tupuraa, e te feia tei tauturu ; na te Peretitenf te a'oraa. la oti te pureraa, e fariiraa nehenehe roa e te
rava'i rahi, tei faanahohia i rapae, e ati noa a‘e te fare. — I te
pô, ua faaterehia te hoê mau tuaroi itoito i roto i te fare api, e ua
purara
te mau manihini i te aoraa ra.
VEA
5
POROTETANI
Tomoraci fare-amuiraa i Tiva (Tahaa):
Novema, i te 6, ua
(E rata na Teriira orometua). I te ava'e no
tomolîia te fare-amuiraa no te pupu II. — E fare raveraa
papaa,
diatono i tomo
e te arauiraa iho; aita e manihini. Na te orometua i taviri i te
opani; na Tu, diatono i haamau i te bibilia, e taoa aroha na te
apooraa diatono. Irava a‘o (Teriira): ohipa XVI-9. Makedonia te
i‘03. la oti te pae tino, ua haapa'ohia te tuaroiraa.
I te 13 no Novema, ua toraohia te fare no te pupu III. Hoê â
faatereraa- Na Tinitua diatono i haamau i te bibilia. Irava a‘o:
Ohipa XVI-12. PhUipL-ie i‘oa o te amuiraa. — E te na ô nei te
parau, hopea na Teriira : E mau faaipoiporaa paroita tei tupu i
e
maramarama
Tiva nei,
ofe, tapoi rauoro. Na te apooraa
tei riro ei auhune varua : e piti-ahuru-ma-piti ïa
rahiraa, e ua riro
te
ei ekalesia.
Te hoê tere
evanelia i te Tuhaa V.
(A lii‘o i te Ve'a i mairi a'enei)
piti, i te 11 no Atopa.
animala atoa. Te au
niatai e te miti. No reira,
i to mûri iho mahana, i te hora 3 i te ahiahi, to matou faaôraa i roto i te
avaava ataata rahi no Moerai. Te tiai ineine roa- ra te taata i tahatai. Aue te
Ua faame matou ia Tubuai i te ahiahi no te mahana
rahi roa matou i nia i te pahi, e te mau huru
rii ra Manureva i te pahi a Noa i reira. Üa au te
E
mea
utuafare
Moerai,
te'faaauraai te mau ohipa. Teie atura te faaotiraa: e farereihia o Moerai,
a‘e, i te mahana 4, i te 13 no Atopa: E haapaohia te 14 e te 15
Atopa, no Hauti; e operehia te mau orometua i nia i na paroita e toru i
te Sapati, i te 16; e e faataahia te monire e te mahana piti (17 — 18 no
Atopa) no Avera, faaiueine atu ai te mau auvaha no to raton tere i te fenua
oaoa O
fetii
te
mahanahana o te farereiraa nei! mai te mea ra e, e mau
utuafare; ua faatupuhia te hoê apooraa Diatono i
anae te mau
no
na
mua
no
hopea, i Rimatara.
la au i te faaotiraa i nia nei, ua na mua matou
i te farerei ia Moerai te oire
ravehia: te hi'opoaraa
pû, te oire faatereraa Hau. — Te ohipa matamua i
o
ïa i te mau fare no taua oire ra, mai te otia (te aua hunaraa ma‘i, o Maka-
poipoi i
tahito
pela) tae noa’tu i te fare o te Tavana Hau. E au i te hora 8 i te
haamata’i, e ua hora 1 i te avatea i faaotihia’i. Ua faahiahia roa matou i teie
ohipa tumu roa i Eurutu, o tei haamau,hia e te mau orometua
e ta
ratou mau apooraa. Ei ravea ïa e haere ai te mau oire no Rurutu i mua, mai
te unauna e te mâ; e e tupu ai te reo ora no te mau oire. Ei ravea’toa teie
mau hi'opoaraa e faatiamâ hia’i te mau fare tiama ore. — Ua farii
roa hia te mau auvaha i roto i tera fare e tera fare. —
nehenehe
I te ahiahi
o
taua
mahana ra, e pureraa rahi tei
farepureraa rahi nehenehe roa no Moerai) — e e
haapaohia i Betela (te
tuaroi to te pô.
VEÀ
6
POROTETANI
la poipoi a‘e, faraide (14 no atopa) ua haere paatoa matou
i Auti. E mahana
ohipa i taupupu; ua haam'auKia o Arahiti
a Teua ei orometua no taua paroita ra (a lii‘o i te Vea i mairi aenei). I te
mahana maa, ua hi'opoahia te mau tare no Auti; e hi'dpoaraa maoro, no te
mea ua tupu atoa te mau fare i te rahi, i taua oire ra. E mau tare huru nainai te vetahi, e mea au râ no te taata. E te mâ hoi, e te rahi o te mau hohoa
bibilia i nia i te mau papai i te haapiiraa i to te utuafare atoa.
Ua operehia te mau auvaha orometua i nia i na paroita i te sapati : te Peretiteni raua o Arahiti, i Moerai ia; o Tearo raua'o Teriimana i Auti ia; o
Vehiarii raua o Petero i Avera ia... Sabati oro‘a. — Ua aufau to Moerai i te
taime avatea i te raoni tauturu no te auri-pape i Heremona (224 tara 75).
Ua farerei faahou râ te mau auvaha i Avera i te poipoi no te monire, 17 no
atopa. E fariiraa taae roa to te paroita ia matou, e te maramarama roa te
mau faanahoraa ohipa. -— Ua haamauhia o Tçriimana i nia i to’na toroa oro¬
metua no Avera i taua mahana ra, na roto i te hoê oro'a faahiahia rahi. E
uâ e te matai toetoe; aita râ te mau
i te pô, e tuaroi tei faaterehia e te
Ua aufau atoa te
Peretiteni i te fare putuputuraa ateatea rahi.
paroita i te moni no Heremona i taua pô ra: e ua noaa
Poipoi a‘e, hiopoaraa fare ïa, na roto i te oaoa rahi, e te
mai 136 tara 50. —■
ineine
o te
taata.
Eita te reira e moe vave ia matou.
I to matou haamana'oraa i te fenua Kurutu e na paroita e vai i reira, te haa-
maitai nei matou i te Atua i te mea e, te rahi noa nei to’na pupu taata i reira;
mai tei te
Mauore. Te maramarama roa
nei te mau taata i reira e; o te Evanelia no lesu, e te haapao i taua Evanelia
ra, te ravea e maitai ai e e hotu ai taua fenua ra. Te etaeta noa nei te mau
ture maitatai e afaro ai te haapaoraa faaroo, e te mau utuafare. Ua mauruuru roa matou i te itoito rahi taa e roa no te diatono faatere i te Paroita no
Moerai i teie tau no te vai otareraa o teie paroita. la turuhia taua paroita ra
e te Varua no nia mai, e tae noa’tu i te tau e roaa mai ai to ratou orome¬
te
itoito
tau
no
tua
e
noa
na
nei i te haapao i te mau ohipa tumu no te faaroo,
orometua, no Punu, no Vavitu e no
faaineinehia nei i Heremona.
la itoito atoa na orometua api no Auti e no Avera o tei amo
raa
o
te hui faaroo
i te faatere-
î Rurutu. la î raua i te paari no nia mai!
Ua faarue matou i to Rurutu,
mai te oto o te aau, i te faraide, i te 21 no
Anapoto
atopa, e ua tae matou i Rimatara i te poipoi sapati, i te 23. I
te tapaeraa o to matou poti (tei tua râ o Manureva, no te mea aita e ava i taua
fenua ra). Roohia’tura Anapoto, te faaoti ra te paroita i te pureraa poipoi.
Ua farii maitaihia râ matou e Turai mâ, orometua. — I Anapoto to matou
faaearaa no te pureraa avatea; i te ahiahi râ, ua tairuru mai na paroita atoa
e toru i Anapoto. —
E farereiraà ruperupe rahi e te itoito. E feia mana'o
rahi to Rimatara, i nia i te mau irava-parau, e te himene navenave atoa. —
Hora 3 i te aahiata i faaoti ai.
poipoi o te monire, ua haati te mau auyaha i te fenua iti no Rima¬
(70 metera i te teitei, 12 kilometera ia faaati) — Ua farereihia o Haipo,
orometua no Mutuaura i nia i to’na roi ma‘i, i rotopu i to’na paroita. — RooI te
tara
VËA
POROTETANI
7
Heremona (120 tara). — la
matou.no té talii tamaaraa;
ua pupu mai ratou i reira i to ratou pipi orometua e liaere ra i te aua oro-
hia atura, ua faaineine aena ratou i te moni no
matou
e
i tae atu i Amaru, te tiai noa ra ratou ia
metua, ia Titea
mâ.
I te ahiahi
taua
o
monire ra, ua faaineine matou no te haere faahou i nia
poti i te
Epa
(Elisaia) e ua rapaauhia, ma te itoito e te aravihi mau e te vahine-utuutu
pahi, e tiài noa ra ia matou i tua; ua rooliia to matou
taliuri e ua parari roa i te miti rahi. üa niotu ino roa te avae no
i to matou
ati :
ua
te
a
Hau, o Lucette Maitere.
I to mûri iiio mahana to matou revaraa: ua
hoehia matou i tua mai e to
i nia i to ratou mau vaa. Te otooto ra te aau i te hi'oraa i to Rimatara, i nia i te one, i raro a‘e i te mau aito, i te aroharaa ia matou. —
la vai atoa mai te aroha o te Atua i nia ia ratou.
te fenua,
Ua tapae faaliou
matou i Rurutu i te ahiahi maliana toru, 26 no Atopa,
mai matou i Tahiti i te 27 (mahana maha).
sapati, ua tano niatou i Maiao; e inaha, mai te monire e tae
noa’tu i te mahana maha (3 no Atopa) ua faaea noa matou i te areâ no Maiao
e Môorea, no te mania rahi. Ua faatupu matou i te hoê pureraa taa‘e i te
mahana toru, e ani i te Atua i te matai e te pape (ua pau te pape) e te maa
api... E ua faaora mai te Atua ia matou i taua mau ati ra. Ua hoe e 7 taata
no te pahi' e 40 kilometera i tua, e tii i te pape i Faatoai (Moorea) aita râ
ratou i _hpi mai, no te mea, ûa horoa mai te Atua i te raata'i, o ter faatae i
to matou pahi i tainoa a‘e i Faatoai. Tapae atura matou i Papeete, i te ahi¬
ahi faraide, i te 4 no Novema, mai te haamaitai i te Atua, tei tiai ia matou^
e
rave
i te poti api... e ua reva
I te ahiahi
i taua tere roa e te mauruuru
rahi.
RII ^Pl
haponohia nei te Kalena no te matahili 1939 i te mau
Porotetani. E tao'a aroha ïa. Te tiaturi nei te faatere no te Vea e: e aufau niai te mau hoa no te Vea i ta ratou
utua (6farane) i tele nei, mai te taupupu ore. E aufau tia i na
Peretiteni, e aore ra i te mau orometua tahiti.
2, Te hepeloma pureraa. üa hapono ê hia te mau tumu no te
hepetoma pureraa i te mau orometua no na tuhaa e ono. E haamatahia i te 1 no Tenuare tae noa’tu i te 8 no Tenuare. Te tiaturi
nei te mau faatere papaa no te amuiraa faaroo evanelia i te ao
nei e: e amui maite te feia faaroo taatoa no teie nei ao, i taua
hepetoma ra, e no te faatae i te Atua i te mau pure e maitai ai
te Ekalesia, e te mau Hau, e te mau fenua, e te mau utuafare. —
A rave haapa'o maitai i teie ohipa faufaa rahi mau.
1. Te
hoa 110 te Vea
\
s
VËA
8-
POROTETANI
Faaapi i te mau dialono. — E faaapihia i teie ava'e te
diatono e au ia faaapihia; e maiti atoa hia te mau diatono
no te faaravairaa, mai te mea aita i ravai. la ravehia râ ia au i te
Ture. E na te Apooraa Tuhaa i Fepuare, e hiopoa e e haamana.
3.
raau
4.
Te hoê
faaaurcM parau maüai. Ua papai o Puriitia raua o
i te ava‘e i mairi aenei.
la au i taua parau ra, eita na fenua nei e mârô i to raua otia-fenua.
Te farii nei raua’toa i te reni otia, ei reni otia no te mau anotau atoa. E e imi na .fenua i te mau ravea hau e tupu ai to raua
auraa a tu, te tahi i te tahi. E parau maitai roa ia haapao mai-
Farani i te hoê faaauraa parau
mana
hau ïa.
8. Te hoê mau paliatiaraa mauiui rahi. Ua au ore rii o Farani
raua o Italia i teie tau. Teie te tumu: te hinaaro nei o Italia e
ia.horoa noa o Farani t te hoê mau aihuaraau farani mau (Tu¬
nisie, Somalis) e te hoê tau fenua farani tumu, mai mua roa mai
(Corse, Nice) eî tuhaa na Italia. Ua peapea roa taua mau fenua
farani ra i te reira manao na Italia; e ua hanere e ua hanere te
mau apooraa rarahi tei faatupu-haere-hia i taua mau fenua ra,
ei patoiraa i taua hinaaro au-ore-rahi no Italia. E ua parau hua
te Hau Farani e: ia maro noa’tu o Italia i te reira vahi, eita e
ore i te tama'i. — Ua parau râ te Hau Italia e: eere no’na te
taihia,
e parau
reira mana'o, na te mau
taata noa.
Aitâ i hau. Ua huru
paruparu roa râ te mau Paniora piri repupirita, e te mau tinito.
Ua riro ena te oire rahi tinito, o Canton (no reira mai te paeau
rahi no te mau tinito i Tahiti nei). Ua ani te hoê mau Hau i te
paeau orurehau no Paniora, e ia vaiiho-rii-hia te mau aroraa,
6. Te tama'i i Paniora e i te fenua Tinito. —
na
roto
aita râ i
i te
area
no
te mahana Fanauraa e no te
matahiti api;
faatiahia mai.
n\oni tauturu i îe Vea (e toru ava‘e)
B. 5 f. ; Rereao v. of. ;
A. 14f. — Tevaitoa:
— Flint: Mal Faremiro 3 f. — Orofara:
Papeete:
Marama
a
Melle P. 4 f.
Tihopu 4 f.
—
Amaru: Lucette Maitere: 10 f. — Tiputa: Teuhi
Impeimebie Rlie F.
JUVENTIN
8 f.
MAURUURU.
la amuihia: 53 farane.
—
Rue du Commandant Destbemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1939