SPAA_ Vea No Tahiti_18531222_52.pdf
- extracted text
-
yiYiuini ',i u i \
m .m i .w
v 2-2 \© d h i : m v iHrV 'y L / f
/
Tat.ial;i luii . p ere le T.irann e le Ititnvit . ii tei lnnnaro i le hne Imhna o teienei oea. aufau mai ia e
3 f.irane no na nvae elnru.
3
F inan inai ia Tepilo le ne- Ki haapariire r:ia i Ig parau rii api ft faufaa liiu'i lo
nei parau i Papcete.
t* ma enua i rolit i le llau l .imai u; e ueia i te mau maliana malia loa;
’
vmKia u
O le iVia Imo lana, e Ir* ui*»u
taala e tiaipau i le iaui
raa laua, e tia ta n iim t i
ato.i iiia (a laloo m ni pi<
rau faule i r«ilu i rr ipI t > < i . i.t aulau tii m r.Kou
I faranc no te m n tvoe
Faaauniaiia lt*|*iio le neneipjraii.
alu, ia ile palu uia. e aore roa lo haâva i faaha>a c i lniri naere i lc ravo raa i lana nliipa.
Mai lc mca ia man to lc l av ina malaeiuaa. nn
le Ime mea e rnanao hia c aua, i* e nre taua haFAATOHOA RAA.
ra i itea i le muloi ra cau ia liaava liia, I* f a a i l c
I rotn i l<* V k v no to lap;ili i mairi aenfti, ua
liapa roa lelioc 'alii i faailc hia!lu, ua nao !iia mai ia ota i lc hau nei, i lc mau parau e Jaailc
On laua valii ra e ; « Lia faalnroa liia o Turimai lia niai i rolo i l»* hebedoma ra.
l'e muloi i laaue liia e leTavana malaeinaa ci
« ei rnuioi no Papara ci nnmo ia Mailii ; » Ua
ïari
i lc hoe laala i mua i le liaava ra, e rave. ia
liapa roa la Ia a valii ra. Tcic le faaloroa raa
oia
i
rnua i lana Tiripuna ra, i le loroa A u v h Iiii
inau : ua laaloroa I ia o Iluciearoa ci muioi no
Ture,
oia lei haapaoliia, e h'aapulu i le mau pate mataeinaa ra o Papara , ei mono ia Mailii o
rau
aloa
c itea i lana liara ra, o le laailc i li*
lei faaore liia acnci le loroa.
j
mau
parau
aloa, e o lc liUju ia (aaolua hia mai
Papeetc. lc 15 Dilerna 1853.
te au i te Ture. Te haava,lci haapaohia ei faau,
Tc ôiV o l(* Tavana .
e i le talii mau parau raa, i tc haamaramarama
Papailiia : BUIOT’.
i le Ture, lc faataa raa i nia i lc huru e lc ralii
o latia hara ra, e i lc ulua i.->i e au uo lana haFatlc raa no tc lntru o te haaoa raa i rotn I te ra ra.
mau malaeinaa.
Ua mamio le Ilau e mea faufaa rahi ia faaile
noa i o nei i te luuiu no te haapao raa i te mnu
Raverahj aenei to lia raa i te hau ia parau, maliana loa, ei faaile i te leia loroa no le maii
e i roto i te faaliliaifaro raa i le parau lia, ua malacinaa, i lo raloiv toroa mau, e le olia o lc
tuu hia le mau parati i faalaahia e le mau haava mau ohijia e au ia ralou aloa ia rave.
mataeinaa, i le parau a le laala ee, tei paloi hia |
i laaulua hia e te Turc. E mea lia roa, ia faaile
atu i le mau Tavana, to mau haava, e le rnau
mutoi lioi, i te valii e au ia ratou, e (e olia o lo ; Mai le mea, ua faaile hia tii le mau malaoiralou ra mau loroa, ei faaore i leienei anotau i 1 naa, no lo ratou haapao mailai e le iloilo i le
mua nei i le peapea, e le maro raa i to ralou’ faa apuraa i la ralou rnau auahau,e lia ia aruêhia; o mea tia loa ia faailcalu i na mataeiuâara
inau toroa.
Te Tavana malaeinaa tei hau i te mana i le o Tiarei e o Fapa, e e rave ralou i leienei e faafaatere o le hau i roto i lona malaeinaa. E ore lia e e vaere i te hoo aua api, e ia tanuhia i tc
no le lamau raa i le maitai anae ra e hio hia tu uhi, e aore ia i le umara; iana reira raiou fa, tc
ai oia, e liiopoa maile aloa ra oia ia rave te taa- pec atoa ra ia ralou i te iloilo raa i nia i lc ohila loa i lona loroa, li'.i le ilea raa ia le hoe hara pa, lei faaile atea bia e le tahi mau mataeinaa;
i te rnutoi ra, e faaile oioi alu yi, te raalira mu- leiPunaauia lei hau roa, tei rahi te moni i rotai le
toi i teTavana mataeinaa. Na leTavana malaei- tahula rahi faaite hia i rolo i le Vea no leTapati i oti
naa ia c faataa, rnai le mea e lia ia afai i te haa- aenei.Emeamaii,eohipa rahi ta leienei lau Ma^
va ra, ia faaulua hia mai e le Ture;e aore ia, no taeinaa,te lahi i te rave raa i laraloupurumu,e te
t»nTne™mea, o te au iana nac ra ia manao, liaae- tahi, teoliipa no le faatiaraa i la ratou fare pure
ra iana le faaore ae i laua haava raa ra, mai le raa, no reira i ore i tia'i ia ratou i le rave i te
mea, le manao ra oia e au ia haava. E faaite alu aua api, e te haapao pabu aloa liia ra lci reira
oia i te haava ra,nanaiho e faaite alu te reira ia, mau ohipa; i leienei ra, ua oli alura taua mau
nana e faaue atu ite hoe muloi e faaile ra, o te ohipa ra, e haa peepee ia ralou i le lilau faahou
reira ia. E tei te tae raa tu ataua oliipa ra i roto raa i le reira maa taime i-pau.
Ua itea'toa hia hoi e o te fenua lanu pine-r
i le rima o le liaava, e ore roa lu ia e tia i te
Tavana malaeinaa ia haapeapea noa’tu, ei huri pine hia ra, e ore ia e rahi te maa e tupu mai ia
e raa i taua baava raa ra. Tei mua le haava i tanu faahou; e o te huru mau hoi ia i teienei tau
roto i tana Tiripuna i te aro o te Ture, e i tona malaeinaa e parau hia nei; e vaere hua ra, e e
tnanao lia nae ra. E ore e tia iana ia parau atu, tanu i te hoe fenua api,vaihonoa lu ai laua mau
e ia faatia lu i te tauturu raa mai o le Tavana. E aua lahilo ra ia vai noa na, ia maitai faahou, e
faaolua ra oia, e aore ia,e faaora mai le au i te ia rahi mai le hotu raa i teienei malahili i mua
lure, e tona ite raa. Na le hau ia e hiopoa maite nei.
PAEAU PAltAU 0 TE IIAl .
t*nt
Te mnu palii i tapae mai. mai le muhana 7 mai
PARAl' FAAITfi NA TE IIAÏ .
a no dilema.
M;i| lci t'ïiaito liia niai i rolo i lo irava fi,o l('
t
Turo no to papai raa fonua; lo mau falu fonua i
Tfra pili farani o Caroline, tapena Hotisseaii,
rolo i lo mau malaoinaa ra i Paro, Aruo, Faaa,
Punaauia o l’aoa no rnloulemau fonua i luirihia e mai Ana mai.
Tira loru amerika o Contesf, tapena Brevisli'i ore i papailiiae leKomile no to papai raa feler,
mui Oahu mai.
mia, no lc moa na inaro liia; (oi rave hia ra e
'l’ira
pili amerika o Emma Parker. tapena Lolei laalaa liia o le Tiripuna lioru raa, e aore i
than,
mai
Calilbrnia iiKii.
huio faaliou i le r»au l ooliilu ra; e o tei laalaa
liia lioi c le Tiripuna a le mau I'ooliilij ra, lei
riro ei rave raa liopea, e le lia oro ia lioro laaNa pahi i reva.
liou; (i Ii.aere anae mai ralou iPapeele n<*i i le
Palii auahi Furani a Duroc, toinana de laViiimau maliatia malamua no leienei avae iaTenua«
re nei; e liaere lia ralou i lo faro no Miii Dar- siêre,
lingfoia hoi Itoomolua) le papai parau no ieKomite, e ia papai liia l<* ratou nuiu h'nua, mai tei
HAWA RAA I TK MAUAXA II NO TITEMA 1858.
faaile Ina i roio i latia mau parau laalaa lii i e
taua na Tiripu-na ra, Mai le mea, <! femia ravo
Ilaava raa a t<‘ tirïpuna matamua. n tei faautua i to taata tabia o I(! l ii ipmia lioro rna. o uore i hopoi hia i
hiti ra ia Viri, o tc tia i l'apara, i tc ntua hoc hanere farane, e
te Tiripuna a t(! mau Tooliitii ra, e afai atoa mat e nae alnirn tarane utua no te IJau. e e anfau atoa hoi i te taia oia i (e )»oe parau/naile na laua Tiripuna ra i ranu no tc haava raa, o oia i hoo noa i tê hoe peïu ahu, ma
te luaile raa,e ua riro laua fenua ra iana^ e i le te roaa ore iana te hoe uarau faatia na te llau.
a faauc e ia laahoi lna te mau taoa i ham hia ite taata taoa
hoe Imi paraii na U^fapai parau a le rnau Too- ra lnana
ra, c tuu mai i te tarahu no te uta raa mai i Papeets
liitu, i le laaiie <ia, e aore le^ ere i iioro alu i le nej, ia hope tana utua e te tarahu no te haava raa i te aufau
mau Tooliilu ra. Mai le meu, e fenua rave hia e hia’ tu e ana i roto i te fare vai raa inoiiia te Hau.
eia nenei hia tc parâu no taua haavaraa ra, i roto
laatau liia e l<! mau Tohilu ra»; e alai niai ia oia i i teUaniufaaue
pcpa farani, e i roto atoa Imi i te Vea no Tahiti.
te hoe ho' oa no le parau i laa laaliia e l<! mau
Haava raa in na taua tiripuna ra. o tei faaora ia Le Uardel,
Toohilu lei faa riro iana
falu; e uore ia i lo taata faaapu farani o te, tia i Papara, i te pari raa ô, ua liooi
hoe Vea no Tahili, lei laaile i roio i le jmeau te uina, e aore ana e parau faatia i te hoo raa.
l a raautua ianae e aufau i te tarahu o te haava raa.
parau no te liau i le parau laataa hia e l<! mau
ï'a faaue c ia nênei hia te parau no taua haava raa ra i roto
Toohilu no laua feuua ra,. Te mau ravea i na Vea no Tahiti nei.
Haava raa ia na taua tiripuna ra o tei faautua ia Lefevre, ,,
toa i lamata hia e le mau taote no te pataata
faaapu farani e tia i l’apoete, i te, utua e pae 'ahuru fa- 1
tia raa i te pirSu i tae mai nei no le mnu
ne, e i te tarahu no te haava raa. <><>ia i rave noa i te ohipa
vahi aioa, e o te hapono atoa liia mai e mili patu e te para^ farc ma te roaa ore mai iana tehoe parau
Darling no Punaauia i telahi mahaha aenei, ao- faatia.
lTa faaue e ia ricnei hia te parau no t<; liaava raa i roto i na
re foa ia i manuia. 15 ore roa te flau e faaore
Nea no Tahiti.
•
«'
noa'e i lelioe ravea, ei paruru i leienei mau feE liohoa man :
nua i le mau mai rarahi, lei lupu liaere i telalii
Te papai parau m te haava raa,
mau fenua aera, c mai le mea aore te mau ravea
Papaihia : \ or DUPO.ND.
i rave hia aenei e tue roa mai i leienei malianu
Ua
hio
hia
e
au
:
ï faufaa hia, (e hinaaro nci ia manuia ia tae mai
Te peretiteni,
te pahi ra o Moselle. Teie nei pahi manua tei
tiaï hia i te mau mahana loa nei, le horo rnai nei Papuihia : LEBRKfANT.
mai Vuihi mai, le afai mai nei ia i le pirau api,
e ia lae mai ci reira e palia oioi hiu' i.
Te êe no te Tavana ; BIUOT.
I
S
#
1 f ! 1!
.
• t'Jft
n li ;ip
...
•• 1
.
-
• • ï'
r
t *
■M
y,i‘Y
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853