SPAA_ Vea No Tahiti_18530929_39.pdf
- extracted text
-
\i v n \ \ \ 29 \<» 'rr.TFM A 1853.
ju iw m MM!\
\! MKH\
O ie fpi'i Imit 1:111:1, p ti> mau
T*> i .uU h to.i . e i'rf tr '’Pnvann C («• ha»«a . n loi liin.viro i 1« l)ni> l\nlio;i n lrieiipi nr.rj. m f i i i l mai -i« e
faranr nn na a\ .\pf'loru.
F h-uiu rnai ia Tcpilo l<* nn’ nei |»arau » Pa(ieclc.
i
Ri haap’ariirt* raa i le panui rii api (\ laul.ia lna i lo
le inn pii)i!i i riiin i ti' 11iiti r.iinni ii: r noin i Ir mnn innhiinj inulin tna.
(anla e haApnn i te li»m
r:i:i liiha. 0 lia i 1 ia li<
nnC : 1
3 1*
1.1 tiin I;i ra'i'ii nianT
"V-1
ran l'aiitc i roto I ti*0 IIH'
IVn. it imfnii in«i r.ilnu
1 farimi! iin 1 c i oni hne.
Katn'i tii.ii in To|iily le Oein'uiartii.
tia tatou i li'icnei l'urV. <’i rcira in l ilon o liaamaitai liia'i ainnri atn,
ua li' itc hoi nlc tamarii o faailo i tn tatan ioa i lc mau ui ainnri a•ii Vli r.r tc patoi, c faalin papn mai ra c maitai ai. Ua ua reira .
‘loa mai llni 0 Papa. Arahu. Painre c o M-irn.
FA \t.O U O A H V A ..
Piapti. Nn lapac au c tcna ta ontoii c haamatautan mai nci, ta
oiiloii c faatai.ivai mai nei i lc aau. E crc tcna i tn roto i lt' lnre O*«:-No.I'O faaiia raa a lôna hanahaiia Ponwirf*. it> 'rc nna'iii â lini tc han tc haapii i ta'u ntau lamarii, to tii noa mai
â oi n ia ratou ci faehau. Tahia ta’u parau, e vaiho na te hau e
arii valiioc o >e niau ienna Totaieli;. c le Ta'ana, nci
aufaji,
'i
ti* Anvatia o lt> Emopora.
.Xuulcre. Ton nnn atoa au. tan lamarti. e nrc roa’lu ra vau e teiah» lioa'c i tcicnci 'rhoni; clc h'iia to ah.a nci jiu. e e i orometna ta. I a ('aaicro;: liia tciunej foia i faajtfi' liia i nun'i iiili
inati â tc liaapii i ta’u nci maii tain.irii. E iahope le mauite o
ni>i. oia hoi :
trtha' ih>oinctn.i tahiti ra. la Inu liiâ lioi.na tc papaa e liaapji ra, 1
Tainann, ei oromelna no le nialaeinaa ra-o han rc ia tc mnni cpan itc. aufau raVtu na taua oromi'tua ra. i
tcicnci ra, c ravc t'atou c faalia i tcicnci turc. Ua ua reira toa niai
l*a|itmriri. ei mono ia Aioliiu'luu. o lei faaoro e hoi o Tcââu.
Fanlia roa maira In lc Apnn raa i tc irava hoc.
hia na le toroa.
O tr.' !’a iaio ma:ra i lc irava 2.
.'Tenvatua, ei oro'rneliia no to ma’taeinaa 'ra o
Mare. Ahiri )iaha i parau atoa hia c. c napai papu tchaava i te
raa o taua muni ra. E ci taata c atoa paha tc inaiti ci m:iu i tcil'aea, ei mono ia ’l'aru, o Lei j r i l i rii Itia niai lo | rahi
rnei 'innfti. cialm lc haava.
#»
tfiro'a i tmïlaaenei.
liriot..r. .p ipai mailchia tc ralii raa o tan.i moni ra. Tc manno
liei'liiii a’n c. ci leliaava mau n (eicnei nhipa. Mai tc mca hoi c,
F aufau le Tnvana, tfi auvaha o le Fmopera, al'nâ
Aita i (ia.'tah.Vmohï ra i fc .jfai raa hia mâi, c maitai in ia tapea i
nf» leienei l'eia loroa, ei utua no lo raloti tôroa, nia'i te innni to'roa a tana hâava i Imna ra.
Faalia liia lura lc irava 2 o tanatnrc ra.
i na t'aravo lat pili tianere e' e nialia aluiru i lt!
Faatiâ’toa iiia’lura ha ir»va,T le 4, i-te 5, o taua ture ra raa te
nfaïabiti hoê.
parairore.
Otc Ua taio maira i lc iraya fi, « no tc liaava raa c lc faautua
(> Toano, Iit>iore; e o' Teoni, 'la u 'r n u - « 'raa
i tc fcia mcfua e patoi inai c core e aufau i le moni no te hautoi tauluru no le mataeinaa ra o Papeele, ua « pii rua. »
i iapa. F. horoi c at.u i lc haava raa. cialia roa'lii ia c faaô liiu
laariro anae hid' ia ei ntuloi niau.
mai i rnto i teieiici Inre.
Jirint: laorchoi ia faaulua hia ra. calia fa c aufan mai ai? No
K aufau atu le Tayana lq Auvaha o te Fmpera
i parau liia'i ê, lci orc i anfaii ra c liaava ia, mai tc mca hoi o;
na'leiênei feia tôrôa, ei utua no lo 'ralmi ra to~ rcira
e oromatua niaua tctahi ra, na tc matnrinaa ia c faaorc alu i tona
voa. i na Farane lai Toru hanere e tf ono aliuru torna. Ua'na rcira K^a mai lioi o Mairoo.
• Piapa. E na hca ra tc mau potii faaturi, c in â ia i le haapii raa?
i Ifi rnatahilï hoe.
PerM U m i.'la -hoe ahurn mâ maha rnatahiti tolcpotii e faarue
F papai iiia le hohoa o leienei mau parau lo - ai i tc haapii raa. la ti'au ra le. mctua c c tono â, c. tia noaia ianale
na rcira. la faaturi hoi tria ra, c tamata ia latou i te faahoi fauhou
roa i te iiiopoa raa, ê i ie fare toroa nol'e FE.
iana na nia i tc aratia maitai, ia orc ia na ireira faahou.
Par.tr. E haava'loa i lc oromelua haapao orc, c tci orc i tiaapii
Papeete, le I alopa 1853.
maitai i tc tamarii. E rave toa i lctahi irava no tei reira.
Otr. Ua taa tci rcira parau. le ore oia ia haapno maita't ra, na te
Te A rii vahine o lc mau
«J> Tavana.\te Auvaha n
mataeinaa ia oin e faaorc.
fenua Totaiete,
Emepera,
Faatia rna hia ' thrâ lc irava fi. F. i niuri ac, ua taraata hia tc tia
raa n Inua ture taalon ra, nn nia i lc popo, c tcie tc liopea o taaa
P a p a ih ia POMARE.
P apaihia : PAGE.
laraata ran ra.
Papailiia lc liolina i tcfan' toroaolo iV>,
;..
...
Triti tirre i lâc maï. . . . . .
. 84
Popo ii"iiii iio tc f iatia #
. .
8l
1 c t'f o te Tarana,
Piipo crccrcno tc faahapa . . .
3
Papaihia: B uiot .
ftirn.roa’tnsa I»U» pnrau ra ei lure.
Â,râhu. IV taio ni;ii i lehoc purc lurc. « no le haava raa c tc l«a->
tilua ra.i i tc m.m H.iâva ' t.ia e rave mai i le rnoni, ci taraliu ia ruPAPi AIj FAAITE.
loii i lc rnve raa.i tu rattui ohipa.
ï ’aatip’ tura to.to Apooraa c c tuu i roto i le. riina o te korailc.
Te faa ile alu nei tn EF o le Tavana i le. feia
I lc hnrn i i opani hia’i lc Apno raa.
l'AEVl P A l U t NO I E llAi;
torcw loa o te mau malacinaa i le luliaa i ropu.
fi to M oorealoa hoi, e ei te mahana pili i mua
rit>i. te toru o Alopa, e aufau hia lu ai ta ratou
moni loroa, no na avae ra Jiurai, Alele, e etema. E haere paaloa mai te feia loroa i laua
aiahana ra c tiai.
Papeele, le 26 no selêma 1852.
Fe EE o te Tavana.
Papaihia : BRIOT.
APOO RAA IRrTI RAA TLRE.
• Mahana 4 no Tiurai 1853.
Perelileni raa no Tairapa.
teicnei r j , ijhanj'ii maitc tatou i ta lalou mau lamarii, ia faa-
APOO RAA IRÏTI RAA TIJRE.
ra.a i ie rnalianâ 5 no Tiurai.
Perelileni raa no Tairapa.
i
t te avalca i afai'i tc Apno raa.Tc nliipa i liaapao Itia notcienci
ma’uana, o'lc parau turc ia i tuu.hia mai c Arntiu, no tc haava c le
faautun raâ i fc mau haavn, c farii i lc laoa, ci larahu raa mai ia r»lou, e c faalia i lahi pae. o aorc ra i t hi pac, o na taata i horo mai
iana ra. Tci ia Otc lc parau, lc auvalia o tc komite.
Ote. lla laio maira oOtc 1 taua parau turc ra.mai lcie i muri
nci tc huru :
E lure no le liaava e rave i le taoa larabu.
I hava 1.
Tc inatt haava c\c liaava tauluru c farii mai i lc taoa e hopoi hia
tu ci larnhu iana i ra“c raa i lc oliipa o tona toroa; c fanutun liia
ia i tc ulua faaino, c orc roa c tia inyn ia mau i te loroa i roto i teienci h a u ; e faautua toa hia i te ulua moni, ia piti ac tc rahi raa i nja
i tc laoa inraliu i farii hia mai c ana. cialia roa ra laua utua ra, ia iti
*
'l*i,; ia*hoe hancrr faranr. te mha hia mai teif i cnnri nei te hnru, j haere ra tona luaramaramai riia iho ia ratou. I* riro'ta raton nei
hoe fioe tufaa na It- hau tufaa na te tanana mataeinaa, tioe tufaa na mau iriti tuo- ei hio raa na ratou. atahi aeuei ataei pohe e vaehaa i
to ralou parahi raa maii rotopu ia taloii nei, rnai te farii uiailaihia
te mau imiroa.
' lu e talrni : e u to raliiu anae ra mailai ia tatoii i hinaaro e hoe
! b .vv*2.
T»«a hanva i oari tiia i le taoa larahu ra, na le mau haava ia e te
toohilu o te tufaa a tiaava iana.
atyiru "> talou aroha ia raluu e to le mau laata i te niau IVnua t'otaiete nei.
Id aralai maite hia onlou e te Alua i roio i lo
oulou tia tiiau maleinaa; e niai le mea. i lia i te
Tr feia p taraho e le l»mata alti i te tarahu i tehoe haava, hoe a atua i le lamala mai ia outou, na rolo i'le ali, e
ia huru tana utua e ta tc taala i tarahu hia.
haamanao maite iho o u io ii , e le vai nei lo oulou
I kava I .
O
luru raeia i etolo iaunei, e ia tahoe maite h>iaF ore roa laua m»u t'»oa ra e faahoi hia tu i taua taata i tarahu
lou
hinaaro, outou e o \au; e e au ia laiou le
mai ra, e rave hia u r i tv.hn hia mai tei faaite hia i te irava hoe iiei_
tauturu maile le tahi i le lalti. ia roaa le hanaI bava 5.
Te feia e pari haavare noa i le hoe haava i teienei hara, e haava hana rah i no lo talou nei fenua : la ralti ae lo
hin ia e e faaulna hia i te tnre XVtl (k) na te haava e faam maile i
c
to.huru o le utua e te haia i parihia i nia i le ture XXXI.o te ite Tahili mailai i lo te mau fentia toa.
haayare.
Te opaui uei au i teie nei apoo raa iriti raa
ture, no leienei matahili 1853.
I hvva 3.
F. i mnri ae, ua laio faahnu maira oia i te irava 1, e ua tuu mair« ei imi raa na !o te Anoo raa.
1‘araipva. F. inre mailai roa teie i lo’u nei hio raa ; te manao atoa n«i ra vnu p, ia afai hia mai te tarahu i te haava ra, e rave mai
ia nla, e a lae i te nvihana haava raa ra. a faaile mai i mua i te aro
*>;te taata loa. Raverahi hoi te huru o te tarahu. te moni. te puaa,
te ia.' ete.. etr. 1 leienei ra. ia itea hia teboe haava, e ua rave mai i
taua mau taoa tapihirra, ehaavahuaia, e e faautua, e inailai ai
l!a na reira ’ tna mai hoi te ran a Peue, a Pnpa. e a Nuulere.
Papa. F mahere paha i tc huru iti roa te ohipa fenua a te haava
i teirnei anotau, uo te mea hoi, te komite haere hia nei te fcnua i
teidnei.
■Tairapa. K ere teie p no te rav e raa fenua auac ra, no te mau ohipa ’ Ina ra. e efai hia ’ ï.i i te haava ra. c
'Porai F. nahea ra te ahi maa rii ia rave hia mai na te haava e
teïeia loroa. Fiaha ’ toa ia e rave mai i Vtireira? Mai te mea hoi e,
iii In hr'a’tu'te'Tootrilu ei rave i telioe ohipa ra, aila paha ia e ino
ia faamu alu iana i te nian.
Marc. Ole man t.a* a p afai buna hia i te haava ra tcifaaorehia.
ArPa ra te ahi •'maa, o te rave hia i ii»ua i te aro o te taata' toa, aita ia e inp i lei reira.
•K.iatia miiin fo ’te Apno raa ' toa i te irava t, e ua faatia ’ toa hia
hoi*te irava 2, 'te irnva 3 e le irava 4, maï te parau ore.
Taip hia mairn le irava 5 o taua turc ra.
Paraipun. E vnhi tia ore roa. mai le mea ia pari haavare haere noa h a te mau haavv I.tou nri hoi manao, e faautua hua ’ tu
)»’i tâiia feia pari hanvare ra e tiai.
Ote. Ai a pâha.ii Paniïpua i taio noa’e i le ture XVII, i maua'i
oi* i nia i teienei ture; Ahiri hni oia i laio papu ra, oi ite ia oia e, te
aufau hia nei, te uiua na.tei pari haavare hia.
"
Tnaiiaroa hia maira lana irava 5 ra. Ei muri ae ra, ua tamata
hia ihftrate tia raa o'taua ture tauli-a ra na nia i te tapnpo raa, e teie
tehopeav
,
i ■
Irili ture i tae mai.........................
9f
Popo iiouo no te faatia . . . .
90
Popo ereere no te faahapa . . .
1
Fantia roa hia ' tnra taua pnrau ra ei ture.
V, i frmri aera-. ua taio maira te êê 0 te tavana i tejMTM pnrau i
Bitiri nei. otei tun hia mai i rotoi tona rima, • le Tavana. te Auval)B o:tê'Emepern.
li.ii' ■■ 'i;
---------------- ;___
Te purau a leTavana. tc Am ahao te Emcpera i teopani raa
U apoo raa iriti raa lure.
E homa, e le mou iriti'turc, '
I!a tae aeiiei i lc hora no tc faaoti raa i la outou na ohipa. Te
haamaoruuru atu n i au ia oulou, no to outou na tauturu raa mai
to’u nei hau, i te imi raa i te mea c maitâi e i te tauluru
r aâ mai hoi ia’u i tê faatere raa. Ua tapao hia ta outou na mau ohipa
i tc paari, te manao pabn i te fau fenua, e te hâapao rahi i te
mau 'ohipa toa c maitai ai le laata nei. Te vai atoa nei râ le hocraaa
ohipa rahi.teau ia outou ia tave. Ua faalia aenei oulou i tcienei
mau ture mai te ha nahana, ia hoi atu ra outon i to outou na mau
mataeinaa, e hanpiii atu ou tou i te mau taata i te auraro mai e te
haamana m.ii i Uua mati ture hei. Faailc atu ia ratou. e tei tebaapao i te tore', te maitai olo ratou fenna. E mca tia roa ’ te mau taata po te Tuamotu, ia manno oiaitai iho iteienei vahi r ua ô hua mai
nei te mau laala no te raau fenua Tuamotu ra i roto i te fetii rahi
tahjti nci, ua riro tc ture no Tahili ei ture no te Tuamotu. E tufaa
to).la..(p ratou ra mau fenua i rotoi te rahi oTabiti Bei; lc pârare
i
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 21 mai
a no selema.
Tira piti no IW a -B o ra o Patea, lapena P a rkinson, mai Maupiti mai.
Tira hoe no Huahine o Repe, lapena H aere,
mai Huahine mai.
Tira pili no Bora-Bora, o Messager, tapena
Vaulrey, mai Kaialea mai.
Tira piti no Bora-Bora o Emily-Uorl, lapena
Sustenance. mai Maareva mai.
r
Tira piti Farani o Marie-Louise , tapena
Maua, mai Papara mai.
Te mau pahi i rera.
Tira pili Farani 0 Josephine, ua reva i Maareva.
r.
Tira hoe no Huahine o Repe, na reva i Huahine.
Tira loru Marite o Java, ua reva i Marile.
Te ee no te Tarana .* BRIOT.
.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853