SPAA_ Vea No Tahiti_18530915_37.pdf
- extracted text
-
H A IS A X A I 5 .V O T E T E M A
ÏATAMTI »AT1\eUnla 'tna . e ere te Ta-vana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hnhoa o teicneivea. anfan mai ia e
3,farane no na avaeetorn.
aaait mai ia Tenito te nenei parau i Papeele.
.
.
IL
r r r
iWTAIHTI,
Ri haaparart? raa i le parau rii api e faufaa liia'i lo
te nia
cniia i r o to i le Ifau Tamaru; e neia i le mau inahaua inalia loa.
APOO RA \ ÏHITIRA V TURK.
Muliana 29 no Tlunn 1853.
1
•
l “ r>3.
Perelileni raa no Tairapa.
Boanre. Inaha. ua oti aluna ten.a parau i le irni hia; le hinaaro
nei au i leiehei, e ia imi hia te parâil i a'fai hia mai e an. no lc faariro r.ia i te mataeinaa ra o P.iprtoai mai ia Papeetc nei te hurli; e
opani.roa, eiaha te pna.i ia faao hia mai i roto. Tc faaite aloa l(i nci
ra vau c, c ohipa hinaaro rahi roa niâ teie c to te mataeinaa, e ua
haamata hia aeuei e ratou. Tera lc nu-a i ravc hia'i, le ile ra ratou i
ta taWu maa. c tc tiru atoa i le pau raa ; e te piirumu atoa i tc etn
noa raa hia mai tc tuiitnu ore. No rcira ralou i hinaavo ai, c la faatia patul rna hia ta ratou nei parau tnre.
r ■! iapa. Te f.ialia pnpu nci au i ta Ho iorc, nn tc mcn, te ile nei au
e e ravea tci reira e maa hiai, e e nchcuehc ai lo ralou ra inalaeihai.
Tamata hia ihora na nia i te ravea, c ua faatia papu to tc Apoo
;raa i taua ani raa a Iloaore ra
..
nercliteni. Tei i» N uutere te parau. e nana e taio mai i tehoe
aui raa naTcmatuanui, ia horonhia ’ tu tehoefcnua i Pueuiana ra,
ciaha efaariro hia ci fcnua fatii hau.
.
iVuulefc. lla taio mai i taua ani raa ra, c ua faaile aloa mai 1 tc
z manao o le komite, e ,c ore roa e t.ia taua ani raa ra, no te mea, a
papai hia'i tc mau fenuofaiii hau ra. ua haaputuputu hua hia ia te
ta'ata toa o le mataeinaa, e aitn hoi o Tcm.iluanui i faaite mai e, o
ofa te frftu o tana fcnua ra.Ionei atoa hoi oia. a faatia hiai e to ic'A.poo raa ci feniia farii hau, e aita ’ toa hoi tana e parau i rcira.
1 le hona muha i opani hiai le Apoo raa.
Apoo raa i le mahana 30 no Tiunu.
0 te fcia lioo taoa, e te tnail
laala e liaapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia ncn.ji
atoa liia ta ratou mau pirau faaite i rolo i re'o*:
f'ea, ia aufau inai ralou
I farane no te reni hoe.
Faaaomaiia Tcpito te neneiparau.
Faatia rna maira to te Apoo raa. e e faariro i taifa na mataeinaa
ra. inai ia Papenno e Papeele le hum.
Ua laio hia maira tctme ani raa na te nnvaha ra na Paraita; ua
ani mai oiae : eiaha roa tn tp taata taliiti e tiill hia ia faatere na i
liia i te pahi. maori ra ia faatia hia e nim; e aufau mai lioi ralon i ua
ilara e pili, ia tiiii liia’tu te parâu ei faalia i to raloil ra rcva Vaa
Fâfllia maira lo le ApOo ra c e tuu i taim parau ra i roto i le knmitc, nu ratuu e imi, c a tun faahou inai ai i mua i lc nro o to te
Ap«io ran.
lia taio hia maira lehoe ani raa, na velalii nmu papaa e tc t.mla
tahiti aloa hoi; o tci ani mai c ia ope ê roa hm tc mau puaa lm ■
le puaa maohi, le puaatoro, te puaaniho, te moa, etc., ete. Eialm
roa ia faaô hia mai i roto i te mntaeinaa i Parc e Arue; ia lia huif le
laata ia tnnu noa i tc nm», ma te aua ore.
Nuutcre. E jmiihaitai e hoina tatou i leicnei vahi i tnu liia mni
n« i i inua i to tatou aro ; c riro hoi leie ei ol'ipa rahi r<-a ino, inah.i
e fenua taatoa leie e opaui hia nei. E feruri maitc na ra, ciaha c ru
noa hia.
Tcaatoro I to’u nei maimo, e maitai apipfti, tei teienei lau ohipa, te faaapu feniia. e te faaamu puaa.E o tcie paha i muri tei hau
i te maitai. No rcira vau i hinanro ai ia haehaenia tenaim aui raa.
Tcarea. Te m.inao ivci ati e e riru ttnana ani raa ei faanhnea i ie '
ohipa. Iti alura hoi ia tc ohip.a.i^e rave raa i te aua inaa, ralii alura i tpnn, i’têrave raa i te atia opani puaa.
*
Mahcanuu. Tc h.iru noa’ hia nei a hoi te mau puaa ’ toa c ori liaere i rotoi te oire nei, alira taloi/i rcira; cialm c titau c ia opani
roa hia.
Vomi. Ua opani c hia na hoi o Papcetc nei. inaha eita tc pnaa
e o mai i roto. Teihua ra te fenua i r^ilu i te oire nei i te faaapu raa
hlâ? Aita roa ’ tu. E malierc aloa tcna mai tci reira ’ toa le huro.
Opaninoa hiâ tepuaa. e orc a tc fenua e faaapu hia,
Ua faatia nmira to tc Apno raa e e luu i taua parau ra i rolo i te
’rima o tc komitb no te tndu arïi raa.
Pereliteni raa no Tairapa.
I tc avalea i afai te Apoo raa. 0 te ohipa i haapao h« no teienci
mahana Oia te ani raa a Tematuanui, no tc fenua i Pueu, eiaha e
faariro hia ei farii hau.
Nuutere. I tc manao o te komite nei, eita roa ' lu ia e tia teienei
ani raa; e hnhae alu ra e mailai ai.
Piapa. E haapao iho o Tematanui i tc mau fcnua farii hau i rolo
i lonp ihoTa inataeinaa e tiai, ciaha roa’ tu ra e litau noa mai ileie.
Ua na reira ' toa mai hoi o Papa.
Paetc. E mataeinaa e teie ta outou e imi na, eiahaoutpa e faariro ci hui ei nuhi mau ra.
ileroai Terâ palia te meâ maitai; c ui na tatou ite komile i-tona
hia e faataa haere i te mau fcnua farii hau; e na ratou e faaitcmai
i to ratou manâo i nia i teicnei fenua.
Niiutere. L’a it'c paatoa outou c, o matou tei maili-hiâ e lc tavana
ra e Bonard, c haere e taamu na roto i te mau malacinaa ’ toa, e c
faataa hacrc i te mau fenua farii hau. Ua hio hua matou i taua fcnua rj^M ia faaite papu mai te taata’ toa ê, « e fenua farii hau
mau.^T?arau nei rao Maraetaata i teicnci e oTcmatuanui te fatu; eaha ra ia oia i orc i na reira'i i mulaaiho ra? ( teienei ra, te
manao nci au e, e vahi ino roa teie c titau hia nci, e ravc lenana
ani raa e hahae.
Tati. Ua faaile mai i le mau oliaotaua fenua ra.
Nuuter e. Aita e faufaa ia imi tatou i tcnâna parau. E orc tehau
e faalia mai i tcna, no te mea, na tatou iho i imi i tetahi aenei Apoo
raa. Ua na rcira toa mai hoi oParauhia, c o Piapa.
Fai.lia roa maira to te apoo raa, e e faarue i taua ani raa ra i rapac.
Ua laio maira te irili turc no Moruu i tchoe parau ture; ia laparahi hia te mau puaa ’ toa e oua haere i roto i tc aua, e o lc amu
hacrc i ta vetahi e maa,
Papaiau. I to'u nei manao, e tia noa iatapu i te mau puaa ’ toa e
haerc tia i tetahi mataeiuaa ê.
Tcaatoro. E vahi tia ore roa tena, e tc faahapa uana hia e te ture ; e ore roa ’ tu c tia i te turc ia taparahi haerc noa hia ta vclahi ê
puaa, mai ta outou e opua na; tcie ra tci faatia hia mai, e o te fatu
i te ino i rave hia c tana puaa.
Mare. Ahiri paha i faateiaha rii hia te utua ate fcia i tuu haere
noa i ta ratou mau puaa i roto i letahi mataeinaa ê ; mai te mca ê,
ia 60 e faranc.
Tairapa. E tamala noa na tatou na nia i tc ravea. I tia i to le
Apoo raa, ! e faariro i tei reira tau mataeinaa, mai ia Papenoo c
Papeete te huru ru, lei ia ratou ia tc faaitc mai; oia hoi te opani
noa i te mau puaa i rapac.
\l SEIIA
A P O O R A A ÏR IT I U A a T U R E .
’ ; ■
Ma/iana 1 no Tiurai.
*
Pererileni raa no Tairapa.
I te liora 12 i afa’i te Apoo raa.
Ua fanilc tc peretileni i tt> te apoo raa, e na tapca hia lchoc iriti
liyro. oia lioi o Piapa, no tona tacro rahi c lc hauti. Ua riro hoi tnna
haapao raa ei hio raa haama na te taata toa, e na te hau atoa hoi. I
teicnci ra hoi, ua tuu liia mai nei oia; e ara ra, e eiaha c na rcira
faaliou.
Ute. Ua taio mai' i lr hoe ani raa na'Virio; ua.ani mai oia, c eiali.a telaala e pupulu haere noa i te puaa e lomo i roto i tc aua pê.
Ua faalia hia c c ttiu i roto i te rima ô te korïiite.
Ua taio aloa maira hoi o Ote, i tchoc 'an raa i haapono hia mai I
ana, o lei ani hia mni, c e tuu faahou mai i lehoe fenua i komite hia
ra i rapac, c parau faahou.
Tani. Ua oli roa tcna i tc komilc hia; fia Imere te komitc i roto i
tc mataeina. c ua pii hia te ioa o te tnau fenua toa, c te fatu hoi i
niaiho. Eialia roa tcna c imi faahou hia.
Ote. Ahiri paha tei rcira oliipa i tuu hia’ tu na le mauToohilu c
imi. Ei reira paha e maitai ai.
Faalia ihora lo tc apoo raa c e tuui roto i te rima o tc komitc.
Papa. Ua taio maira o Papa, te auvaha o te komilc, i le ani raa
a te mau papaa e a Paraita no tc opani raa i tc mau puaa i rapac’i
têhoe vahi i haapao hia. Ua faaite aloa mai hoi oia ê, i tc mânao o
taua komite râ, e ore rôa ’ tu ia taua ani raa ra e au, e faaorc roa
ra e maitai ai ; no te mca, e piti tau falifaa rarahi e vai nci. lo te
faaapu raa maa, c to le faaamu raa puaa. E vaiho apipiti mai tci
reira loa e maitai ai. Ua vaiho hia hoi o Papectc nei i inutaaiho ra,
ci tauu ran maa. c inaha, aita i tanu hia.
Moeroa. Te faalia roa nei au i ta tc komitc. c lau faufaa râêahi
mau a teie. No te mea ra e, te marmo nci au ê, tei te faaamu raa
puaa te rahi raa o tc faufaa, i titau a loa’i au e e faaruc i tcnana ani
râa.
1
Ole. Eiaha e ru noa, c feruri maite â ra. 0 Papeete anae ra hoi
tei aua hrn i leienei; e luu paha i taua aua ra i rapac atu, e hopoi
roa i Arue. Ei reira hoi ia ta tatou maa c rahi ai i te noaa raa mai.
Uoaore.Hahae atunatena. Mai te anotau mai a ia Bruat ra, tc o-
pani roa raa hia teienei oire o Papeele na, e te
tapea noa hia nei le mau puaa e ô mai i rolo mai
tc tuutuu ore* Tghea ihora ra te maa i le lanu
i
r
raa liia ? Aita foa'tu. Oia loa leic, faalianoa liia hamani mailai rii atu ia fqlou.ï leienei ra, e tmt
teienei lurc, e ore roa ;! le maa e tanu hia. Ua( papu lalou i teinei ravea i luu hia mai e te auvaha o le emepera nei, ei haamailai raa, e e i
na reira toa mai hoi o Faarahia e o Faeaau.
Tamata hia ihora na rolo i ie ravea, e aita roa l'aaite raa i to talou mauruuru i le itoito rahi o
' lu laua ani raa ra i tia noa 'e i to te Apoo raa. lana mau oromclua ra.
Perle.— E vahi mailai aloa leienci lure i lou
Ole.\]a laio maira o Ote i le ani raa a Paraita, no te mau taata tahiti i hinaaro e te horo i nei hio raa. Mai le mea ra e, ia haapii hia tau
nia i te pahi, e haere tia mai iana ra faaau ai. E nei tamaiti, e aita roa lura i ile, eaufau a ia vau
no laua ohipa hoi nana ra, e aufau mai ia teraa- ite moni ?
Moeroa. — Ia roaa te paari e te mailai no le
tira o le pahi i na farane 10, no te laata hoe e
ui
api nei c maitai ai. E parau hau roa hoi leie,
faaau hia e ana. Ua faaile mai hoi Ote, e e vahi
tia roa taua ani raa ra i le manao o le komile; eiaha talou e imi ala. Te parau hia nei ra e, e
no te mea, i leienei anotau, ta rahi nei le taala aufau hia laua moni ra na le mau orometua taiaaulua hia e lapuni haere nei, e o te ravea Iroi raliu ore hia. Mai te mea ra ê, i rolo, i lehoe
teie e ore ai lei reira pcu ino; e mea maitai hoi mataeinaa e pili lau oromelua, e ore anei ia e
na tc feia horo palii iho ia faaau maitai hia le pa
lia ia aufau i te moni na te tauturu.
rau, o le faahapa noa hia hoi ratou a muri ae.
Mairoo. — E mca mauruuru roa leie ia paari
Tani. E mauruuru rahi lo'u i teie vahi i faaile le lamarii. A tamala na ra na rolo i te ravea.
Faalia roa maira to le apoo raa, e e luu i
hia i le tamarii nei, e feairava toa ra e maitai
lana parau ra i rolo i le ritna o le komile.
ai.
Tairapa. I faalia hia teie i Tahili nei ra, e
I te lo ra i i opani hiai le apoo roa.
faataa ' loa ia i lehoe laala i Moorea, eite Tuamotu, ei ravt i tei reira o'.iipa e raaitai ai.
Tamata hia ihora na nia i te ravca, e ua faa- Te mau pahi i lapaemai, mai le mahana8mai
a no Telema.
tia latai tahi maile hia na irava 1 loa e loru o taua lure ra. E i rnuri ae, ua tarnala hia ihora na
Tira pili Rimalara o Tane, tapena Mole, mai
nia i le popo, c teie tehopea o taua tamata raa
Rurulu
mai.
ra.
Tira
toru Farani o Nouvel-Alfred, tapena
Iriti lure i lae mai............................74
Pradire,
mai Yalparaiso mai.
Popo uouo no te faatia . . . .
73
Tira
piti
beretane o Royalist, tapena Ilarris,
Popo ereere no le faahapu . . .
1
mai Faluiva mai.
Iliro alura laua parau ra ei lure.
Tira hae no Iluahine o Repe, lapena Ilaere,
Ua laio hia maira tehoe parau lure na le hau,
mai
Huahine mai.
no te mau haapii raa; ia aufau le mau melua tamarii i le moni na te mau oromelua haapii, ei
Te mau pahi i reva.
haamaururu raa ia ralou no ta ratou ohipa.
(Ua nenei lua le laaloa raa o teienei lure i le
Tira toru Farani o Bon-Pere, ua reva i SinaVea no na Tapali i mairi aenei, e no reira i gapore.
ore i inenei faahou hiai i teienei.)
Tira toru Beretane o Orkneylass, ua reva i
Hoaore.— Te faatia roa nei au i tcienei Ture. Yaihi.
Tira pili Rimatara o Manahola, tei Moorea.
Teie ra hoi te vahi iti au ore i leienei, maori ra
te iti o le Orometua ite; le vai maua noa nei hoi
te rahi i rotopu ia ratou. I teienei ra, e faata tatou i lehoe avae ei hiopoa haere raa i te mau
oromelua, lo ratou huru, i le ite raa, e te maua
raa hoi. A mono haere alu ai i taua feia maua
ra. Ahiri hoi e papaa le oromctua ra, aila ia e
peapea raa i lei reira.
Nuulerc. — E parau maitai roa leie. E ere
hoi te moni rahi, inaha, tahi hoe noaiho raere ili
i le avae hoe. E ore roa ra vau e faaino noa'e i
te mau orometua, ua rave papu hoi ratou i le:eTe êe no te Tavana : BRIOT.
nei ohipa mai le matamua mai â, mai te tarahu
ore hia tu. Aita toa hoi te mau metua lamarii i
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853