SPAA_ Vea No Tahiti_18530901_35.pdf
- extracted text
-
u - v..
>
tATAIIITI U U
retaata 'tna , e ere te Ta»ana e te haava , o tei hinaaro i te hoe hnhoa o toienei vea. anfan mai 4a e
3 farane no na avae elorn.
P.i-iaii ..njai ia Tepilo te nenei parau i Papeete.
'<i f mn.
111:;
I
WAIIAXA 1 XO TET EMA 1853.
TEVE\ 1\0TAIIITI,
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia i to
le inan fenua i roto i te Hau Tam aru; e neia i te mau mahnna maha loa.
. i.i..;
MIBHA 3&
2 N
0 o
O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ratou mau p v
rau faaite i roto i re',o,’ :
IVa, ia aufau mai rafou
1 farane no teren ih o e.
Faaau mai ia Tepito te neneiparau.
PAF AIJ IMHAII NO TE II AÔ.
E ua faauo nia ia Ote, tc auvaha o te komitc, e taio mai i te turê
aniliia mai e In tc Tnâmotu.
Ote. Ua taio mai ôia i tâua lure ra. mai fei'c lo hnro : « e haapao to laata toa i tc hoo mau i faailc hia no lc mori te pâran e te irFAATOHOA RVA.
paa. Te hoo i haapaohia no tc niori, e piti ohc, hoe lara. to te opa*v
ra, e pae ahnrirhoe tara. » Te hurn ïa e homa o taua tiire i ani hia
*Nu te fiiatÏH raa a toha hanahana. te Arii va- mai e to te Tiiainotn nei. To manao nei ra to komite i tc huru ci
loienei feia, c te arohn nei.hoi ia ratou, no le moa ua ite ralou. etle
hine o te rnati fenua Totaiete, e te Tavana, te inn ra ratnu i rotoi taratoii ra m.au hoo ra.i. Ua ralii roa lo ratou
hopohepo i te imi rna i le ravca.e au no taua mau hoo raa na ra to ir1
A nValta o te Entept ra.
ra, e ua manao raloii, e ore e tia ia faatia ei lure; jio tc mea, tei -te.
I'a faatoroa Itia oMarii » i muloi no le mataei
taata taoa e te Unta i hoo mai te paran no ta raua hoo raa. Teie ra
naa ra o Hapttele; ei mono ïa Oloolo i fattore (e vahi hopeaiimi hia e ratou. e luu i teienei paraui tehau ra, c nân.i e imi ilio i tc hoe ravea, ei haamaitai raa i to latou mau hoa i te
hia aeiiei.
Tunniotu!
Paete. E parau imi taiata mau, aita tu râ c ravea, e haapao mau
E aiifati lo Tavaua, te Auvaha o te Emeprra
i te hinaaro o na taala taon, tei ia raua iho
na teienei laata toroa ei utua no lona loroa
Teaatoro. Te tilau nei raton ia faa lure hia ta rat'im' mâu taoa, e
i na farane e toru hanere e ono ahuriii te ma ore e tiaiUVjU net manap, no le mc i, aoreatoa la latou mau taoa i
na n ira hia, Te haapao noa nei tatou i (o le feia .laoa hinaaro. lci j
latiili hne.
hob atu e tci hou mâi.
I'ahua. Aore a ti- tnâlou lanhoa i teienei i I hoo raa i ta matoii
E papaihia le holioa o leienei parau toroa i te
maii taoa ; no reira matou i mauan ai e afai mai i leienci turfiU'i;
hiopha raa, e i !e fare toroa o te ee.
faaora ia mnlou. Ua ile noa oulou e ere teie te mntnmua i te afai raa
i mai. o ta roatou noa iho a leie lure i opua i te mau matahiti aPaptM'te, t e j no Telema 1853.
toa. Mai te mea i ore i tia ia onlou tc faatia ei tnre, e ia ore outou.
ia imi i te hoe rnvea e ôr.Vi mateu; eiaha ia e tii aê ia matôu
•Te A rii vafnne n te rnau
Tr Tavana, tc Auvaha n
Ote. F.iaha ia moe ia itutoii te hoe man parau iti i fânite hia'tu iA'
fenua fn ta iete ,
teE m epera.
outou e li' komilc, inaha le faaitc pahu atu ra ia oiilou, e ua hepn-j|
hepo roa ralou i te imi raa. e no reira i lupti ai to ratou manâo. p
P a p nihia: POMARE.
P opaihia: P V(«E.
f.'.riu ti,i i le hau ra. nam e iini i te ravea ei haamailai raa e ei faaêra ia outou i tena.na ati.
P.iptiihia t<‘ hohna i lo faro toron o to ôô,
Tenhu. Oia mmi. e vahi imi taiata ralii teicnei âni raa e titau hia.
Te n Ir Tarana,
piai e lo le Tuamnln nei. Aita tu ra e ravea, c haapao atoa fatôn'i'
Papailiia: Bhiot.
fa.ialnn nei mau rayea,.aure hoj ta lajou pr.yu taoa i; fn'alure ,t\ia.
eivaihoiiua hiâ n'ei tei te taata ta'rta ra tohâ liinaaro, e ria reira loa ,
,t ;iyupy :
• ,\\ ,
. -' i •
,< ;
•aton.jei Caanti, la ou mai te .f.witehiB niai e le komitpJnêi.
A/ioo r/tti i le mahana 27 no TiVnn.
Alaro'. Ê vahi htiru c roa na'u ta te koniite, alia râ ia luu hia, t|)j
la raimi ra , e iirii’ralAir'rte mnu vahi âloa e ma'ramarânia i tatnu lo ,
Pereliteni raa no Tairapa.
r apiMi raa. e na latou e.faaoti roa i naha lioileie te tuu faahou iliêl
flc hnu r.a tehea ra. i.i irava lure?'
.
)
Hfare. To faaoro noi un'nn i taua turo tah:to n a tatou râ. no te
Vairanc. Mai rotu mâi a i le' hau oBonn ra lo'u afai raa mai i
moa'. te taia ra oulon i le moni; ej moni tn It ienoi anotau eoli ai
teienei tiire,, e pita e vahi Iti i'roan mai. E i teienei. 'ua imi aenêli
lo ihan ohipa tna. E na hoa ra to laata ia optia oia i lo hoo fare umi oriloti i laoa parau iici. ua m m ruurn roa vau ; lc fariu.ncj ap j tgj
nonlf; enurtâ na ôia i te atuatn, e te faa.tmii i na puaa rarahi nihn haii nr, pcni'iae te vai ra te rnVc.i ei rapaau i lo’u'nei mai.
pii na le atu no tana fare nona ra. E na hoa to ja.ita i mana i o tanlo
Mniioo E hanpnolatou i tc turelaliilo.
f’
i to vahine e mala na oia i lo imi i lo unmna o to faaamu i to puaa,
Mare. E fciâ aroha inau teic. Ue lâio vau irotoi tchoe JVea i tp,
noto nroa faaipoipuraa Oia toa hoi te taata parâu fonua e mala.toâ
hoe mna p.aMri ili no laua mmi faaau râa e le hoo raa laoa na ratpu
oia i le imi i te ravea no taua parau raa foniia tana p npua ra • oia
•aje.faaite mnira; o.un|riro teicue.i mau. faanu ratfino, ci pohe-nô '
hoi to jnoni no to haava faa, o nâ te niau ito. Ahiri to hoe taata o
■aton, te rahi nci le raaua raa o ta ralnu mau taoa,; e rahi rna.tpn
fiaran mal hâ i'rijlô'f leionei a'poir raa. e faaore alu i te moni a le
p to u taoa e jiau i lô pnpân.1e faufaa rti nainai rna lc roaa mai iâ rairiti ture. e tia anei ia outiui? E maurunru anei ontnii iana* Iloe jou. Dfavai.râ tana (wihc rai horoa mailno rntou? Na.raton iho, e'eiïJ
atoa hurn, e mea rohirohi na te ite i te haere noa raa mai.ma'i te fe ta vetahi e: no ta ratou iho mau ta.ahu rarahi i pohe ai-ratoiv:
mati mataeina.i roa a. mai Teahupno o Taiilira; lo hoe ite. e ta- Te tarahu noa nei ratou ! te maii pahi rarahi, mai tc itc orc e e
ata if.. te tahi o taata pafnparu. o ,e puho uia i to haoro noa raa lioona ia.ratoii. J e tnala e cavcpaoai.lc taon mni te tnrahu, ;riâ ite
mai, caha to pytou manao i lo roira taala paruparu? E oro ane.i ou- noa hia iâ e. c pohc iôria ahiri optou i na rcira iho tc imi eiijha q ta- .
lon'e aroha ' tu iaria. Tovai noi te irava ture, toi faaue mai i te rahipfnahou i tê iâôn â te papaâ; ic manâo riei âu, c ore e roroa ua
haava. e faautua i taua l'aala i hapa ra. i te utua no te haava ra. e ôraouiou i tapaj ati rahi no outou.na. I teienei ra, aita lu e raveâ; ’
ahiri i haapao maitai hia, e mea rahi roa ia te m.ini nô te haava c l ii ii i teienei parâu i le hau ra, te vai ra lana ravca e maitai ai ta ,
raa;
oolouma m mn u fâaâu raa, e tc hoo raâ taoa.
Alainnro. Na tei h.uo ra. e aufau i ta tetnohiln.
P eretileni, lla iia teravea, e u.i faalia to to Apoo raa, c tuu i ie P :
Teaatiirn. V. ha'apân tâloii i te lure tahilo. alira i reira. •
<*nêi ani raa i te hau ra, nana e imj
I ,
Porui. Na tei horo ra. e aufau i la te louhitu e ta tn mau ite
/ lapa. No 'fe f mtic rnn a- lc pcreliiêrii, ua lâio mai oia i te
aloa.
hoe aui raa, na Taihia, np te man femia/arii hati i Punaauia ; e ttlti
Perctileni. E aha e homa e hnrn haorp nna i lera parau e lera te'hoe'taii ferina fei faariro hia e to te apooraa i te tahi pi.ytajiitj.iri
parau, e iirii ra lalmi i tei l|iti hia mai i mua ia tatou i teienei ma- oli aenêi i râpaê, c te fenua hoi i faalia hiâ i te fare o tê orometua,
hana. Aore ia vahi i' p'afaii li a e na tei h'oro e aufân, p na tei roaa tci faâriro hia ei tpoa na te taata loa, no tc.mea le parau raoia; e
tu iana le fenua ra c aufau. Te vahi i tuu hia mai manri râ te faa- o;a iho te f.itu no faua mau fenua ra.
huru ê raa i ta tatou ture lahilo, le r.ihi raa o lc muni e lia ia auRavaai. Ua oti maitai roa lcie nei mau fcnua farii hau i tc tahi
fau na te ite. Te manau tiei ra vau. e turc m.iitai rahi te ture i oli. matahiti i oti aenci e cita e tia ia tatou ia parau faahon i le reira,
< e au ia tatou. ia haapao i te roira.
mai te mea ia fanhuru ê tatou i te hoe vahi iti, c riro ia te rahi roa
Peue. Ia pili ae tara, hoe ahuru farane ta te ite boe, e ia hoe ae le ani rna e tae mni i mua i to latou nei aro no taun mau fenua ra ; e
ahuru i te mau mataeinaa ’ toa.
aha ihora tehopea? Riro atura ia teicnei ture maitai, tei faatia hia,
Aiuutere. Na tei ere ra, e aufau i teienei moni, ci utua nana; e e ei faaore i te pcnpea i te mnu mataeinaa, e te hoi faahou ra tatou i
ha. pao hoi tatou i te lure taliilo. lei faa failu maile i tê m.ioro e te roto i taua mau peapea tuutuu ore. Te manao nei au, eeiaha leiepoto raa o le fonua e haere hia mai e taua ite ra. Mai te mea no Te- nei am raa e faatia hia, ua oti a, ua oti.
a hupoo te tahi. e no Faaa le tahi, e ore ia c tia ia hoc ae a huru o
Tani. Mai tc mea na te apooraa i tun i rotoi te farii hau ra, eita
t.i rnia inoieI; ia e tia ia'u ia ptrau faahou hia. Teienei ra fariihan i parau hln nei,
Peretiteni I'a na te ravea e ua fa.ilia paatoa to te apoo raa, c ha- ci fnrii hau na te orome'na, e vahi taa ore ia ia'o; e tuo paha ia i
-'♦»0 i le ani raa. e haapao i le ture taliito
le taala fenua -a.
r
i
It irniff. T p tnaurimrn noi au i lr paraua loiom-i iriii fn rfv ^ a rau iho n<‘i ;.li- farii liau iirnnn'lna ra, <* |>arau taa r a ia; te vai nei
râ : rnln i ta talnu iiri mau turo to hoe irava no to roira inau fi-niia,
anrc laua lurc ra i faarirn ci farii hau, to paraura lâ; c tana na le
taata tna n<>tc niataoinaa, c c nrc c tia ia faariro c. Te <fn aloa noi
ïa’u, tcliaapan i lc roira lurc, atira nua'tu i roira'i ciaha imi fa'âhoti
hia.
hja, a imi mni i te hoe irava ei mono mai i teienei tiir<*. la ore oulou ia ua r«;ira, t<* fuatiara ia
otilou ia ra \e le hau i 1«; hoe.ra \e a e, e,ore ia
oylau e niaQruur'u i le reira.
NO IE MAII AUA HALT.
Teaatoro. Ailtf roa la<i nei e paran no le mau
I te maliana maa i mairi aenei, i nla mai ai to
leniia farii hatt, e ore e tia ia lalou ia parau faaliou ile reira, uaoli roa ïa. Oia toa lioi leinei la- Hiliaa i na paero -urnura e loru ahuru aore, <»
rii liiiu orometua>e parati hia nei,le faaite maira l<*i r a\ e hki mai no roto i le aua ha<i otei reira
te irava hoe uofe lure : ia haere laua o ro - niataeiïiaa. No le mêa hoi <*, te liiiru ralii roa nei
metua ra, le \ai ra te femia e, lej'-ire, no lei nio- le pahi i roto i le a \a i teienei anolau, e mahei:e
noniaiiana. E tnea tia i tmi nei manao, ia imi ta- taua umara ra i le hoona <iioi roa hia.
Te hoo aloa hea nei hoi It* umara no roto i le
tou i leie nei parau, e e tuu ae i lei'e nei fenua i
aua u lo Pare e te Arue.
*
te talaa fei.ua uiau ra.
1'aeaau. Hio mai nei ai le tahu irili lure nei,
no ti ira \a u i tia mai ai; aila paha oia t niauao i
1 te monire i mairi aenei i al'ai mai ai loupili
tona iho leima ua iito aioa hoi lana, i \oto a i tau laala no Kunuuïnu i nu haplee arahu 120,
leienei l'arii hau a l’imaania nei. Or«* noa lu ra lioe hanere e e piti ahtiru, o lei iioo bua hia mai
looa maiiao; e lilan a \; u i lau. I liaha pai leie e te hau i laua mahaua ra; roau lura i laua ua
feïma, i l'aito noa hia i tia laala toopili.
taata rii ra, na farane e 338 ei hoa ilt* arahu
liayuai. K leima Htau ia lau, ua liro i te farii raua ra.
hau, e ore ta \;iu e uouiiou alu, no te mea, na
Inaiiu e lio na ïa nu.ri' rahi i roohia o!iie noa.
talou iho IVrarM ei ture; io nei aloa hoi au i Ua ile patoa t oi ouloue, e e r e tei reira le olupa
taua mali la, ;»jia hoi au i. ta, ea ae i leieirei rahi. Ua na reira lon hoi le.nianao o leienei lau
fenua i reira.
taata, e inalia lura le ultia o ta ratia ohipa. Ahiri
Vapu. Vaiho roa te mau feiuta i faariro hia ei lo lt! niati mâta<*inaa loa, e faailoilo aloa na i te
farii <ui i le latu matahiti i oti aeiiei, eia a loa imi raa i lei reira mau ravea e mufti hiai ratou,
ia parau hia. Area ra teiey<*i farii hau orom<*tua oi pue, ê na ia la raïou, e oi ruperuepe \\ na te
nei, r* imiiaiou i l<* parari no reira, t* e tuu ae tu lïtiiua nei.
leia leiïua i lu tera nuiu.
Teaalôro. Ea lautia ite parau a Papa, oia toa 7V mau pahi i lapue nuti. mai te maliana 25 mui
Tani e Alairoo.
(i no Alete.
Mare'. A hio inailai mai na ehoma, e tnre oli
Tira pili ^imalara o /lantira lapena Temaeva
teie; e pili lotoa, le lahi no te matahiti 1848. E
te tahi no le inatalii 1852; Lia taiotmui i taua na mai Himatara mai.
tu^e ra.
Tira p li n<» bora bora o Putea , lapena P a rOte. E peu liaapao hia i te mau fenua m ara- kinstm mai Bora-Bora mai.
Manua nanai piti larani o Lafnrle, lomâna 'de
marama toa, e l’a ala u i te lioe maa fenua ei
faaliu raa lare pure raa, e ei laatia rei hoi no te Miniac. t! lt! atiinaraia rao M. Fehrier des Poinfare o le orou etua. E peu tia roa ia, ia rnanao tes, mai Kalao mai.
Tira |»iti matma farani o I/ydrograplie, to aiho taiou, no le ii.ea, ia faalia le hoe mataeinaa i te (a;e pur'e raa i nia i te hoe maa fe- mana Parchuppe, mai Huabine.
nua, e iu oti taua f< r<* ra, ua liaere maïra le
Tira hue no Huahine o Plepc, capitana M<itaata fenua, e ua Ltau mai ia hopoi e hia i te riuo, mai Huahine tnai.
hoe \alii e , iiahea* iliora te laata no taua
Te mau palii i rera.
«
ma einaa ra , riro alura lo ratou rohirohi,
•'
»
ei rohiiohi raa laulaa ore. No reira teienei
Tira. pili l'arani o Banali, capitaim Benin lle,
ture i l'aaere ai i le taala lenua mau, i fa'ariro ai na reva i Paininilu.
ei taoa na le taala toa.Mai le mea ra, ia manao
Tira pili farane o Perle, na reva i Pâtimntu.
le tavana e te hui ruatira no laua malaeinaara;
Tira pili farani o Marie-Loui.se, na rt'va i
e afai taua laie | uu* raa ra, i te hue vahi ei Paumolu.
rolo i tuna malaeinaa ra ei reira teinei fenua; e
hoi l'aal;<*ii i le luata fenua mau ra. Mai le mea
Te êê nu 11! Tu\ana : BBIOT.
la manao oulou e laaore alu a le lure i t'aalia-
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853