SPAA_ Vea No Tahiti_18530818_33.pdf
- Texte
-
rs
sat, lia;
m\
if.jRjja, »03 . e er? tp»Ta-
van* e te. hàaVa . n tei hi. naarn t te hne hohna o tfenua
pau,
»
E
faanre
ia
vahi, e e nan le paraii e, e
fe#ii'. te
Ua
oli
hoi
lit tore ftO te reira mHlàeuiaa, e t; «f
puaa or o fenua; U ie taua irava-ture ta 'u i ma|le
pu;àa
è
hfi
haerty npa i rei]r;i, ia haapao rptfrti
natt ra, mai te mea ia oira lehoe ptiaaliorolenua
i
'e
ture.
Raha
ia ta ralou marne p tj né», tvvalii
i roto i; tehoe ana iloito mailai, e lapeahia ia t;
e aratai hia i le fatu puaa ra’; entai le i M ia tia oVe rtta lïôr teie valii-'e ani^hia niai-tréivno le
ia hio tatou i taua.ani raa ra, ralii noa lu
luu faaltou taua puaa ra i roto 1 te àua, e lia ia nu
te
pau
raa-o le jpaa, hoe a ^ M u ,îjt ia ijl e ^ e a
i te fatu no taua aua ra ia taparahi i taiia puaa;
•e
aua
taa
toa tei pau. ra, e ua lianere te, in'oni i
ra e ia polie rob; eiah’a tei taparahi ia itùàVa tifci,
roto,
e
meu
lia
ia e Torn rma iîfo ahtiiù^fae eiaha hoie hoo hia taua puaa ra .
rane
te
utua.
htta
ror:
ta vau e niauruuruii le
Piapa. Te faalia nei au i leienei ani raa, no
reira,
e
mai
te
mea
hoi,
hoe noa iho, maa «ma
te rcreb, Üa ilé btt1. e e t:âba peapeâ roa.
Tti:
i
pau,
aore
i
taea
i
le
lara
hoe, e Loi u a ik a Peretiteni. Ua tae i te hora, e te faaoli lier
au i leienei Ajtoo raa no leie mahana, ananahi e1 huru farane te utua, rahi rea tu ia. Te ani atoa
nei au ia faartie hia leienei ani raa, e ia haapao
imi ai i leienei parau.
ai te lure i oti, ole haa vale faaau maite i le hooe
APOO RAA IR1TI RAA TURE.
le utua i niai te rahi e te iti raa o le maa i pan.
Veue. O te feia i ore i haapao i te ture, e tei
Mahana 24 no Tiunu 1853.
puto i te puaa i le hoe mataeinaa paruru hia e le
Peretiteni raa no Tairapa.
ture, le reira te haava e le faautua ' lu.
I te liora 12 i amaha’ i le Apoo raa.
Maro. Hoe a parao e ta l’eue. Oia loa hoi
Pereliteni. Ta tatou parau i haapao hia no Piapa e Ote.
leienei mahana, 0 teani raa ia a Taero, e faalia i
P ereiileni. Ua tuu oia na nia i te ravea, e ua
tehoe turc taa e no te mau puaahorofenna oua faalia to le Apoo raa, e faarue alu i taua ani raa
aua ; e ua faalia hia hoi taua ani raa ra e te hoe ra, e haapao i te ture tahito.
iriti lure.
Tei ia Papa, te auvah;\ no te komile note muu
Tant. Te manao nei au e ore e tia i te irlli lu petilioni te parau, no te hoe ani raa a te haava
re no Papenoo ia faatia i leienei ani raa, no le no Papenoo.
mea, aore e aua i to ralou mataeinaa. E lure oli
Papa. Ua laio mai oia i taua ani raa ra; e
teie. te faaite maira taua lure tahilo ra, e tei te mai leie te huru. Te mau parau atoa ia afai hia
aua leitei e to iloito, e e hoo hia hoi te maa i mai i mua i le aro o te haava ra ; e mata na ia le
pau i roto i le aua, e te mau ino atoa na le fatu taata i afai mai i taua parau ra i te aufau mai i
puaa e hoo; no te aha ihora hoi i taparahi haere le hoa maa laime iti na tè haava. la hoe ae ahunoa£i le puaa, e taoa nounou atoa te puaa na te ru farane ta taua taata ra e aufau mai na le
fatu taoa, ore e au ia taparahi noa. Te ani alu haava.
nei au ia oe le peretiteni, ia hahae hin tena na
Ptapa. Te manao nei au e ore e lia ia faataime no te mau haava raa ; area râ, lo le parau
ani raa, e ia haapao tatou 1 le ture oli.
Teaatoro. Te faatia toa nei au e homa i te raa fenua, e au ia ia faataime, ei moni ra, ei lparau a Tani nei, e ture mailai roa ta tatou nei aimaa na le haava e te feia toroa ; no te mea e
ture tahito, no le mea, te faaite pabu maira, e ohipa rohirohi roa, e le poia hoi ; e po roa te
na te haava e faaau maite i le hoo no te mau ino mahana i te tahi mau ohipa e oti ai.
Maro. E piti fatu no te fenua, e te manao nei
atoa i rave hia e te mau puaa toa.
Peretiteni. Ua na roto i te ravea, e ua faatia ; au, na raua toa e aufau teienei moni, e piti tara
to te Apoo raa, e hahae alu i taua ani raa ra, e ta tetahi, c piti hoi ta te tahi. O te mau obipa
fenua nae ra te na reira, eialn\te mau haava raa.
e haapao a i te ture i oti.
N
Teaatora. To (aime a te man loohitu ra, e la te tiripuna pa, na i te taata tahiti i la raton man fare amu raa maa K erè te mea in
(e reira* ia hinaaro tatou i te haere i reira. e amu i le maa e hae e
te laala ia i horn e anfau, le manao net an. e na reira toa teie.
l ’brol. Eau ia tatou ia hio maitai i teienei ani raa, to’ u nei ma Hua c e anfau hoi tatou i la tatou muni ; e hau papaa teie, e le haanao. e au man ia faalaime hia to te mau chipa fen ua.eau a- pii^iei hoi tatou i te peu papaa. Teie ra tou manao, e ani tatou i le
toa hoi ia faalaime lo tetahi mau hara, ia haava nia; mai te mea e taVana ra. e faaore aei taua irava ra, e luu noa ia tatou i roto i taua
. . .
■
peho fei ta tehoc taata, ua tu pu mailai te fei, ia eia hia ra e ia tapu man fare ra.
Peretiteni. Uafaaite oia i to le Apoo raa, e e ore e fta ia parau
nia taua peho ra, e ia horo mai oia i te haava ra. e au ia ia faalaime
no te reira; oia toa hoi, mai te hoeuruhotu mailai, c tei vaere hia hia tei reira parau. Mai te mea ra, e te tilau ra ratou, e papai ia i
e te fatu ra; c te mau hara eia’toa ia hnpoi hia mai i mua i te aroo lehoe parau i te tavana ra, c nana e faahuru è i taua vahi ra. ia tia
te haava ra, e au anac ia mau hara ia faataime. Teie rà, te ore e au iana.
i tou uci manao ia na rjira, maori rà, te taata ta laero i te ava, e
tei pari hia hoi i tenenci, e te faahopue i te mau ava toa i faaore hia Te mau pahi i lapae mai, mai le mahana 10 mai
e te ture nei ; oia toa te mau metua ia haava hia no te faatau o (i auahî farani o Phoque, tomana Bovis.
Haereotahi. E lia ia’ u, mai le mea, o le tflau paraU raa ferma
nae ra, eiahatemau hara toa e haava hia nei, no le mea, e mau taa mai Meelia mai.
ta tarahu anae hia teienei mau haava e te hau, no te rave raa i ta
ratou mau ohipa.
Te mau pahi i reva.
•
* •
Tapute. Ua ani mai oia i te perctiteni, ehahae atu i taua ani raa
ra; e faaore roa, eiaha roa tu ta te haava ei laime.
Tira pili berelane Maid of SulpRqo lapena
Ua na reira toa mai hoi Hoaore, Mairoo c Tearea.
Fareua. Te manao nei au e mea lia, no le nflau pataü fctlita nâe Beauvais, ua reva i Borabora.
ra, ia eu mai na taata c maro i te hoe ahimaa na te haava e te feia
Tira toru marite o George E van s , lapena
toroa e rave i taua ohipa ra ; no tu mea e feia aroha toa ralou i te
poia i te rave noa raa i taua ohipa ra. Area i teienei moni, e ore roa Couillard, ua reva i Kalao.
ia e tia ia’u, c ore te taata e pSla i te moni.
Tira toru marite o Alabama, lapena FulkenRavaai. Te manao nei au, e e au i te mau haava ia laarahi roo i
to ratou mauruuru, e ciah'a rjtou c litau faahou mai, c feia lufaa burgh, na reva i.Marite.
rahi roa ratou i roto i teienei hau; te 3ufau nei te hau i te moni na
ratou i te mau avae atoa. E tufaa toa hoi ta ratou i roto i te mau
alia bau ; eiaha nae a hoi tena laime, e ore t tia ia ’ u ; e hahac alu
TE MAU H1MENE API.
oe i tena na ani raa e te perétiteni.
Peretiieni. Ua na rofp oia i te ravea. e jia hahae hia taua ani raa
Ua faauta hia mai te mau bimene api e te vai
ra
i
Tei faatia. , . .
20
nei ia i le rima o Mili Hau.
Tei faaore. . . . * 40
Te vai atoa nei te mau parau rii i nenei lüa e
Ote. Ua taio mai oia i te hoe ani raa na Oopn e Vaitolia, « ia to^
monoa na te taata tahiti i roto i te mau fareamu raa maa. »
ana e o te hinaaro i taua mau partit ra e lia ia
M. Briot. Tena na ani raa e ani hia mai na; aure roa e irava tu
rc i faaore i te reira; o te man papaa ra e fare amu raa maa ta ra ralou ia lii mai.
ton ra, tei parau hia ia, eiaha e farli itc taata tahiti i to ratou mau
fare.
Ravaai. E parau mau ta le éé e pârati mal ttei ; te reira rà ta ta
Te êé no te Tavana : BHIOT^.
tou vahi e ani ; taua irava c na o ra* eiaha te mau papaa e luu mai
/
f
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853