SPAA_ Vea No Tahiti_18530727_30.pdf
- Texte
-
>' V ? /
t
HAMAAA 27 ,\ u TIUKAl 1853.
!ïa\lM! SAHA
IVlfiata 'toa . e ere
Ta»ana e te haava , o tei hioaaro i te hoe hohoa o tejcnei tieo. a.ufau mai ia e
3 farane no na avac etoru.
ftianu mai ia Tepito te ne«»•1 parau i Papeete.
SLHEHA %)
TE VE.W0 TAIIEfl.
O te feia hoo taoa, e te bish
taata e baapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i re>o* :
Vea, ia aufau mai rato»
t farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te ne.neiparau.
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te inau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.
PAEAU PARAU NO TE H.4U.
Ture no le faaore rra i te horo raa no te hara
rii haihai, faalia hia e te Apoo raa iriti raa
t\'.re no le malahiti 1853.
I rava 1.
IS'ti le luiava mataeinaa, e haava i le mau har,i n-.inai aloa i luu hia tu iana ra e le feia tofoa o le mataeinaa, e e ore e tia ia horo hia.
I rava 2 .
I'e faariro liia nei ei liara rii nainai, le mau
bara loa i faaile liia mai i rolo i le mau irava 2,
3, 4.,5, 6 e le 7 o le lure V no te ava, e te hamani raa; lei faaile hia mai hoi i roto i le ïrava
4 o le lure XVIII no le haapii raa tamarii; e lei
faitile hia mai i rolo i te irava 8 o le lure XXXII
no le mau ohipa e au i le laata loa ia rave.
Irava 3.
Te mau haava, le mau mutoi, e le tahi mau
taata loroa nae ra, te au ia horo, ia haava hia
r.ilop no leienei mau hara i faaile hia n ei: no le
mea ia faaulua hia ra, e ore atoa iji to^ratou loron.
»
Papeele, le 24 noTiunu 1853.
•
0 -6
Te perêtitcni o tc Apoo raa iriti raature.
TAIRAPA.
Faatia hia e te Arii vahine o te mau
fenua Totaiete,
Papaihia : POMARE.
Faalia hia e te Tavana, te Auvaha
o te Emepera,
•
Papaihia: PAGE.
APOO RAA ÏRITIRAA TURE.
Mahana 22 no Tiunu 1853.
Peretiteni raa no Tairapa.
Maheanuu. Ua taio mai i le hoe ani raa, ei te
niataeinaa ra rave ai le feia faautua hia i la ratou ulua, eiaha ei Papeete nei.
Tali. E mea mailai roa te lono mai i te feia
faautua hia i Papeele nei, no te mea te oti ra ta
ïatou ulua, te faufaa hia ra hoi ta te lure vahi i
tiiau mai. Io talou aera, aila roa e oti raa te utua, te faaulua noa nae ra, aita ra e rave hia.
Tapute. Te faalia nei au i teienei ani raa, ei
te ma^aeinaa mau a rave haere ai te mau utua.
Piapa. E vahi maitai toa teie, te faatia nei
au. Teie ra te hoe vahi hio hia e au, te parau
mai nei te ture, e ia faaulua hia le taala, ia hoe
ae ahuru ma pae mahana te rave raa i te ohipa
na le hau, o tana ia utua i faaite hia raai i roto i
le lu re; aila tura ia i haapao hia, te pohe nei te
avae taa toa i te rave raa i te ohipa na te hau,
leihea ra ia irava lure i na reira mai.
Briol. E hio maitai mai na e homa i le mea i
liai i le hau i te faaue atu i le mau lavana e a—
ralai mai i laua mau laala faautua ra, ei Papeete
nei rave ai ta ratou ulua*. Ua ile noa le hau, e i
le lahi mau malaeinaa, «|ore roa taua mai taata
faaulua ra, e rave na i ta ratou ulua ; no le paruparu e le toaruaru o te feia loroa i ore ai. Ua
ilea ra, e e mea rave taiala rt\a te reira valii, area tu ai hoi i Pâpeete nei, e* mea rahi lo o nei
mutoi, e te tiai m;)ite nei le muloi i laua feia faaulua ra i temau mahana toa, e e inoe a vetai lalii, e ore e rave mailai i le mau tnahana toa;
nahea ihora ia i lo ôutou na mau malaeinaa, lei
ore i rahi rea te mutoi. E ere le mea tia i raua
i te aro o te ture nei, te faaulua noa i te taala
e alira i reira; te titau hua mai ra te lure, ia
rave taua laata i faautua hia'ra i tana utua. Te
maru atoa nei hoi le hau, ia ite oia i te hoe malaeinaa i le itoito mailai i le faarave raa hia taua
feia faaulua' hia ra i ta ratou utua, e ia an:>mai
laua lavana no laua mataeinaa ra, i te tahi pae
0 taua mau taata ra, le faatia tu nei te hau, aore roa e patoi raa lu i te reira tavana. Teie hoi
le hoe mea i lia i, no le mea ua ile noa oulou e
valii ohipa rahi roa leie, o te oire rahi hoi Papeete nei no Tahili. e e mea tia ia faanebenehe
hia i leienei mau obipa ; e tei reira hoi te rahi
raa o ta le hau nei ohipa. Te parau mai nei te
hoe irili ture, e hoe ahuru ma pae mahana tei
haapao hia e te ture, e te faarave hia nei ratou
1 te avae taa toa; e vabi tia roa boi te reira i te
ture nei, no te mea te faaite maira le hoe irava
ture ï le rahi o te ohipa i haapao hia no te mahana hoe, e no te mea, aore taua obipa ra i oti i
rolo i teienei lau mahana hoe ahuru ma pae,
no reirai afairoa hia, i nia i ta avae hoe.
Nuutere. E parau mau teie e parau hia mai e
te hau nei, ua ite maitai roa vau, i te tahi tau
mataeinaa ta'u i haere, aore roa i oti te utua i
faaile hia mai e te ture, tai tabi noa iho etaeta
rii le i oti, tirara, o teutua anei ia i haapao hia.
E vahi mauruuru roa na’u teie e aratai hia mai
i Papeete nei, no te mea, te mana ra te ture, e
te oti ra te utua i haapao hia.E mea maitai anei,
te faautua noa, e eiaha e rave i te utua, o to outou anei ia hinapro? Ia mana hoi ta tatou ture e
maitai ai. Eita roa e tia ia 'u teienei ani raa. E
I
N tJ & ?
luu ra oe e te pereliteni na roto i te ravaa/ia
ilea lo le A|ioo raa manao.
Pereiileni. Ua na roto i le ravea e ua ralii to
te Apoo raa i le t'aatia e e haliae atu taua ani raa
ra, eiaha tuu hia i le komite hiopoa lure ra.
Ua faatie faabou i iê auvaha o lekomile e taio
mai i le'ahi raa a te hoe iriti ture no te Tuamotu, no tem au laoa e hoo hia, ia piti ae ohe mori
i te tara hoe, e piti ahuru ma pae parau,
hoe ia lara: ê pae ahuru opaa, hoe tara; e ua
laio hia.e Maheaanu.
Ole. E ture oli teie, tei roto i te lure maha
nei; lei le taala o lona hinaaro; ia hinaaro te
taata mori, ia piti ohe hoe tara ra, tei iana iho
ia e te taala i l.io’o mai, ia liinaaro oia e pili ohe
mori, hoe ahuru lara, lei iana iho ia, aita roa ta
te lure e faahapa raa iana, hahae alu lena, a
maua noa le taime i te imi raa i lena parau.
Tani. Ua na reira loa mai lana parau.
T a ilia a . Eiaha m outou o ru noa i te parau e
hahae, o ta matou leie lau laoa i lo matou ra fenua, aita ' tu ; no'reira i tia'i ia malou i le faature, le maua noa nei la matou faufaa, e ueue
rahi roa lo le papaa, ia parau alu malou i te hoo
mau ra. aila rea e faaroo m&i, e na o mai te parau ia matou, lchea le lure, aila lura boi la matou e ravea, ia oli ra i roto i te ture, e lia ia
matou ia faaile alu, e ia titau atu i te hoo mau.
Nuulere. E imi maitfe na i teienei parau, e
tamata aena i te tuu i le komite ra, e na ratou e
imi, e ia taa. na ratou e haamaramarama mai ia
tatou. E feia aroha rahi leie na 'u, lê pau noa
nei la ratou taoa i le hoo rii nainai roa.
Ote. E haapao a tatou i le ture i oti, tei te
taata o tona hinaaro; ia tilau le taata taoa i te
hoo, e ia ore ia faalia hia mai e fe papaa. eiahai
ia e horoa tu.Te na reira nei tatou i tahiti nei,
e na reira toa ralou, aore hoi e ture i parau mai
ia latou i to Tahiti nei, e mea ohe mori ra, e
mea iahoo. E ore e tia, hahae alu.
Porot. E maa ture maitai roa teie, ahiri e tia,
e ture hinaaro atoa bia e latou e homa e to Tahiti nei, ua ani onoono ma ite tatou i te lahi mati'nei, ia na reira hia te anani, e no te lia ore i
to talou tavana, ore atura. Te manao atoa nei
ra vau e ore e tia. e ore e noaa te hoo i hinaaro
hia e talou, no te mea, te rahi nei to latou hinaaro i te taoa a le papaa, e vaiho noa ra i ta
tatou nei ture lahito.
Pereliteni. Ua na roto oia i le ravea, e ua rahi roa to te Apoo raa i faatia, e luu i roto i te
rima o te komite hiopoa ture.
M. Briol. Te faaile alu nei au ia outou i te
hoe ture, imi hia e te hau, no te faaore raa i te
horo raa no te mau hara rii haihai; te parau nei
te ture XXXI e e lia i te mau laala tahiti ia haava hia i roto i le mataeinaa e tona iho haava, e
ia oli e tia iana ia horo i te tiripuna a te auvaha
ra, e te hopea, e afai i taua parau nana ra i te
haava raa rahi a te mau Toohitu.
. E mea tia ia tamau maite a i teienei hororaa,
rnai te mea, e liara raralii, o le faautua hia i le
ulua rarahi ra; e parau ra ia, i te liama o letaala toâ nei, le ore e tupia luu toa hia • na tê
tiiala hoe e (aataa.
PARAll FAAITE.
Te faaite hia ‘ tu nei to te mau malaeinaa!toi».
o e tau pahi teie i tapae mai nei, ua i i te êêâo ;
ua tapae mai hoi ralou i Papeele nei, e hoo
liaere i te maa rii na te feia êêâo i nia iho i lauâ
mau pahi ra.
E poupou rahi roa hoi to malou i te hio raa i
le tapati i mairi aenei, e ua i roa te malete i‘te
maa, e te ia, o tei ula hia mai e to Moorea. Aore hoi taua maa ra i roroa noa e, pau roa aera i
te hoo hia. Eteienei ra hoi, te hio faahou nei a
matou e, te toaruaru rii faahou ra le taata; te
uta rii mai nei â hoi tahi pae malaeinaa i te maa;
area ra te ïa, ua huru ore roa ia. E mahere paha to te mau mataeinaa i le otohe haere e, e ore e lia te uta raa mai i le rcaa, no le mea, te
rahi ra te ohipa hau i rolo i lemau malaeinau.
Ua haamanao a titahia tei reira vahi, e i teienei,
te faaite hia 'tu nei le mau tavana malaeinaa, e
mai te mea e, e tere uta maa mau lo tehoe taata ra, eiaha ia e tapae hia, e turc mai ra, ia nla
mai â i te maa i Papeele nei, e te ia aloa boi, no
le mea, o tei reira lei rahi roa i le hinaaro hia, e
te papaa, e le taata tahiti atoa.
Te faaite atoa hia'lu nei hoi lo te mau mataeinaa e e u p Ka. teie, le hoo haere hia nei. E vahi
rahi roa lai pau aenei, te rahi nei â ra te toe. E
ere te mear hoo rahi, tai toru noa iho farane i te
elaela hoe. I leienei ra, te hinaaro na te teala i
tei reira ohipalaulaa rahi, oia.hoi te tautai; e lii
mai ia i te upea e tiai, e hoo; e ia roaa'tu iana
ra. e uta mai ia i le ia, e i noa{lu te malete. E
faaitoilo maile, eiaha hoi te roo maitai o to tatou fenua ia mure.Ena reira'toa to Moorea, eiaha'toa to ratou puai, i te uta raa mai i te ia ra,
ia mure.
Te mau pahi i tapae mai, mai te mahana20mai
a no Tiurai.
Tira toru faranio Bon Pêre, tapena Dubedat,
mai Rophefort mai.
Tira piti beratane o Royalisl, tapena Harria,
mai Yaihi mâi.
Tira pili o te hau o Nouhiva, tomana Boulangê, mai Maluila mai.
Tire toru (arani o Damblal, tapena Blanchurd,
mai Tarifonia mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti farani o Caroline, lapena Rousseau;i
ua reva i Matuita.
4 •'■
•■.r—'■'<
Te êê no te Tavana : BRIOT.
.
.
.
M .
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853