SPAA_ Vea No Tahiti_18530720_29.pdf
- Texte
-
HATAfiiT! U U
^Tetaatn 'toa , e cre te Tarana e te haava , o tei h>naaro i te hoe hohoa o teienei vea, aufan mai ia •
J farane no na avae etoru.
'ifaaan mai iaTepilo te nenei parau i Papeele.
\mu
U A H A X A 20 \ 0 T I L K A l IHf>3.
Ei haaparare raa i te parau rii api e I’aufaa liia'i lo
te mau fenua i roto i te Han Tamaru; e neia i te mau mahnna maha loa.
V,___________________________
Apnouiai te mahana 2! no Tntmt.
Peretileni raa no Tairapa.
Tali. Eialia na ia paTau e ru liia tu, a'raVe na
ije lalii oliipa, eiaoli ia rave alu ai i le talii. T6
lioi faaliou nei au i nia i te parau.no le komiWi
raa femia. Auun faaore hia teieuei ture nfaitai;
e pnrruru lioi teie iaoulouteore e roaa faairOu ai
to oulou fentia ia malou; e hau hoi leie, i naha,
eita ia fenua e roaa faahou i te haru e|te rave
noa. Faarue e roa lu tena parau maamaa.
Fariue. Te ani atu nei au i to le Apoo raa, e
i faahuru ê, i te hoe vahi ili, i roto i le lure maili
raa faaehau nei, e na o taua vahi iti ra ; eiaha lc
tara valiine, ia maiti liia e ia faariro hia ei faaehau.
Atahu. Te ani atoa nei au i le hoe tau ani raa
na'u ; e laalia^ laahou te ialoai i roto i te mau
mataeinaa, e ei maa taratou; e feia fadfaa rahi
teio nei mau iatoai i roto i te mataeinaa,mai
te mea, ia lupu le ohipa i roto'i te mataeinaa ra,
0 ratou te feia e itoito nei, e o ratou hoi lehaapuai te rave raa i te mau faaue raa a te hau; ia
faaue ae i te mau tavana malaeinaa ra, o te mea
ia i maitai ai ta te tavana faatere raa’ hau i lona
malaeinaa^ maori râ teienei mau ialoai . Teie
te piti o ta'u ani raa, ei roto i tona iho ra mataeinaa rave ai te taata faautuahia i tana utua,
etaha afai hia mai i Papeete nei. E raea rahi atoa le ohipa hau i te mau raataeinaa loa, maori
ra hoi te pnrumu, le vaere i te mau aua hau, etc
e ere tei Papeete anae nei te vai raa o te ohipa
hau. To' u ia binaaro, e te ani atu nei au i to te
Apoo raa, la imi maitai iho i teienei tau ani raa,
e ia faatia mai.
Tapute. Te faatia nei au i te ani raa matamUd^uo te mau iotoai ra; e parau mau teie e
parau hia nei e e faufaa rahiroa (a ratou, oia mau
ia, ei ialoai e maitai ai o na apae mau ia i raro
ae i leienei tavaua, e maitai ai tana faatere raa
hau i roto i tona malaeinaa.
Taihaa. E vaiho na tatou i teienei tau ani r'aâ
api i ani hia mai nei; a rave na tatou i le ohipa
matamua, i te parau no te komile raa fenua;
loie e homa to' u manao e ta’ u parau, e ore e
tia ia 'u le faaore i teienei lurc maitai i oti nei, e
afai roa teie ture i tou ra fenua; e papai mau a
lo{ u mau fenua, ia ore au ia peapea faahou.
Mare. Te parau faahou nei a vau i ta'u parau
1 parau iho nei, peneiae aore a outou i maramaramarama i nia i taua paraura; no te aha teienei koraite i faatiabia'i ? e ere anei no te faaore raa ï te maro raa fenua ? E ere anei ia taa
maitai te mau fenua i roto i te mau mataemaa?
2^
0 te fein hno taoa, e te mau
taata c haapao i te tâui
raa taoa, o tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaitc i roto i rcinei
Vea, ia aufaii mai ratou
i farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te m neiparau.
I;i itea te maoro r.ia e te aano Vaa, e vahi ino anei e homa te reira? Te manao nei âii e vahi
maitai rahi roa lei reira, e poiri rahi e honra to
talou nrai mutaa nrai a, aore roa te hoe lâata iti
i ite, mailahitomai i te taa raa o tona iho fenua,
te rahi raao tana iho fenua, aita roaMu. aila roa
hoi i taa nrâitai, e o mea te falu i tera vahi, o
nffea tefafa 'i le ra vahi. te tahi peau laata, te
na; o ’noa'ra ralou, e o ratou te fatu, na vai ra
ratou i faariro ei falu, ealia1 le nrea e ile ai te
taata loa e te laata ee, e o,ratou mau te fatu?
Aita roa ia e vahi maramarama raa, area i teie—
nei ture, f6 faariro nei ia i le laata fenua, ei falu no taua fenua ra, te paTurup^âite ra iana,ia
ore oia ia ere faatrou, aila tu hoi e mana i hau
maoriraote turenei.yêi naha tê faâore raoulou
i lau a raveamaitairai tauaparurupuaia le turc
ra, E feia huru ê oulou, e poiri taotao to outou.
Eaha hoi teie ture e au ai, e purotu pai teie. E
hio mailai mai na pai oulou i te ino o le tur«,
aore hoi i paari, aore a i o teie maitai, e i naha
le poara na oulou i le laria. Mauruuru to'u i te
lahi tau irili ture i parau iho nel, e e na roto i
te irava ture te hio, o le ture laatoa ra, e vaiho
noa ia; te nao ra te parau, e moni rahi te toru
t,oata no te fenua malamua e te toru reara nq lê
fenua i muri iho. Ahiri outou i na reira nrai le
imi raa, e vahi huru maitai ae ia. Teie te hopea
o lau nei parau, ua hape roa outou to le Apoo
raa nei, outou ï imi i teienei parau, te faahapa
ra outou i ta tatou ture, te parau maira, e mata
na le mau parau i te tuu i rolo i te rima o na komite hiopoa ture toopae, e na ralou e imi, e ia
maramarama ia ratou, a tuu mai ai na outou na
to te Apoo raa e imi. Eaha ihora hoi ta te komite ravea i teienei, i naha te parau noa hia nei e
oulou. E i teienei te ani atu nei, au ia oe e te
peretiteni, ê faaoti ore i teienei mau parau, e e
haapao tatou i tei faaite hia mai i roto i ta tatou
ture. E tuu oe na te ravea, ei reira tatou e ite
maitai ai i to le Apoo raa raanao.
Peretiteni. Ua' tuu oia i teienei parau na te
ravea, e ua rahi to te Apoo raa i faatia e e faarue atu taua parau ra i rapaê, eiaha e tuu bia i
roto i te rima o te komite hiopoa ture.
Tei faatia ia faarue roa hia, eiaha tmi hia i te
komite.........................................’ . .
4.4,
Tei faatia, e tuu i te komite. ;
36
Tei hauo e fâarue roa eiaha tuu
hiaite komite ra..................................
3
Faaoti ihora te peretiteni i te Apoo raa i te
hora maha i te alriâhi.
)
noa, e tia ia ia maili hia e faaehau.
Pee. Te manao nei au, e ore e tia ia faariro
ei lure, aila tu e taata i te tahi mau mataeinaa
aera, e feia laoto vahine aifae, aita'roa e taata
to'u aera malâeinaa.
1 to hora hoe ahuru ma pili i afa i te Apoo
Peretiteni. Ua na roto oia i te ravea, e ua
raa.
faalia lo te Apoo raa, ia tuu hia leic ani raa i roPerelileni. A imi alu ai tatou i te parau i haa- lo i le rima o te komite hiopoa ture. Ua laaue
pao hia no teienei mahana, e mala na vau i te laahou te perelileni i te auvaha o te komile no
faaite alu ia oiilou, i le hoe iriti ture api i tae te pelilioni, e taio faahou mai i le toru o le ani
mai nei no Papara; e i te hoe tavana iriti turc raa.
hoi no Papeuriri o Ravaai; no te mai raua i
AVIS.
rnairi ai, i ore i tae mai ai i te mabana i haapao
hia no teienei ohipa. Mai le mea. i tia ia outou
En vertu de l'arrêlô du 2 janvier 1850, n. 29,
e to te Apoo raa ia tuu rnai ia raua i roto ra, a les Europôens rôsidanl dans les districls devro\it
faaite mai.
verser entre les mains des chefs la somme d*
Ua faalia to le Apoo raa taatoa, e ua faao hia dix francs pour la prestalion du premier semesmai raua i rola.
tre de Vannêe 1853.
Perelitcni. Te parau i haapao hia no teienei
Cet argent sera remis par les chefs â M. Lemabana, o le ani ra? ia a Arabu, no le faalia faa- brun pour Taiarapa, â M. Adam pour 'l’eaqaroa,
hou i te ia loai i roto i le mau mataeinaa, e e eu â M. Yallês pour Teva-i-ula et pour le Pirionuu
te maa na ralou. '
et Teoropaa, enlre les mains du commissaire de
Ole. Ua laio mai oia i leboe ani raa na te mau police â Papeele.
i
mutoi no Papara, e laaore alu i te hoe upaupa i
Les chefs devront envoyer au directeur du
laatiahia i rold- i to ratou nwlaeinaa.
bureau des affaires indigênes, les noms de lous
Maro. Ua ani mai te perelileni, e taio mai i les rêsidenls europêens dans leurs districts.
te hoe ani raa nana ibo, nô le faanebenehe raa i
Papeete, le 18 juillet 1853.
te mau malaeinaa loa.
Signê : RRIOT.
Hoaore.E haapao e homa tatou i te au raa o
NOTICE.
ta tatou nei ohipa; e mata na latou i te rave i te
tn
accordancc
with
thc
n. 29, ot the 2 Ianuaryt850, the
tahi, e ia oli maitai ia, a rave atu i te tahi; e europcans residining in thearrete
districts must pay into the hands of the
mea huru ê teie, i naha, ua faaile mai lo tatou Ghiefs of the respectivc districts the sum of lcn francs, being the
amount of money required for the repair of roads, for the
perelileni i ta tatou ohipa e rave i leie mabana, usual
first six months of thc year I 853.
e te ani haere noa mai nei hoi i te tahi mau paThis money shall be paid by thc chiefs into te hands of Mr. L cbrunfor Taiarapu, Mr. Adam for Teaharoa, Mr. Vallesfor Tevarau ee.
i-uta and for Virionuu and'l'eoropaa, the commissary of the police
Maheanuu. Te faalia nei auô teienei ani npt at Papeete.
The chiefsshall send to the dircctor of the bureau indigene tfae
no te ialoai nei, e ia êu hia te maa na ralou, na namcs
of all the europeans rcsiding in their districts.
te mataeinaa e eu.
Papectc, 18 July I 853,
Teahu. Eita e tia ia’ u, eiaha roa faatia faaSigned : BRIOT.
hou hia te eu raa maa i roto i teienei hau; e haPARAU FAAITE.
hae alu tena na ani raa.
Mai tei au i te laaue raa n. 29, no te 2 Ianuari 1850. c aufau atu
ia te mau papaa' toa c parahi haere i roto i te mau mataeinaa. i roto
Farena. Hoe a parau.
it e ri ma o temau tavana.i temoni.tai. 10 farane;ote moni teie
Hoaore. E haapao a e homa tatou i ta latou no te hamani raa purumu, nona avae matamua e ono o te matahiti
ture e au ai; e na niâ maite i te ravea e ia tia i 1853.
E tuu atu hoi te mau tavana mataeinaa no Taiarapu i taua moni
to te Apoo raa e tpu i te komile ra,o te reira ia, ra i roto i te rima o te raatira i Taravao, to Teaharoa ra i roto i te ■
to Tevaiuta i roto i terima oMiti Vareti; e to Po~
e aore ra^, te reira ia; e hahae atura, eiaha laa- rimaoAtamu,
rionuu e o Teoropaa i roto i le rima o te tomitcra mutoi i’j^-peete.
tia hia.
E faaitc atoa mai hoi te mau tavanamataeinaa i te êê o tejpacau
tahiti nei, i te ioa o temau papaa|’ toa eparahi haere i roto i lo raPeretiteni. Ua na nia oia i te ravea.
tou mau mataeinaa.
Tei faaatiae tuu i te komite . . .
42
Papeete, te 18 Tiurail852^
Tei ore i faalia. . . . . . .
41
Papaihia: BRIOT.
• APOO RAA IRITI RAA T IR E .
jMahana 22 no Tiunu 1853.
Peretiieni ra no Tairapa.
Tei tfau i le faatia.
* .
1
tla faaue faahou te peretiteni i le auvaha o te
komite no te petitioni, e taio mai a i te boe ani
raa.
Maheanuu. Ua taio mai a oia ï le hoe ani raa,
eiaha te fanau tama e te tara vahine ia faariro
hia ei faaehau.
Taero. Ua tia roa teie iaJu, e faatau maitai
râ, ei teie faaipoipo mau hia, eiaha tei taoto
/
f
Te mau pahi i tapae mai, tnai te makana\3mui
a no Tiurai.
I Tira d.ti firani o Anne, mai Matuita mai.
Tira piti o te Hau T ahiti, mai Tiarei mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti beretane o Express, ua reva i Mataoae e hoo i te anani
Tira piti o te Hau Moorea, ua reva i Taravao.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853