SPAA_ Vea No Tahiti_18530713_28.pdf
- Texte
-
V
W
M TA IÏITI HAllA
Te taata ’toa . e ere te Tavana e te haava , otei hinaaro i te hoe hohoa o teicnei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avae e toru.
fjiaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.
M A IIA W
13 \ 0
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te mau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.
ÂpooM ai le mahana 21 no huniu
il1#
Perelileni raa no Tairapa.
Perelileni. tJa faaue mai oulou ia'u, e ui ia
pali, !e valti maitai ia e te fatala i lo'u nei manaoVTe ui nei au ia oe e Tali, Ovai inau la oe
Tuahu i ile?
Tati. 0 le Arii mau te Tuahu, ta'u ia i ite.
Peeueue. E ere ia, teie le Tuahu mau, o vau
ïho.
Pohuetea. Nana iho leienei parau i rave ino, a
ile hoi oia e ere au i te 'fuahu. eiaha oia e parau mat ia ' u; ua haere Itua ae oia i lau fare e ua
parau ae ia: u, e haere mai i lcienei parau raa
Meelia. Aila hoi oia i faalaa maitai rnai i le parau.
I
Ole. 0 Tunui e aa i le Atua ra, o Tarahoi ia
le fettua; o Vebialua ra, o Taiarapu le fenua.
Ovai tei itio lia i*Meetia, e ere anei o Vehiatua?
Tali.E parau mau ia, ua laea rA tena na Taiarapu i leienei Tunui e aa ile Alua ; le taolo raa
tura i reira i te.vahine, fanau maira o Vairaatoa,
aitaaneiia i taea?
I
Ï I U H A I 1853.
Faarahia. 0 Vehialua ntaii le fatu no teienei
fenua e o leienei ia Tuahu. Tei reira mau tana
marae o Matahihae, e te rahui boi o Voritea, tc
mea ia i manao hia lu ai e o Vehialua te fatu.
Mare. Eita e riro na Vebialua note reira mau
ioa i tae i reira, e faulaa nae loa ta matou i Tahiti nei, o le mau ioa marae e le fenua boi na
matou no raro i Raiatea ra, leie anae lei Tahili
nei te vai raa, aore malou i lii mai e rave alu i
taua mau fenua ra no malou. E haere anei latou
i Malahihaeui aluai i le parau? le manao nei au,
e mea lia toa ia vuiho, ei rapae imi ai, e papa
hua ratou i to ratou mau lupuna.
Mjilieanuu. Te faalia loa nei au i te parau a
Mare, ei rapac imi ai teienei Tuahu. 0 vau ra, o
leienei 'fevivi, apaena to’ u tuaroi.
Haereotahi. I naha ua aburu atura te Tuabu,
riro alura ia ei parau poiri e le iini ata. Arca leienei Tevivi a rave mailai ae na ia, a pae na tau
luaroi.
Ote. Ua riro teienei parau no Tuahu nei, ei
parau henehenea, no te meauarauaturate Tuahu. Eiaha e ru i le faanehenehe raa i teienei
'fuahu ia itea tu ia lalou. E mea lia toa t tou
manao ia tuu i rapae imi ai.
M. Briot. No le raea te rahi nei to outou poiri
i nia i teienei parau, e te taa ore o to outou na
manao i nia i te Tuahu mau; te manao nei au, e
O te fcia hoo taoa, e te mau
taata c haapao i te taui
raa taoa, e tia ia ia ncnei
atoa hia ta ratou mau parau faaitc i roto i reinei
Vea, ia aufau mai ratou
1 farane no tc renihoc.
Faaau mai ia Tcpito te nenciparau.
lurenei, na ratou e imi i taua par’au nei, na ralou e faaroo i le parau a taua mau Tuahu aloa
ra, e le mau ile atoa hoi; e ia inaramarama ralou i nia i taua parau ra, na ratou ia e luu laahou
mai na te Apoo raa e imi.
Piapa. Tera to: u manao, e luu i le vahi ateu
imi ai, na latou aloae rave.
Jloaore. E parau tia roa teie e parau hia e te
ê(A o le 'favana nei, e luu ria te komite hiopoa
ture e trai, a luu faahou mai ai i le Apoo raa nei.
'fe manao loa noi ra vau, e riro oi mealia ia tuu
na te mau liriputia e rave, eita c taa i o net i
teienei Apoo raa.
’
M. Briot. 'fe manao nei au e te vai poiri noa
nei a le velahi mau irili lure i nia i teienei parau. 'feie le parau e au ia talou irf imi, o vai le
lavana mau no taua fenua ra, e ere te fatu o te
fenua; e lau parau taa' ô roaia, te toroa tavana,
a lo fatu no te fenua,c au ie te fatu fenua ia luu
na le toohilu e faatea. Eita toa râ teienei parau
no le toroa lavana e oli roa ia tatou, tei te hau
ia te faaoti i te reira vahi. E imi ra tatou i leienei parau ei haantaramarama i le hau.
Mare. Ua itea lura IbMata, elajhepa toie,nole
tului noa hia iho nei, oi ihu liaere noa lalou i te
poiri i le taaoreo leienei parau ta latou e imi
r^ei, e teienei, mauruuru atura vau ia oe e te
ee o te tavana, e oe i tutui i tcienei lamepa. Te
ite nei e homa lalou, e tia noa i le hoo taala 6
ia lavana i te hoe malaeinaa ore noa lu a oia lo
reira iho. E i leienei, e mea lia roa tura i tou
nei manao, ia tuu i teienei parau na te kontile
biopoa ture e imi, a tuu.
Piapa. Te ani atu nei au eiaha c luu hia i te
komite ra, e tuu ra i le haava ra.
Hoaore. Te ani nei au ia oe e te peretiteni, e
tuu oe i teienei parau na roto i te ravea.
Pereliteni. Ua luu na te ravea. i te tia râa ia
tuu na te komite e imi, e te ore raa.
Tei faalia e na te komite e imi. .
A7
Tei patoi......................................
2i
Ua faatia to te Apoo raa e tuu i rolo i le rima o te komite, na ratou e ibi.
M. Briot. Te faaite atu nei au ia outou, e aita a te mau parau ture a te hau i nebenebe, no
reira i ore i afai hia raai *ai ia outou na, mai te
mea, e lure ta outou ra, a tuu mai i mua i le aro
0 te peretiteni uei.
Piapa. Te faaite atu nei au ia outou i te ture
1 tuu hia mai ia'u nei, e to: u ra mataeinaa ; tera taua tura ra, e faaore i te papai raa fenua i
roto i te puta hau, tera te mea i tia i te faaore,
no te mea, aita roa e moni to Tahili nei.
Tule. Te faatia nei au i, te parau a Piapa, tou
toa ia hinaaro, e faaore atu i ’teienei lure papai mai o, la ïatou nei mohi; e tau papo rii haari,
roaa ia lc moni, e fei hoi, e moa, e ia e te mj
•raa fenua. l i leie loa le hoe ture na'u, ciaha te
maa c te taoa toa no Tahiti nei, e moni ana
tara valiine e faariro hia ei faaohau
Ahiri hoi tatou i haapao mailai i le lure, e
Ua na reira toa Tearea, Tiimaiau, Uuu c o
faaue a to lalou lavana, c hau roa ia ta latounei ti
•Faarahia mai laPiapa ra.
faalau,moniiterahi;hotolalou neiEiahae par;
Arahu. E parau maamaa roa teïe e Tahili, eafaahou i lena parau na le nevaneva ia e te mj
ha outou i faaore ai i leie ture mailai, e mailai
amaa Ahio na outouite mau poli ia e hoe ml
ai ta onlou mau tamarii. E ore roa lena parau e
mai Moorea nei, le hanere ra tc moni i te vcj
tia ia’ u, eiaha e o lohe, e aila e moni, e parau
lahi mahana, leihea loa ia ; no lc faatau a te oif
haavare roa le reira; hee a o latou nei buru, e
o te moni; le vai noa nei le moni i raro i te ri
moni la’u nei, c ua oli le lahi pae fenua o’u i le
komilc hia, eaha la outoumoni i ore ai. Eita roa po, e te mau vahi atoa, e le faarue noa hia mji
tatou mai le ohi ore alu. Te parau nei hoi le ta
tenaparauc tia -ia'u, e o rero a'lu .
Hoaore. Te rahi nei to'u faahiahia ia oulou, hi pae e moni rahi roa, e 3 loala no le fenu
te rahi aloa nei hoi to ' u maore i lc huru o la ou- malamua, e 3 raera no lei murilio; eere aloa l
tou na parau. Te faaore na outou i leienei ture rcira i le parautia, e mea ili roa i to;u manao, }
oli ia latou i teienei malahiti i oli aenei, mai te vaiho noa lu eiaha e faahurue hia. E lure maila
•na'o e, aoree hamani raa moni o Tahili nei, ei- roa leie, e auro mau leie ture i tofu manao, o t
ta e roaa ia oulou te moni. Eiaha na e ru i lerei- mea leie e ore ai te tamai pinepine ia tatou, t
ra vahi. Te manao nei au, e fenua moni bau ê ore ai te mau maro raa luuluu ore no le fenua,
roa Tahili nei.. Mai te mea, e taoa hinaaro hia e e ore ai hoi le feii e te tairoiro; o te mea hoi teie
outou lei roloi te'fare o tehoe papaa aera, eila e maitai aloa ai ta tatou nei mau liuaai. e e ma
roa ia outou e ,parau, e eita e roaa te moni, e ramarama i ratou, e e itea'i hoi ta tatou
roaa noa ia. Ua parau roa ouloti i te lahi mati i nei nKunoa lumu e a muri noa tu. Te manao nci
oti aenei, e auro leienei ture. Aore roa le tava- au, o la lalou teie ture i hau roa i te mailai. Ei
na i haapoirit mai ia ouloy, ua faaite pabu mai *a oulou e parau faahou e e faaore. E ore roa c
oia ia •outou/ te mea i iaatia hia'i teienei ture, tia ia'u, ehoe iti ae.
Tapute. E parau mailai roa e parau bia c
maori râ, no te maio raa' luuluu ore o te fenua
nei, e ua imi oia i te reira, ei ravea no te faaore Nuuterc nei, e le faatia loa nef au i tana parau,
raa tu i taua maumaro raatuutuu orco te fenua E moui rahi mau a la talou, te nounou nei ra, tc
ra. Eiaha oulou, e rui te faaore i lena na turc. vailio nei ei hoomaapareu, te ralii ra te nounou
Ahiri oulou i hio mai i te vahi rii i roto, e e na i te pareu, le ili ra i le fenua. Ua parau aloa
reira mai le imi, e mea maitai ia, i naha tena i mai râ lo'u ra mataeinaa ia’u, e faaore alu i leifaaore taa toa noa i te lure. E ture mailai roa enei ture.
teie i to u mariao, e ore e tia ia'u ia faaore, no
te mea, te faaore raa i le peapea, e lupu haere Te mau palu i tapae mai, mai te maliana 7 mai
a no Tiurai.
i te mau mahana loa nei i rolopv ia lalou iho no
te fenua. Mai te mea, e aufau raa moni to te
Tira pili no Rimatara o Eva, tapena Tereamau matahili aloa ra, c vahi ino ia.
tva, mai Raiatea mai.
Nuutere. Mai le mea le huru i tou nei faaroo
Tira piti berelane oBaron of' Bramber, tapena
raa tu i la oulou ua parau, e te hoi faahou nei Pike, mai Panipe mai.
tatou i te poiri e te elene raa. Ovai tei hinaaro
Tira piti o te Hau Hydrograplie, tomana Parfaahou i le reira? Tei hinaaro ra e maamaa ia, chappe, mai te Tuamotu mai.
e to outou mau ia huru i teienei. Aita hoi leienei
Tira piti o le Hau Moorea, tapena Gavault,
ture i oli mailai i le haamana hia, e vahi iti nai- mai Tctiaroa mai.
nai lei oti aenei i te papai hia, e moti i VainiaTe mau puhi i rcva.
nia haere roa{i e Aaaiamanu. Eaha le ino i itea
tu ïa oulou, i teienei ture papai fenua? Eaha le
Tira piti berctane o Emerald, tapena Srnilh,
mailai i tena ta outou e ani mai na. E na reira ua reva i Ilaialea.
maile le hio. Eiaha e faaore ru noa, no te mea
Tira pili no Rimalara o Eiva, ua reva i Rimaaore i au 1 te tahi pae. E mea maitai anei ia faa- tara.
lia talou i te hoe ture i te poipoi, e ia ahiahi,
faaore alu, e na her. ia te manao o te mau taata
maramarama aera ia tatou, e rirG ia ratou
i te haamaamaa mai ia tatou. Te na o nei le parau a le tahi mau irili lure, e aita e moni, aita to Tahili nei e nenei raa mom. E ere roa ia i
te parau mau i tou nei manao; aita e fenua i
faito mai ia Tahiti nei i te rahi o te moni, e hau
roa to Tahiti nei. Ahio na outou i te pihaaraa
Te êê no te Tavana : BRIOT.
v'
/
f
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853