SPAA_ Vea No Tahiti_18530706_27.pdf
- extracted text
-
MTlWtl SMi-
&
UAIJAX \ 6 NO TII RAI ï 853.
O tc fcia hno tana, c te mau
rrta.itn 'tnn . c crc tc Tataata c haapao i tc laui
‘ vana <• lc liaava . olci hi- i
raa laoa, c tia ia ia ncnci
naarn i lc hnc hnhna n tciatoa hia ta ratou mau paenci tictt. anfan inai ia e
rau faaitc i rolo i rcinci
?i faranc nn na avac ctnru.
Vea, ia atifau mai ratou
1 faranc notcrcnihoc.
I'naii mai ia Tcpito tc nn- Ki haaparare raa i le parau rii api e faufaa iiia'i lo
nci parauj Papcclc.
lc inan fcnua i rnlo i t« ITau Tamarn; c neia i te mau mahana maha toa. Faaau mai ia Tcpito te nenciparau.
Aorc roa i faatiahia e lo te Apoo ra.
PAEAU PARAU NO TE HAO.
Papaiau. Hoe ahurn tana parau e ta Paeorc.
Marc. Te ani atu nci au ia oc e te perctilcni, c tatai hoe ac ta la’l* T(5 faaite hia'lu uei le feia toroa ;loa o Tahitou parau e imi, e ia oti tc parau mâtamua ra. a imi atu ai i te taE tuu na oe i le parau matamua na roto i ic ravea, no roto anei
li o Moorea, e ci lc rnonire i mua nei, te 1 i o hi.tcienei
o Mectianciite IlauTamaru.
leipnei avae, c aulau ivia 'lu ai la ralou moni (o- Tani.fcnua
Ua faatia i te paraua Mare.
E mea faufaa ore i to’u manao, ia ui i to te Apoo raa, e
voa, »o na ttvae ra o Epcrcra, âie, c o Tiunu. E teiFanaue.
roto anei tcienci fcnua i te llan Tamaru, no tc mea tc pcc maira
laaoioi mai ratou ia tac i laua raabana ra, cialia lc rcva tamaru i rcira. E mca tia toa ra hoi ia ui, no te mca, o tc ravca ia c ilca’i lo te Apoo raa manao. Oia loa hoi tc fcnua ili ra o
haamaoro iiia-i tu.
Raivavac. c au aloa ia ia faariro no roto i teienei Ilau Tamaru , no
temca, oPomarc iho te faln, e lc aufau noa mai nci a hoi te mau
no taua fcnua ra i le taoa matahiti na tc Arii. Ua na rcira toa
No aiai mai nei to Faaa i na ufi c maha ha- taata
Nuulerc.
nere o tei roaa mai uo rolo i lc aua liau o laua Piapa. Ua faalia toa oia i teicnei parau.,
Te ani atu nei au ia faanro outou i tcicnei fenua i Mcemalacinaa ra. Eila ra c maoro rea taua maa ra i tiaIloaorc.
nci, no roto i teicnci Hau Tamaru. M> tc mca, o lc mau fcnua
le \ai raa, eilacroroa ua pau ilo hoohia.
toa a te arii ra, tei raro ae ia i tcicnci Hau Tamaru.
I
Tani. Tc faatia nci au i teicnei parau, aorc a ra tchaui taua fcnua iti ra i faanehenehe maitai hia.
Pcrcttteni. Te ui atu nci au ia oulou etotaApoo raa.no roto
APOO RAA IRITI RAA TURE.
mau anei teienei fenua ili o AJectia nci i tc IlauTamaru, c crc anci.
Ua parau paatoa mai to to Apoo raa c no roto mau 1 tcicnci Hau
Mahana 20 no Tianu 1853.
Tamaru.
>
Piapa. Tc ani atu nci au i lo tc Apoo raa i tc moni i haapno hia
Tcaatoro. Ua faaite^ tc parau i faataa hiac lc tiripuna, no taua na leiriti turc ra, aorc a tc poia, homaite moni ci hoo raaa.
Ua taa lura e homa ta latou parau inatamua, e ua rifcnua
ra. E mca lia ia imi rnailai oulou i lc huru o tc parnu no ro I’crctiteni.
cnei taua fcnua iti ra o Mcetia no roto i tcicnei Ilau Tamaru. E i
M. liriot.
e imioutou ilc piti o tc parau, e hia iriti ture ta taua fcnua
lcicnci fcnna, ia ore te hau ia vai poiri noa, c ia orc hoi te pcapca raleicnei,
c tono raai i tcienei Apoo raa iriti raa turc.
ia tupti nn lcicnci fcnua iti. Tc itc nci au, c tc rahi nei tc tavana i Pceucue.
Te manao nci au, ia piti ae iriti ture to taua fcnua ra.
lc maro raa, c no ralou taua fcnua ra. Tcic na parau c au ia outnu
Papaiau. Te ani atu nci au ia luu toa hia mai tc fcnua ra oRaiia imi; No roto mau anci teic nci fcnua o Mcclia nci i te Hau vavae
i roto i lcienei Hau Tamnru, oia toa hoi tc fenua ra o Rapa.
Tamaru; 2. E hia irili turc e au ia tono mai laua fcnna ra i teicnei Hoaorc.
E haamanao tatou i ta tatou turJ. o imi na tatou i tc
Apoo raa iriti raa turc; 3. E hia lau tavana i niai tana fcnua ra, e parau no Meetia
ia oti ia, a imi alu ai i tc parau no tctahi atu feovai mau laua na lavana ra? E faatia maitai oulou i tc huru o tcic— nua. leie ta tatoueparau
c imi, ia hia ac iriti turo, hoe anci, c c piti
nci tau parau, o tc tavana ta latou e imi, ciaha tefatu o tc fenua.
anei; le mnnao nei au, iahoe noa ae.
Nuuterc. Ua maramarama c homa ta tatou nci imi ïaa parau. No ac Piapa.
Te manao p<pi au, e mai te mca c piti tavana ra, c piti toa
roto mau teic fcnua i to Hau Tamnru, o Pomare a te Arii i nia iho
no roto ia i lc Hau Tamaru, oia lc parau tau i parau iho nci, e pilo a» iriti turo. K ui maitai oc i to te Apoo raa c tc pcretilcni.
tcic no Tahiti, i naha, c moli i le tahua iti oana hacre roa’i e
Peretiteni. Te ui atu nei au ia oulou e to te
Metu. E piti boi toroa tavana mai tahito mai â, oia hoi Tcvivic o /\poo raa, lei faalia e piti ra, e tia ia i nia, tei
Tuahu; c ia piti toa hoi iriti lure c maitai ai.
faatia lioe ra, e noho ia i raro. Ua rahi to le ATcaatoro. Iloea parau c ta Nuntere.
Tani. Te otia o teicnei hau c mot; ia i Ttihua iti o ana bacre roa’i poo raa i faatia e ia piti ae irili ture ta ratou e
i Mcctu, c mai tc mca, aore ratou i o mai i roto, na ratou iho ia t
haapoiri, aore ratou ifaaitc mai. ahio na i Tupuai, nana iho ia i imi lono mai i Tahiti nei. E piti mau alura iriti ture
mai; hacrcroa mai nei tc Arii o taua fenua ra ia Uruat nci. e ua no taua fenua ra.
faalia hia, tei roto atoa ia i tcicncihau, o tc fatu ra o lcicnci fenua,
lloaorc, A piti atura lau parau i taa; i teienei
c na tavana i nia iho, aore ia i itea, e tuu alu ia vahi i rapae, na le
tiripuna c imi.
Piapa. E tau parau maramarama roa tcienei tau parau c toru ra, e imi talou i te loru o le parau. Ovai mau
’
nei; no roto man toicnei fenua i tc Ilau Tamaru. E pitimau tau teienei tau lavana?
lavana i nia iho, o Tevivi ra, o Tati ia; o Tuahu ra, le vahine ia a
Poroi.
E
pili
noa
iho
tau
tavana i teienei fePaof.Siti; e ia piti ac hoi tau iriti ture no taua fenua ra.
Paeore. Tci roto mau tcienci fcnua ili i tcicnci Ilau Tamaru, a- nua mai lahito mai a, oia hoi Tevivi e o Tuahu;
rca râ tc niau toroa i nia iho, aore a ia i faanchcnche hia. Ua haere teie e homa la'u i faaroo noa mai tabilo mai a,
ramaua o M. Parchappe i taua fcnua ra i Meetia, c ia fatata lu
maun, pec aera te reva i nia, c reva tamaru : hoe atura maua i uta, o Tali nei, o Tevivi ia, o te Arii nei, o Tuahu ia.
ua ui mai oia ia’u, c tavana anei tci leie fenua; ua ui hua hoi oia i
Teaatoro. Hoe a parau e ta Poroi.
te reira, e ua fiiailcmai ratou tcie to matou tau tavana,
Mare. Teie e homa ta t^ttou parau e imi, e
0 Tcvivi e o Tuahu, e ua faaamu raai hoi taua na tavana ra ia M.
Parchappc, c ua farii maitai mai iana. Ua ani aiu hoi maua i te iriti hia tavana i leie nei fenua? E ere, ovai te taliire.e te faachau; c ua tuu mai ratou i na i riti ture toopiti, e te
faaehau, e tamaiti iho na taua taata ra naTuahu te faachau, na te- vana?E imi talou, e hoe anei lavana, e e piti
ra Tuahu e tavana mai i te fenua ra.
tavana, e ere tena ohipa i ta tatou, te faaVahia. Tc manao nei au e crc teienci fcnua o Mcetia to roto i anei
toroa
i le tavana, e ohipa ê ia na te hau, te mateicnci Hau Tamaru. Itc matamua ra, o Pomarcmau a ia tc fatu
no tcieneifenua; nota mearâ, uahuri ê hiatc mau mea toa i roto nao nei au, ia pili ao tavana i teienei fenua, e
1te tamai nei; aorc â tc hau no teienei fcnua ili i faanchcnchc hia. ore ra vaue faahitiilo raua ioa.
Te ani atu nei au, ia tuu hia teienei parau i rapae, e ia taa i tcra
matiimuara, imiatu ai.
Peeueue. Te parau nei au, e ere te Arii i le
Tatl. Te ani atu nei au i to tc Apoo raa, ia tuu hia mai Faitohia tavana
e ere oia i te Tuahu ei Arii ra oia, mai
vahine i roto, c nana e haamaramarama ia outou i tc huru o tau nei
parau.
iana
e
Arii
no Taliiti nei, hoe ahuru.
Taputc. E au mau teienei toroa tavana, ia tuu i nia iho ia PeeucFariue.
Te
manao nei au ia piti ae tau tavana
ue, o te Tualiu mau ia, o Tevivi ra, o Tati mauia.Ua faatia toa mai
oiaitc parata Vahia.
o
Tevivi
ra,
ei
ia Tati ïa ; o Tuahu ra ei ia VePerctiteni. Ua ite atu na outou i lc ani raa a Tatinei, e te tuu hialua ia. e aore ia, ei te Arii.
atu nei au. na outou c faaite mai na rota i te ravca.
»
Apooraai te maham 21 no Tiunu.
S 'Tearyt. Tc aui n-:*i au, ia luu liia toionei parau na le ra\<a.
Peretiteni raa no Tairiipa.
Ote. la piti mau au a lavana c au ai; no lo
rnoa o toi itea ia mailahilornai.
le hora 12 i afai'i te Ajioo raa.
Mare. To l'aalia nei au i to parau a Olc, a luu 1Yeretiteni.
Tei te irni raa i na uivana e au i .
ra na le ravea, ia oti vave.
le
loroa
tavana
te vaiho raa o ta taPerelileni. Te luu nei au i teienei parau ia tou parau. E o nola Meelia
iatou
ia
parau e imi'i teienei
oulou i lo le Apoo raa, ia pili ae aenei lavana,e mahana.
ia hoe ae anei.
luu latou i teienei Tauhu i te Arii ra ;
IJa faalia paaloa to le Apoo raa, e ia piti ae 0 teApoo.E
Tuahu
mau ia.
tavana i nia iho i teienei fenua i Meelia nei.
Haereotahi..
te parau no Tualm e ni»|
Piapa. Te ani alu irei a vau i le moni a te irili Tevivi atoa hoi. Ua0 taa
au
mau Tevivi, lloinai tau
lure, liomai.
ture na’u e imi.
M. Briol. Aila roa tau e parau paloi raa i te- iriliPohuelea.
roa i taa le parau no Tualfp,
na na ani raa. Te manao nei ra vau, e te parau eTuahu aloa Aore
vau
nei.
Teie ra le parau inailai,
mai nei le lurn e, e lioroa bra leienei moni i le a tuu i rapae na te tiripuna
irili ture ra na roto i le hoe paraui papaihia le Peue. Te manao nei au ee rave.
mea lia ia faatia lu
ioa o te perelitenia; te manao nei au, ei le hope talou i la ïlaereolahi e ani mai
raa mai o leienei apoo raae aufau alu ai le mo- aore roa e parau no Tevivi. o Talinei,ihonoa teia.mea,
ni a le iriti lure. O.tate lure ia tilau raa, ia itea Poroi. Te manao nei au e valii lia ta Pohuetea
te iriti ture haapao, e te haere mai i te mau e parau mai nei. E inea tia toa hoi ia imi tatou i
mahana' loa.
teienei Tuahu, e na te ravea ra, i tia te tuu i raPiapa. E mea mailai.
a na reira.
Perelileni. t leienei, c imi outou e to te Apoo paeNuulere.
Uailehoi tatou e Tuahu atoa te Arii,
raâ, e e faataâ mailai, ei ia vai mau leienei lau otei parau iho
nei ia i te tiripuna, raua o Tali;
hau.
aore
teie
mau
Tuahu
e parau nei. Te manao e
Yiapa. E parau mailai ia, e imi lalou.
faaue
lalon
i
te
peretitem,
nana o ui alu ia Tali,
Nuulere. Aore roa e homa e parau no Te- no te mea, tei rolo roa teienei
fenua i tona rima,
vivi, o Tati mau a ia, area-râ i teie nei Tuahu, e nana e faaile niai ia latou. Aita
teie parau
e parau imi laiala ia, no le mea, raverahi le 1 faaherehere hia, ua tae roa i te roa
taata i parau, e Tuahu vau; o Vehialua ia, o ui papu na iana, i tana Tuahu i ile.Toohitu ra. A
Pohuelea ia, o Tohilohi ia, o Paeore ia, te va- Arahu. Aita vau i tae mai i te reira parau ra,
lune hoi a l?aof?i iti, e o têArii hoi: ahio na, e teie ra te parau, eiaha etuuhiai rapae, homai na
ono i parau e c Tuahu.
e imi,
Teaaloro. Te imanao nei au, e ua oti teienei tatou
Piapa.
I taua parau raa fenua ra, te parau hia
parau i te faalaa hia e te liripuna*, o ore e au ia ra, e Poritea
rahui i nia i taua fenua ra, ua iimi faahou, no le mea, le parau maira le lure,e tea hoi e o tete Arii
i te reira rahui, oia
piti ahuru mahana i haapao hia ei horo raa; ua toa boi taua marae rateo fatu
Matahibae,
o le Arii loa
oli ê'na teie parau i te tiripuna, aore a hoi i ho- le lalu. Eiaha te na e luu hia i rapae,
bomai na
ro hia.
'
u
na
te
iriti
lure
e
paio.
Tapule. O Peeueue ta'u Tuahu i faaroo mai
tahito mai a, tei reira le rahui a Yehiatua o
mai te mahana 30 ma*
Porilea, lei reira hoi tana marae o Matahihae, Te mau pahi i tapaeamai,
no Tiunu.
eila e lae noai reira, e fatu mau i tae ai te reira Tira piti farani Adele,
tapena Dauguel, mai
mau ioa i nia i te reira fenua.
ana
mai.
^
Peeueue. E mea mau, aore au i tae mai io nei
pili o te hau Moorea, tapena Gavault,
i te rave raa a te liripuna, no le mea aore au i maiTira
Papeuriri
mai.
ile, te tiai nei ra.vau i le rave raa a te Toobitu.
Te mau paki i reva.
Iloaore. Te manao nei au e maiti ibo tatou i
le hoe tavana no roto i teienei feia toopae e | Tira hoe Huahine Repe, tapena Moino, ua
maro nei, e ia ino oia ra, ia faaore hia tona to- | reva i Huahine.
roa, a faalia faahou t le lahi.
Tira piti o te hau Moorea, tapena Gavault, ua
Ote.E ore hoi te reira vahi e tia, no te mea, reva i Bapeuriri.
ia faaloroa lalou i le tahi, moino atura ia te tahi Tira pili farani Marie Louise, tapena fceguerpae, e te parau mai nei hoi ta tatou ture, ia faa- ne, ua reva Tuamotu.
ore hia te toroa no te hoe tavana, e maiti a ia i Tira toru marite JamesEdvvaad, tapenaLuce
roto i te fetii o taua tavana ra.
ua reva Etats-Unis.
Pereliteni. Ua tae i te hora e vaiho ta tatou Tira piti o te hau Tanemanu, tapena Mahire*
parau, e ua opani hia te Apoo raa i te hora ua reVa Huahine.
maha.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
f
e
«
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853