SPAA_ Vea No Tahiti_18530630_26.pdf
- Texte
-
/
tiAUIHTl MAIIA
Telaata ’toa . e ere te# Tavaeia e tc haava . o tci hiimaro i te hoe hohoa o teienci vea, aufau mai ia e
3faraneno naavacetoru.
Faaan maiiaTepito te nenei parau i Papeete.
>1AIIA.W 30
no
TIUiMJ 1853.
KilHEHA $
O te feia hoo taoa, e te mao
tanta e haapao i te taui
ran taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinei
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
[ hr’anVnotc raiThoêtou
te mau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i le mau mahana maha toa.
Faaau ma| ja Tepito te n»fteiparau.
Apooraai le mahann\ 7 no Tiunu.
Peretileni raa o Tairapa.
1 te hora 12 i afa i te Apoo raa.
M. Briot. Te faaite alu nei au ia outou i to
le apoo raa i tc parau a le Tavana, no te faaloroa raa ia Mare ei mono ia Arabu, le auvahâ o le Hau i Moorea, o tei pohe aenei. Ua ite
outpu, e e auvaha Mare no te Hau i Tahiti nei,
rto te mea ra, ua parahi aenei oia i Moorea, e
tei reira hoi lona fetii, e tana toa raa mau haapao raa, i lia'i te Tavana i le tuu i taua loroa
ra, le auvaha o le Hau no Moorea i nia iana. E
no te mea, ua riro alura o Mare, ei auvaha no
Moorea, ua maili te tavana ia Nuulerc ei auvaha
no te Hau i Tahiti, ei mono i laua toroa o Mare
ei auvâha no Moorea, ua maiti le tavana ia Nuutere ei auvaha no le Hau i Tahiti, ei mono i taua
toroa o Mare*ra, lera te mea i tano ai lo le lavana manao i nia iana, no te mea, e taala maramarama maitai oia e le au mailai hia hoi e to
Tahiti nei, e no te mau ohipa maitalai hoi i rave
hia e ana, No te mea hoi, ua riro e toru tufaa to
te mau fenua i raro ae i teienei Hau Tamaru,
oia hoi Tahili, Moorea e le Tuamot,u i liaM i te
tavana i te maili i le hoe auvaha loa no te Hau
no taua mau fenua i te Tuamotu ra, e ua hio aenei oia ia Paeore, e ua tuu i laua toroa ra i nia
iana, ei laalia hoi i te faufaa no taua mau fenua
ra i roto i leienei apoo raa iriti raa ture, e ei
haafataia raa tu i te Hau ra, e te imi raa i te
mailai e au no ratou.
Perelileni. Te faaue nei au ia Miti Barff, e
taio alu i te ioa o te mau laata i manao hia ei
komite no le hiopoa ture, te komile no te pctitioni e te komite hoi no te mau aua hau, mai tei
faâite hia mai i roto i la tatou nei ture.
M. B arff. tJa taio mai oia i te ioa o taua mau
taata ra, to te komite le hiopoa ture ra, o Mare,
Nuutere, Ote, Paeore e Fanaue.
Peretiteni. Ua tuu oia na roto i te ravea, e ua
faatia to te apoo raa, e laariro i teienei mau tâata i faaite bia te ioa nei, ei komite no te hiopoa
i te mau parau ture.
M. B arff. Ua taio mai oia i te komite no te
mau pelitioni, oiahoi,Hoaore, Haereotahi, Arahu, Maheanu, e o Tohi.
Nuutere. Te rahi nei tou maurnuru i teienei
feia i parau hia nei, no te mea, e feia maramarama ratou, e te au maitai hoi teienei ohipa ia
ratou. Ua tia roa ia. aila e parau no ratou.
Peretiteni. Ua tuu oia na nia i te ravea, e ua
faatia to* te apoo raa taatoa, e faariro i teienei
mau taata i faaite hia te ioa nei, ei komite no
te mau petitioni. ,
M. B arff. Ua faio mai a oia ï te ioa o te mau
laata i manao hia no te kcmite hiopoa i te moni
i roaa mai no roto i te mau aua hau ra : oia hoi,
Papaiau, Manua, Pee, Ote e o Aliau.
pereliteni. Ua tuu oia na iiia i te ravea, e ua
faatia to le apoo raa taaloa e faariro ia ratou,
ei komile no te hiopoa raa i te mau mom no rolo i te mau aua bau.
Perelileni. E parau leip no te irili lure no
Meelia, e imi maitai to lc Apoo raa, e ialaa maitai na lavana no teienei fenua e to ralou iriti
ture.
Nuutere. Ilaapapu maitai mai oulou e tena
mau tavana e to ojilou hoi arii^i te imi i te parau no teienei fenua. 0 Meetia teie, e pito no
Tahili, e moli i te ïuhua iti o Ana haere roa 'i e
Metu ; e hio mailai mai oufou i teienoi parau/
Tani. E hio lia latou ï lera ra tavana e taaea
mai i nia i taua fenua ra, la tatou ia e baapao e
nana iho e maili mai i lana iriti lure.
piapa. 0 Pomare, e o Talj, na falu ia no leienei fenua, e o raua iho hoi na,iriti lu re; te arii
ra, ei tavana ia, e o Tati le iriti ture.
Vahia. Aita a lc iriti ture i o mai i roto i teienei apoo ra^ iriti raa ture. E i teienei, te imi
bia nei te tavana e le iriti ture no teienei fenua;
a rave mailai, e ia taa roa, ia ore tatouia poiri
faahou.
Fanaue. E haapao latou i le ture, mai le mea,
aore a lo reira tavana i faatiabia e teienei bau,
a faarue ê alu, eita toa ia e tia ia tatou ia faataa noa i nei. Na te hau e faalia, e e faatoroa i te
tavana eriro ai ei tavana; a tuu tena parau i rapae, e ere teie i te parau raa fenua.
Teaatoro. Aore a e irili ture no teienei fenua
i Meetia nei i tae mai i ta tatou noi apoo raa iriti
raa ture, mai ia Lavaud mai a. Aita toa hoi e
parau no leienei fenua, no te mea, ua riro roa
ia Tati i roto i le parau raa a te tiripuna nei, ua
ere te mau fatu atoa i parau haere.Je o ratou le
fatu ; ua riro roa ia Tati; o ’te falu iho a i teienei.
Tati. E irili ture mau ra ta teienei fenua iti i
tahito i le hau o Pomaro ra, na Pomare ibo i
faatia. E imi maitai iho ra outou, e mai te mea,
eiaha ei irili ture ra, o te reira boi ia.
peeueue. Ua parau ê noa na vau, i te lahi
mali i oti aenei, e o vau te fatu i teienei fenua,
e o tau a hoi ia parau i teienei, e imi maitai iho
ra outou, ia laa roa.
Nuulere. 0 te vahi e homa teie ta u i parau
atu ia outou i te nvatamua ra e, a hio maitai mai
e tena mau tavana. Eita rd e tia ia tatou a imi i
teienei iriti ture, na vai teienei iriti ture ia imi ^
I
V
taton? O vai te falu? 0 te iiili ture anae ra eiatia ei taVana i nia ilio. Teie te parau tia, e mata
na te hau i te faaite mai ia tatou; e tera na tavana, o mea, e o mea. la faaite pabu mai le Hau
ia tatou, o Tevivi ra, o Tali ia, o Tuahu ra, o
mea ia; e ia faaite hia mai te reira, e itea noa
ia, na irili ture ia imi tatou.
Fanaue. Eita e tia ia haere noa mai le tahi i
rotopu ia tatou nei, maori râ, ia faatia hia e te
bau, ei tavana no laua fenua ra. E mea lia ia vaiho i teienei parau, e ia itea tu te lavana mau
ra, na te bau ia c haapao ibo e e luu mai i rotopu ia tatou nei; eita e tia ia tatou ia faatia 'tu
i ta Peeueue parau, e riro ia te tabi pae Tuahu i
teinoino i te reira.
Tare. Ua taio mai oia i le irava hoe no te ture XXXIII e ua parau mai. E ore e tia ia tatou
ia maili i onei, no le mea, te parau mai nei te
ture na te hui-raatira 6 le mataeiriaa e maili i ta
ratou iriti ture.
Anahoa. Ua maiti te lavana, e le hui-raatira
i na irili ture.
Ole. E tia toa ia tatou ia imi i leienei parau
no le mea, aore voa maramaiama. E ore outou e hape ia faaite mai i to putou manao no teienei parau e ta ouloti hoi i hinaaro ei tavana.
Te manao nei au, |tei le apoo raa le imi i leienei
paraa e te faanehcnehe, a luu atu ai i te hau ra,
ia maramarama le hau. Te parau nei te tahi o
ialou nei, e e tavana lei taua fenua ra, mai te
mea i tia ia tatou, e o te tavana iho a ia, e parau noa ta tatou i te hau, e laalia tu iana.
Mrre. Auanei latou e po noa'i i te imi raa i
teienei parau Metu. Ahiri i mahora te tuaroi, e i
j>ae hia te orua, e oti noa ia, inaharteie, ua rau
te fatu, eaha ta latou ravea i te reira, a tuu i rapae na te tiripuna e imi.
piapa. Aita vau i ite e te rarau nei. e te rahi
roa riei te falu i te titau raa i teienei toroa hoe,
atia ra, o lei oli i le tiripuna ra, ua oti ia,- e tena na, a luu leie parau i rapae, eiaha tatou e
imi.
Faarapa. Te parau raai nei te hoe iriti ture,
e ua maiti hia te iriti- ture, e te tavana e te buiraalira no taua fenua ra, ua faalia hia anei ia
tavana e te hau. Te manao nei au e raea maitai
ia tuu i rapae, e ia itêa e o Tati te fatu ra, te
rriira la, o te arii ra, te reira ia.
E i ie Vea no ic lapali i mua nei te toe.
NO TEMÂtf h a a p i i r a a .
Ua rabi roa te taala i pohe haere i te mai i te
avae i mairi aenei, e te pohe noa nei â hoi tabi
pae; no reira c tura boi i liuru faarue taue roa
hiaf i te mau haapii raa ; ua huru ore roa hoi te
tamarii i le tae raa i reira. I teienei ra hoi, inaha. ua huru pee roa aenei taua mai rahi ra. E
faaitoito faâhou iha ia te mau metua e tiaiy i te
torio raa i ta ratou mau tamarii i le haapii raa,
eiaha hoi e vaibo noa ia ratou, iaore haere noa
na mai te fâufaa ore. Oia toa hoi; te mau orome'-
f
tua; ia ore te mau lamarii ia lae mai i le haapii
raa, e touo ia ratou i le mau mutoi, e aratai mai
ia ralou i {reira. 0 tei pohe hoi i le mai ra, aita
ia ta latou e parau i tei reira, e tiai a ia e ia ora
eliai •
Tle mahana maa i mairi aenei, i aufau hia lu
ai te tufaa moni a te mau iriti ture. Ua ite hoi te
taata'toa â, i te matahili i mairi aenei i ravehiai
tehoe ture, o tei tuu mai i te tufaa a te hau e
roaa mai no roto i te mauaua hau na le mau iri— ,J
ti ture. I leienei ra, ua aufau hia aenei taua moni ra ; e te toe noa nei â hoi te moni a vetahi
mau mataeinaa.
Te faaite noa bia'tu nei a lo te mau raataeinaa, mai te tuutuu ore, e aore roa'tu e mâa i
rolo i te matete, e oia noa ïbo â hoi i teienei. Ua
ore roa aenei te taala ua afai mai i te maa. Ua
ite paatoa hoi outou â, te rahi roa nei te taata i
Papeete nei i teienei; leie atoa hoi le mau iriti
lure; mai te mea ra e, ia ore te maa i« afai hia
mai, e nahea ra ia te taata nei. Ei maa boi ta ralou e tiai; e te rahi atoa nei fioi te moni. I teienei ra, e faaitoito faahou te mau mataeinaa, e c
afai mai i te maa, e te ia i roto i te matete. E
hoona roa hia lo ralou rohirohi i le rahi o te
moni e roaa' tu ia ratou.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 23 mai
a no Tiunu.
Tira hoe no Huahine o Bepe, lapena Moino,
mai Huahine mai.
Tira loru farani o Hanah, tapena Red£, mai
California mari e Paumotu.
Tira piti Kili o Express, tapena Hoffding, mai
Yalaparaiso mai.
Tira piti farani o Ravaai, tapeua VVade, mai
Ana mai.
Te mau pahi i reva.
Tira pili farani Adele, tapena Dauguet, ua rêva i Ana.
Tira toru Rili o Mercedes-Montes', lapena
Lange, ua reva i Valaparaiso.
Tira piti farani o Aorai, tapena Taylor, ua
reva i Califomia.
■■■■*'
Tira boe no Huahine o Bepe, tapena Moino,
ua reva i Huahine.
PARAU FAAITE.
I te monire, te mahana 4- ote avae mua nei, i
te avatea mau, i roto i le fare o Maita (M. F e rgus), e hoopateai telomitera i te amu raa maa,
te roi, te parahi rae, te ahu, e raverahi Rtu â
hoi te peu rii e ae.
Itoriroraaiaotetaoa ra e afaiehia'i, e e hoo
bia taua mautaoa'toa ra no temouo mau anaera
Papeete, te 28 Tiunu 1853.
te tomitera papai pardu,
Papaihia : Cn. SUE..
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853