SPAA_ Vea No Tahiti_18530616_24.pdf
- extracted text
-
HATJHIITl MASA
Tetaata ’to a. e ere tc Tavatta e tc haava . o lci Iii-^
naaro i te hoe hohoa o teienei vea, anfau mai ia e
3 farane no na avaectoru.
Kaaau mai iaTepito te nenei paraui Papeete.
MAIIAW IG n o t i UNC 1853.
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa liia'i to
te inau fenua i roto i te llau Tamaru; e neia i te mau mahana maha toa.
m
O te feia hoo taoa, e te roau
taala e liaapao i te laui
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinet
Vea, ia aufau mai ratou
1 farano no le reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te neneiparau.
lana melua tona ite o lei parau mai iana ô, na
Tiihauou taua fenua ra o Puliare; o Maihea, teie
HAAYA HA A A TE MAIJ TOOHITU.
tana parau na Tiihauou, aore matou i tanu i te
ofai i taua fenna ra, no reira vau i ite ai e, na
E te Tavana. te Auvalia o te Emepera.
Tiihauou. Te ntau ile teie i haapao hia e matou
i le lure XXXI, i te paeau n, e le irava 9, ua
haapao atoa niatou i te ture XXVI, e te irava 2.
Te faaite <ilu nei matou ia oe i te ohipa i ra- Ua tapu hia e matou taua fenua ra, te lahi pae
ve hia e matou i leienei maltana 23 no Me 1853. na Tiihauou, tahi pae na Faaliu, e lo raua maTe parau tufaa ntaa i na malaeina i le T’eva e rae ua lapu atoa hia na ropu tahi pae, na te tahi
Tauvira e hâ i uta e ha i tai e lapoi le manu i pae na lelahi. Ua oti roa leienei fenua ia matou.
Niuba. Ua maro leienei mau taata o Ouluroa o
Tefaahira vahinema tahi pae, le parau nei o OuTe faaite atu nei matou ia oe i te ohipa i rave
turoa e, e piti lufaa maa, têienei tau mataeinaa
hia
e matou i teienei mahana 28 no Me 1853.
0 le Teva e o Tauvira, te hâ i uta e te hâ i lai e
Te
fenua
ra o TepatT o tei maro hia e Mania vamaha malaeinaâ hôc tnfaa maa, tapoi to manu i
hine
raua
o Oteote-, e tupuna to raua tumu i
Niuhaa hoe lufaa maa: leie ta Tefaahira parau,
taua
l'enua
ra, ua haapao matouito raua tupuna,
o'toru lufaa maa. Ua ui matou i le mau ite no
ua
ui
le
peretiteni
i le ite i to raua fenua, o Tataua lufaa maa râ, o Taihaere, leie tana parau i
haarai,
teie
tana
parau,
na Paru teienei fenua e
faaile tnai ia matou e pili roa lufaa maa i leienei
tau malaeinaa e vau nei, le ite leie i faahoreo lona taeae o Poa ei tamahine teienei vahine o
hia i rolo i teienei ture XXXI, et le paeau u, e Oleote; o Ole, toohitu teie tana parau i faaroo
le irava 1 ; e tia faaere utalou ia Tefaaltira i roto hia e matou e na Paru teienei fenua, teie tana
1 tana parau, e tia faalia matou i ta Ouluroa pa- lainahine o Oteote; o Vahia, teie tana parau o
rau. e pili alura tufaa maa la ntalou ia i Itaapao, Paru tau i ite i ie faaea raa i niaiho i teienei fenua; te mau ite teie i faahoreo hia i rolo i teieua oli roa ia malou.
,nei lure XXXI, e te paeau n, e te irava 9. Ua
Te faaite alu nei malou ia oe i te oltipa ta ma- haapao matou i ta ratou parau, ite atura matou
tou i rave i leienei tna’haita 25 no Me 1853. Te e ua ere roa teienei vahine o Mania i teienei fefenua râ o Taulaalea o tei tnaro liia e Piapa ra- nua. La bopoi matou no Oteote, ua oti roa ia
ua o Faatirahâ e tupuna to Piapa e e tupuna malou.
toa hoi to Faaliraha; ua ltaapao matou i to raua
tau tupuna e ua Itope i le l'aaroo hia e matou, te
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta
parau aloa a te mau ile ; leie na ile i faahoreo matou i rave i teienei mahana 30 no Me 1853.
hia i roto i te ture III, e te paeau li, e te irava Te fenua ra o Haapaianoo e te marae oJRatai9. Teie ta ralou parau no Faaliraha roau teienei tefeiau, o tei maro hia e Taituo raua o Temaurifeftua, teie taua na ite ra o Veraura, Tahua, Ua- tahito, e tupuna to raua tumu, o te arii hoi teihea, Homai, Moa. Ua haapao matou i le parau hoe fatu o taua fenua ra, e parahi tau to te arii
a le mau ite na roto i le ture XXYI, e le irava tumu i teienei fenua e maro hia nei, ua haapao
1. E no Eaatiraha mau taua fenua ra, no reira o matou i ta ratou tau parau e tootoru atoa; ua
Piapa i ere ai i taua fenua ra o Taul'aalea, e ua ui te peretiteni i te mau ilê no taua fenua ra o
hopoi aloa matou i te fenua o Faaitoa e te marae Maneu vahine, Piapa, Raveita vabine, te mau
0 Haruatera. Ua oti roa leienei ia matou ua ere ite teie i faahoreo hia i teienei ture, ua faaroo
roa o Piapa.
matou i te parau a Raveila vahine, teie tana
parau,
o Tefaahira tau i ite i te parahi raa, o
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta maPiapa
teie
tana parau o Vauo tei faaea i nia iho
tou i rava i teienei mahana 26 no Me 1853. Te
i
teienei
fenua,
mai te Etene mai a tou ite raa,
fenua ra o Putiare o lei maro hia e Tiihauou
0
Maneu
teie
tana
parau mai te Etene mai a tôu
rauaoFaatiu, etupuna to Tiihanou e tupuna atoa
ite
raaitearii
i
tefaaea
raa i nia iho i teienei feto Faatiu; ua haapao matou i to raua tau tupuna
nua
e
tae
roa
mai
nei
i
te
pohe raa o teienei huiua oi te peretiteni i le ite no ta raua fenua oRaveita vahine ua faahorea hia, teie tana parau na arii faaea ihora o Tefaahira e tae roa mâi nôi i
Faatie, taua fenua râ; ua ile papu lon mata teienei anotau. I te atu ra matou e uâ ere tei^Jïei
1 te taala fenua i te faaite raa i te olia tahi pae tau fatu marp i teienei fenua, ua haapap
e tahi pae e te lanu raa i te ava i nia iho i taua 1 te ture parahi tau, e 'ua hopoi matott lioTe
fenua ra, o Faiiiau vahine hoe â ta raua huru arii, ite atura matou e o te arii mau te fatu i
parau, o Veraura teie tana parau na Tiihanou o teienei fenua. Ua oti roa ia matou teienei mau
PAEAU PARAU NO TE HAO.
fenua. i tia’i ia’u i tc irili i teienci Apco raa iriti raa ture. Te manno
nei au e e mea tia roa ia’n i te tuu atu i mua i to outou na aro, i te
mau ohipa a to’u nci hau i roto i teienei matahiii i pohc acnei. E
mata na ra vau i te tau no outou, e nou iho. e no ta tatounei ohipa
hoc, i tc aroha o te hau puai c te hamani maitai, o te tamaru mai i
teicnci mau fcnua i lona reva.
«
Te amui atoa nci Favani iaoutou a muri nci i rotopu i tona mau
imnn, H aebeotaiii.
famâri ihcrc. Na rolo i te puai o lana ra mau inaubaa, te pa ruru
maitenci ia oulou, ia ore ia haruapuu hia c to rapae. Na roto i te
T airapa, peretiteni.
inaramararaa c teitoito o tona faalere raa hau, te tinai maite nei i
Maue, auvaha lure.
te mau tamai rii e tupu haere i lc lahi lavana e te tahi tavana ,i te
tahi pupu taâta e te tahi pupu taata, o tei haaviivii i to outou mau
Y aiua, papai parau.
fenua i te toto, eo tc tapca noa mai a ia outou ei hau hoe, o te hau
i hau i le rahi i rotopu i tc mau fcnua Oeeanie eparahi haere hia
te taata ; te lamau maite nci i le hau i rotupu ia ontou, e i raro ae
Tc purau a le Alii vakine i te irili raa i te Apoo te maru o taua hau ra, tc aratai maitc nei ia outou i nia i te aratia o
te mau pcu maramarama, o tci faarahi r oa i te ioa o te raau taata ny
raa iriti raa ture.
Europa i roto i teienei a’o. O te huru ia o tc ohipa tei faaue hia mai
ia’u. e ravc i rotopu ia oiilou nei.
E horna, e te feia ïriti ture!
Te lamau maitc nci au i tc mau parau au maitatai i te mau fenua
fatata mai nci. Te ite nêi oulou i le mau rnahana toa nei i te mau
Ma le faalia hia mai i te Auvaha o te Emepera etaata
no taua mau fenua ra i tc tapae raa mai i to outou nei fenr.a,
o le Farani, ua haaputuphtu aenei au i te Apoo te nounou ra ratou i to outou nei mailai, e tcicnei hau hamani inaie tiaoro hia mai c ralou i to ratou ra mau ati, ci faaora ia ratou i
raa irili raa lure, mai tci titau hia mai e le lure. tai
to ratou hape raa. 0 Teriitaria. tc nrii valiine no Huahine, ua horo
E poupou rahi roa lo:u i te hio raa ia outou i mai oia i roto i to outou aroha hamnni maitai te haapn raa, e no te
ua pnroi hia mai oia e te hinaaro o tona mau taata, ua reva
te putupulu paaloa raa mai ionei, e le oaoa!toa mca,
acnei oia mai lc oto i tona parahi raa hau, e te pahu maitai, lci ruaa
nei au i te faaitc raa'tu iaoulouê, lee yai maite mai iana i roto i to oulou nci fcnua,
No te lahi mau pcapea rii i aueue ai tc fenna ra o Ana i te hopea
nei a tc hau e tc au rahi roa, i rotopu ia'u e le 0 teicnci
matahili i oti nenei. Tc mau laata no taua mau fenua Tuaauvaha o lonahanahana, le Emepera o to Farani. molu ra, no to ratoua niatau ore i te haamana raa o to tatou nei
aita tura ratou i ïte i tc mana o tc man ture tahiti nei. Teienei
Te hio aloa nei au. ma te poupou rahi, c te hau,
mau lure, tei paruru i te taala toa, o to oulou mau haava, mau
haere luut uu orc rnailc nei a to lalou nei fenua mutoi, mau faachau. c tc mau taata i hinnaro noa no to ralou iho
ta’u i tono : reira ia haamana hia taua mau ture ra. E c onehenehe i mua, ua nia i te ea o te maramarama hinaaro,
re e tia ia’u ta faaitc atu ia oulou i to ratou aminamina i te haere raa
mai le mahana piai a a lam^ru hia i tatou e te 1taua oliipa ra, no le mea, ua ile noa outou; ua ite paatoa ratou e
eau taua mau ture tahiti ra, ia haamaua hua hia i te mau fenua
rima puai o Farani.
Tuamotu atoa, e oia loa hoi te nunaa tabiti, tei parahi na i taua
E lioma. e to Taliili nei! ki aratai ia outou e mau fenua parare hacrc ra. Tei rotopu atoa mai nei to ratou mau
ture ia oulou i tcienei, te faatia toa raa i trm au ture tnai iaoutehoe riiria paari ra, e oli ohie noa ia ia outou te iriti
tou na, e ci io outou nei hoi ralou haapii ai i tc raven no tc haamamau ohipa rarai.i atoa. Ua ilea papu hia hoi tei na raa i teienei mau ture moa, tei riro ei leoleo raa no outou.
E mca faahiahia rahi tc auraro raa mai o tc tnau inatacinaa toa no
reira. A faatia'i hoi outou i te hinaaro o te Au- Tahiti
e Moorca i to mau ture i tcienei, te popou ra ratou i le mait
vaha o te Emepera, e lereo o to outou iho mau ohipa i faauc hia mai c taua man ture ra, c hape inau hia c, c mea
rahi roa na le mau taala o tc feuua nei. Ia lia i te Atua i tc faatavana, ua taalili ahemo maile ia oulou i te rave au
tupu mai i te hinaaro ohipa ia r atou! No te mca tei tc fannpu raa
raa i le mau ohipa rarahi. o tei maere hia e te fcnua, te maitai o tehahaere raa, e lchaere pinepine raa i te mau
taata ' toa, e o lêi faariro ia Tahili nei ei fenua haapii raa, te tahi ravca rahi no te rupcrupe mailat o Tahiti nei. l!a
itc hua te mau tavana c tc hui-raatjra i le reira, e ua rave hua i teituiroo i rolopu i to Oceania. la ile hoi au i lo'u enei ohtpa; aular.'u maile hia, e ua tanu haerc hia te mau aua hau.
nei mau taala i le maitai raa, ia ite au ia ralou i I roto i te mau vahi huru pa ra, e le mau vahi huru nainai roa ra,
ua vacrc faahou hia ia; ua rave hia hoi te vetahi tnau purumu api,
le haere maitê raa i mua na nia i lc ea o le ma- *\ c ua talai liia hoi tc mau purumu lahito; arca i le mau liaapii raa
ramarama, e le ile i le mau peu mailatai, e ia ite ra, hoe ia lauatini e pae hanere tamnrii le haere raai i te mau haapii raa i teicnci, e tc haere maitc nei a hoi i te rahi raa i te mau maaloa hoi au ia ralou i te haaputu raa mai ile fau- hana toa; ua ite hoi outou, e i tê lahi mau avae i mairi acnci, ua
faa e roaa mai no roto i to tatou nei fenua rupe- huru faaruc roa hiaia.Tc tuu atu nci, c homa, te hau, i mua ia outon na i te vetahi mau parau ture, tei haapao liia ci tamau maite
rupe, te rahi ra ia tou nei poupou, e aita'lu ou raa i taua mau maitai i roaa ra. E mca tia roa ia outnu ia imi i le ravea, e maitai ai tc mau oromelua haapii lamarii; mai tahito mai a
e hinaaro i hau ae i le rahi.
ua riro tehaapii raa i te ui api i te mauanotau atoa, ci ohipa haapao
1 teienei ra, te tiaturi nei au i nia ito outou na pahu hia e te iriti ture i te mau fenuu inaramaruma loa.
Te itepabu nei au, e i te mau ravca toa,o tci haapao hia no te
itoito, ia imi e ia iriti iho outou i te ture maita- maitai
e te haamaitai raa o te fenua nci, ua turu etaeta inaitai hia
tai. Te haamata na hoi oulou i ta oulou na mau ia i roto i te manao maramaramao to outou arii vahine, i rotn i le
maitai raa mai o te mau tavana, e i roto i te aroha hoc o tc njau
obipa, ia tapao anae'hia laua mauohipa ra i te au
taata loa. Te vai nei te hoc mau toeahopea no tc huru etene raa, i
maramarama e te parau tia e maitai a i; ia haa- roto i ta faatia raa o te mau upaupa; ua faaite te ture i te ravea no
pao anae bia ei faaitoito raa i te haapii raa, te tc faaore raa mai te faufaa orc, no te mea ua rahi te puai raa o te
mau peu taliito nci, i te ture. I te faaite noa raa ia vau i tou nei hihaamaramarama raa, e le haamailai raa i te taa- naaro, ore roa tura te mau tapao rii atoa no taua peu ra.
E i teicnei, e homa, te au nei ia faaite atu vau ia outou, te tapao
ta nei; e laahili hua mai outou i te rahi aloa raa
no te ohipa tautco maitai hia, i huru e roa’i te huru o to outou nei
q to outou maramarama, ia i anae hoi oulou i te fenua. Ahia na i Papeete nei, to outou ia oire, o te oire rahi ia o tc
rpanao, e te hinaaro hoe. A rave ai ra outou i la mau fenua Totaiete atoa nci. Eaha te huru o te outu i Farcute i na
avae hoe ahuru i mairi aanei? E one tahalai anae ia e te toa, tei haaoutou nei mau ohipa, e i te mau anotau aloa hoi, moc roa hia e le mau ohipa maitatai, mai te mau pchu faufaa ore e
e horo lia ia outou i nia i te Auvaha o te Eme- e te rimu e haapainu haere hia e te are i te mau mahana toa. I teicnci ra e asena ta outou. aore e faaau raa i te Oceania taatoa nei, e
pero o lo Farani, nana outou e haamaramarama, aore atoa hoi e faaau i te tufaa apatoa i Amerifia. E e au hoi ia rahi
e nana'toa hoi oulou e aratai,- te tiaturi papu to outou teoteo i te reira, no te mea, na outou iho i faatia na roto i
te ravea maere rahi, te mau fare toa rarahi, e maitai at tc tamau
noa nei a hoi au i nia iana. I teieuei ra, e apiti maite raa, te mau ohipa i roto i tcienei ava.
Ua hacrc hua vau i te mau mahana toa mai te popou rahi, e hio i
raaite tatou i lo tatou puaii nia tona, 1 te lauluru
te rave raa i laua mau ohipa ra, no te mca i reira to latou ite raa ia
papu raa' tu iana i te rave raa i te mau ohïpa ra- tatou iho, e to tatou farerei raa i roto i te manao hoe c te hinaaro
rahi e opua hia e ana nei. e o lei haapao hia no lioe, i te faateitei raa i te roo maitai o Tahiti. Aita roa tu imoe ia’ii
te moemoe raa o to tatou nei ava, i te mau avae matamua o tou nei
te maitai, e no te maitai anae ra, o te fenua nei. parahi raa mai i’onei.
Te ite nei hoi tatou i teicnci i te mau mahana toa i te tapae raa
Parau na le Tavana, le Auvahfi o te Einepera. mai te mau pahi api, te vctahi, i haere raai i hoo haere i to maa, te
vetahi, i haere mai i tatai faahou. Inaha te huru o taua ohipa i FaE homa e te mauiritj ture q , '
reutel Te parau onoono atu nei au ia outou, c rave tb te fenua
No Ve mea ua riro êi nlêa tia na tona haoahana, te Emepera, i te taatoa nei ï te obipa faaapu fenua, ia rahj te ;oaa raa mai o te naa
vaihQ Hiaow noa ia'u i nia Iho i te mau haapao raa o to outou nei e au no te mau pahi e tapae mai io tatou Dei.
ohipa i roto i teienci farc loroa i Papeele nei.
Te mau Toohitu :
Papaihia: T aamC,N ui’TBHe ,T a-
O tajialai taatoa nei, mai te tahi «tia tnai haere roa’i e te tahi o-
ia, tei api noa i le aunu.ij t l t iilinnha tai, na l'atala ia i tc ali roa i
0 hoe uahu, o le paruru mai i laliat,ar ne> ia orc ia rona maiilemiti.
Te maitai roa nei te man l’arc aloa o'lc han, aore roa e ino ran;
e riro outou i te ite haerc iho i te mau valii atoa, to hoe hau tei
opua maite i le tamau i te mau mea tia atoa.
Te nehenehc roa nci hoi te mau hanpao raa o looutou nci mau
aroa, e te mau vaht atoa e haere hia ra; te mau ino aloa, e le mau
jpcu haama, tei tupu haere i te fcnua nci i mutaaiho ra, u* orc roa
ïa i tcicnci; temau peu mailalai nei c te nelicnehe, e au ia laaitc
#noa hia i te mau vahi atoa. lla rahi tc tiama raa o te laala loa nci, o
te mau peu faufau atoa nae ra, lci faaorc hia..
Ua faatiahia acnei tc hoe hamani raa araca, i tiai hoi i tc mouo
atu i te raau, e te lapoi no niaiho i te mau farc tahito ra, i te mau
pcu huru paari ae. E oire api man tcic c hamani hia nei, o tc hau
atu te maoro o te vai raa i tc oire lahito nei.
Ua oti hoi te purumu i Fautaua, ua riro i teienei ei ori raa au
rahi hia e tera lere, tei hinaaro i te mataitai i te mau vahi nehenehc
1 roto i te hoe faa, tei hau i tc faahiahia i tcicnei a’o; e riro ia ei vahi
haere pinepine roa hia, ia ruperupe taua mau faa ra, o tei i i teicn*i
i tc uru raau faufaa orc, ia ravc hia e tc rima o te taala.
No te mea, e homa, tc liai nei lou manao, e e riro to outou ne;
mau fenua faaapu orc hia etc faufaaorc, ei laoa faufaa rahi roa i
roloi te rima o la outon na mau tamarii, le hau roa i te itoito i te
faaneneheraa i tea’oapi i Oceanie. Oiamau, e vahi rahi ta Tahiti
i roto i te tcrehaere raa o te laata i teicnci Moana Palitifa. Aore le
Atua i faariro noa i Tahiti nci ei t’enua hau i tc rahi, hau i le nehenehe, hau i te ruperupe. mai te repo maitai te hotu hia e te mau
maa atoa o le feuua nci, mai te arii mau raa o te mau fenua toa i
Oceanienei; aore te Atua i faai noa iana i tc fcia itoilo, maru c tc
haapao, ia vai norwnai te hoe otia faufaa ore i rolo i teicnci Moana
rahi. la riro mau â Tahiti nei ei haapu raa mau no te mau peu nehenche toa i ropu i le mau fcnua i haati haere i te mau fenua Totaiete nei. Tci ia oulou ra, e homa, tc faanehene i teienci hopea
maitai, ci ta outou mau tamarii te faaoti maitairoa.
Ia tae atu vau i rotopn mau i Farani ra. e ia tae roa ae ia’u ra te
vetahi vevo rii, o te hopea maitai e te ui taata i muri ia outou nci,
e aruc roa ia vau mai tau aau atoa, e e rahi roa ia tou oaoa o vau i
haamata i tc aratia no tcienci mau ohipa rar jhi.
le fauula raa mai i Papeott* nei. i le mau tnaa
' loa e ltolu hia mui c le fenna nei, ia faaapu
maitai hia ra.
Lia lioroa aenei le tavana i tehoe holtpa no
Taamu i laua looliilu ra. E lapao tei rcira im» tona mauruuru i le iloito e te maramarama o taua
toohilu ra, i le rave raa i laua ’ loa ra mau ohip a ; le ohipa haava raa, e tana’toa hoi oh|pa i
rave, a peretileni ai oia i te komite papai raa le•u a . I leienei ra, te faaite papu alu nei le la\ana ia Taamu ra, i te rahi aloa o tona mauruuru
i te hio raa i lona 110110*0 te puai, rahi noafi a
hoi lona malahili.
Ua laaile bia'lu hoi i mutaaenei, e ua faaore
le tavana i te ulua a vclahi lau taalu uo Ana
mai, o tei faahoi hia i lo ratou fenua na nia i tehoe pahi o te ha’h. I teienei /a, le opua nei le
lavana e faaora q,lu a i vetahi, o le faahoi oioi
hia i to ralou ra fenua.
Ua ula mai nei te mataeinaa ra o Faaa i na uhi
e maha hanere, e ua pau roa i te hoo hia e te
hoe pahi i reira ra, aita roa i maoro, pau roa
aera.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 10 mui
a 7io Tiunu.
Ua faaore aenei le Tavana e te utua a te taata
tahiti ra a Tuihaa, o tei tiavaru hia i na avae i,
Pahi auabi farani o Phoque, lomana de Bovis,
mairi aenei, o te utua hoi ia i tuuhia i niaiho ia- mai Hitiaa mai.
na, 1 te haava raa hia ra.
Manua farani o la Prudente, tomana de LeyUa faaue aenei te Tavana, ia luha hia'tu na te ritz, mai Guayaquil mai.
mau tavana o te Tuamotu e tia i Fareute, na faTe mau palâ i i'eva.
rane hoe banere, ei hoo i te maa, e te mau mea
Pahi auahi farani o Phoaue, tomana de Boviu,
'toa hoi e hinaaro hia e ratou, a tiai ai i te iriti
ua
reva i Huabine.
raa hia o te Apoo raa iriti raa ture.
Manua
tira piti o Nuuhiva, tomana Boulange.
Te iaaroo hia nei ma te poupou rahi, e e itoito rahi roa to te taata i roto i te mataeinaa ra o
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Punaauia; no to ratou hoi hinaaro e ia taoa hia,
e Ta maitai ratou, te faaitoito noa ra ratou i te
eu raa i te arahu, o te hoo hia e ratou i Papeete,
no te moni rabi. I teienei ra hoi, te ao hia'tu nei
tahi paeau mataeinaa e, e na reire f toa te faaitoito, i te faaapu raa i to ratou mau fenua, e i
<%
*
I
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853