SPAA_ Vea No Tahiti_18530609_23.pdf
- Texte
-
MATAIUTl HAIIA-
JIAIIAIVA 9 \0 TIUNlT IB53T'y
Tf'taata ’toa , c erc tc Tavana c tc haava , o tci iiinaaro i tc hoe hohoa o tcienei vca, aufan mai ia e,
Hfarancno na avacetoru.
Faaau mai ia Tcpilo te ne-*nei parau i Papcelc.
lïi haaparare raa i te pa’rau rii api e faufaa liia'i to
tc mau fenua i roto i le llari Tamaru; e neia i tc mau mahan.i maha loa.
PAEAU FARAU NO TE IIAO.
NUrfERA
'0 te feia hoo taoa. c te mau
taata c haapao i le taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ratou mau paT.au faaitc i roto i remci
’f'en, ia aufau mai raton
1 far.anc no lc rcni hoc.
Vaa.iu mai ia Tcpilo tc nertCipirau.
mau taua fenua ra, ua ere roa o Neneva i taua
fenua ra. Ua oli roa i lc fare toroa.
HAAYA HAA A TE MAU TOOHITU.
Te faaile atu nei malou ia o’C i le ohipa la
malou i rave i leienci mabana 31 no Me 1853.
Te fenua ra Tepuai e te marae o Haupua; o teimarohia e Tuino raua o Tiho vahine, lere tehoe
fatu i faaile mai ia malou o Hoau, Tootoru alura
Te faaite alu nei malou ia oe i ta matou ohipa
fatu maro i leienei fenua, e ua haapao malou i
i rave i teienei mahana 25 no Me 1853, i le feta ralou tauparau; e lupuna to Tuino, e tupuna
nua o Oopa iTuinuiva i tc malaeinaa i Papenoo, lo lioau, « Parahi tauto Tiho vahïne lumu. Ua
o tei para« hia e o Pcapea, e fenua oli i te
ui matou i te mau ite no liAia fenua ra, leie le
intiu I'ooh'itu: no reira malou i imi papu ai i ile oFareahu; leite teie i faaboreohia i rolo i teitaua fernia ra o Tumuiva, i te ihora niatou c ere enei lure, teie tana parau no Koau mau leienei
te fenua lavehia e te Toobitu, Oopa mau ibo le fenua raua o Punualua tehoe ia falu i laua fenua
falu i laua fenua ra i Tumuiva, ua liape roa ra. Ua oti roa ia matou i te fâre loroa.
Peapea i tana parau e, c fenua ravea e na TooTe mau Tooliitu :
bilu; ua oii roa ia malou i le ravehia rroto i le
fare loroa a le mau Toohitu.
Papuihia : T \amii, Niiij ri.ue, T.\E 'te Tavaiui, tc Atrvaha o le Emepera.
i.v oit.v n a oe.
ÏU IR U , H
a IvR E O T A H I.
Te faaile alu'nei matou ia oe i le ohipa i rave
T a ir a p a , peretiteni.
hia e matou i leienei mahana 30 no Me 1853.
M a r e , auvalia ture.
Te fenua ra o Titilea o teimarohia e Vaiaau
V aiiia , papai parau.
vahine raua o Taiubu, e lupuna tona e Parahi tau
to Vaiaau tumu, ua ui matou i le mau laata i
FAATOKOA KAA.
ile i teienei nei Parahi tau, e aita roa, e ile i teieNo le faatia raa a lona banahana Pomare, to
neiparahi lau; haapaoaturamatou i to tupuna e
ua hopoi malou i teienei fenua no te tupuna, ua Arii vahine o te mau fenua Totaiete, e te Taere roa te parahi lau; ua oti roa ia matou i te fare yana, le Auvatia o te Emepera.
Ua taaloroa bia o Faalau ei mutoi no te mataenai
toroa.
ra o Tiarei, ei mono ia Faaruehia, o tei faaore
Te faaite atu nei malou ia oe i te obipa i rave hia aenei te loroa.
E aufau te Tavana, le Auvaha 6 te Emepera,
hia e matou i teienei mabana 20 no Me 1853.
Te liaava raa i le mau taata eia puaa no Atiha: na teienei laala loroa, ei ulua no tana ohipa, i
o Turai, o Pilo, o Tipae, e o Tiai; ua ui atura na farane hoe hanere e piti aliuru i te raatahili
te pereliteni, E homa e teienei mau laala, na hoe.
E papai hia le hohoa o leienei parau toroa i
outou anei leienei puaa i eia ! E na matou mau.
Na vai laua puaa ra? Na Tauvirua mau anei. E, te hiopoa raa, e i te fare torôa o te êê»
na J'auvirua mau. E ile atura malou e ua hara
Papeete, te 1 no Tiunu 1853.
mau teienei mau taata, ua baapao matou i te tuN a A rii xahine o teimoe ê
Te Tavana, tc Âuvaha •
i teienei,
tc Emepera,
re X IX , e te irava 6 no taua ture ra, e ua
Papaihia: PAR A ITA .
Papaihia: PA G E .
haapao matou i te ture i le atura malou e ua hara roa teienei mau taata. E ua haapao matou i
. Papaibia to hohoa i tc farc toroa o te êê,
Tc êê o tc Tkivana,
te utua i haava hia e te haava malaeinaa. tJa oti
Papaihia: Baiot.
roa ia matou.
Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta
malou i rave i leienei mahana31 noMe 1853.
Te fenua na Alitupuai e te marae o Ahuarau, e
tupuna to Paahue vahine tumu, e tupuna to Neneva tumu i taua fenua ra. Ua imi matou i to
raua tau tupuna, e ua liope i te imihia e matou,
ua ui matou i te ite no taua fenua ra, e aita roa
e ite i teienei fenua; ua imi papu matou i te tupuna o Paahue vahine, e ua hope roa i te faaroohia e matou i te atura matou: e no Paahue
iVo te poiri raa o ie mahancl*
E mea nehenehe rabi roa te poiri raa o te
maliana, tei faaite hia'tu i roto i te Vea no te
tapati i mairi aenei. Ia tae hoi i te hora 9
9 i te poipoi, ua huru tapoia roa hia ia te
mahana e te avae, mai te avae iti api foa ra te
huru o te vabi iti i toe mai i rapae, tei ore i tapoi bia. 0 te hihi mahana ra hoi, e mea huru
mohimohi roa ia A te mahaahea, e ua tae atoa
hoi taua huru maheahea ra, i nia'toa i te tino
i
1
V > ,
M °
laala: o tê liuru iioi o te mata ra, mai lo le taa- ia, aila o huoro moa, aila o maa i te ralii raa
ta ia i pohe i le mai mauiui. Ua parau hoi lahi mai, mai toi mulaaiho ra. K faaile noaflu anei
paeau taata tahili
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853