SPAA_ Vea No Tahiti_18530609_23.pdf
- extracted text
-
MATAIUTl HAIIA-
JIAIIAIVA 9 \0 TIUNlT IB53T'y
Tf'taata ’toa , c erc tc Tavana c tc haava , o tci iiinaaro i tc hoe hohoa o tcienei vca, aufan mai ia e,
Hfarancno na avacetoru.
Faaau mai ia Tcpilo te ne-*nei parau i Papcelc.
lïi haaparare raa i te pa’rau rii api e faufaa liia'i to
tc mau fenua i roto i le llari Tamaru; e neia i tc mau mahan.i maha loa.
PAEAU FARAU NO TE IIAO.
NUrfERA
'0 te feia hoo taoa. c te mau
taata c haapao i le taui
raa taoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ratou mau paT.au faaitc i roto i remci
’f'en, ia aufau mai raton
1 far.anc no lc rcni hoc.
Vaa.iu mai ia Tcpilo tc nertCipirau.
mau taua fenua ra, ua ere roa o Neneva i taua
fenua ra. Ua oli roa i lc fare toroa.
HAAYA HAA A TE MAU TOOHITU.
Te faaile atu nei malou ia o’C i le ohipa la
malou i rave i leienci mabana 31 no Me 1853.
Te fenua ra Tepuai e te marae o Haupua; o teimarohia e Tuino raua o Tiho vahine, lere tehoe
fatu i faaile mai ia malou o Hoau, Tootoru alura
Te faaite alu nei malou ia oe i ta matou ohipa
fatu maro i leienei fenua, e ua haapao malou i
i rave i teienei mahana 25 no Me 1853, i le feta ralou tauparau; e lupuna to Tuino, e tupuna
nua o Oopa iTuinuiva i tc malaeinaa i Papenoo, lo lioau, « Parahi tauto Tiho vahïne lumu. Ua
o tei para« hia e o Pcapea, e fenua oli i te
ui matou i te mau ite no liAia fenua ra, leie le
intiu I'ooh'itu: no reira malou i imi papu ai i ile oFareahu; leite teie i faaboreohia i rolo i teitaua fernia ra o Tumuiva, i te ihora niatou c ere enei lure, teie tana parau no Koau mau leienei
te fenua lavehia e te Toobitu, Oopa mau ibo le fenua raua o Punualua tehoe ia falu i laua fenua
falu i laua fenua ra i Tumuiva, ua liape roa ra. Ua oti roa ia matou i te fâre loroa.
Peapea i tana parau e, c fenua ravea e na TooTe mau Tooliitu :
bilu; ua oii roa ia malou i le ravehia rroto i le
fare loroa a le mau Toohitu.
Papuihia : T \amii, Niiij ri.ue, T.\E 'te Tavaiui, tc Atrvaha o le Emepera.
i.v oit.v n a oe.
ÏU IR U , H a IvR E O T A H I.
Te faaile alu'nei matou ia oe i le ohipa i rave
T a ir a p a , peretiteni.
hia e matou i leienei mahana 30 no Me 1853.
M a r e , auvalia ture.
Te fenua ra o Titilea o teimarohia e Vaiaau
V aiiia , papai parau.
vahine raua o Taiubu, e lupuna tona e Parahi tau
to Vaiaau tumu, ua ui matou i le mau laata i
FAATOKOA KAA.
ile i teienei nei Parahi tau, e aita roa, e ile i teieNo le faatia raa a lona banahana Pomare, to
neiparahi lau; haapaoaturamatou i to tupuna e
ua hopoi malou i teienei fenua no te tupuna, ua Arii vahine o te mau fenua Totaiete, e te Taere roa te parahi lau; ua oti roa ia matou i te fare yana, le Auvatia o te Emepera.
Ua taaloroa bia o Faalau ei mutoi no te mataenai
toroa.
ra o Tiarei, ei mono ia Faaruehia, o tei faaore
Te faaite atu nei malou ia oe i te obipa i rave hia aenei te loroa.
E aufau te Tavana, le Auvaha 6 te Emepera,
hia e matou i teienei mabana 20 no Me 1853.
Te liaava raa i le mau taata eia puaa no Atiha: na teienei laala loroa, ei ulua no tana ohipa, i
o Turai, o Pilo, o Tipae, e o Tiai; ua ui atura na farane hoe hanere e piti aliuru i te raatahili
te pereliteni, E homa e teienei mau laala, na hoe.
E papai hia le hohoa o leienei parau toroa i
outou anei leienei puaa i eia ! E na matou mau.
Na vai laua puaa ra? Na Tauvirua mau anei. E, te hiopoa raa, e i te fare torôa o te êê»
na J'auvirua mau. E ile atura malou e ua hara
Papeete, te 1 no Tiunu 1853.
mau teienei mau taata, ua baapao matou i te tuN a A rii xahine o teimoe ê
Te Tavana, tc Âuvaha •
i teienei,
tc Emepera,
re X IX , e te irava 6 no taua ture ra, e ua
Papaihia: PAR A ITA .
Papaihia: PA G E .
haapao matou i te ture i le atura malou e ua hara roa teienei mau taata. E ua haapao matou i
. Papaibia to hohoa i tc farc toroa o te êê,
Tc êê o tc Tkivana,
te utua i haava hia e te haava malaeinaa. tJa oti
Papaihia: Baiot.
roa ia matou.
Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta
malou i rave i leienei mahana31 noMe 1853.
Te fenua na Alitupuai e te marae o Ahuarau, e
tupuna to Paahue vahine tumu, e tupuna to Neneva tumu i taua fenua ra. Ua imi matou i to
raua tau tupuna, e ua liope i te imihia e matou,
ua ui matou i te ite no taua fenua ra, e aita roa
e ite i teienei fenua; ua imi papu matou i te tupuna o Paahue vahine, e ua hope roa i te faaroohia e matou i te atura matou: e no Paahue
iVo te poiri raa o ie mahancl*
E mea nehenehe rabi roa te poiri raa o te
maliana, tei faaite hia'tu i roto i te Vea no te
tapati i mairi aenei. Ia tae hoi i te hora 9
9 i te poipoi, ua huru tapoia roa hia ia te
mahana e te avae, mai te avae iti api foa ra te
huru o te vabi iti i toe mai i rapae, tei ore i tapoi bia. 0 te hihi mahana ra hoi, e mea huru
mohimohi roa ia A te mahaahea, e ua tae atoa
hoi taua huru maheahea ra, i nia'toa i te tino
i
1
V > ,
M °
laala: o tê liuru iioi o te mata ra, mai lo le taa- ia, aila o huoro moa, aila o maa i te ralii raa
ta ia i pohe i le mai mauiui. Ua parau hoi lahi mai, mai toi mulaaiho ra. K faaile noaflu anei
paeau taata tahili <\ c lapao ia nô te rai mai, l<' iioi malou, rnai (o luuliiu orc, e o te ravoa oliie
f.jiiilc maira i lehoe mai ralii <' falata maira, <' j noa iho â ia o roaa’ i i le moni, e tae mai ai hoi
âore ra, le faailc maira i lo hbpea falala o teie- lc pahi, o te hue hacre noa mai i le piru i nia i
iiei ao; o lahi paeau hoi, ma to faateilei i lo ra- le fenua nei, i roto i le rimâ o lo Tahiti? EJmea
tou manao i nia i te Alua ra, ua haere anae ia i 'm ailai anei lioi, ia faui ue (e mau pahi i to oulou
rôlo i le fare pure raa, e ua pure atu i le mana- nei fenua maitai, e ia tapae haere atu i le fenua
hope, ia laaora oia i le ui laala nei i leicnei ati ee, ma le pari mai hoi e, e feia faalau outou e
le vcvc?Eita anei hoi oulou e haama i lei reira
rahi.
pari
raa lia , inalia hoi, e pahi lerae, mai TariA itoa toa hoi toi roira peu hurue, oia hoi to
lapoi raa hia o te mahana, o lo foia tahito, i rahi ionia mai nei, ua i i le eeao. Ua imi hoi te tavaroa toa i hoi to ralou matou. 0 te feia hoi i lm- na i le mau ravea’ loa ei faalae rnai i le pahi i,
ru ili ae lo ralou malau, te parau ra ia, c ono a- Talnli nei, lei ia ouiou ra le hopoi mai i le maa
vae lia lo t<ï mahana poiri noa raa, e le mea ra na ratou.
ratou e haapuluputu i te maa no lei reira anolau
lc tac raa raai a o lc ufi mni Tiarci mai, i pau ai i tc hnotiia; taroa. Aila roa'tu to reira c matou raa, no te te- hi Ipac
ra, tci lc pnlia ia marilc ra ia o Gayhead, c otahi pae ho1
re raa ra o te mahana e le avae, i lo raua faaali tci tc hau ia. O lc muni i roaa mai ra, lci roto ia i to rima o tc auvao tc paeau lahiti, c nana c aufau atu i roto i tc rimao te Tnvann,
raa i to mahana i lupu mai a i; e ilea noa hia hoi ha
lc hui-raatira, tc haava. o te mutoi, ia tae noa inai ralou i Pappetc
le lupu raa na mua, inaha, ua faaite alea hia'tu nci. E 210 faranc ta lo Tiarci c vai nci, c c 430 faranc na to Mana te mahana, e le hora, e lupu ai, e c faaoti a- hacna, no te maa i hoo hia i mulaa c nci.
toa'i hoi. Mai lei lifpu aenei hoi, ia liliaifaro lia
NO TE FETI A AVE.
te vai raa o lc m.'\)iana, lc avae, e lcienei ao,
I na mahana faahopea o tc avae ra o Epcrcra, i lc hora vau i te
eita'tura hoi ia tatoc, o te parahi i teienei ao, ahiahi, uaitcahia tciioc fctia ave i pihaiho i Malarii. Mai te puo »naana ra tona Iraru, c hapehia’ lura c. c fclia utcutc maheahca, ma
e ite atu i te mahana, maori ra, na rolo i le a- lcavactitiajfaro c leoaoa. L'aitea hia c mili Alainu, ic auvaba o to
vae; e no te ipea hoi 6, o tahi a huru to le avae Tavana i Ilitiaa, na ara c pac o tona haerca, i itca’i hoi iana tc terc
raa fcnc o taua fctia avc ra. Ahirite no nci, i tona ohu raa matahiti
e le ao e paralli hia e talou nei, e ere le mea na nia itcmahnna. i hau rii ac i mua i na mattana c piti, i lona ra
alealo, c te maramaramavma to hio ra, e ore lcrcraa.oi tacroa iaoia i niai tc taura c luali ai lc ao nci i nia i tc
raahana; o lona hoi maoro raa mai onci atu, e toru atnra ia milioni
atura hoi ia le maliana e flea ia tatou a val ai le raailc. O taua fclia avc ra hoi, o tci itca hia Uionei, c nsctcra ia a
itca ihonci, i lo lcicnci ao, o lei reva oioi, e b orc roa ’ tu paha o
avaô i ropu.
ilcafaahou liia, c amurinoa’tu. 0 lo Tahiti nci ra hoi, ote malan
hacre noa i tei rcira’ toara mau mca, ciaha ia c na reira faahoii c
tiai, no tc mea, eita roa’lu tci rcira fetia avc e ilca faahou hia.
APOO S lA r m iT f lu X TLRE.
PARAURIINOTEPAHI.
To faaite faahou hia'lu nei lo mau tavana, te
— No parari acnci te pahi maritc ra o R ohekt P ulsford i nia i
toolhlu, e 4o iriti turo, e o te mahana 15 o Tiu- to pacau ï apaloa o tc fcnua iti ra o Christraas.
Ua parau hiahoi e, ua liopc tc vai raa o taua fcnua rai'nia i tc
nu nei, le i haa^aohia ei haaputupulu raa no le
hohoa fcnua, i parari ai tcicnci pahi; c no tc rahi atoa hoi oleopapc
Apoo raa irili raa lure, oia hoi le mahana toru i i «'i rcira paeap. IIoc atura te raalira i Fannings na nia i tc poti
te tapali i mua nei. 0 te feia i maiti hia i le ma- oroc, i levalii, nsmani raa ranri a Uiritini. E ua reva tona pahitira piti o Mata c tii i na pacro hinu e 600 i roaa mai, no nia i taua
tf.hili 1851 ra, tc hacre faahou rfiai i teienei A-v paliiiparari
ra.
poo raa, no te mea, lo parau mai nei le ture ê,
— No tc mau parau rii i tac rnai, mai tc Tuamotu mai, i manao
ua maili hia te irili ture no na malahili e toru; lua ï c . ua parari hacrcpalia lc pahi i tci reira moana. No lc parau
hm a lo reira, tei tac mai nci i Papecte, ua itea ia i lo Rairoa, to
area ra i le mau mataeinaa, lei pohe haere le Mataiva, c lo Rurulua. lcic mau mea i miiri nci.
I llairoa, hoc pacro faraoa ctacto, e hoc pacro anavc maoa toiriti lure, tei pohe i te mai, e tei ruhiruhi roa hora.
ra, e mea tia ia ia maiti ibo te hui-raatira i le
1 Malaiva, liocpacro faraoa ctacta, c e piti fana rii haihai.
I Rnrulua, hoepacro hinu c hoe pacro miti.
taala api ei mono ia ratou. ï teienei ra, ia haapuluputu paatoa outou i Papeete, i le mahana
E 20 paero ufi no rolo i te aua hau i Tiarei,
toru i’ raua nei, e iriti i le ture, e e faalia i te lei hoo hia aenei i nia i le pabi palia ia marile
mau pou, o te rirorei mailai, e ei ruperupe raa ra o Gayhead.
no le fenua nei.
-■
.
__ ____
r
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 2 mai
Ua reva aenei te pahi iti o te Iiau ra o P a a no Tiunu.
peete, le lii haere alutia i te rauoro, ntai roto
Tira hoe o Tairoapu, lapena Teloo, mai Aramai i te mau malaeinaa' loa na, e moti i Taulira
lua
mai.
haere roa mai ai e^Papenoo, na to Haapape iho
Tira piti farani o Marie-Louisa, tapena L ehoi ta ratou i afai mai.
guern,
mai Huahine mai.
Ua reva'toa hoi na pahi rii ra, o Tahili e o
Tira
toiu beretane o Loutsa—
Baillie, fapena
Moorea, tetahi lei Taravao ia, te lii atura i le
Cole,
mai
Tarifonia
mai.
raufara a to Vairao e Mataoae; e tetahi. tei PaTe mau pahi i reva.
para, e nana e rave mai i te rauoro no roto mai
i tei reira mataeinaa.
Tira piti o te Hau Papcele, tomana Bigrel, ua
reva i Tautira e Teaharoa.
Aita roa'tu i rahi noa'e te maa i roto i I
Patia ia marite o Gayhead, tapena Wood, ua
matete i te tapati i mairi aenei; o te feia hoi
reva 1 te patia raa ia.
itoito i te afai raa mai i te maa i mutaaiho ra, t
paruparu nei ia i teienei. Te hoi faahou nei ani
Te êê no te Tavana : B R lO f.
«oi ratou i le faatau raa? Inaha hoi, aita'tura
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853