SPAA_ Vea No Tahiti_18530526_21.pdf
- extracted text
-
-tff
MA HAi\ \ 26 \ o ïi E I 853.
HMAlHT.l M \
Tela.ita ’toa . e cre tc 'J'avana e le haava , otci hinaaro i lc hoc hohoa o tcienei vca, anfan mai ia e
;! faranc no na avac etoru.
Faaau mai ia Tepito tc nenci parau i Papeclc.
lïi haaparare raa i te paranrii api e faufaa hia'i lo
le mau fenua i roto i le Hau Tamaru; c ncia i tc mau mahana maha loa.
PAEAT PARAU NO TE HAtJ.
rAATOHOA RAA.
No le fualia raa a lona hanahana Pomare, to
Arii vahinc o le nioii fenua Tolaiete, e le Tavana, le Auvaha o te Emepcra.
IJa faaloroa hia o Fanau, ei muloi no le malaeinaa ra o Maliaena, ei mono ia Apoo o tei
faaore hia.
Maihi, ei raalira mutoi no Afarcailu, ei mono
ïa Teurufau o lei faaore hia te loroa.
E aulau le Tavana, le Auvalia o le'Emepera,
na leienei lau laala loroa. ei utua no lo raua
loroa, i na farane, lui hoe lianere e pili ahuru i
le malahili hoe.
E papai hia le hohoa o teienei tau^parau toroa i te hiopotl raa, e i te lare toroa no te eê.
Papeele, le 15 no Me 1853.
Ta tc  rii vahine o lc mau
fcnua Totaietc,
Papailiia: POM AItE.
Te Tavana, le Auvaha o
te A rii Emepera,
l'apaikia: P A G E .
Papaihia le hohoa i tc fare loroa o le cc,
Tc (( o tc Tavana, ^
Papaihia: Bbiot.
HAAVA R a T T t EM AU TO O HITU .
E le Tavana, te Auvaha o te Emepera.
XljMEIIA
O tc fcia hoo taoa, c te mau
taota e haapao i le taut
raa taoa, c lia ia ia ncnei
atoa liia ta ralou mau parau faaitc i roto i rcinci
Vea, ia aufau mai ralou
1 farane no lc rcni hoc.
Faaau mai ia Tcpito te ncneiparau.
j malou i le ulua nioni e au i te lure X X e te irava 4, ua oli roa ia malou i le rave hia i rolo i le
fare loroa.
Te faaile alu nei malou ia oe i le ohipa lama
lou i rave i leienei mahana 16 no me 1853, te
fenua rao Inumaru otei maro hia e Teremai, o
raua o Tito vahine,elupunato raua tumu. ua imi
matou i la raua lau parau, e la letahipae parau,
e ua uvi malou i le ite, u‘a tia maira o Aliau vahine e Nuutere vahine, o ,na ile leie i haapaobia
e malou i leienei lure, o tei parau mai e no le
rii ite hau, ua haapao malou i te parau a teienei lau ite, e ua bopoi matou po Terii i le hau i
laua fenua i Niumaru, e te marheo te Turui, e o
lo te mili eiaha le, Moana te faatahipae, ua oli
roa leieuei fenua ia matou. lia ere roa Teremai
i leienei mahana 16 no Me 1853. Uo oti roa ia
malou i te raverahi i roto i te fare toroa.
Te faaile alu nei matou i te ohipa i rave hia i
teienei mahana 17 no Me 1^53. Ua haava mâtou ia Oopa, o tei haapeapea i teobipa i oli ia
malou i le avae ra o Tenuare 13 i leienei matahiti; a faalaa 'i matou i te parau no te fenua ra
oEarepapa, e te peho fei ra o Tuairauva.’ Ua
imi malou i taua parau ra, e aila'tura teienei
laala o Oopa ï hara i le lure X X V Ï, e te ïrava
4, e ua luu roa malou ia Oopa ei laata baraore.
!A OB.A NA Q E .
Te faaite atu nei malou ia oe i le ohipa ta malou i rave i teienei mahana 14 no Me 1853, te
fenua ra o Auriiroa, o tei maro hia e Pohearu
vahine raua o Tereino. e tupuna lo telahi, e tupuna atoa hoi to tetahi, ua uvi atu ra le perelileni i te mau taata i ite i ta raua fenua c maro
nei; ualiamairaoHarua ua faaile maira i te falu
mau o laua fenua o Auvariiroa, na Pohearu vahine mau, e ua hoperoai te laaroo hia e malou;
o le ite teie i haapao hiaeraalou i le ture X X X I,
e le pene ii , e le irava 9, i leatura matou e,
Pohearu mau te fatu mau i taua fenua ra, o Auariiroa, ê ua hopoimalou na Pohearu vahine, ua
ere roaTereino i taua fenua i marohia e raua ra.
ua oli roa ia malou i te fare toroa.
I leienei mahana 19 no Me 1853, ua rave
matou i te fenua ra o Tefaafao, o tei maro hia e
Fapa, raua o le tamahine a Pani. Ua ui matou i
te ile no la raua parau, oia hoi o Poreho, e ua
ite alura malou ê, e parau mau tana. Haapao atura malou i if*1 ture X X X I, e te irava 1, e ua
hopoi inatou i Le fenuâ na te tamahine a Pani, e
faaere roa tura ia Tefaofao.
Ua oli ia matou i teienei mahana 19 no Me
1853, te lenua ra o Manua e te marae ra o Matauohu, o tei hopoi hia mai e Oloore vahine ia
matou nei; o Maihota hoi tahi pae. Ua imi matou i ta raua tau parau, e to raua tau tupuna, o
ua ui atoa matou i te ite no ta raua parau, oia
hoi le Toohitu ra o Ote, o tei faaile mai ê, o 0 "
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa i rave toore vahine te falu mau o taua fenua ra. Haahia e malou i teienei mahana 14 no Me 1853, e pao atura matou i tana parau i faaite mai, e i te
haava raa i te taala ra ia Tetuaehu, o tei haa- ture X X V I, e te irava 1, e ua hopoi matou i teipeapea i te feiiua ravehia e na Toohitu e ua enei fenua na Otoore vahine, e faaere roa' tura
hara oia i te irili ofai, ua haapao matou i te ture malou ia Majhola.
X X V I , e te irava 4 no taua ture ra, e ua oli roa
Rave bia e faaoti roa* bia i Papeete, i roto ;
ia malou i te faaulua hia, e ua faautua toa hia e
)
[Ja manao hia hoi ô, e riro i te ralii roa te u(i
i rolo i le aua haui Mahaena; ia heru hia ra hoi,
Te muu Tooliitu :
inaha, ilea tura ê, aita roa, e ore e navai rea ei
Papailtia : TA.\Mtr,N i i i i: r e ,T a - ohi no te tanu faaliou raa. «
te'Xare Iohk. i toiomn mahana I9 {ïo M<* 1853.
1
r ^
r
*
niiiui, H aereo ?taiii .
T aiiiai 'A, pereliteni.
M ap. e , uuyaha turo.
V aiiia , pnpai pnrau.
* Ei na mahana rii i mua nei, e hapono mai ai
to Tiarei i na ufi lioe lauatini, lei roaa mai no
rolo i le aua hau ; i te tae raa mai â ionei, e pau
roa i le boo.
Ua hoo aenei te Tavana, i te pepa, le luira,
MAITI RAA TAAIï HAC.
teinila, te penitara, e te ofai na te mau baapii t
fJa bope aenei le lau no lelalii pae faaehau raa; e te hapono hia nei i teieneii roto i te rima
tahiti hoe ahuru ma iva, e te tuu hia nei ralou. 0 te mau auvaha o te Tavana i Taravao, Hitiaa
Te Tavana, le Auuihao le Tmepera mai lohaa- e i Papeuriji, e ei reira luha haere hia’ tu ai na
pao atu i te ture i l'aalia liia e le Apoo raa irili te mau haapii raa.
raa lure i le mahana 27 no Muti 1851.
Te faaue nei :
Toomaha lau (aata no le mataeinaa ra o PuK mono hia mai teienci mau faaehau 19 e luu naauia, tei faau maite i ta ratou ohipa i te rabia nei, e tc feia lau retreamaili hia i roto a i te ve raa i le arahu. Eaha'tu hoi te ohipa rave ohie
matacinaa o tcienei npiu faaehau luu hia nei, e ae i Tahili nei, maori ra te eu i le arahu. E ohino reira, e haaputuputu te mau tavana i te feia pa rave ohie roa hoi tei reira. E lia noa ia ota
api taurearea i rolo Ko ralou mataeinaa, ia tae haere i le tuava, tei reira raau lupu oioi rahi
i teienei mau mahana faaile hia i muri nei. E roa; e a molu ra, e apapa maite ai, a lapoi ai
haamanao iho te mau tavana i te irava 2 o taua hoi i te vari na nia iho, e a tahu alu ai i te auahi.
ture ra, tei na rc£o i te tilau /aa a le ture ra, e Aita roa hoi e ohipa i tei reira, inaha na te auana roto hia ia i le tuha kelero raa i roto i lemau hi alura te ohipa e faaoti. 0 te manao ia o na
mataeinaa ’ toa. 0 te feia ra e lapuni, e aore i laata noPunaauia, ua haere mai hoi ratou i Patae mai i te luha kelero raa ra, o te faariro hia peete nei, i na mahana i mairi aerfki, e ua hoo i
na ia ei faaehau ; e na te mau muloi ia e rave ia ta ralou arahu no na farane e 600; e moni roaa
ralou i te mau vahiatoa o faarereihia tu ai ralou. raa oliie roa hoi tei reira. I teienei ra hoi, te
Na te tavana e faaloroa i le hoe laala, e haere i parau atoa hia’lu nei to Tahiti, e e faaitoito atoa
roto i te mau malaeinaa i le mau mahana i haa- 1 lei reira mau ohipa, eiaha i te eu raa i te arapao hia ra, e reira.i mâiliai leienei mau faaehau hu anae ra, e mea faufaa rahi ralii roa hoi tei
api.
reira na te feia fare amu raa maa, e te mau paTe feia laurearea, a piti aera avae te parahi hi; i le mau maa 1toa ra hoi e au ia afai hia mai
raa i rolo i te hoe mataeinaa, e tia ia, ia tuha kej roto i te matele.
lero hia no roto i laua malaeinaa tana e parahi
I vetahi hoi mau mahana, e i roa ia te malete
ra. Mai le mea, aore i taea le pili o te avae i lo
i
le
maa, no te mea, tahi a mahana e tae mai at
ratôu parahi raa, o haere ia ratou i to ratou iho
ta poti, no te mau mataeinaa ‘ toa mai, bapebia
malaeina i laua mahana i liaapao hia ra, e aore
e, e mea faaau l)ia e ralou. 0 to Moorea ra boi,
i tae ra, o ratou ia te rave hia mai ei faaehan.
a maoro noa'i â to ralou fenua i te hoe raa mai,
Haapape, lc 30 no Me.
le afai maite mai nei a ia i le ia ma le tuutuu oPapenoo, le 31 no Me.
re; riro alura hoi ei mea tia, ia afai luutuu ore
Tiarei, te 1 no Tiunu.
mai to Tahiti i te maa i te mau tapati atoa, ei aHiliaa, le 2 no Tiunu.
mu raa hoi na to leienei oire rahi. I te tapatihoi
Afaahiti, te 3no Tiunu.
i mairi aenei, e 300 farane i roaa mai i tehoe fa «
Pueu, te 3 no Tiunu.
tu poli, note ia i uta hia mai e ana.
Taulira, tc 1 no Tiunu.
Mataoaa, te 6 no Tiunu.
Te mau palii i tapae mai, mai te mahana 18 mai
Papeari, te 7 no Tiunu.
a no Me.
Papara, te 8 no Tiunu.
Tira
piti
beretane
o Emerald, tap ena Smilh,
Paea, le 8 no Tiuni. r
Te mau malaeinaa aore i papaihia i nia nei, mai Tanepu mai.
Tira piti farani o Aroai, tapena Taylor, mai
ciaba ia ratou e haaputuputu, no le mea,aore ta
Paumotu
mai.
ratou e faaehau e maili mai i leienei matahiti.
Te mau pahi i reva.
Parau rii ua rau le huru.
Tira piti o te Hau Papeete, tomana Bigrel,
la haamailai roa hia lo Punaauia ra e tia'i; no ua reva i Maatea.
Tira piti farani o Temarie, tapene Tavi, ua
te oioi roa o to ratou tui raa i na rauoro e pae
hanere i titau hia{tu i nia ia ratou. 0 te rauoro reva ï Paumotu.
Tira toru marite o Julia-Ânn, tapena Davia,
na ia e tae mai i Papeete nei, e o te luu hia
ua
reva i Port—
Philipp.
i roto i te rima o te hau, o te faaite papu nei i
Patia ia marite o Congaxees, tapena Malley
tona poupou i le iloilo o tc tavâna 'vahine no
ua reva i te maoa raa ia.
'
Punaauia.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853