SPAA_ Vea No Tahiti_18530512_19.pdf
- extracted text
-
m m \ m \Telanla 'Liia . e crc le 'Pavana c tc haava . ntci hinnaro i tc hoc hohoa o tcicnei vea, aufau mai ia fe
3 faranc no na avacolnru.
ia aufau mai ratou
fanau maiiaTcpilo te n?- Ei haaparare raa 'i te parau rii api e faufaa hia'i lo 1Vea,
i'arnnc
no te rcni hoc.
nci parau i 1‘apcctc.
lc mau fenua i roto i lc llau Tamaru; c ncia i lc inau mahana maha tna. Faaau mai ia Tcpito tc ncnciparau.
ra. e lâufaa ralti roa ia te roaa m;ti. I ore hoi i
PA-EAÏI PAI'xAU $ 0 ÏK HAÏ
manuia ta. eita â ia !<> lumu e ino.
FAATOROA UAA.
la ora na o<\
Na j . l . eyans .
*
-----------------------------------No le faatia raa a tona hiinahana, Pomaro, te O ie Iiuru ia o lonu rnanao. I leienei ra,e mea
Arii vahino o lo mau lonua Totaiete, o lc; Tava- maitai roa ia tamata lu Ta' iti nei. liae I oi te
pee e laua ino rahi
i nia i le anani nei.
na, le Auvaha o te Emepera.
_ ____________ )_____
IJa faaloroa hia o Iloionn, eimutoino Papeete.
PAUAli RH,API.
FTatifau le Tatana, le Auvaha o te Kmepcra
na leienei taata loroa. i na fatane e loru hanere Ua uïti hia mai leienei mat; parau rii api nb
e ono ahuru i t<? mataliiti itoe.
rolo i lelioe niupepa haralane.
Epap.ii hia'tc liohoii o leienoi parau toroa i 0 AUle cle Monljgo, i Gerenâde tona fanau
le hiopo.i raa, e i le fare toroa o te (VA>.
raa i te malahili 1827 e vahine nehenehe ralii
,\a tc Arii vahine o te maii Te 'i’avana, te Aui'nlia o
oia e le mala au mailai, e le ioio mailai hoi o
fenud'Totaiclc.
le Avii Emcpcra, ■
looa huru; e hohoa rnata hinuhinu e le au maitai
tci inne ê i tAtenei.
lona,
c ilea'i lona luiru barâtane, e no le ne1‘apiliia: PAHAITA Auvaha. Papaihia: PACiF..
henoho e le au mailui o lona liaapao raa, e iteaï
I’opaihia lc hohoa i tc farc loroa o lc t*ô,
e no rolo mai oia i fehoe l’etii mailai; e te ilea
Tc êê o tc Tavana,
pabuhia ra i roloiana te mau niea maitatai atoa e
Papaihia: B
.
roaa mai no roto i to aau marapjarama.
NO TE ANANI.
I rolo i le piha vai raa hohoa o te mau raatira
Te faaile hia 'tu nei leienei pafau i to Tuhilï rarahi no te n^u te faatia raa hia le oroa faaiponei, tei papai hia mai i le raatira papai Y k .v nei, *ipo raa. 0 Miti Fould, le papai parau rahi o le
e tehoe laala baralane hoo laoa i Pap^ele , o Hau, tei haamana hia ei^^e i taua oroa ra: ua
Evani le ioa. Te iiio paatoa nei hoi laloh mai le lauttiru aloa liia mai oia^Hbli Baroche, te pemaere rahi, i le huru ino roa raa o te anani i retileni o le Apoo raa o tfjHiu ; na le Emepera
teienei anotau, e te erecre roa raa , e le nr- iho oia i maiti. Ua pulujKSïaloa mai te fetii o
naimoa raa liia, tei parau hia e to Tahili nei e, teEmepera, te man tahua\%rhi pope, le mau
e tulne rn. No laua rnaa ino ra hoi, i ili roa'i te raatira raralii no te nuu feriua, te mau pereliteni
pahi anani i leienei mataliili, no le mea, eila roa no le pupu loroa o te Hau, le fetii atoa hoi o
'tu laua mau anani ereere ra, e rave hia i Ta- Mlle de Montigo, vetahi mau taala mana no Parifonia. I teienei ra, e tamala na lo Tâhiti i laua niora e le feia mana |i tono'iiia mai i reira no le
raxta nei e liai!; e ere hoi te ravea râve ata, e i mau Hau atoa i te lae raa mai i laua oroa ra. Ua
manuia ra, e faulaa rahi ia ta oulou e roaa mai, faaue atoa hia hoi o Mili Fould, e e luu alu ï te
no le mea, e rahi faahou rnai ia le pahi anam i vahineale Emeperara, i te heihupoofaluhia i te
taiamani, ei tapao no tona mana api.
Tahili nei.
Teie ra te huru o laua parau i papai hia mai- Na te oromelua rahi o le pope i Pari i faatia
i te faaipoipo raaa te oromtflua, i roto i te fare
ra.
pure raa rahi tahito ra o Nolre-Eame.
E le raatira papai Y ea e !
A faaali haere iho ai au i lc fenua nei, mauiui I le mau vahi atoa i te haere raa tu, e taala
roa lura to 'u aau i le hio raa i te ino e te pau rahi roa ia lei aro’na'tu i te Emepera, mai te pii
rahi o te anani; ua ninaimoa{nae hia te rahi. O e : « ia ora te Emepera! ia ora te Emepera vate lumu hoi o taua ino ra, o tehoe ia manumanu hine! ua faaunauna hia e ua faanoho maite hia
ili, o te tau haere i nia i te rau, e te mau amaa. te raau aroa i tc mau tireuna una aloa;ua pee
Te manao nei ra vau e, te vai nei tehoe ra- mai te mau raalira rarahi i te pereoo o te Emevea, e pee e atu ai taua mau manumanu rii iino pera, tei faaunauna hia i te mau mauhaa o le
ra. Teia taua ravea ra, e paraihua i te tumu o Hau Emepera, mai te nenei atoa hia leienei tau
taua anani ra i le pua parai fare nei. e ia tae i le leta rii N. E.
bua raaTra, e tutii i tehoe maa paura i raro ae i Ua faaahu hia >e Emepera i te ahu, mai to te
taua tumu ra, ia pee haere hoi te au, e ati noa'e mau raatira rahi nuu ra; e mea faahiahia rahi
roa te nehenehe o te ahu o te Emepera vahine;
le mau amaa'toa..
E ere hoi tei reira lê ohipa teiaha, e i manuia e hei nehenehe rahi roa lei luu hia i nia iho i lo»
uipt
i
\<k\X
t V
\ \
1 miitaaihu ra, ua faaipuipo liacre ia te mau Arii i tc m.m tama_
. '. V
* ^
Aïii o tc mau fcnua cê; ua naCcira ratou ma te hinaaro c, c
na rouni hinuiiMiu
mailai;. 000,000
j'aram' 1»; «i hinc
faarahi roa i to ratou ra mana; c manao ê ra tou, tc manao nci hoi
hoo, e 40,000 (arane le hoo i le faaunauna i nia J aufanipoipo
ê, cita roa tci rcira c riro ci faufaa, e riro ra ei ino tuua mau
raa ra, o tc mailai atura o tc fctii tci imi bia, c crc e, o lc
i tona ahu.
maitai o tc mau hau. O tc haapao raa titiaifaro tia maitai ra, e te
maramarama te mea maitai, e o tau a ia e haapao. Hoe noaiho â ra
vahinc, lei herc hia c tc taala’loa, e o tc vai maile mai â tc manao
raa i roto i tc mau aau atoa i teicnci â anotau, o tc vahinc ia a te
Pard'it rii api nô te mau fenua TuamoLi.
raalira rahi nuu ra, a Bonapartc, c i muri ac hoi, riro atura ei ETeie niai nei le paV>i ili tira piti o te hau ra o Flydrographc, to- mcpcra vahine no to l’arani; c crcoia i to te fetii Arii, e niaha hoi,
mana Parehappe, mai te fenua Tuamotu mai. ua hope te rahi o tc fnâlura noa hia nei â tona roo c te taata’toa. E vahi macrc rahi
tana mau fenuaïa i te tapac haere hia c ana; ravcrahi le tavana c roa hoi tc hio raa c, mai na matahiti mai â c 70 i inairi aenei, aitfi
te inau iriti lure i horo mai na nia i tauapahi iti ra i Papcctc nei, te roa’lu i maitai noa'c tc hopca o te mau tamahinc Arii o tc fcnua
vahi e haaputuputu hia ai te Apoo raa iriti raa turc. Hoe mau ha- êê, teiriro mji ei mau Arii vahinc no Farani; ua hope anâc ratou i
ncrc taata i nia iho, e te hr.c mau taata tei boro aloa mai no tc hoe lc tiavaru ê hia, c aita i faaô faahou hia rnai i Farani nei.
fenua iti itea orc hia oOkaina, ua hacrc lehoc mau taata no Takumc la taea roa ra i tchoc taata, mai ia’u nci, te tia raa teitci ojtc
i rcira i te tahi mau avne i mairi aenci, c tc fcia matamua ia i tae a- mau ui arii tahito ra, ia teolco maite ia taata i tona ra lumu c liai,
tu i rcira. Ua hinaaro ie toopac o taua mau laata no taua fenua ra i tia’tura hoi ia tona fnailc raa i mua i tearo o to Europa taatoa, c o
tc hacre inai c mataitai i Tahiti nci.'c'lc mau mca faabiahia i roto. oia tei maiti liia c lehoc hau rahi taatoa. E orc ra vau c||>ee i lc
Tc parau i parau hia ra, c ua pâu roa to Ana i le horo i tc mau fc- lïSâpao raa a le mau Arii i na mua ia’u. te hinaaro nci ra vau, c ia
nua ce, c haavarc ia; tc hacre maira râ. to tc tahi iho mau fcnua i riro to'u nci faaipoipo raa cl ohipa piri raa orc; c no rcira vau i maireira, c lc itoito ra hoi i tc ravc ran i tc ohipa, hoe ahuru tanc mori tiaii lehoc tamabinc api no Hisepania ci valiine naiu; c Farani
i roaa maira i te taâla'hoo taoa o Mili llousscau, tcmnitai ra te mau tona aau, c Farani ola i te pacau o tc haapii raa, c i tc tolo atoa hot
mca toa, c aorc roa cino c tupu ra i rcfïa'; no reira i manaohiai’e, 0 tona metua i le manii raa a faalia’i oia i tc Hau Emcpcra ra. No
e mea tia ia a'n atu i'tcicnci mau parau riii te maii laala no tc tc i raa hoi o tona aau i lc mau maitatai atoa. c riro ai oia ei unauua
Tuamolu. Ia faaau ralou i fe parau no tc hoo raa i tc mori, te pa- no taii tcrono; c i tcmahanactupQ ai tc licpohcpo, cjriro â ia oia
rau e te mau taoa'toa o to ratou ra mau fcnua i temau pnpaa lioo 01 turu ctaela; ekatolika oia, c ofahiâ ia â maua pure i tc tau raa
taoa i Tahiti nei, e au ia r.Jou ia ui hacrc ftc hoo o taua mau laoa ’ tu i tc Alua, ia mnilai to tatou nei fcmia. No rcira vau i hacre
na ratou ra, e te hoo mau, i tiia i tcmoni ra, tc reira ia, i nia i lc hua mai ai, c faaile papu atu ia outou ê. ua luii ae tou hinaaro i
nhu rn, te rcira ia; ia na teire ratou ra.-e faaore ia ralou i tc mau teicnci vahine hcrc e lc faatura hia c au, i tetahi atu vahine itea
fnaaii raa iino na raton, i rahi noa'i ta ratou tarahu i taua mau taala ore hia c au; a faaipoipo noa’lu ai hoi au i tci rcira, c riro ia taua
hoo laoa ra, e o tc ore roa hoi e hoona; c no reira i rahi ai to ralou mailai ra i tc anoi aloa hia i tc ino. I tcicnci ra. a haapao ai au i te
vcvc e ta ralou fauf$i ore. i ore i roaa'ria ratou tc mau mca atoa c maitai o te aau, c tc maitai o to’u nci parahi raa, i nia’c i tc mau
mailai ai te lino nci, c tc ahu hoi no ralou. Tc au ra ia rahi te roaa mea loa c roaa mai no roto i tc faaitpoipo raa i tehoe lamahinc
raa mai le faufaa i te nnui taala no Igicnei man fcnua, c c riro to Arii; crahi aejia lou neij puai, no tc mea, c rahi atoa’tou tiama
ratou mau iriti lure i tc parau i tc mau mca e. faufaa hia’i ratou, ia j raa.
________________
piifupuUi mai tc Apoo raa irili raa lure, e ia lia ia ralou i tc parau.
Te mau pahi i tapae mai, mai le maliana 4 mai
a iio Me.
I na avae i mairi aen<;i, ua huru taiva paaloa Tira toru marite o Orplieus, lapeua West, mai
ia le mau lamarii i rolo i te mau haapii ra. 1 lei- Vaihi mai.
enei ra tau mahana i mairi aitnei, te huru-rahi Palia ia marile o Com/arce, lapena Mallery,
roa ra ia te taifiarii lei haere maile i te haapii mai Matuita mai.
raa, te tamarii lamahine, e le tamarii tamaroa Tira pili.marite o Excel, tapena Corwin, mai
' loa hoi. No teie ra hoi niau numero i muri nei, Raialea mai.
e ilea i le iloito raa o le mau drometua, [o lo j Tira piti manua o te Hau Tanemanu, tapena
rahi raa hoi ia o te tamarii i roto i taua mau Mabire, mai Matuita mai.
Tira Jpiti Raiatea o Eunice, lapena Rlackett,
haapii raa ra.
Rahi raa’
mai Borabora mai.
IOA MMAFINjHIB
HiliaaW f. • . . 53
Te mau pahi i reva.
Mahuwii. • • . . 40
Tira toru beremani] o Cesar-IIelene, tapena
Tiarer.f. . . . . 00
Rock,
ua reva i Tarifonia.
Papenoo . . . . . G0
Tira pili farani o\Hanals tapena Bennelt, ua
Haapape . . . . . G0
reva i Tuamotu.
Arue. .'. . . . . . 100
Tira piti rimatara o Tane, tapena Mote, <ua
NO TF. MAU HAAPII RAA.
Papeele. . . . . . 151
65
Faaa.............
Punaauia . . . , . 90
Paea............. . . 106
Papara.........., . . 93
Papeurri. . . . . 94
Papeari . . . . . . 50
reva i Rurutu.
PARAU FAAITÊ.
Te faaite nei o JOHN OSBORNE, taata hoo
uina i Papeete, i te laata'toa, e i na mahana i
maiii aenei, ua eia hia tehoe parahi raa puaaborofenua nana, mai te parahi raa atoa a te mau
mutoi farani ra te huru. O te taata e itea iana
I te mahana 29 no lanuari imairi aenci, i haaputuputu ai tc Eme- taua parahi raa ra, e o te faahoi mai ia Aliti Ospera itc f«ia raralii mana o te hau, i roto i tona ra ao rai. e ua faa- bornera,e aufauhia'tu iatana moni e 30 farane.
itealu oia ia ratou i tona faaipoipo xaa fatata, i te nao raa’tu c.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853