SPAA_ Vea No Tahiti_18530414_15.pdf
- extracted text
-
fj
lATMUTI MA1IA-
VIAIIAW l i \ 0 F P F n ï H A l * ‘:T .
fe taata’toa . ecre te Tavana c te haava , o toi h!- (
(lanro i le hoe hlihua o leienei vea, aufan mai ia e
a faraue no na avao ctorii:
Knau mai ia Tcpito te ne- E l hu<iptir<ll'C rail I IG
l'«l 11 ri I upi C i H UI «1il lii;i l lo
nei naraii i Papeete.
lc mau fcnll!, j r„i„ \
||,iu Tamara: e neiai le inaa mahnna matia tua.
O te teia htx» l»on, e te niau
tanta c haapniv i le laui
raa tntia, e lia ia ia nenei
atoa hia ta ralou man pa
ra a faaite i roln i rcinei
Ven, ia anfati mai raton
1 farane no le rent hue.
Faaan mai ia Tqtilo te nericiparau.
Eahaihora lemaup.irani parau haere uni hia ia ta
tou nui, no le haapao raa i«n o le mau tanin e (>
Ta toTavana nei la Page i parmi niai ia lalou ] i teienei i le repo i California? Oia ia, ua manao
i te ainu raa maa faarearea raa ra, na manuia hia hui le hoe mau parau i parau haere hia ra e
ia, e ua hope roa i le tubu. Aore t toc i lana i e parau mau, -leienei mau laala tei piituputu non
paran t a , e tàhi vahi ili ae cio haere nei la lo 1 mai i reira. no le mau ferma toa no leienei au,
Tahiti nei laoa i le rahi raa. Toit1 mai n»'i tvapa- tei inairi haere noa mai i reira mai ie haapao o. c,
hi attain c haere e itni, e e. hoo i le moa. E tiaj; ua lnu noa ralou ia raton iho mai te Inpea ore i
lioi, popou attira ; e ularu na lolou i i le one e i le mau peu peapea liuru ee roa. i to tatou nei
faai roa i te malele i le maa, eiaiia e mahana e ' Iuo raa lu, te itea hia ra, «j mai te mea, ua ua
tuua. E faahoromai i lelaura btiaa mihopii, e te. ; rcira raton i lehoe anotau.o lo ralou ra paralii
mau puaaloro poria rahi, Eiaha lo lai e poia, ei- . raa, e lia ia tatou i leienei* ia parau, e ua fijuru
aha e fano i tejahi fenua e imi i le maa, eiaha ia i rahi ae lo raton haapao i to ralou ra paralii raa
parau hia e, e fenua maa ore Tahiti.
puupuu e le roaa ore raa ia ralou le mau mea
E mea haama ia : ia i te tahalai i le maa. ia toa nei i le mau vahi la ralou e à haere i te mo
lere papa mai le ia ; e inaile lo palapala raa o lli ra, e o le ore i roaa i le man lure tahilo no
le ua rolo le topa raa mai o te raoro, o le moa, j Etiropa ra. E mea'mauruuru rahi mau i le.hio
e o le maa i mua i le :tro. Homai te laro, te uhi, j raa tu ia ralou, i le amui haere raa i le mau haa
te umara; te pttinapo, le nteia, le fei, le vi, le j pao raa rnaru o te mau laala 110 leienei ferma, i
cafe, e te lihota, e ia rahi noa lura. la tomô j te faaarearea raa ia ralou iho mai le au mailai i
roa te pahi auahi e ia loe a le maa. Ei reira e te mau faaarearea raa nchenehe; le hio raa lu
rahi mai ai te pahi e parari ai la talon nei afata i ia ralou i le ori haere raa na lo tatou nei mau
te rahi o le moni. Te (âoiloilo nei te Tavana o aroa mai le muhumuhu ore, na, lo tatou nei màu
Page e ia tnailai leienei Tahiti ; e faaitoito aloa ori haere raa, e le mau uratia hoi, i le haere nae
tatou. E tuu c alu i te rohirohi e te faalau. E pa- raa i le mau mataeinaa e le faalupu raa i te,mau
tia te o i te repo e utaru i le vahi rîi ularu ore amu raa maa arearea i le mau fare maohi ru.
hia. la paia lo le pahi, ia paia te mau tiahau, c » Na le larnaîa raa mai o leienei tau pahi i,faa
ia lui lo Tahiti nei roo, ei fenua maa hau e roa. ite i le mau vahi aloa i tu Tahiti nei au maitai
Te lioroa ra to te hau i le arahu; e rave tatou raa no te tapae rua o te mau pahi auahi mai Pa
i te maa, e ia vau hia le tua moua, e ia i te ta- nama mai ra, le reira ia, e mai San-Francisco
poiu raa o le moua, te vaoriroriro e te faa nui mai e Auseleralia, te reira ia. I leienei tere raa
aléa i te maa ; e tue mai ai le moni e mauruuru e hitu lauatini raa o te maire o le mili, fetoiloi
ai to tai e to te uluafare atoa.
ore e te atata ore no te faatere raa, e au mau
Aore maa o te matete aore e maa o te aua e Tahiti te poe hinuhinu maitai o Oceanic nei, i le
ore atoa e tae mai te pahi i to tatou nei fenua. hoe vahi haapu raa nchenehe mailai ei reira le
Te rahi ra te maa e te bamani mailai, e rahi a- feia horo pahi e te e eao e haamoe alu ai, e pee
toa mai ia te pahi i uta nei, e haamaitai oia maile alu ai te rohirohi, e tae noa lu i le manao raa lu
tuuluu ore e ia taoa hia tatou. Nona te roana e ia ralou o le pee mai na mûri. 1 te faatomo raa
te parau i tae mai ai na pahi auahi nei maile fe leienei pahi i le arahu, aita tu lo le feia horo
nua tere ra ia te rahi te haere nei ra tetahi i Ra- pahi etemaue eao e manao ê, maori râ te faaea
ialea. E imi i te maa o te mea aroha ia tetai nei noa mai te maru, no te mania rahi o te mili, te
to te mau fare atoa i te veve rahi iuo o te mate haumaru rahi o te mata!’, te mailai o le
te, e le maiore.
vanevane rai te ereere maitai o te o mau
moua no te holu te raau, te haumaru mai
Te ineine nei te pahi auahi tira toru ra o Nevv- tai o te mau faa, te ateate mailai o le mau pape,
Orleans i te reva, mai te afai atu, mai te tahi a- te ! maitai o te uru raau i te tai rii au maitai, e
toa o tei na mua mai iana ra o Monumental-City te hamani maitai atu hoi o te taata ! O te fenua
i te manao raa arearea no tona tapae raa i te ava taatoa i te h; raa tu i teienei feia horo pahi mai
i Papeete nei. Aore roahoi te mau e eao no teie- te patea ino e faataolo atu i tona ra tamaili te
nei tau pahi i fualupu noa ( e i te peapea ia ta huru Teheatu te tapae raa i au mai teie te nehetou nei ; e ere râ, o te ore anae ra i te patoi raa nehe, i te taparu raa tu i te mau taata no te mau
mai i te mau ture e te mau haapao raa hoi o te lenua ee.
mutoi’ nei, ua auraro maite râ ratouite mau haa
Aita( tu ta tatou e ravea maori râ, te faaitoito
pao raà o tei faatia mai i to tatou nei hau maitai. raa i te maa e au na to tai tei faatere mai na te
pahi, i teienei, na te hau ia i horoa aenei te aPARA U MANAVARIJ.
rahu, ua imi haere i te raau valu atoa e, ua parau i te mau papaa, e aore roa; o te mau taata
hoi no Tahiti nei, tei ula haere mai i te inaa no
roloi laratoumau ô.Temaümahanatoa, le tapae
haere mai nei le vaa no le mau malaeinaa ' toa,
i le uta raa mai i le maa i rolo i te matele i Pa
peete nei, ua tomo maite i te ia e raverahi e te
maa no te fenua nçi. Eita roa râ e ore, ia faalia
mailai hia te lere raa mai o le mau pahi auahi
na o nei, mai leiparauhia mai ia tatou nei; e riro ia te feia hoo taoa i te faaineine atea noa na,
na mua, e rahi ia le puaaloro, le mau maa toa
e le mau taoa toa na te feia e amu râ, mai te
ineinc toa ralou i le hoo rahi atoa mai.
mau ava hau e i te tuiroo i Clyde e i Thames,
ite tere rahi roa.
Te mau pahi i tapae mai, mai 'te mahana 7 mai
a no Eperera
Tira piti o le Hau o Tahiti, tapena Monardau, mai Papara mai.
Tira loru beremani o Cesar-Uelene, tapena
Kock, mai Valparaiso mai.
Tira piti faràni o Ann, tapena Lepinai, mai
Valparaiso mai.
Tira piti farani o Marie-Louise, tapena Leguerne, mai Raialea mai.
Tira piti Rimalara o Tane, tapena Mote, mai
Raiatea mai.
PA RAU RII APITira hoe Huahine o Ann, tapena Mooino, mai
Teienei mau parau i mûri nei, tei roaa mai no Iluahine mai.
Tira toru haralane o John-W illiams, tapena
roto i te parau mau, e,riro ia le feia e taio i teiMorgan, mai Sydney mai.
enei Vea i le anaanaea.
Te parau i opua hfa no le faalia raa i le hoe
Te mau pahi i reva.
tere raa pahi auahi, te haapabu mai i te tae raa
o te parau, mai Southampton mai e Sydney mai
Tira hoe baratane o Oheron tapena Truscot,
te haere lia na Panama e te,tuati atu i te tere uo reva i Raiatea.
raa a te mau pahi auahi i parau hia ra e W est
Tira loru patia ia amerika o Rodman tapena,
India mail steamers o tei faalfci e hia na mai Sou ua reva i tua.
thampton e Chagres. te rave hia ra ia mai te itoPahi auahi amerika o Neiv-Orleans, tapena
ito rahi. Te itoito maitai atoa ra i te rave raa i te Wakeman, ua reva i Sydney. *
mau pahi, e ia tae i teienei avae ia Tiunu nei,
ei reira te pahi ra o Kanguroo, e haere mai ai e
tanu i te mau tapao no te tapae haere raa i tei-1Te èè ho le Tavana : BRIOT.
eneitere raa rahv i Australia Patitifa ; e pee hia
mai hoi i te mau avae atoa i le mau pahi auahi
ra, o Emu, Black-Evvan, Einornis, Menura, tai
1600 te tane e e 300 puaahorofenua te puai. Ua
manao hia teienei mau pahi, lei*tarai hia i tn
/
9
f
•}
|\f
î ff',: :■
0
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853