SPAA_ Vea No Tahiti_18530324_12.pdf
- extracted text
-
; W*
JAT.UHTI SARAT<*Ust!t 'toa . e ere te Tavana e te haava , o tei h.iof
naaro i te hne hohoa o teiT
enei vea, aufad .mai.ia ■e
3 farane no na avae etoru.’
Kiaau mai ia Tepito te npnei parau i Papeele.
Jrr ?
\1AHAW 24 NO MATI 1853
%' ”
VI. \ NO TAIIITI.
rare raa i le parau rii api e faufaa hia'i to
lc mau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neia i te raau mahana maha toa.
m r n 12
O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te tani
raa taoa. e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinei
Vra, ia aufau mai raton
1 faranc nu te reni hoe.
Paaau mai ia Tepito t« neneiparaii.
‘o te. Atu a, o te ore roa tu e ’ faaea noa' e i te
tiiyturti inai i te mau ohipa inarantar ima, e le
Teie mai nef tehoe pahi aiio'ii o Monumenlal feia ïtpito papu : a laulurumiii, e m te rai aloi
•Cily Ie ioakl naiftiilflo mai.nei.i.roto i to ta'loti nei oe e tau,turu alu 1
ava. mai Tnfilojiia ntai oia. i> Itt reva rtoi i Eiinj1 linenei r.a, aita'tu a tatou e ravea e ae,
pe, 1 i() AtVlo i niai.'io., Uij l'aaite .atoâIjia mai hoi maori ra te faaile papu i to tatou hinaaro, i; ia
*>, Ut fatlitti mai'in>i- lotahiv o Mew->Orïeam le tauturu aton mai te mau papaa i tp Tahiti nei, i
ioa,.sr.te! fHalereraioa ra i l’auip.e* inaha, laiio le imi raa i le mau ravea 'loa, e roaa’i i te ni»u
niaite'atura te matr jtarati ;t le Tavana, lana-.i Jiahi, e i le f<>ia eeao, te mau mea toa e hinânro
faaite atfiaimfli',. i te amu ra.ji, maa rahi faaarea- liia e ratou, .e e, tapae mai ai ratou i Tahiti nei.
rea raa.i: FaretHe'-ra, a inu ai oia, ma te taaile i
Te manao hia nei hoi t;, Jto opua ra lelioe taalonaiJiinaafTtOy o ia.maitai r.oy, to Tahili nei, 0 ta hoo laoa rahi i Papeele nei, e e faaula mai i
taua na pahi anahi' ntti Itoi, o le haamata raa ia i te arahu i Paneete nei, ,a tini noa.'tu ai hoi i le
te nanaii.rahi .pahi auahi e tamata hia nei i te faa- mau pahi e lajiae mai a mttri a lu ; e no la mea
tere i ropu i Tarilonia e i Panipe ; e no lo lalou hoi e. nila'lu o le liati e Itinaaro e ae, maori ra
ite pajni raa i te puai e te i.toito o lo Amerika, i te maitai o. te fenuji nei, e lautip'u papii ia 'C'ia i
ite 'atoa 'i- taU)« ,e; e riro rafou i t<; iini i le mau. t.ei rcira loa ra tnau ohipa, ma lona ptiai atoii.
ravea'toa e. hemQ a.tu ai te imnai pahi aua,l|ibi;- Te liaoro aloa hia 't’u nei te feia faaapu, e e tauu
retane ia ratou; e na Panama mai le mau pahi haere i le mau maa rii atoa e hia amu hia e le
beretane fê faij#;re, ua faatia hia hoi ta ralou o- papaa. lia rave papu hoi leftoe papaa i maoro
I Kipa i le rnahana 1 no E|ierera 1852- Eiaha roa aêne; i le noho raa i Tahili nei, i tei reira ohipa.
'tu ra lalou ia varo noa’c, i hiriaaro hoi lo T a- A.haerenana niai le. purumuehoro tia i Papaoa,
hill tmj e ia fiKlfaa lo;i hia ratpu i rolo, i te ohjpa ej reira ia oulou e ite ai i le aua ;i mili Beremo,
a taua feia itoilo ra, i hinaaro tatou, e ia maiti e i tc l.uru o te ohipa e oli i
feia iloilo e te
hia fp talou nei ava, ei vahi tapae raa na ralou i. ia ore; i le roaa raarnai norôto i teieriei repo âu
roto i leienei moana rahi Pacilika, e mala'loa o |e i le maa no Europa. te umara papaa, te pona ia tiitou i te tuu al.u i le mau riu?n !loa e fau- la, te rrieleni. le karolo, c tc nrfau maa'to i iioi
{ faa hfa'-i ratou i to ralou lapae raa mai. lla ile ;ti|ïaufiia rahi iTiai le feia e parahi haere ipihailio
i papu le hau i te tia raa ia na reira, e ua faaine- f i ife oire ra o Paris.
inc maile oia i le mau mea ’loa c au no te pahi,
E no temea hoi te e, c haapao pâpu ratefeia
1 i rolo i le asêna rahi i Fareute ra. I te rave raa loa i le hau o te fenua nei, te maere noâ ra te
ra i lei reira ohipa, ua tauluru papu hia mai ia mau raalira i le iloito e te hamarii maitai o te
oia e to Tahiti nei, e mea maere rahi roa hoi to feia toroa. o te ore rôa e vaiho noa 'e i te hara
ratou itoito i le faatia oioi roa raa i na farc-toa eia mo le faautua ore hia, e o le tapea \ te mau
i Fareule ra. Te vai nei a hoi letafei vahi i rave mataro, ia ore ia liaapeapea! lu i lo ‘ratou mau
hia *ê t ê hau> oja hoi leia s aore roa! tu e arahu raalira. Te auraro papu aloa nei hoi le feiâ eêao
toreva i Papeete nei,. e oi maoro roa hoi le tere i lapa mau lure iloito ra, o te hiopôa maite mar,
o te palri -auahi r& o Mdnumental Cily, no te a- i maitai aj hoi e i arearea'i lo ratou tapae ra
rahu o r e ; aita roa! lura te hau-i haameremeFe mai i teienei fenua i haamaitai roa hia e tê Atua.
noa 'e, tuu atura ra i tana iho arahu. no te hoo A faailoitp maoli outou e to teienei mau fenua ê;
mau â i roaa mai ai iana ra, ia tia hoi lo taua e tia roa to tatou tialuri raa i nia i te faufaa e
pahi auahi ra , faatere rea’tu jtana vahi ibin^pro. roaa mai a muri n e i: lei ia talou ra, tei ia tatou
Ua itoito maite atoa hoi lo Tabiti nei, i te. twu it> faaitoito, ia au tc roaa raa mai o taua mailai
raa mai i te mau m ea’loa i hinanro hia ê le feia ra .ia talop,
eeao ; ua farii mailai hiaf tn te feia no tQ fenna
roa e mai i roto i te mau fare atoa, e i teie lau
PABAURIJ U A llA U T E H U R U .
mahana i mairi aenei, ua faai maite liia ia te raa; E raverahi te mataeinaa i faauta mai i te maa,
tete, i t ê ta, e te mau maa’toa hoi o te fenua
nei. E hape hia hoi e, i le tapae raa mai â o tei- e te ia i Papieete nei, i te sabab » mairi aepej. 1
enei pahi auahi, ua tauturu atoa mai le Atua ia tpienei ra, têiao hia'tu m i to Tahiti e e na rpif^
piaite â, e faauta mai â i te m aa; e ia i te ava i
tatou na roto i lana ra mau ravea taa e, te parau
tê pahi ra, ia rahi roa mai ia e tiai, no te mea,
haere hia nei hoi e, na lehoe laehae rahi o te
e i ia o Papeele nei i te taata, ei maa rahi hoi ia
Moana, i tiahi haere mai i te ia e ore e hope ia
ta ratou e paia’i. E u rahi roa tei roaa i to
talau„e rolo roa i le upea a te feia tautai. A hio
Moorea, e ua rahi hoi ta ratou moni i te roaa
ai ra tatou i tei reira, te ite nei ia tatou i te rima
NO TE MAU PAHI AIj AHF. ,
I'
\
ra». E u.oiti ralti »o \ai npi. ia roaa 'loa'tu ra la
(e niau mala<‘inaa liijiaa e tiai; c ealia 1 tu A le
ravea maitai ae, maori ra le faanta raa niai i te
poti maa i te matt tnahana toa, c roaa'i lioi ia te
nioni, e te aaliti aloa.
maife nei te tavana o te raalaeinaa e tana f ahine
i le ravê raa i ta raua ra mau ohipa, c e liiea
popou rahi roa na tchau le faailetaa ionei i te
ioa o lloura vahinc e lana ra lane o Roura tane,
te oromelua e le haapii tamarii(o te mataclu.ia ;
no tyvpee raa liia hoi o to raua ra itoihv, te niaramarama e te haapao mailai, i nchenehe rOa i
taua malaeinaa ra.
To faaota haere nci te pahi i le anani; a tahi
aonei i tonio i to Afahiti, e ua reva acnei i Tarifonia, e 2*10 laualini anani i itiaiho; ua ineine hoi j Te maitai atoa’-a hoi olliliaa; ia faaitoito rithia ra tona ra
o Fanaue e tiai. Oteienei hoi mataeinaa.o lei riro ei vai raa
tc pahi ra o Dumont/l'Uimlk lêi Tealiupoo te Tavana
ho tc peapca i mutaaiho r»,- ua huru mailai roa ia i teienei. Na tp
faaula raa i tana anani. lia reVaTtoa hoi te pahi anvaha ra o tc tavana i Tcaharoa e faaitoilu maitai iho i tc tamau
i taua maitai ra.
la o Fuvprile i Papeuriri, e hoo â i te anani. ra Tehura
rii mailai atoa ra hoioPueu. Area ra to Taiarapu taaEiaha ra lo Taliili nci e faalau haere noa. e riro toa. e tc mau matacinaa i reira ihora, ia imi iho ia i lc ravea e maai ta ratou harn, oia hoi, tc paruparu rahi ino e tiai.
ai lioi ralou ei hio raa hupelmpe. I teienei hoi a- tara’tu
0 Paca ra, c hio raa maitai roa ia. 0 te haapii raa, te aua hau, c
iiolap, hapehia ia e, le njo mailai roa inai nei te te aua rii a le taata toa ra, e mca faahiahia nae ia. 0 te ohipa ia a lc
i pohc aeoeiia. haamanao mai te hin oia mai le haiiahana! e
Atua i lo ratou nei ferma, le (ae noa mai nei hoi tavana
pcc ma! tc â ra o Tetoofa api na nia i te ca i faatcre inaite hia c tpna
■
,
te moni mai le mau vahi atoa m ai; o faarue laue rn tuahine luiroo e tiai.
0 Faaa, te matacinaa ifaarue taue noa hia i mntai hora, i riro ai
lioi ia ratou i leienei anolau maitai e taoa hiai ci hio
raa haama roa, te huru nehenche ra ia-i teienei anotau. O le
ralou? A faailoilo na, a lâaapu i le mau aua hau, haapii raa ra, tc au ia haamanaohia na e tatou. Tcie hoi tc vdhi
rahi i roto i tauâ haapii raa ra, maori ra o te mau tâniarlvtaa fave i la oulou iho mau ohipa, o te mau mea •inacrc
maroa : i vetahi hoi mau matacinan ra, teJiemo haorc noa ra ia ra- .
Ton i tc mau polii; nrea ra ionoi ua liau roa ia to ratou itoilo i tc
ia e liaere tiai te taata nei i mua.
^ qa raa i fe mau malacinaa.
t roto i le Y ea no te tapali i mairi aenei, ua
faaite liia lu ia te ioa o le mau tavana, o lei vailio noa 1 te peapea' ia ttipu na i roto i lo ratou
mau tnataeinaa; riro atura hoi (v mea tia ia haainaitai hia te feia i paloi atu i laua ino ra, e ole
faâile iiitt'iu nei i teienei, ei hio raa na te laata
'loa.
0 Tiarei ra te na mua roa e liai : aore e upaupa i reira, e aore aloa hoi e taiala raa; te vai
neheriehe roa ra te haapii raa, e e pae ahuru atoa lamarii lamaroa'e le lamarii tamahine i rolo;
lia rave mailai roa hia te aua hau, e le ohipa purumu aloa hoi,.ua rave hia ia ma le maramarama
e leJloilo. E pee maile le mau lavaija atoa i te
liaapao raa a Mailua (Manca) e liai; ua tae maile tona hinaaro laanehenehe i nia i le mau mea
aloa, aita lu e mea e ae, e tae roa’ tu i roto i
tona fare, tnaori ra te peu rii maitalai c popou ai
te aau ia hio ra; o te nehenehe e te hupehupe
ore anae ra lei reira; no te tiare rii unauna hoi
i tanu hia i rapaeau mai, i nehenehe roa'i tei
reira ra vahi; e tei reira te itea raa hia le maitai i lâaite hia mai e 1» sire ra e, o le maitai ia i
haii ite rahi i le ao n e i; oia hoi te tane e tana
vahine i te apiti maite raa i to raua puai i te faatupu raa i te rai.
Te itea faahou his ra taua peapea ore e te
maitai ra iMahaena. 0 te aua hau ra hoi e faaapu raa iti nehenehe rsa'ia, e e msitai noa to te
taala hahaere raa na roto. Aita roa 'lu e aihere
o reira, ua utaru maitai hia ra te mau m ea'toa;
ua faalarava hia hoi te purumu na ropu, i tiai te
hahaere maitai roa raa na itiaiho. Ia tae ra i te
hora e roaa mai ai te utua, e ore roa tu te haapii raa i Mahaena ra e ere noa'e, e e faaite atoa
hia hoi le ioa o te mau pipi i hau i mua. Te faaau
ha.tvii. E mca au rahi roa tei reira na te han nci, no tc mea tc manao nei oia c,c riro tu rcira ei of.ia raa rahi c liai iana, i« maiti hacrc i tc oromelua haapii raa, tehaava e te mutoi maramarama, o o
Te au ia lialuri hia alu c ana. E vahine hoi inaha tci niaiho i tcienei
matacinaa. E cre anei te mea maerc rahi, inaha o te paeau yahi • tu
raau mataeinan i tavana hia c te vahine ra, o te raau mataeinaa fho
â ia tcircira te hau le faalcre maitai roa raa hia.
Ehaapaomaitaina ra tcmau lavanam.itaciuaa itci rcira. E ore roa
tu te tavana nci e faaea noa’c, maori ra ia riro paatoa temau mataeinaa mai ia Tiarci ra te hurjQmai ia Mahaena, c mai ia Paea. E
ati rahi ra to te mau tavaua e tWe haava, tei rjro ci faataupupp i to
te fenua nci haerca i mua, na nia i lc ca e roaa ’ i tc maitai. |
PARAU f a a i t e .
Mai te mea e, ia haere noa mai te taala maohi ra o Hanae, e aore ra tehoe felii nona, i te
fare toroa o le ee o te Tavana nei, e roaa ia iana leboe taoa ili, e raHi roai tona mauruuru.
C
_________
Te mau palti i lapae mai, mai te mahana 17 ma.
9
a no Mati.
farani o Hanals,tapena Bronder,
Tira piti
mai Paumolu mai.
Te mau pahi i reva.
Tira piti farani o Aorai, tapena Tejler, ua
reva i Paumotu.
Tira toru berelane o Favorite, tapcna M orlimer, ua reva i Papeuriri.
Tira piti farani o Marie-Louise, tapena L eguernne, ua reva i llaiatea.
<
PARAU FAAITE.
E piti tau taata lavini e hinaaro bia nei, ei
taata Manitia tei hinaaro rahi hia; e haere tia'tu
te feia i hinaaro i taua ohipa ra ia Timone ra,
tei nia i te pururau e horo tia eFautaua tonaparahi raa.
Te êê no te Tavana : BRIOT.
' '
*
•
• ;;
- '
'
;'
it )■|
. : ;
2' QM
/
#■
l
3
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853