SPAA_ Vea No Tahiti_18530324_12.pdf
- Texte
-
; W*
JAT.UHTI SARATi- lotahiv o Mew->Orïeam le
ioa,.sr.te! fHalereraioa ra i l’auip.e* inaha, laiio
niaite'atura te matr jtarati ;t le Tavana, lana-.i
faaite atfiaimfli',. i te amu ra.ji, maa rahi faaarearea raa.i: FaretHe'-ra, a inu ai oia, ma te taaile i
lonaiJiinaafTtOy o ia.maitai r.oy, to Tahili nei, 0
taua na pahi anahi' ntti Itoi, o le haamata raa ia i
te nanaii.rahi .pahi auahi e tamata hia nei i te faatere i ropu i Tarilonia e i Panipe ; e no lo lalou
ite pajni raa i te puai e te i.toito o lo Amerika, i
ite 'atoa 'i- taU)« ,e; e riro rafou i t oja hoi leia s aore roa! tu e arahu
toreva i Papeete nei,. e oi maoro roa hoi le tere
o te palri -auahi r& o Mdnumental Cily, no te arahu o r e ; aita roa! lura te hau-i haameremeFe
noa 'e, tuu atura ra i tana iho arahu. no te hoo
mau â i roaa mai ai iana ra, ia tia hoi lo taua
pahi auahi ra , faatere rea’tu jtana vahi ibin^pro.
Ua itoito maite atoa hoi lo Tabiti nei, i te. twu
raa mai i te mau m ea’loa i hinanro hia ê le feia
eeao ; ua farii mailai hiaf tn te feia no tQ fenna
roa e mai i roto i te mau fare atoa, e i teie lau
mahana i mairi aenei, ua faai maite liia ia te raatete, i t ê ta, e te mau maa’toa hoi o te fenua
nei. E hape hia hoi e, i le tapae raa mai â o teienei pahi auahi, ua tauturu atoa mai le Atua ia
tatou na roto i lana ra mau ravea taa e, te parau
haere hia nei hoi e, na lehoe laehae rahi o te
Moana, i tiahi haere mai i te ia e ore e hope ia
talau„e rolo roa i le upea a te feia tautai. A hio
ai ra tatou i tei reira, te ite nei ia tatou i te rima
m r n 12
O te feia hoo taoa, e te mau
taata e haapao i te tani
raa taoa. e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau parau faaite i roto i reinei
Vra, ia aufau mai raton
1 faranc nu te reni hoe.
Paaau mai ia Tepito t« neneiparaii.
‘o te. Atu a, o te ore roa tu e ’ faaea noa' e i te
tiiyturti inai i te mau ohipa inarantar ima, e le
feia ïtpito papu : a laulurumiii, e m te rai aloi
oe e tau,turu alu 1
1 linenei r.a, aita'tu a tatou e ravea e ae,
maori ra te faaile papu i to tatou hinaaro, i; ia
tauturu aton mai te mau papaa i tp Tahiti nei, i
le imi raa i le mau ravea 'loa, e roaa’i i te ni»u
Jiahi, e i le fia eeao, te mau mea toa e hinânro
liia e ratou, .e e, tapae mai ai ratou i Tahiti nei.
Te manao hia nei hoi t;, Jto opua ra lelioe taata hoo laoa rahi i Papeele nei, e e faaula mai i
te arahu i Paneete nei, ,a tini noa.'tu ai hoi i le
mau pahi e lajiae mai a mttri a lu ; e no la mea
hoi e. nila'lu o le liati e Itinaaro e ae, maori ra
te maitai o. te fenuji nei, e lautip'u papii ia 'C'ia i
t.ei rcira loa ra tnau ohipa, ma lona ptiai atoii.
Te liaoro aloa hia 't’u nei te feia faaapu, e e tauu
haere i le mau maa rii atoa e hia amu hia e le
papaa. lia rave papu hoi leftoe papaa i maoro
aêne; i le noho raa i Tahili nei, i tei reira ohipa.
A.haerenana niai le. purumuehoro tia i Papaoa,
ej reira ia oulou e ite ai i le aua ;i mili Beremo,
e i tc l.uru o te ohipa e oli i
feia iloilo e te
ia ore; i le roaa raarnai norôto i teieriei repo âu
o |e i le maa no Europa. te umara papaa, te pola, te rrieleni. le karolo, c tc nrfau maa'to i iioi
;ti|ïaufiia rahi iTiai le feia e parahi haere ipihailio
f i ife oire ra o Paris.
E no temea hoi te e, c haapao pâpu ratefeia
loa i le hau o te fenua nei, te maere noâ ra te
mau raalira i le iloito e te hamarii maitai o te
feia toroa. o te ore rôa e vaiho noa 'e i te hara
eia mo le faautua ore hia, e o le tapea \ te mau
mataro, ia ore ia liaapeapea! lu i lo ‘ratou mau
raalira. Te auraro papu aloa nei hoi le feiâ eêao
i lapa mau lure iloito ra, o te hiopôa maite mar,
i maitai aj hoi e i arearea'i lo ratou tapae ra
mai i teienei fenua i haamaitai roa hia e tê Atua.
A faailoitp maoli outou e to teienei mau fenua ê;
e tia roa to tatou tialuri raa i nia i te faufaa e
roaa mai a muri n e i: lei ia talou ra, tei ia tatou
it> faaitoito, ia au tc roaa raa mai o taua mailai
ra .ia talop,
PABAURIJ U A llA U T E H U R U .
; E raverahi te mataeinaa i faauta mai i te maa,
e te ia i Papieete nei, i te sabab » mairi aepej. 1
tpienei ra, têiao hia'tu m i to Tahiti e e na rpif^
piaite â, e faauta mai â i te m aa; e ia i te ava i
tê pahi ra, ia rahi roa mai ia e tiai, no te mea,
e i ia o Papeele nei i te taata, ei maa rahi hoi ia
ta ratou e paia’i. E u rahi roa tei roaa i to
Moorea, e ua rahi hoi ta ratou moni i te roaa
I'
\
ra». E u.oiti ralti »o \ai npi. ia roaa 'loa'tu ra la
(e niau mala
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853