SPAA_ Vea No Tahiti_18530317_11.pdf
- Texte
-
UimillTI »AH\
\IAIIA l\ A 17 \ 0 MATI 1
TflHiiU ’loa , e ere te Tavana e tc haava . otei hinaaro i te hne hnhoa n teienei vea. anfau mai ia fc
3 farane no na avae etnrii.
TE VlïA l\0 TAIUTI,
Faaau mai ia Tepitn te n inei parau i Papeele.
Ki haaparare raa i te p’arau rii api e l'aufaa hia'i to
te inau tenua i roto i le Ifau Tamarii : e neia i te mau mahana maha loa.
PAKAU PAKAU 0 TK ITAl
faatoro a raa .
No t J r u iv.'>')ie n ir mau
fcaua. Totaietv,
Papihia: POMARF..
Te Tavami, ic Auvahan
tc Repwpirita,
Pâpaihia: PAGF,.
Papaihia le huhna ' tc farc toroa o te êê,
Tt tê 0 lc Tarana,
Papqihia: Hriot.
Te Promelua ra o Terai, no te qialaeinaa ra
0 Yarari i Moorea, ua haava Jiia aenei ia, e ua
faautua hia no le hara faaMiri. Tla faaore liia tona loroa i leienei niahiina 1 no Mati 1853. 0
Tema le orometua no Moruu, e o Pelero le orometua no Hapiti, lc mono ia Terai i te rave raa
1 te ohipa oromelua i Yarari.
Hiopon raa i ic mau malacinaa.
Ua oli aenei la te raalira hiopoa, hio haere
raa i te mau haapii raa, c le aua hau, i rolo i le
ipau mataeinaa i Tahiti nei. E parau faufaa rahi
roa tana i papai mai i le Tavana nei no te huru
o tona tere ; e nenei ntaiie hia »a Itfi reira, e e
hapono hia i rolo i le ntau mataeinaa ‘ toa, ia tuha liaere hia i rolo i le rnau haapii raa. Â liai ai
ra i taua parau ra, o te ore hoi e nenei hia, roaori ra ia hope roa te hiopoa raa i te mau haapii
raa i Papeete e i Moorea, le faaile hia'tu nei ia
vetahi mau peapea i faaite hia mai e te raatira
hiopoa, e o tei opua maite hia e te hau e e faaore roa i teienei â.
No taua hiopoa raa ra ra, i itea'i leienei vahi
huru e : oiaboi, i le mau mataeinaa'toa tei reira te npaupa te faatia raa hta ra, te vai hupehupe noa raia te mau aua hau, e ua faarue hia hoi
te mau haapii ra a ; area ra i te mau malaeinaa
upa*i.pa ore ra, te faaapu maitai hia ra ia te mau
aua hau, e ua rahi atoa hoi te |ipi i rolo i lemau
haapii raa. No te lêre oioi roa raa hoi o te ino e
S\WM H
O te fcia hoo faoa', e le nu«
tanta e haapao i le laui
raa taoa, e tia ia ia ncnci
aloa hia ta ralou rnau parau faaile i rolo i reinci
Yea, ia aufau inai ralou
t farane no te retit hoci
Faaau mai ia Tepito tc neiieiparau.
V
£
te laiala, i lupu mai no r c to i’taua mau upaupa
ra i roto i vetahi mau mataeinaa, te maro rai a
le lamarii rii aore â i taea te 10 e le 12‘ o le
malahili, e e ore ralou e tae i te liaapii raa, no
te mea, no roto ratou i le tipanpa, e le faaile papu ra ralou e, e mea jiii ae na ralou le
te ori
ort i te
haapii. K hara ralii roa ta le inau tavan
avana o t e 7 /
mau malaeinaa, lei reira le upaupa le faa'.upu
raa hia, o ratou aore i patoi atu i te tere r.ia 'y
taua ino ra, iiihï la le ture hoi i faaue mai ia r a ^
lou. K o le mau metua taye, te inelua vahine, e
te mau haava, o to tauluru atoa' tu i taua mau '
ohipa (aufau ra, e o lei ri ro ei tauluru iiji roto i
10 ralou ra paruparu, e mea lia toa ia ia faahapa
roa liia ralou. I teieriei ra, hoe noa iho â uiea i
11 lau rahihia mai.te le hui-raatjra, oia lioi le laaore roa raa i te upaupa. 0 lehaapii raa ia o te
meu peu peapea, ’o te hupehupe raa ia « le ino
raa to Tahili nei.
F. ore roa ra te hau e haameremere noa'e i
te faai l le muloi haru haere raa rane na tei hoo*mai, e e 5 farane na tei hoo atu.
i le feia e afai mai i le ia e le mua i te matete, 0
Mai lei faaitc hia : tu nei hoi, i liaapeapea hia
ratou i hoo hâere uoa i ta ralou n aa i te mau
le
feia maa e lc feia hoo ra, e pii ia ratou i
vahi atoa, e aore i ahy hua mai i rolo i te rnalele
lehoe
muloi ei lauluru ia ratou. No te ile ore o
luio ai. Riro alura hoi laua maa ra i na laala rii
le
mau
muloi le ture i haru hiai velahi tau poaila rea noy iho, le t«aa i haapao hia e, ei rolo
li
i
na
raahana
i mairi aenei. I teienei ra, a haeroa i le malele hno ai, te \ahi e pulupu ai le leia
o te liaapao i la ratoo hoo raa na riia i le lure e re noa ntai vnai le matau ore, a afai mai i lc maa
te parau tia. Nojle maua aueina o le feiu e afai e te ia, iarahi mai, ia paia hoi te mau papaa e
mai.i taua mau m;y; ra ? mahere rnau a e no parahi haere i rotopu ia oulou nei, ei reira ia e
reira; no le mea, ahiri hoi e*, e erfe to te maua râhi ai le moni i to outou nci lenua. Tupu rii a ra, e ore ia ralou e imi i le ra'ea e pau rca'i le lura hoi te peapea i le poti no Papeloai inai nei,
faufaa e roaa mai no rolo i le hoo raa hia 0 ta aita ra te fatu maa i ino noa 'e, uo te mea, ua
ratou maa. le ite papu noa ra hoi râtoo e, le taahoi Ma'tvtana moni, e te ia atoa hoi. I teieralii ra te feia i hinaaro i la ralou maa, te liai nei ra, inaha te rahi na le ia i Moorea na, a faauoa maira i rolo i te matele. I le mahana loril uta rnai; e na le mau malaeinaa i Tahiti nei, e
nei i lapae mai ai, leJioe poti no Moorea, ua lo- alïii mai i velahi ae mau maa.
mo roa i le ïa ; no le uiea ra e, hoo hia'tura laua
Te faaile hia 'tu nei to Tâhiti aloa, e ua faaia ra, e te falu maa iho i laliatai, haru hia ihora hurue hia aetiei te ioa loroa 0 te Tavana. I ruuoia e le mau mutoi, oia e te laata' toa hoi i hoo taaiho ra, ua parau hia ia e : « 0 (e Auvaho o le
ma{ i tauaal.\ ra. I
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853