SPAA_ Vea No Tahiti_18530310_10.pdf
- Texte
-
Tetaata 'toa , e ere te Ta▼ana c te haava , o tei hi«naaro i te hoe hohoa o teienei vea, anf.ni mai ia»e
3 farane no na avae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei paraui Papeete.
TE VEA m TAHITl,
o le feia hoo taoa, e le mau
Ei haaparare raa i te ftarau rii api e faufaa hia'i lo
te inau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neia i te mau mahaua naaha toa.
Parau faaite i le mau tavana, te haava, le ftui- e ra, o tei huru moe roa^ia latou i teienei; oia
^ yhoi te mau arioi, e amui raa taiala faufau roa ia,
0 te ori haere na rolo i le mau malaeinaa : toa,
(Tfaatupu haereâ i taua mau peu faufau e te
^haam a ra, e moe e roa’'i te haapao raa mailai e
>Te nehenehe, e e upoolia ro a'i te hara i nia roa.
opua papu roa te Hau e vai nei, e e faaore
^ ro fi i taua mau peu haama no telahi anotau era.
~ tia noa iate ture i faaore i tereira;ia haamaj/"mana hia ra taua lure ra e tiai, e e haamana
^ ^n au hiâ taua ture ra â muri nei. Te faaite faahou
liia'lu nei taua lure ra ionei, ia ore roa hoi ia
vai maua noa e le taala; teie taua lure ra:
TURE VI.
rE
\m\w io
HAIIAW 10 \ MATI
SATAIliTl MAHA
ture no te upaupa te faatupu i te peapea, e
peapea t te mau taata no leienei fcnua. e te
faaore i te haapao raa maitai o te feia api.
Irava 1.
Te faaore hia nei te upaupa i te mau fenua'toa
1 roto i teienei Hau Tamaru. I te mau mahana
rarahi amu raa maa ra, ete mau mahana rarahi
faaarcârea raa ra, e tia ia upaupa noa mai te
rave ore i te mau peu ino haama ra.
tiiata c haapao i te taui
raa taoa, e lia ia ia nenei
aloa hia ta ratou m.au paraii faailc i rolo i rcinei
Vea, ia aufau mai ralou
1 faranc no le reni hoe.
Faaau mai ia Tcpito tc neneiparaii. -
Iravd 2.
Mai le nifia ia n’re toienei faaorfi raa ia luuipaohia. fi ia Ittpn Ifi upaupa i to hoc vahi no toifi
nfii Ifiuua.fiia fasutfi- hia le maa no tfii roira upaupa; na tfi liaava mataeinaa e Isiaue e tapea i
te (eia i rave i tfiienei hara, e na te mau inutoi r
aratai mai iiaua snau taala ra i Fapeete, haavsi'i
e faautua ' i ; tora te utua no te laata hoe, lioe avae i le rave raa i le ohipa na le Hau, e te ulua
moni e pac ahuru farsuifi, ,hoe ahuru na te Hau
Taniaru, hoe aliuru ua le tavana matafiinaa, hoe
ahuru na tfi hauva, fi pili Jhuru na tfi mâu mufoi,
Irava 3.
la faatia te hpo lavana ia »,rave noa hia tfi
maa na lo upaupa iroto ï tona mataeinaa, e haava hia ia tavana; «iia loa hoi ia ore oia ia faaore
i tfi haaputupulu rsia taata no le upuupa i tona
Uiâlaeiuaâ.
Mai tfi mfia ia itfi le leia toroa no le mataemaa
(> le faktiipu hia ra te upaupa, e aore i faaite alu
i te luvaiia no laua mataeinaa ra, e haavahia ia
laua feia toroa ra e e faaulua fiia, tera te utua e
faiiile mai i le parau no taua hsiava raa râ i te
Arii valiine e te Auvaha no te Ariio to Frrani, e
na raua o faaore i teraiou toroa.
»
’
irava W
Te mau fare’faatiahia ei haapulupulu raa taata
no le upaupa, e afai hia ia i le lahi Vahi e, e
faariro hia ei fare pure raa, ei fare haapii raa,
ei lare haava raar, e ei fare Apoo raa,
lrava 5.
Te faatiahia nei e teienei ture le mau peu rii
faaarearea noa raa i rolo i,te fetii, mai te faatai
i teobe, tevivo,te titapu, e le mauinea riifaaoto
bia ra, te ute hoi e te huro rii maitalai ra, te
popo raa e te tue raa, te faalito raa moa, terore,
te ta, te apere raa, te patiafa e te mau [ eu rii
tia e te haama ore ra.
Irava 6.
E lia i le tavana mataeinaa e le haava ia faalia i le laata ia perenoa i te pere rii parau, mai
te mea, aore e pere raa i te moni.
A faaore hiai ra hoi te peapea i roto i laua
mau haapao raa riaria ra, aita roa ia te tavana i
opua noa'e, e e faaere roa i to te fenua{toa
nei, i te faaarearea raa rii nehenehe, e te faamaha raa aho hupehupe ore. Aita roa 'tu hoi e
ino i rolo i te ori raa rii n e i; ia faariro hia ra ei
tumu no te faâtia raa i te*peu iino, e te mau hi-v
naaro tia ore, ei reira tura ia e ino ai. 1 teienej N
ra, o te faatitiaifaro raa i taua ori raa ra, ta te i
hau e haapao iho, te faaore rau i le mau peu I
haama, e le mau mea toa hoi e ore ai le haapao
raa maitai. I teiepei ra, e ore roa' tu e lia noa' e
ia faatupu i te ori raa, maori ra ia faatia'hia e te
feia toroa; ei te ao ori ai, i te vahi alea, i mua
mau i te mata o te mau metua tane e te melua
vahine, te tavan'a, tê haava e te rnau mutoi o te
malaeinaa, o tei haapuo hia ei faaore i te peapea, e ei faalupu i,te maitai, e i vetahi tau mahaua i faataa hia'nae ra. F.i laataa maitai raa ra
i taua mau mea'toa ra, i faatia hia'iteienei
faaue raa i muri nei ;
•. I rava 5.
0 te mau faahapa’toa raa hia oïeienei f i me
raa, e faautua hiu ia i te utua tapea, ia hoeali iru ae mahana e lae noa 'tu i te avae hoe.
Papeete, te 9 no Mali 1853.
Te Tavana, te Aiivaha o te Repupiri ta,
Papailiia : PAGE.
Mai te au i te faaue raa a te Tavana. te Auvaha o te Repupirita, I te mahana monire i mairï
aenei, te 7 no Mati, i haere ai te auvaha ra o
Vareti, e vavahi e e lului, i te mau fare^i faa- ‘
riro hia ei haapu raa, e ei faatupu raa i te mau
tHAVA 1.
0 te mau taata'toa no Tahiti nei, i hinaaro i peu laiata_[a te mau nana upaupa i Papara.
te faatia i le ori raa ra, e mata na ia i lc ani alu
i te Auvaha o te Tavana, i Teaharoa, i tevaiuta Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana i mai
a no Mali.
e i Taia rapu, e aore ra, i te ativaha o le paeau
Tahiti.
Tira hoe no Huahine o A nne , tapena Jem, mai
ïr Ava 2.
Huahine mai.
Tira piti no Kili, o la S erena , tapena CarraNa te auvaha o le p#eau Tahili, e aore ra, na
zahal,
mai Valaparaiso mai.
le Auvaha o te Tavana i Tevaiuta i Teharoa, e i
Taiarapu e faataa iho i tehoe mahana no taua
Te mau pahi i reva.
ori raa i ani hia raai ra. Eimajiana maa anaera
Patia ia marite o Natchez , lapena Hall, ua
hoi te faataa liia'tu.
reva e patia i te ia.
I r a v a 3. '
Tira toru mariteo H ariet , lapena Anson, ua
Na te tavana o te mataeinaa e faataa iho i le reva i Hitiaa.
r
vahi atea, ei reira taua feia ori ra e haaputupulu
Tira piti farani o H anah, tapena Bennett, ua
a i; eiaha roa tu hoi ei ori raa i muri ae i te hora reva i te Tuamotu.
vau i te ahiahi.
Patia ia marite o G eorge VV ashington, tape«a Edwards, ua reva i Kaialea.
I rava L
O te tariparau, e te mau peu atoa no le faaarearea raa ra, e vaiho anae hia ia i roto i te rima o te tavana mataeinaa, e e ore ro a'tu e tia
iana ia tuu i taua mau peu ra, maoH ra i te feia
’nae ra i faatia hia'tu na roto i te parau papai,
e e faatupu i te ori raa.
Te êê no te Tavana : BHIOT.
9
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853