SPAA_ Vea No Tahiti_18530310_10.pdf
- extracted text
-
SATAIliTl MAHA
Tetaata 'toa , e ere te Ta▼ana c te haava , o tei hi«naaro i te hoe hohoa o teienei vea, anf.ni mai ia»e
3 farane no na avae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei paraui Papeete.
\m\w io
HAIIAW 10 \<> MATI
TE VEA m TAHITl,
o le feia hoo taoa, e le mau
Ei haaparare raa i te ftarau rii api e faufaa hia'i lo
te inau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neia i te mau mahaua naaha toa.
Parau faaite i le mau tavana, te haava, le ftui- <’
rautira, e le feia toroa' loa, o te mau malaeinaa.
tiiata c haapao i te taui
raa taoa, e lia ia ia nenei
aloa hia ta ratou m.au paraii faailc i rolo i rcinei
Vea, ia aufau mai ralou
1 faranc no le reni hoe.
Faaau mai ia Tcpito tc neneiparaii. -
Iravd 2.
Mai le nifia ia n’re toienei faaorfi raa ia luuipaohia. fi ia Ittpn Ifi upaupa i to hoc vahi no toifi
nfii Ifiuua.fiia fasutfi- hia le maa no tfii roira upaupa; na tfi liaava mataeinaa e Isiaue e tapea i
te (eia i rave i tfiienei hara, e na te mau inutoi r
aratai mai iiaua snau taala ra i Fapeete, haavsi'i
e faautua ' i ; tora te utua no te laata hoe, lioe avae i le rave raa i le ohipa na le Hau, e te ulua
moni e pac ahuru farsuifi, ,hoe ahuru na te Hau
Taniaru, hoe aliuru ua le tavana matafiinaa, hoe
ahuru na tfi hauva, fi pili Jhuru na tfi mâu mufoi,
Irava 3.
TSTo faaite. iiia mai m*i le lavana e, i rolo i na
avae.i ntairi aenvi, ua riro ia malaetnaa e raverahi, ei vai raa no le peapea rahi, e ei lupu raa
hoi ne te taiata o te au ia faahapa roaltia. I raro
ae hoi i te ioa ra o te Up .vl i' a, te amui haere ra
ratou i roto i te pupu rarahi taiata e tetaeroava,
o te au ia faautua roa hiae te ture. Te faa laiala
haere rajfte fatu e le raatira o taua mau upaupa
ra. i le mau lamaliinc api, le tamarii lamaroa
api, e i le man vahine lara lane aloa hoi, e ua
faariro ia ratou ei ravea no te faalia raa i te mau
la faatia te hpo lavana ia »,rave noa hia tfi
peu i hau e roa i le haama e le l'aufau. 0 le taemaa
na lo upaupa iroto ï tona mataeinaa, e haaro ava e te taiata, na ohipa mau i litau hia e
va
hia
ia tavana; «iia loa hoi ia ore oia ia faaore
taua mau amui raa faaiia peu au ore ra. Te manao ra hoi te feia'loa i roto i taua mau upaupa i tfi haaputupulu rsia taata no le upuupa i tona
ra ê, e tia ia ralOu ia parahi faatau noa na, a tia- j Uiâlaeiuaâ.
luri noa mai ai i nia i te paruparu e te vafe nna l Mai tfi mfia ia itfi le leia toroa no le mataemaa
0 te taata. Ia tia ra hoi to ratou parahi raa i roU»vj (> le faktiipu hia ra te upaupa, e aore i faaite alu
1 taua mau amui raa faufau. e le faalupu peapea i te luvaiia no laua mataeinaa ra, e haavahia ia
ra, lc laarue nei ia le tamarii i te iiaapii raa, te laua feia toroa ra e e faaulua fiia, tera te utua e
raau polii e te vahine. te laarue nei ia i te larê faiiile mai i le parau no taua hsiava raa râ i te
o to ratou mau raetua, te raau tauê^te faai ut1 ta Arii valiine e te Auvaha no te Ariio to Frrani, e
ia i te ohipa i nia i to ralou mau fenua, e i roto | na raua o faaore i teraiou toroa.
»
hoi i te mau aua hau. 0 laua peu huru ê ra hoi, !
’
irava W
o tei faahapa hia, e o tei faautua hia e le ture, o
Te mau fare’faatiahia ei haapulupulu raa taata
te maa vahi ia i toe mai no rolo i le anotau elc- no le upaupa, e afai hia ia i le lahi Vahi e, e
^ > e ra, o tei huru moe roa^ia latou i teienei; oia faariro hia ei fare pure raa, ei fare haapii raa,
^ yhoi te mau arioi, e amui raa taiala faufau roa ia, ei lare haava raar, e ei fare Apoo raa,
0 te ori haere na rolo i le mau malaeinaa : toa,
lrava 5.
(Tfaatupu haereâ i taua mau peu faufau e te
^haam a ra, e moe e roa’'i te haapao raa mailai e
Te faatiahia nei e teienei ture le mau peu rii
>Te nehenehe, e e upoolia ro a'i te hara i nia roa. faaarearea noa raa i rolo i,te fetii, mai te faatai
opua papu roa te Hau e vai nei, e e faaore i teobe, tevivo,te titapu, e le mauinea riifaaoto
^ ro fi i taua mau peu haama no telahi anotau era. bia ra, te ute hoi e te huro rii maitalai ra, te
~ tia noa iate ture i faaore i tereira;ia haama- popo raa e te tue raa, te faalito raa moa, terore,
j/"mana hia ra taua lure ra e tiai, e e haamana te ta, te apere raa, te patiafa e te mau [ eu rii
^ ^n au hiâ taua ture ra â muri nei. Te faaite faahou tia e te haama ore ra.
liia'lu nei taua lure ra ionei, ia ore roa hoi ia
Irava 6.
vai maua noa e le taala; teie taua lure ra:
E lia i le tavana mataeinaa e le haava ia faaTURE VI.
lia i le laata ia perenoa i te pere rii parau, mai
r E ture no te upaupa te faatupu i te peapea, e te mea, aore e pere raa i te moni.
peapea t te mau taata no leienei fcnua. e te
faaore i te haapao raa maitai o te feia api.
A faaore hiai ra hoi te peapea i roto i laua
mau haapao raa riaria ra, aita roa ia te tavana i
Irava 1.
opua noa'e, e e faaere roa i to te fenua{toa
Te faaore hia nei te upaupa i te mau fenua'toa nei, i te faaarearea raa rii nehenehe, e te faa1 roto i teienei Hau Tamaru. I te mau mahana maha raa aho hupehupe ore. Aita roa 'tu hoi e
rarahi amu raa maa ra, ete mau mahana rarahi ino i rolo i te ori raa rii n e i; ia faariro hia ra ei
faaarcârea raa ra, e tia ia upaupa noa mai te tumu no te faâtia raa i te*peu iino, e te mau hi-v
naaro tia ore, ei reira tura ia e ino ai. 1 teienej N
rave ore i te mau peu ino haama ra.
•. I rava 5.
ra, o te faatitiaifaro raa i taua ori raa ra, ta te i
hau e haapao iho, te faaore rau i le mau peu I 0 te mau faahapa’toa raa hia oïeienei f i me
haama, e le mau mea toa hoi e ore ai le haapao raa, e faautua hiu ia i te utua tapea, ia hoeali iraa maitai. I teiepei ra, e ore roa' tu e lia noa' e ru ae mahana e lae noa 'tu i te avae hoe.
ia faatupu i te ori raa, maori ra ia faatia'hia e te
Papeete, te 9 no Mali 1853.
feia toroa; ei te ao ori ai, i te vahi alea, i mua
mau i te mata o te mau metua tane e te melua
Te Tavana, te Aiivaha o te Repupiri ta,
vahine, te tavan'a, tê haava e te rnau mutoi o te
Papailiia : PAGE.
malaeinaa, o tei haapuo hia ei faaore i te peapea, e ei faalupu i,te maitai, e i vetahi tau maMai te au i te faaue raa a te Tavana. te Auvahaua i faataa hia'nae ra. F.i laataa maitai raa ra ha o te Repupirita, I te mahana monire i mairï
i taua mau mea'toa ra, i faatia hia'iteienei aenei, te 7 no Mati, i haere ai te auvaha ra o
faaue raa i muri nei ;
Vareti, e vavahi e e lului, i te mau fare^i faa- ‘
riro hia ei haapu raa, e ei faatupu raa i te mau
tHAVA 1.
0 te mau taata'toa no Tahiti nei, i hinaaro i peu laiata_[a te mau nana upaupa i Papara.
te faatia i le ori raa ra, e mata na ia i lc ani alu
i te Auvaha o te Tavana, i Teaharoa, i tevaiuta
e i Taia rapu, e aore ra, i te ativaha o le paeau
Tahiti.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana i mai
a no Mali.
Tira hoe no Huahine o A nne , tapena Jem, mai
Huahine mai.
Tira piti no Kili, o la S erena , tapena CarraNa te auvaha o le p#eau Tahili, e aore ra, na
zahal,
mai Valaparaiso mai.
le Auvaha o te Tavana i Tevaiuta i Teharoa, e i
Taiarapu e faataa iho i tehoe mahana no taua
Te mau pahi i reva.
ori raa i ani hia raai ra. Eimajiana maa anaera
Patia ia marite o Natchez , lapena Hall, ua
hoi te faataa liia'tu.
reva e patia i te ia.
I r a v a 3. '
Tira toru mariteo H ariet , lapena Anson, ua
Na te tavana o te mataeinaa e faataa iho i le reva i Hitiaa.
r
vahi atea, ei reira taua feia ori ra e haaputupulu
Tira piti farani o H anah, tapena Bennett, ua
a i; eiaha roa tu hoi ei ori raa i muri ae i te hora reva i te Tuamotu.
vau i te ahiahi.
Patia ia marite o G eorge VV ashington, tape«a Edwards, ua reva i Kaialea.
I rava L
ïr Ava 2.
O te tariparau, e te mau peu atoa no le faaarearea raa ra, e vaiho anae hia ia i roto i te rima o te tavana mataeinaa, e e ore ro a'tu e tia
iana ia tuu i taua mau peu ra, maoH ra i te feia
’nae ra i faatia hia'tu na roto i te parau papai,
e e faatupu i te ori raa.
Te êê no te Tavana : BHIOT.
9
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853