SPAA_ Vea No Tahiti_18530217_07.pdf
- Texte
-
ÏATAII1T1 MAHA-
MAHANA 17 NO E E P U A R E 1853.
Te taata ’toa , e ere te Tavana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hohoa o tei-’
enei vea, aufau mai ia e *
3 farane no na avae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.
Ei haapararç râa- i te pafttu rii api e faufaa hia'i to
te maujenua i roto j te HauTamaru; e ueiai te mau mahapa maha toa.
P À E A U P A R A U NO TE H A IL
O le Tavana, ia irni oia i le parau Lani hia lu
t** lona banahami, te Arii vahiné o Pômare, e le
Auvaha ra hoi o Paraila, no le faaore raa i le
utua a Opio : ua faaue oia, ia tuu hia leie nei
laata i rapae, e ua faaore i tana ulua lapea i te
auri, o tei toe alu.
Mai le an i le faaue raa a te Tavana, ua faa
ore roa hia le upaupa i na malaeinaa ra i Haapape e Papenoo.
E lapea hia mai hoi, hoe avae e te afa i te
nioni loroa a nii la\ana e te mau mutoi; no le
mea. ua hara ratou i le haapao ore i lo ratou lo
roa. No te peapea i lupn mai no te upaupa i roto
i teienei tau malaeinaa, i te upaupa noa raa i le
mau mahana toa e rui noa'lu, i lupu ai le ino i
roto i le mau haapii raa, o tei faarue hia e te
mau lamarii ia Jwiere raton i teienei mau faaarearea raa lia ore, lei .palpi, hia e te mau me tua,
e ùa ore hoi ua haapao hia mai la le mau melua
parau.
la tae le èè o le Tavana i Haapape, e ia ite
hua oia i taua malaeinaa ra, o Ici au ia liau roa
te neheuehe e te rupérupe, i le faarue noa raa
hia i le.ienei huru hupchupe roa no Ye peapea i
tupu mai no roto i taua upaupa rai le mau ma
hana toa.
lia faillie hua oia, na roto i le ioa o le Tavana,
ia vavahi roa hia tana man fare i riro ei haapu
raa no le mau taala api, haapao ore (lutae auri)
tei faahapa noa i le lure o to ratou fenua. Ua ho
pe roa taua maü fàré ra i le vavahi hia i taua
hora ra.
Haava raa a te mau TooHilu.
Te,Tavana e Page, te Auvaha o te Repupirita.
Ia o r a n a .
Te faaite atu nei matou ia oe i te ohipa fenua,
e te puaa i te boo i taua fenua ra i Toaroto ; o
tei marohia e Iria vahiné raua o Harua. Te parau
nei Iria vahiné e, na Mahana le puaa i hoo hia i
taua fenua ra, le parau nei hoi o Harua, e nana
te puaa i te hoo i taua fenua ra. Ua faaroo ma
tou i la raua ta 'u parau, e ua bope roa i te faa
roo hia e matou ; ua ui matou i te mau ite i te
hoo raa i taua fenua ra i te puaa.Ua faaite maira
Temaiatea, e ite au. Ua uvi te peretiteni i te ri
ro raa ei fetii, e ei taua, ei tavini, e aita roa. Ua
faahoreohia teienei ite, e ite atura matou ê , e
parau mau roa tana, ua faaroo matou, e ua hope
roa. Vg faaite mai te vahiné a Mato, te taata na
ns idua fenua ra, na roto i te parau papai, i tona
ite raa i te taata mau i puto atu i te puaa i mua i
M M EK A 7
O te feia ho» taoa, e te mau
taala e haapao i te tant
raa taoa, e tia ia ia nenei
atoa hia ta ratou mau pa
rau faaite i roto i teiene
Vea, ia aufau mai ratou
1 farane no te rcui hoe.
Faaau mai ia Tepito te ne
nei parau.
Iq raua aro, o Harua mau laata ra; ite atura ma
tou e, e parau mau roa ta Harua. Ua piaroo
matou i te mau parau, e ua hope, ua faalaa ma
tou i to matou, manao, e ile a lu ira matou i le (alu
mau o la ua puga ra, na Harua rpau, e le fenua
hoi na Harua mau, Ua ere roa teienei valmie
Iria i leienpi lenuu,uy tiiuhia.e. matou hq }la rua. Ua haapao .matou i te t u r e X X Y I e le i.rava
G, e le faaue raa (>1 e le faaiie raa 7. Ua oli roa
teienei ohipa i leiénei mahana 2G no ïenuar.e
t*
1853.
‘
Te maunToohilu.
Pâpaihia : O t e , H a e r e o TA^i ,
N ounou , tauluru.
T a i .m ü , perélilepi taulurli.
M a r e , auvaha tiire.
Y A r fi v, papai parau.
PARAU FA A ITE
Te faaite hia lu nei lo Tahiti e Moorea, e te
rave hia nei te ohipa komile no le papai raa fe
nua, tei vaiho hia i te avae i pohe aenei.
Ei teienei mahana maha i mua nei le 24 no
teienei avae e pulupulu ai le komile i Punaauia
e rave ai i taua ohipa na ratou ra.
%
Tene taua komile ra.
'
Taamu, toohilu, peretiteni.
Pohuetea,tavana.
Faaitoa, haava.
Te taata raa lira i hau te matahiti.
E , o Darling, auvaha faaite parau, te papai
parau.
Te faaue hia lu nei le mau haava no te mau
mataeinaa toa, e faaite pabu i teienei parau i ro
to i to ratou mau mataeinaa’ ia ite le taata toa,
ia pulupulu mai te feia fenua i taua mahana ra.
Te parau no A L I BABA e na eia e maha ahuru.
Iriti hia mal no roto i te mau aamu Arabia, i parau hia e, o
TADAT1NI E MA
llt)E.
na p o
Haamala hia i te Yea no le mahana 3 no F e buare 1853.
I reira to Baba Mulafa parau raa lura i taua
taata eia ra e, îonei nei a aita vau i tae roa lu io
ae, tano mai te iho i nia i taua fare o Casima ra
o te parahi hia e Ali Baba rà. Hou to taua eia ra
iriti raa i te horoi i tapoi hia i nia i le mata o Ba
ba Mutafa ra, ua tapao atuna ia oia i te opati o
taua fare o Caeim» ra i te,reni, e mûri aéra irîüs
aéra taua taata eia ra i te horoi i tapoi hia i nia i \
frf:
npr
te mala o Bah* Mnlafa ra. i te ni ra tu iana e, e Tona farerei raa i la liaata ruauo lei laaile mae
u >ai le l'alu i Utua lare là. l a parau'alura Baba i le l'are, e o lei lapao hia e ana i te reni. Poupon
Mutafa i laua laala eia ra, c ere oia i to reira roa aéra taua nana eia ra i te faaroo raa i Iana
man jho o ila o lia iana ia lajile alu, aila bia i ile parau, e ua lia maira te raatira i nia, e ua parau
Ile attira laça iaata cia ra c aita tura c rave* loe maira e : « E borna, e ta' r mau hoa nei. eiaiia
ta Baba Mutafa, luiamauruuru mai te alura taua roa'tu tatou e haamarirau noa' e; e haere maite
ia;.la cia ra i te,-ohipa i rave hia e Baba Mc la fa j tatou i rolo i te oire, ma le huna i le mauhaa i
ra, c mûri «rcra Uiu alura taua cia ra ia Baba raro ae i te aahu, e ia tae latou i roloi le oire
Mutafa ia haere na i Iona fare, c ia laae alu oia ra, e haapurara latou ia tatou ilio, ia ore hoi la iana liaere alura. le cia i te aru ; i le papu ihora i lou ia manao ino hia mai, e i mûri ae haapulupuiu paaloa'i i le lare i tapao hia ra. E mata na
oia è, ua nuniuia lona lere.
ra
vau, e to latou hoa i afai mai nei i leienei pa
E ia lac roa i aua i reira, ua parau maira o Ba
ba Mu ta fa i taua eia rarA. Te manao nei au e, i rau mailai, e hio hua i laua fare ra, ia itea hoi tli
onei lo aiaua lia ra; e oia mau à hoi, le lia mau ; talon ravea. »
ra hoi raua i mua mau i le l'are o Casirua, lei rei
Mauruuru roa aéra le nana eia i te parau a to
ra tura hoi to Ali Baba parahi raa i leienei. I ratou raelira, haapurara haere alura ratou ia ram u a e ra i to le eia iriti raa i le tapoi mala o tou iho i le lomo raa i roto i te oire, too piti e
Baba Mutafa, ua lapao oioi alura oia i te uputa too loru i le liaa hoe. O le raalira hoi e te Iaata
o laua fare ru i te reni ; c a oli i le iriti hia mai i hoi mai i te poipoi ra, lei na mûri roa.
te tapoi i nia i lona mata, ua ui alura le eia iana
Et le Yea no le tapàli i mua nei te loe.
e : novai ra leienei îiire? Barau alura BabaMulata, e aita u a i ile,c no le meu. e ere oia i lo
Te mau palti i tapae mai, mai te mahftna 8 mai
reira.
a no Vebuuare.
I te aéra hoi laua eia ra, e aila 'lu iana e pa
rau e ae e roua, mai ia Baba Mutafa ra, faaite aTi.ia hoe farani o Muaailo, tapena Faraire,
lura oia i tona inauruuru i le parau tana i faaile mai Moorea mai.
mai, e hoi faahou attira oia j lona mau hoa i rolo
Tira loru no Kili o Alcxandue, tapena T op i le uru raau. mai le manao c , e r ro oia i te lu— pina, mai Tarifonia mai.
rii mailai hia mai.
Tira piti Borahora o MessuÇA', tapena I)u E ia huru macro iti aéra lo le eia e lo Baba quesnay, mai Baiatea mai.
Mutafa tatna raa; haere ru noa alura Mogiana i
Pahi auahi berelane o Virago, tapena Pré
rapaeau i le fare o Ali Baba, e ia hoi faahou oia vost, mai Callao mai.
i roto ra, ile uora oia i te tapao i ; arai hia e le
Patia ia marite o Natchez, tapena Hall, mai
eia i nia i le opaiii ; lia noa ihora oia ma le mai- te patia raa ia mai.
mi noa i roto i tona iho manao e : « Eaha ra una
f Te mau palii i reva.
te au raa o leienei lapao? E mahere paha te imi
nei te Iaata i le ravea ia mairi mai te ino i nia i
Tira toru no Kili o Dolores, tapena Thross, ua
to u nei falu. Eaha ra i na reira hiai, e imi aloa' reva i Sidene.
maoti au i tau aloa ravea ei faaore raa i leienei
Tira loru farani o Perle, tapena Cottineau, ua
ino. » Bave roa ' tura oia i le reni, e no le raea revu i Inidia.
e, e tau opani au mailai to na fare i tahi pae e
Tira hoe no Huahineo Anne, tapena Hio, ua
lahi pae i lo ratou fare, i to ratou fare parai aloa reva i Huahine.
’ tura oia i te tapao i nia i lei reira mau upula
Tira piti Borabora o Messager, tapena D ufare, mai lei parau aloa hia e le eia i nia i to ra- quesnay, ua reva i Raiatea.
lou. lloi faabou alura oia i rolo i te fare, aila
roa{tu ra i faaile nea'tu i taua falu vahiné, i ta
Te éè no le Tavana : B LIO T .
na i rave ra.
Hoi roa' lura le eia, e tae roa 'tura i mua i te
aro o tana mau hou eia ; e ua faaite maite alu oia
ia falou i laua ' toa i rave 'ra ma te oaoa rahi.
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853