SPAA_ Vea No Tahiti_18530203_05.pdf
- Texte
-
1ATAHITI MU-
h a i i à x a .O
\i) m i t \ r . i f l i f t s
MIMERA 5
Te laata ’toa . e ere te Tnvana e le haava , otei hinnaro i te hoe hnhoa n teienei vea, aufau mai ia ;
3 farane no na arae etoru.
Faaau maiiaTepito te nenei parau i Papeete.
O le feia hon taoa. e te mau
laata e haapao i le lain
raa taoa, e lia ia ia nenei
aloa liia la ralou mau pa
rau faaitc i roto i teienei
Ven, ia aufau mai ralou
1 farane no le reni hoe.
Faaau mai ia Tepito te nenci parau.
Ei haaparare raa i te parau rii api e faufaa Itia'i to
te mau fenua i roto i te liait Tamara ; e neia i te man mahana malia toa.
PAEAU PABAlJ NO TE HAT.
metou i rave i teienei mahana 31 no Tenuare
1853, e fenua o Atilupuai e le marae o Ahurau,
Haava raa a te mau Toofülu.
0 tei maro hia e Moelai raua o Tiopaopa, ua
faaite mai raua i to raua tau tupuna e ta raua
Te Tavana e Page, te Am alia o le Hepupirita. Ioa mau parau e ia hope i le faaroo hia e malou
la raua tau parau e ta le mau ile uloa. ua imi
• I a o r a• n a .
•i •
matou i te lure XXV I e te irava 1 i le laalaa raa
Te laaile alu nei malou ia oe i le oliipa la ma 1 le l'alu mau i laua fenua ra, e ua hopoi malou
tou i rave i teienei mahana 25 no Tenuare185*3, no Tiopaopa i taua fenua ra o Atilupuai e le ma
le fenua ra o Malarari, o tei rnaro liia e l’urou rae o Ahurau. Ua oti roa ia malou i teienei maraua o Fanaoto vahiné, e lupuna lo Piirnu 'iiniii hana.
i nia iho i te enei feiinn e, e pupu to Fanaoln
Te mau Toohiiu :
vahiné lumu. ua faaroo matou i ta raua parau e
Papaiftiar. O t i : , Ma its i o t a i i i ,
le lupuna e ua hope, ua ui malou i te mau ite ri >
N
olnoi;, tauturu.
ta raua fenua, leie na ite i faahoreo Inu i rolo i
T àamiî, pereiiieni lauturu.
teienei lure o Uaapunia e o Tiaraato.ru e ua ho
M jSRE, auvaha ture.
pe roa te parau a teienei tau ite i te haapao hia
V a ni a , papai parau.
e malou, ile attira malou è e ore roa e au le pa
rau i le lupuna s te pupu, aore e ile, no te lu—
,, puna e aore ilTTno le pupn, e parmi e anae.ta Te parau no ALI BABA c na eia e malin a/uini.
teienei tau maro fenua, ua haapao malou i le
parau a na ite, ua ui malou i le parau a Faurâ, e frill hia mat no rolo i le man aamn Arabia, i parau hia c, o n i po
TA U AT IM E M HOE.
ia hope ta na parau i te faaroo hia e malou, iltv
atura malou o Taura mau le fatu i teienei fenua,
e ere atura le fatu mau teienei lau laala maro. ITaamala hia i le Vea no te mahana 20 no launari 1852.
Ua imi matou i te ture XXVI e te irava 1. ua
horoa matou i teienei fenua no Taura/ua oli roa
, Aore alura 'taua taala eia râ i maro i te titan
ia malou i teienei mahana.
raa In i te mau ravèa toa no lonà lere. La frit i
Te faaite atu nei malou ia oe i le ohipa la aéra lano taala eia râ, i te hoe moni piru e fini
matou i rave i teienei mahana 26 no Tenuare atura i roto i te rima o Baha Muta fa, mai te pa
1853, e maro raa olia fenua o Ariilia te ioa o rau alu iana A, i hacre mai nei au ia oe nei ia ile
Maiatea tahi pae e o Taihia ma le lahi pac, ua au e ia faaite papu mai ae ia'u i te mau raven
maro raua i teienei olia fenua, ùa faaroo hia la rii moe aloa ra. leie tou hinaaro e faaite mai oe.
raua tau parau e ua hope i te faaroo hia, ua ui ia'u i le fare o le laata puhe ta oe i lualiati ra.
Ua parau alura Baha Mutÿfa i taua laala eia
hia te mau ite e ua faaroo hia e malou ta ralou
ra,
mai te hinaaro i te faahoi atu i le moni piru
parau e ia hope i te faaroo hia e malou te mau
i
tuu
hia mai i roto i taua rima ra, nao attira, e
pa«m aloa, ua imi matou i le ture X X V I e le
ore
roa
tu e lia noa e ia 'u i te faaite alu iu oe i
irava 2, ua haapao malou i te otia a Maiatea, ua
ta
oe
e
ani
mai ia'u nei, e faaroo ili mai na oe
ere roa Taihia ma i teienei olia fenua, ua riro ia
ia
ite
oe,
leie
te mea e ore ai e lia i iau ia faa
Maiatea, ua oli roa.
ite atu ia oe. I tou nei aralaj raa hia i laua vahi
Te hiaite gtu nei matou ia oe i te ohipa ta ma ra, ua faalapoi hia tau na mata i la aim, e ia lalou i rave i teienei mahana 27 no Tenuare 1853, poi hia tau na mata, i reira lura tou aratai raa
e fenua o Taufaatea o Haumi te malaeinaa e hia e Ue noa tura i rolo i taua fare ra, e rave iho
Marua te marae, lera na taala i le maro i teienei ra vau i tei haapao hia na’ u e rave ra, e i mûri
fenua i Arafenua tahi pae e o Aratahataha lahi ae hoi ua na reira toa hia vau i tou faahoi raa
pae, ua faaroo matou i ta raue tau parau te tu- hia e tae roa tura i te vahi i faatapoi hia vau i
puna e ta raua atoa râ mau parau, e ua faaroo te matamua râ. Inaha ua ite alu ra oe ô, e ore
matou i ta te mau ite parau e ue faataa malou i alura e lia ia'u ia faaite alo ia oe. Ua onoono
teienei fenua i roto i te ture, ua horoa matou i maite mai raa laua taala eia râ, e riru oe ua ite
ta Arafenua e ta Aratahataha, ua vahi hia ta te- rii ae i te vahi a faatapoi hia oe râ ; teie tau pa
tahi e ta tetahi. Ua oli roa teianei ohipa ia ma- rau iti ia oe e hacre mai oe :,a Yjhi au i loN e
mata i te ahu i’taui vahi ir>au j faatapoi hia i to-'w
Jou Ls^tenci mahana.
na mata ra, e ei reira 'tflUa jiae ai na taua ea ra, ^
Te faaite atu nei matsu ia oe i te ohipa ta e hoi mai â na f'e Yahi a la oe i haere i na
a
'< v \ '
v■
mulaa ilio ra . pent: ae Ic liuru ilt? rii oé i te
vahi mau i haere liia e oe ra ; e faaite mai ae i
lau e ani alu ia oe nei, ua tuufaahou mai ra laua
taala eia ra i le hoe moni piru, mai le parau
mai e, leia a le (alii moni pirn. Popou roa ere o
Baba Mulafa i laua na moni piru ra, e le hio noa
raa ami le laaluruma noa, i le imi noa raa i rolo
iana i le au raa iana ia rave. Ua irili aeta Baba
Mulafa i Iana pule ili vai raa moni i roto i Iana
opu ra, e ua oom6 olura i laua na moni piru i
horoa hia mai i laua laata eia i rolo i laua pule
ili nana ra : ua parau alura Baba Mulafa i laua
eia ra, leie lau parau ia oe e ore e lia noa e iafu
ia faaile alu ia oe i le ea a aralai hia'i au ra.
No le mea ra hoi e te hinaaro puai ua oe,
leie lau parau ia oe e hi ere laua e naue ia e imi
i le mau ravea toa e itea hia ia'u ra.
Ua tia era Baba Mulafa i nia mai le oaoa ralii
i laua taala eia ra, e faarue taue noa tura i Iana
fare mai le opani ore hia le iria pula, ore noa tu
a ea hoi le opani hia eita e eia hia.
Aratai roa lura Baba Mulafa i laua laala eia
ra i te vahi mau la Morgiane i lapoi o Iona mata
ra, ua parau alura Baba Mulafa i taua eia ra i
onei mau tou lapoi raa hia te'mata, e ue fariu
vau i reira mai a oe e hio noa mai ia'u nei. I
reira iura to laua taata eia ra tapoi ra i te mata
o Baba Mulafa i te horoi tana i mau noa i te ri
ma ra, e haere noa' i na pihai iho iana i te aralai
raa iana e tae roa lura i Iona faaca raa.
E i te Yea no te lapali i mua nei te toe.
m man diakono o Iana malaeinaa ra o Moruu na
ile
ralou e rave taua oliipa ra.
Te lapea hia nei le loraa orometua o Taru,
oiomelua no Paea no na avae e one, na te mau
diakono o taua malaeinaa ça, e le oromelua o
Tareni e rave i le ohipa o le loroa o Taru.
Te faaue hia tu nei te mau tavana o le mau
malaeinaa no teienei ta; u oromelua e toru, i te
haamana iho i leienei faàue raa.
Na rolo hia i te faaue raa a te Tavana.
Te êè o te Tavana ,
Papaifiia : BUIOT,
Te mau paid i tapae mai, mai le mahana 28 mai
a no Tenuare.
Maoa ia marite Omo, lapena Narlon, mai Oa
hu mai.
Tira piti farani o C a r o lin e , tapenaRoussecu,
mai Ana mai.
Te mau paid i reva.
Pahi lira piti o te Hau T anemanu, lapena
Mabire, ua reva i Maluita.
Parau no te taoa a G E O R G E F I S H E R , tup a
no Papeete, o (ei polie aenei, e uore pa
rau tuluu.
E haere oioi mai te mau ai tarahu, no laua
GEORE FISHER ra, mai le aj^ atoa raa mai i
ta outou larahu : e e ai larahu laua GEORGE FIS
HER no letahi laata, e afai etaeta mai ta outou
pepa lapao ia ilea hua hia.
Te fare o le Tonitara Beretane.
PABÎAU NO TE 1IU .
Papeete, 18 Tenuare 1853.
Te faaore hia nei te toroa o Terce, orometua
,
Papailda : G. C. M il l e r .
no,Teavaro, e maiti oioi iho te hui raallra i te
Tonitara no le Arii no Beretane
hoe orometua api.
'
Te faaore hia nei te toroa orometua o Ita, oroTe éè no te Tavana : BLIOT.
melua no Moruu, e mono hia ia oia e Petero e
Fait partie de Te Vea no Tahiti - 1853