EPM_Vea Porotetani_195005.pdf
- extracted text
-
Te 50
O
te Matahiti
HOO
Hihi 5.
ME 1950
îj^TB MATAHITI HOB: B OHO TARA.
^
Ch.
VERNIER, Directeur-Gérant.
No to iesu revaraa l nia i te rai.
E te faaora maira oia ia ratou ra, i ravehia mai ai oia,
e hopoihia’tura i nia i te rai (Luka 24/51).
I taua mahana ra, ua fatata te Fatu i te taaè roa i ta’na mau pi¬
pi i te pae tino nei. Eita ratou e hio faah'ou i to'na mata here ; e
moè è roa Oia. E inaha ! aita e hepoheporaa i roto i to ratou aau. I
mûri a‘e i to Iesu tahitiraa hia i nia i te rai, hoi maira te mau pipi
tino-11 i lerusalema, ma te oaoa rahi. No te aha râhoi ? no te mea,
eitâteie taaèraa e riro ei fcaaëraa mau. Aita'nei Oia i parauià ratou :
maitai outou, o vau e haere è nei ; ahiri au aore i haere è, e ore
e tae mai te Faaaô ia outou nei...
e
Inaha ! tci pihai atoa iho vau ia outou e tae noa’tu i te hopea o
teie nei ao. Ua ite atura ratou e : e parau mau roa ! ore noa’tu tona mata aore i ite faahou hia, te faaroo noa râ ratou i to’na reo varua i te faaitoitoraa e i te tamahanahanaraa ia ratou. Te ite atoa
ia pohe noa’tu ratou, e ore â ratou e ere la’na, no te
fatata roa a‘e ia ratou, te mau mea hio ore hia, i te
mau mea hio hia. E homa ! ahiri tera tiaturiraa, o ta tatou atoa,
aue ! e rahi roa’tu ïa to tatou itoito, i teie oraraa ta tatou e ora nei,
e i te farerei i te pohe i to’na’tu mahana.
ra ratou
e,
mea, e mea
Te afi rahi no fe fenua finito.
Te faatia nei te hoê taote papaa, tei faatere i to’na toro'a i Taina,
i na matahiti tuatiati hoê ahuru ma piti e : e fenua faufaa rahi te fenua
ÉGLISE PIOTESTANTE NAOHI
Centre de Documentetien
et dlnfoematton
(C.D.l)
PAPEETE - TAHITI
f 2
VEA
POROTETANl
tinito ;
teie râ, e fenua ati rahi atoa^ aita e faito ; e e au mau oia ia tauturuliia i te pae tino e i te pae varua.
la faaauhia teie fenua na nia ia Marite e ia Helevetîa, toio ïa te hiuu:
hui /aato i Helevetia, e 4 milioni ïa ; 140 milioni i Marite, 48f) milioni i Taina. Te mau
fare ma'i : i Helevetia, hoê fare mai i te 10.
te
OüO taata
;
i Marite, hoê fare ma'i i te 22.000 taata; i Taina, hoê fare
hoê taote i te 70.000
taata; i Helevetia e i Marite, hoê hanere taote i te 70.000 taata, oia
raa‘i i te 750.000 taata. Te mau taote : i Taina,
hpi hoê taote i te 700 taata.
/i hio atoa i te mau huru ma‘i : E mea hau roa a‘e te mau taata e
ati uei i te fenua tinito, i tei ati i
Europa-Marite. E 21 milioni tinito
pohe nei i te malaria (hoho'a mariri ) i te matahiti hoê ; 10 milioni
e
i te hoê ma‘i taaè no te
upaa e te opu ; e 6 milioni i te hî-toto ; hoê
milioni i te fiva aau e i te choiera.; 30 milioi.i i te ma‘i mahâhâ; e 75
milioni i te mau ma‘i faataero toto. E te parauhia nei e : e au paha i
te 100 e aore ra i te 200 milioni Tinito e ati nei i te
pot a (ravai-ore o
te
maa
).
O vai teie e taputo nei, mai te itoito, i teie mau ati? Ataa’itemau
ravea e imihia nei e te Hau
Tinito, e tia râ ia parau, mai te hape-ore,
O te mau Taiele
faatupu parau no Europa mai, tei taputo puai,
mai te tuutuu ore, i teie ati rahi. E 500 fare ma‘i ta ratou i faatia
e:
e
( huru faito ta te porotetani i ta te katorika ) ; 150.000 taata ma‘i tei
fariihia i roto i taua mau fare ma‘i,
i te matahiti hoê ;
e
25 milioni tei
rapaauhia i reira.
Rave rahi te
mau
taote
e
te mau utuutu ma'i (vahiné)
tei haapea-
pealua e o tei tiahihia e te Hau communiste ; ua rahi atoa râ tei ore i
reva, e o tei tamau i te ohipa i Taina. Eaha’tura te maitai rahi no
teie
te
mau
fare ma'i e vai nei ? Teie :
1. Te tauturu maite nei i te feia .tei roohia e te ati ; o te feia veve e
ravea-ore tei na mua hia.
2. Te haapiihia nei te mau Tinito apî
.( tane e te vahiné) i te toroà taote e te utuutu ma'i. 3. E mau ravea’toa
te mau fare ma'i nei no te
pororaa i te Evanelia o te aroha. Te puta
nei te aau o te tahi pae i te huru o to te mau taote faaroo utuuturaa
e te
rapaauraa ia ratou, mai te faaoromai rahi. Te riro nei te tahi pae
i te hau rahi o teie mau fare : aita e manianiaraa
; e taime feruriraa
mana'o to ratou.
Te puta’toa
nei te tahi pae i te a'oraa faaitoitoraa a teie mau taote
sapati. Te taio nei e te vauvau nei teie mau vahiné utuutu ma'i i
te evanelia o te ora ia
ratou, i taua mahana ra, i to ratou mau piha.
Mai te peu e, e hamani ino roa hia te faaroo i Taina, e riro
e, o teie
i te
mau
fare ma'i te haapûraa hopea roa no te faaroo,
marama pra
o te evanelia i taua
fenua ra.
oia hoi no te mara-
-
VEA
3
POROTETANl
E a'oraa no fe Sapafl-Penefekose (28 Me).
I a‘era raton atoa i te varua-Maitail
e
(Ohfpa 2/4 v.m.)
E oroà oaoa rahi te oroà Penetekose no te Ekalesia; no te mea,
faahanahanahia i reira te horoa o te Varua-Maitai.
la feruri tatou i na oroà e maha tei haapaohia e te ekalesia: te
Fanauraa, te Faraide-Poheraa, te Tlafaahouraa e te Penetekose,
tele te tahivahi e taaè ai te oroà Penetekose ia raton e toru.
I to te ekalesia faahanahanaraa i na oroà e toru nei,
te faahanaohipa o tei tupu i to ratou anotau —
hoê noa iho tupuraa — eila e tupu faahou. E ere anei ? Hoê noa
iho to lesu fanauraa i Betelehema ; eita e fanau faahou. Hoê noa
iho to’na poheraa i lerusalema ; eita e pohe faahou. Oia^toa to’na:
Tlafaahouraa ; o te Mesia i faatiahla i te poheraa ra, e ore ïa e
pohe faahou ( Roma 6/9).
E mea è râ i le oroà Penetekose, no te mea, e nehenehe i teie
oroà ia faaapî noa-hta i te mau tau ; e nehenehe ia faatupu faahou
i te horo'a o te Varua-Maitai i te mau ekalesia. E eaha te mea e
ore ai e tupu ai teie horo'a, ileie mahana, no tatou, mai te mea
ua hinaaro tatou la’na, e ua pure tatou ia noaa mai !
I. Eaha mau teie Varua-Maitai, ta te irava e parau nei e: î a'era
hana nei ïa i te hoê mau
raton atoa i te Varna-Maitai ?
1.
O te Atua iho ïa i roto ia tatou! No to tatou itee: e Varua
te Atua, e tia’iia tatou ia parau e : ua î ratou atoa 1 te Atua iho. E
ere ïa i te Atua i nia iho ia tatou, i te faatereraa i to tatou mau
haerea, mai la’na e faatere nei i te mau mea’toa, na roto i to’na
Porovida ; e ere i te A ua i pihaiiho la tatou, tei ite i ta tatou mau
ohipa ; e ere hoi 1 te Atua i rotopu i te taata’toa, oia hoi Emanuela,
i te tiahaparaa i ô tatou nei ; o te Atua râ i roto roa ia tatou i te
nohoraa, i roto i to tatou aau, ei ora noto tatou varua. E taua va¬
rua ra, e varua mo‘a, no te mea, o ta’na e faatupu nei, ta’na e
imi nei e ta’na e au nei : otemo'aïa. No ô mai oia i te Atua mo‘a.
U. O vai mâ tei faaîhia i taua
1.
0 te taatoaraa ïa
niniihia taua
varua
o
Varua-Maitai ?
O ta loela- ïa i tohu : e
te mau pipi I
i nia i te taata atoa (tamaroa, tamahine, taata
apî, taata ruhinihia). O tei tupu ïa i te mahana-50. I a'era na
aposetolo tino 12; na taata 120 tei tlai i te mana no nia mai i te
vahi hoê; na taata e 3.000. Ua ïa atoa Korenelio, te raatira hanere, ; ua î Setephano; ua î Paulo aposetolo; taè noa’tu i le
mau ekalesia ta’na i haamau, e ta’na i papai e: ia faaîhia outou
t te Varua-Maitai.
VEA
4
E
POROTETANI
reira, eah^ tatou e ore ai
no
ffî ai i taua Varua mo‘a, mai
hinaaro, ia roaa
te mea ua faaineine tatou na roto i te pure e te
mai ia tatou ?
III.
Ta te Varua Maitai e
e
faatupu i rotopu i te feia tei faaihia
ana ?
E toru ïa ohipa : 1, te arueraa: ua na reira ratou i te mahana
Penetekose ; 2. te aroha: ua amui ratou i ta ratou mau tao'a
i te vahi hoê, e ua pàrahi ratou—ma te oaoa e te here — ratou
faatupuraa parau: te feia i faaorahia ra, ua amui
aita e mahana tuua ( Ohipa 2/47 ).
E te hoa taio-vea nei, no oe atoa taua mana taa-è roa, ia ani
atu oe i te Atua (Luka Ll/lS).
ratou iho ; te
hia ïa
e
te Fatu i te ekalesia,
Te fueraa-popo i fe mahana Sapafi
E ere teie i te parau apî i Tahiti nei.
I Raiatea mâ râ, e ohi¬
teie
pa apt ïa e te peàpeà i roto i te mau paroita. E aniraa tumu
e
ani noa hia nei e ratou i te feia mana, i te feia toroà o te Hau :
la faaturahia te Sabati, mai te faatià ore i te mau “matches”i
te Sabati. -O te taui roa te huru o taua mahana e o te rifo roa
ei mahana arearearaa e te avari noa, mai na mahana e ono o te
hepetoma. E o te riro atoa hoi ei mahana peapea !
I roto i te hoê veà iti apî: “ To Tatou Aveià”, tei tae mai i
to matou rima (n® 18, api 3) te faatiahia nei te tere no te hoê
mau taata ap! no Tahiti i Potoru, Tahaa. Te na ô nei teie veà :
« E parau iti mana’onâ’o rahi teie e tupu nei i onei, o te au
i te peretiteni o te F.G.S.S.S. (te arauiraa no te mau taiete haamaitairaa tino) ia feruri maite: aita te taata maohi e hinaaro nei
i te football i te Sapati. la maitihia te tahi mahana è atu no te he¬
petoma ; eiaha râ te hohoà o te Sapati ia tauihia ; e mahana hau
ïal E ere onei, o Papeete. Tei maitai i ôna, e mea ino ïa i ônei.
Aita ta matou e fare-inuraa-pia i ônei ; eita e nehenehe ia pa¬
rau mai ia maton e: te ravehia nei te tueraa popo i te Sapati,
ei ravea e ore ai te taata e înu ai i te ava !
Te tueraa popo i te Sapati, o to te u‘i apî ïa taa-è-raa i te mau
pureraa i te pae faaroo. E te Peretiteni e : e parau rahi tumu
teie no matou ; e ia roaa noa’tu ia oe, i te Peretiteni rahi no te
F.G.S.S. i Papeete, e ia faataahia te hoê mahana è atu, e ohipa
maitai rahi ïa ta oe i rave, no matou ».
I reira to matou aniraa, mai te mea ua tahoê te mana‘o i teie
aniraa... E pahonoraa faatiaraa papu tei na roto mai i te mau
vaha, i reira.,.
VEA
POROTETANI
5
E tapa'o faaite e : te peapea nei te
te feia faaroo i te huru o te mana'o o te tahi
Ua tano roa teie aniraa.
mau
orometua e
mo'a o te Sapati, e o tei avari
ofai otia tupuna teie
e panapanahia nei, no le mana'o arearea lino noa. la tuehia te
popo i te Sapati, o te Sapati ( mahana haamo'ahia no te baamoriraa) teie e tuehta nei! E ahiri o te reira anaè! Ua riro râ taua
mahana ra, ei mahana inuraa rahi e te taero na te tahi pae taata !
E te faaroohia nei e : e patana hooraa-pia tei roaa i te Taiete rahi,
e te hoo noa nei i te pia e ati noa a‘e i te tahua tueraa popo.
Teihea’tura te maitai no te tino i teie ohipa ?
E aniraa mauruuru rahi ta oe, to Raiatea mâ. Faaitoito ! E ono
mahana, e vai nei, no te mau arearearaa-tino. A vaiiho râ: i te
Sapati no te haamoriraa e te mau ohipa hau e te tura.
pae tei ore i hi‘o faahou i te hohoà
noa
ia'na. Te mana'ona'o nei ratou i teie
,
Episefole na Paulo i fo PhilipI
( Tatararaa ; Tuhaa II )
[Ua oti to tatou feruriraa no te Tuhaa matamua, oia hoi no te huru o teie episetole : te tumu i papaihia'i, e no te mau parau
rarahi. — E haamata tatou, i teie
nei, i te feruri i te piti o te tuhaa, oia hoi : te vetahi mau haapüraa ta’na e haapii
nei i te feia faaroo : te mau orometua, te mau diatono, te feia ekalesia, te mau irai
mana'o, etc... ]
*
*
/. Te hura o to tatou
mau
*
episetole, ia papai tatou i to tatou mau
fétu faaroo. E episetole-aveia teie no tatou, i taua vahi ra. A taa noa’tu
ai te mau parau aroharaa i te omuaraa e i te pae hopeà o te lata nei,
tei puohu i teie ekalesia iti (to Philipi) i roto i te aroha mau e te hau
no ô mai i te Atua ra e no ô mai i to tatou Fatu o lesu Mesia, a hi‘o
na i te huru mau no teie episetole. Eaha te parau rahi ta’na e parau nei,
e e titau nei, e e faaitoito nei ? O te maitai varua ïa no te mau melo o
teie ekalesia ; o te tupuraa o to ratou faaroo i mua, o te hoturaa no to
ratou aroha taeaè, e te papuraa o to ratou faîraa ia lesu-Mesia.
Te vai ra hoi i roto i teie episetole te hoê jnau parau rii apî (te mau
opuaraa a te aposetolo... ). Aita râ oia e faarahi i te reira ; to’na râ ma>
na’o rahi, o te papai ïa ia ratou i te hoê mau parau mahanahana e ito*
ito ai te aau i te taviniraa i to ratou Fatu, ma te rotahi o te aau.
E taua mau a’oraa ra, ua taamu anaè hia ïa i te taura no te aroha mau,
te aroha ta’na i papai i to Korinetia e : e faaoromairaa roa to te aroha e
te hamani maitai ; eita e mana’o-ino ia vetahi é; eita e oaoa i te parautià ore, e oaoa râ i teparau-mau (1 Kor. 13, 2-5).
VEA
6r
PQROTETANl
E hoa here:m*l Eaha te huru o ta tatou
tatou mau fetii, na tera parau, no tera
e r
mau
lata, ia papal tatou i to
faaueraa, no teraati, notera a’oraa,
E au anei i teie? E parau anei te feia no ratou te epise-
noi tera: faaararaa.
tele e: Ota
mau
!
-
Aue ïa parau
i te mahanahaiia e ! E te î i te aroha
E no te mahanahana tel noaa mai ia ratou, e rahi atu â to ratou itoito
e-:te anaanatae i te: haapa’o i
E
ara
i te
mau
te faaroo e i te rave i te mau ohipa o te ao.
lata etaeta e te
au ore
i te huru
o
to tatou mau tiàraa
faaroo, i te mau lata tei î noa i te parau rii apî e i te mau parau marere
Et làta ora râ, ei lata here i te taata, ei lata o tei imi e o tei faai-
ao noa.
fe i te taata i te éà e ora’i.
JI. Teie te piti o te haapiiraa : To te orometua hereraa i to’na mau taata,
om hoi ta^na ekalèsia.
na
amuiraa...
-
E tano atoa ïa parau i to te diatono hereraa i ta’
te fêta faaroo ratou ratou iho.
e
la tai’o tatou i- teîe episetole; eita tatou eore i te ite i taua vahi ra maori
râ: te rahi o to Paulo hereraa i to taua ekalesia. Noa’tu te huru o to ra¬
tou fanauraa, ua faito ratou i roto i to’na hereraa ia ratou. - O te Atua
hoi te ite ia’u, e e poupou rahi to’u ia outou na, ma te aroha rahi o lesu-
Mesia
ra:
1, 8. - A bi’o na i to’na reo i te pene IV, 1 :
E teie nei, e
taeaè: herehia ra, o te haapoupouhia, ta’u oaoaraa e ta’u korona,
ia itoito â outou i te Fatu, e au mau here e!
au mau
Eaha te hoê mau tapato ta Paulo e tuu
nei no to’na hereraa ia ratou ?
Ta’na mau pure faaea ore i te Atua, no ratou !
E eaha ta’na e faapure? Te haamaitai nei oia i te
Atua, ma te oaoa, i to ratou amui-atoa-raa mai i te Evanelia, mai te matamua mai â ; te ani nei oia ia tupu maite â to ratou hinaaro, e ia rahi
atu â, ma te ite e te haroaroa o te aau.
1
-
hiti nei
2
e e
ani nei i te Atua i ta’na
Ta ratou
-
riro te reira
mau
et ora
pure
mau
no’na, ta’na e tiaturi nei. Ua ite hoi au e,
no‘u, i ta outou na pure:
1/19.
To’na kinaaro, ia- ora â oia, ei faufaa na
ratou. Te feaapiti nei
pohe. O te mea tia râ ia ratou, ia parahi â oia
t roto i te tino nei, ta tupu to ratou oaoa faaroo....
3
oia:
^
aau
-
no
-
te ora e no te
To’na'faaitoitoraa ia ratou ia mau papu, ma te varua hoê e te
hoê, i té'fàattoito atoa-raa i te parau i te Evanelia nei: 1/27.
TO’na faaararaa
iai ratou i te urî: i te feia parau ino, o tei hi¬
haaparari o te ture e
ta’na mau ohtpa i të tino nei.
5
•
naaro
Eita
i le faaifi i to ratou faaroo ora i nia i te ofai
e ore:
ua
pahonohia mai teie here e to Philipi, na roto i to rai te haapa'oraa i ta’na
Tou tauturufaa ia’na i te pae .tino, e ua here ia’na
mau., parau.
Aue ïa orometua ei Aue .ïa ekalesia e! tei ati te tahi i te tahi ; tei here
1.—
POROTETANl
VEA
?
te tahi i te tahi. Here metua i tà’na tamarii;
here tatnarii i to ratou inei
te faaamuraa, i te aratairaa i te mau vahi heeuri, i te taioraa i to ratou rahiraa, i te piiraa ia ratou i to ratou iho i‘oa, i te utuuturaa ia ratou ia rôotua. Here
23.—
o
te tiai
hia i te ati...
mamoe
Here atoa
o
maitai i ta!na mau mamoe: i te parururaa,
te mau
mamoe
ito ratou tiai la ratou e tiattlfi
nei,
e e pee nei, e e faaoaoa nei.
Eita tatou e maere i teie here na Paulo i teie ekalesia ; o te here ïa i
here ai lesu i ta’na Ekalesia, e ua luu hoi i te tapaîo : ua pûpù i to’tia
ora, ei ora no taua ekalesia
E te
ra.
te mau diatono e! e te feia ekalesia el Tse
here ra anei tatou i ta tatou ekalesia ? Here tatait'ahi i le mau mamoe e te
mau arenio ? Here i to ratou varua ? E maua'oua^o i to r^toli ora ?
{ II
Kor. 11/2). Here paatoa ! Ea'opâatoà! E faaatùu e e utautü paatoa 1 O
te
mau
orometua
e !
e
haapiiraa rahi piti ïa no teie episetole.
Mau parau riî a0:
titema 1949 ua haere te arü no Paratane e tà’na vahte
e farerei i te Taiete
neneiraa Bibilia i Lomdona. G te hoê ïa fare rahi oiai
tei faatiahia i te matahiti 1860. 1 to raua tomoraai roto, ua papai raua i 4o
raua ioa i nia i te buka-auro no te mau ratere-manihini. Taüa büàa ^^airtia
ioa ra, tei nia ïa i te tahi airaamaa tei parauhia « : to’na raau, no roto mai
ïa i te
I te
avae
purupiti tei matauhia e John Wicliffe, te orometua paratahe tei-iriti
paratane i te matahiti 1384.
i te Bibilia ei reo
Mataitai atura te arü e to’na hoa i te huru
te Taiete nei i roto i
o
te
mau
bibiiia tei neneÜBa
rahi, e o tei iiieine i te haapottohia
i na poro e ha o teie nei ao. Fûpûhia’tura te hoê buka ia raua, teié te ûpoo
o taua buka ra : Te Evanelia i roto i na reo e rave rahi
{oia hoi e 770 hohoà
e
reo
taa
na
reo
e rave
è).
Te nenei nei teie Taiete i ta tatou bibilia Tahiti e t® mau bibilia no te
mau aihuaraa farani tei
haapaohia e te Taiete faatupuraa parau no Paris.
Haere atura te arü e farerei i te piha vairaa buka. E-20;00ô buka i reira.
Tei roto i te reira rahiraa 1.108 hohoà reo, e te tahi mau otaro parau tehito
faufaa rahi. 570 milioni buka bibilia tei neneihia e te Taiete na roto i ua ma¬
tahiti 145, oia hoi mai to’na tupuraa mai.
Ua tae mai te mau bibilia reo tahiti, bibilia naiuai. E itî te piti tau-
sani. Teie te hoo: hoê ahuru tara. E tia ia haamauruurui te Taiete nèneiraa o tei haamanao i te
poiaraa bibilia no te mau utuafare e rave rahi i: ô
tatou. E te
mau
orometua,
e
te mau amuiraa, tae noa’tu i te mau 'haapiiraa
sapati, faataa ôioi mai i to outou hinaaro.
To tatou fare haapiiraa api na te mau tamaroa i Papeete,
Te tia mai te nei oia i nia, te tiaturihia nei e : ei tëiè maû aVa'e e hamanihia’i te àho, e e tapunüraa... rave atù ai i te SiaUVahi e tbe; Üa'Hiaüruùiru
roa ’tatou
i te manuia rahi no te oro‘a arearearaa e te hooraa tauhaa tèî ^È^e
hia a'enei
e
aa
te
haapiiraa Vienot. E toru ahuru tausani tara (30.000) tel
apî nei.
mai no te fare
5.—
VEA
8
POROTETANl
4.— Maunmru la oe, to Makaiea / Ua manuia niaitai te taurua iti tei faatupuhia i Makatea, e te mau hoa no ta tatou mau Haapiiraa Viênot, e patubia nei i Papeete. Ua opua a‘ena ratou i te tabi mau ohipa rii e roaa mai
ai te tabi moni maitai, ei tautururaa i teie mau baapiiraa. Ua oti mai te maitai e te oaoa faito-ore, e te manuia rabi. Te faaite nei matou i to matou
mauruuru rabi i te feia’toa tei tauturu mai, i tera buru tauturu e i tera buru
tauturu: ia Terii Heimau, or., ia M. Gooding e te Tomite i maitibia no te
taurua nei, i te mau boa e rave rabi, i te mau paroita, i te Paoti faatere no
Makatea tei faaobie i te obipa, ia Tony Bambridge tei pûpû i ta’na tinema
e te boboà, etc... Eita’toa e moè i te baamauruuru i te mau tamarii bauti
pièces, to Makatea ibo e to Cook Island ( Rarotoa mâ )? o tei faabiabia roa
.
■
67..——
hia e te taata.
imiraa rii
E te mau paroita, eita’nei e roaa ia outou te tabi mau
ravea,
mai.to Makatea, ei tautururaa i to tatou fare haapiiraa tamaroa, e patupaari-
i te imij eita e ore i te roaa.
Ua baamatabia, i Farani, te boê ture
mauruuru mau no te haamaitairaa i te nunaa: no te tinairaa i te mau ve‘a,
te mau buka aamu; eita e au ia taiobia e te u‘i apî ; tama e te tamabine
(Ture n“ 49 no te 16 no Tiurai i mairi a'enei) tei faaue e; Opani-roa-bia te
te mau buka e te mau vea e bamanibia na te tamarii aita i naeabia te 18
matabiti, mai te peu e, e parau faufau, e boboà repo, e aore ra e aamu baapii i te eiâ, e te taparabi taata to roto. Aita te reira ture i haamanahia no
Farani anaè ibo, ua faaotihia no te mau fenua aibuaraau atoa. E tia ïa ia
tatou ia horo i te ture, pauroa te mau peu faufau ta tatou e farerei a mua nei.
E tei bau atu, e utua auri, e te utua moni, ta te taata papai aamu, ta te
taata nenei, e te feia opéré. E ture oaoa roa teie, no te mea, aita roa te mau
metua e baapa'o nei i te maitai faaroo, te maitai morale, no ta ratou mau
hia nei i Papeete? Faaitoito
Haere i mua, i te maitai!
Te “ Vea Oteania”, n° 126, api 4.
tamarii.
ha-
Ua putuputu te Tomite-Hi‘opo‘a i te mau buka e te mau vea e
manibia nei na te tamarii, i te 31 no Mati, i Paris. Teie ta ratou faaotiraa :
Ua faahepobia na Taiete e 25, o tei bamani i taua mau
ra,
toa ratou i te booraa no ta rotou mau buka aamu tei oti a'enei i te baponohia i .te mau fare-hooraa; e ia taui roa ratou i te buru o te mau buka
e no te mau vea ta ratou e nenei a mua nei. la na reira ratou, ia ore ratou
îft borobia i te baavâraa ; 15 râ buka-aamu faufau ta te Tomite-Hi‘opo‘a i
i te Faaterebau no te pae o te Ture, e ia patoibia te boboraraa e te
te tamarii naea-ore-bia te matabiti paariraa, no te ino rabi o te parau i roto.
Te “ Vea Oteania” n° 147, api 1.
buka
ia faaore
anî
booraa i
Aita’nei teie mau buka-aamu faufau e tae atoa mai nei i Tahiti nei ?
te aau o ta tatou mau tama
E maitai te Auvaha-Ture ia ara, ia ore te mata e
ia repo i te reira mau pebu bairjiri. :
— Papeete;
F. Vigor 70. — Faaa:
Taaoa : Aramu v. 5, Kabunuhe 5, Tebaula amiiibia : 130 farane.
Mauruuru.
MONI TAÜTÜRÜ l TE VE‘A.
X 5.
—
Ame : Tearo, or. 25.
puaura 20.
—
^
Imprimerie ËUe F. JUVENTIN — Papeete, Tahiti.
>
Fait partie de Vea Porotetani 1950