EPM_Vea Porotetani_195003.pdf
- Texte
-
HOO I TB MATAHITI
HOÊ: E ONO TABA.
Ch. VERNIER, Directeur- Qér&nt.
>
Te
na
j>ihaiiho nel ola I te haere.
pibaiibo nei oia i te baere, aore oia i itea’tu e
au (loba 9/11 V. h.)
...O lesn i Hazareta ra teie e baere
nei ( Luka 17/18).
Te
na
Te faatia nei te ira va pae e tae noa’tu i te iva no te pene IX no
i te hanahana e i te mana o te Atua. Inaha ! te irititumu nei oia i te mau mou‘a, te ueue nei i te fenua, te parau nei i
te buka a loba
mahana, te hohora nei i te rai, etc.. E mau ohipa maere ana‘e la
nehenehe atoa ia tatou ia imi. E mau ohipa rarahi e te hohonu
O te au ia haapio i mua i to'na aro i te tamaiti a te taata nei, oia hoi
teie to‘e iti paniparu e te hoho'a ore ( loba 25/6 ).
O te reira ïa Atua — te Atuâ rahi, o tei hamani i te mau rai e te
fenua — o te reira Atua teie e haere nei na pihaiiho ia oe. Aita’nei
oe e ite nei la’na ? Aita’nei teie mau mea maere e parau atu nei ia
te
O
te
oe? (Sal. 8/3-4; 19/1-6).
Teie rà te tahi ohipa o tei hau roa’tu
i te maere : e ere anaè te
^ Atua mana e te hanahana teie e haere nei na pihaiiho ia oe ; o te
Atua-Aroha atoa râ. A hi'o na : I tehiti no te oire i leriko, te parahi
ra te hoê matapô i te pae purumu. E inaha ! te haere ra lesu i Nazareta ra na pihaiiho ia'na. O vai râ oia ? O te Fatu ïa no te mau mea
atoa, e o tei mau i te mau mea’toa i ta’na ra parau mana (Heb, 1/3).
Ua tae mai oia na roto i te hohoà taata, e^laaora ia tatou — te feia
hara
—
i te pohe mure-ore.
! Teie â lesu ! Te haere noa nei, i teie nei â, na
èà ! B te parau atu nei oia ia oe, i teie mahana. na roto i
E te hoa taio-veâ e
nia i to
oe
ÉGUSE PROTESTANTE MAOHl
Centre de Documentation
et
dlnforaiotion (C.D.l )
PAPEETE
-
TAHITI
VEA
2
te
tapa'o
o
teie Vea. E
A haru t te
POROTETANI
anel râ oe e : aore au e ite nei la’na
te haere atoa nei na pihaiiho ia oe (
parau
ora mure-ore...
?
I
Tim. 6/12).
Tele
0 vai ïa
mau
mau
tamarii roo ora.
tamarii? O to te haapiiraa-Vienot, no
Papeete,
pia hoi, to te mau tamaroa no te pupu a te orometua-hapii ra,
a M. Kissang. Eaha ta ratou ohipa ? Teie : ua tae ratou paatoa,
hoô ahuru
ma
tificat-Métro
—
hitu
e
—
i te hiopoaraa a te
inaha \
ua
Uau, oia hoi i te Cer¬
manuia ratou paatoa, hoê ahuru ma
hitu ; aita hoê i topa. No reira to ratou orometua i haamauruuru
ai ia ratou, na roto i te hoê tere haaati i Moorca.— Eererâteie
tere i te hoê tere mataitai fenua noa, mai te farereiore 1 tetaata.
haapaoraa maitatai, e
te tura, e te mâ, o tei haapiihia i ta tatou mau tama i te Haa¬
piiraa-Vienot. E ua manuia roa. Na to Moorea iho i faatia mai
i to ratou mauruuru rahi i te hohoa o teie mau tamarii tama¬
roa : to ratou haapao maitai i te reo o to ratou raatira,
to ratou
faatura i te mau taata i parahi manihini ai ratou, to ratou aravihi i te mau ohipa-Sport, e to ratou paieti, i te mau putuputuraa faaroo ta ratou i faatupu, ma te himeae i ta ratou mau himene farani e te tahiti tei haapiihia ia ratou i te haapiiraa.
Teie taatiraa ia Eimeo, ua na te avae noa. Ua na mua ratou 1
Maharepa (farii nehenêhe hia e Tahiarii, or.) Mai reira i Faatoai
(farii hia e Tetuanui, or.) e i Haapiti (farii hia e te utuafare o
Tapao or.) Ua tae atura i Maatea. Hoê mahana taatoa i roto 1 te
rima no Narii Terorotua diatono. üa tue e ua taora popo e to
Maatea; ua faatupu ratou i te hoè putuputuraa i te pô, i te fare
amuiraa. E ua faaoti i teie tere, na Afareaitu (farii hia i te avatea e na utuafare no Punua or. e no Garbutt), e i te ahiahi, e te tavana ra, e Faateni e to’na pae.
I te hopea o teie tere nehenehe, ua papai mai te hoê diatono no
Afareaitu, i te rata i mûri nei, î te orometua haapii e i ta’na mau
E tere faaite
atoa râ i te huru o te mau
tamarii tei tae i Moorea :
« Aita roa e moe nei ia matou to outou tere iô matou. Faatiatia
na vau i te huru to outou tere UMoorea, ta matou iho i ite mata
roa oia hoi : e tere hau roa mau to outou tere haaati na Moorea nei
mai te mahana i tae mai ai outou i te montre e tae mai i te ma¬
hana maha. Inaha ! ua tae mai outou i Maatea mai te maitai : ua
iarerei tatou, e ua aroha tatou te tahi e te tahi, e ua hio matou
ia outou.,.
VEA
3
POROTETANI
Noa’tu â to outou tsati i te fenua nei e na te avae noa, alta roa
faatupu rohirohi noa'e ; ua faaarearea, ua faaoaoa outou
na roto i te ohipa-sport, tue popo, e te taora popo, e te
vai atura. E huru oaoa to teie riiau tamarii, hioraa nehenehe mau
e te tura. A hio na : i te taime a tae mai ai outou i ô matou i te
hora 11, i taua mahana ra, e hora tamaaraa. Inaha! teie te ohipa
hanahana rahi roa ta outou i rave na mua roa: o te hoe ïa reo
arueraa ia lehova, mai te reo puai mau e te navenave o tei aoutou i
ia matou
muihia’tu i te hoê pure.
pô raa, ua ani mai outou i te hoê putuputuraa no tatou,
reira hia. e ua himene noa outou i ta outou mau himene
nehenehe mau, mai te faahaamâ ore i mua i te taata atoa. Aue
1 te
eua
na
te faahiahia e 1...
poipoi mahana pae, i te taaêraa no tatou, ua himene â
poroi mai i te tahi
mau paroiraa aroha ia matou i na rotohia mai i te vaha no le
tahi tau pue tamarii; e reo farani, e reotahitl. Ua hiaotohia to
matou aau i te hioraa i to outou huru nehenehe e te maramaI te
outou i te tahi himene nehenehe mau, e ua
raraa.
E nehenehe ïa ia haamaitai i te Atua, no te mea ua ana-
to outou tura, to
ana
outou paieti, to outou nehenehe 1 mua ia
matou.
Eaha to matou
manag^e
ta matou e hio atu nei ? Teie ïa : O
no to tatou Taiete^ tei faatere
tamarii, tei aratai ia ratou i nia i te haapaoraa-
te itoito ïa no te mau orometua
maitai i te
mau
paieti mau ; te itoito no teie orometua o Kisjang tei
faatere itoito maitai i teie mau tamarii o teifaaroo maitai i to'na
tura e
te
reo.
Na roto i teie tau hioraa
nehenehe, mai te
hia mai nei matou o te fêla metua, ia tono
marii i roto i ta tatou fare
ito 1
a
imi i te
mau ravea
mea ra e, te
i ta matou
poroi-
mau ta¬
haapiiraa Taiëte i ô Vienot. A faaitoia tae ratou i reira ia noaa ia ratou
Aue te faahiahia no teie tere taati
Vienot e ! ( Nürii Terorotua. )
Ua na reira'toa te hoê rata haamaitàiraa a Tapao, orometua,
no Haapiti.
teie, tura e te maramarama.
no
te mau tamarii
haapii
a;
lublll Kanahana i Afeno (Heleni).
faatupuhia i Ateno, te oire pû e te oire arii hoi no Heleni, te hoê
lubili taaê, ei haamana'oraa e ei faahanahanàraa i to te Aposetolo
E
VEA
4
PüROTETANI
to Paulo faaôraa i te faaroo
matahiti i mairi a'enei.
ra,
teretitiano i te fenua heleni, 1900
Ua peretitenihia te tomite-faatere i teie taurua rahi e te epikopoarii no Ateno iho. E melo atoa no taua toraite ra, te mau upoo faatere no te màu ekalesia no te mau vahi tei farereihia e Paulo i to’na
tere faatupuraa evanelia : Philip!, Neapoli, Tesalonia,
Korinetia, Kareta, etc...
mau
Nicopoli,
Te arii iho no Heleni te peretiteni faahànahanahia no taua tomite
—
Mai ta tatou i ite, ua taaê te haapa'oraa heleni teretitiano i
ra.
haapa'oraa katolika mai mua mai ; aita ratou e auraro nei.i te
te faatereraa a te pope-arii i Româ.
te
mana e
Alfa roa e pifao la
Iseraela (Num. 23/23).
pifao faahou i Tahiti mâ nei, mai te maUa tiaturi noa
hoi tatou e : ua mâ te aau o te taata tahiti - e to te feia tei parauhia e, e
“feia faaroo ” - i te reira ohipa no te pouri, oia hoi no te taa etene....
E inaha ! te horohia nei i te haaavaraa te hoê mau taata tahiti tei rave i te
Ua tiaturi noa tatou e,
hana i
hoê
aita’toa
e
ai te taata tahiti i te evanelia o te maramarama.
ohipa ^iino e te riaria... no to ratou tiaturiraa i tera mau ohipa
pô. E hopoia rahi, ta te feia e ràve nei i tera mau peu, e amo nei i
i te aro o te Atua, o ratou i haapouri i te aau o te taata, e o tei ta-
mau
te
no
mau
mua
mata i te faahoi i te fenua e i te
faaroo i mûri.
nenei faahou nei te Veà i te hoê rata haaati ta to tatou hoa, '
Moreau, i papa’i i te matahiti 1930 ei faaararaa i te mau ekalesia i
No reira, te
ia
taua vahi ra
:
Rahi i te faarooraa e, ua ho’i te hoê paeau
etene, oia hoi to te tahutahu e to te hi’ohi’o, i Tahiti mâ nei. Te na reira nei te tahi pae no te rapaauraa i ta ra¬
tou mau ma’i, e te tahi pae no te hamani inoraa ïa i to ratou taata-tupu
na roto r te tuuraa pifao >.
E homa e, outou atoà tei haamaramaramahia i te Parau a te Atua,re ara
«...
no
Ua maere te Apooraa
tatou 1 muri, i te mau peu
outou. Aita’nei butou i ite e: e
riro te reira ei ino rahi ta outou e tuu nei
i nià i to tatou fenua e i nia i te upoo o
‘
ta tatou mau tamarii ?
te maramarama o te evanelia i
nià i teie nei fenua ? Ua roaa mai hoê hanere e pae ahuru matahiti. O vai
te Atua o to tatou mau metua e ta tatou i haamori ? E ere anei Oia, o tei
E hia matahiti i teie nei te anaanaraa
pàrauhia : te Manahope ? O vai lesU-Mesia i ta tatou parauraa ? E ere anei
e, o te Tamaiti fanau-tahi na te Atua manahope? E ere anei Oia tei parau
mai e : O te mana atoa i te rai e i te ao atoa nei, ua pûpûhia mai tei
la’U anaè ?
(Mat. 28, 18)
VEA
POROTETANI
5
reira, nohea’tura te mana tei parauhia e, e mana to te hi’oh’io
faufau? Inaha ! te mana taatoa,ie\ te Atua e tei ia leMesia anaè. E eaha te huru no te Atua ta tatou e haamori nei ? Teie ïa,
E
no
to te mau varua
e
su
ïa (Deut. 32, 4). No reira, e nehenehe ia tatou ia tiàhaapii nei ia tatou no te mau hi’ohi’o. Te na ô nei Oia i
Eiaha e faarqo i te feia pifao e te feia taotootoâ e ta outou mau hi’o atoa
e ta outou mau hi’ohi’o (Mika 3, 7). E haavare ta te mau hi’ohi’o i hi’o
ra, ê taoto haavare ta ratou i faaite mai, e mea faufaa ore ta ratou haamahanahana. Tai’o atoa : Isaia 57, 3-4.
e
Atua parau mau
turi i Ta’na
e
e faarué anei oe - te taata i haamaramaramahia e te Parau
i te Atua parau mau e te manahope, e i Ta’na tamaiti tei la’na
Eaha,
Atua
-
te ora, no te
huaai o te demoni ra, oia hoi te mau
pouri ? O te feia hi’ohi’o anei, e aore ra te feia
haere atu i taua
hi’ohi’o ? O vai tei rahi te
a te
anaè
mau
tei haere atu ia ratou ra ?
I roto i te Bibilia, ua
faaau Mose e ia taparahihia ratou, no te mea e
haavare, tei faaturori i te mana o te Atua. A hi’o na i te vahiné tauhaere tapuni Saula, te arii, ia’na ra. Eaha te hopeà ?
Ua pohe roa o Saula (1 Sam. 28, 7-19). A hi’o na ia Simona tahutahu,
i Samaria, e ia Bara-Iesu, tahutahu io te Tavana-Hau i Kupero; e te mau
tahutahu i Ephesia ta Pauro i farerei. Hopeà peâpeà anaè to ratou e te
feia
ra
i Ene-Dora, ua
haamâ.
e ! Ei te Tare, ei te Paràu tatou. Te mau nei oe i
haapa’o ïa ; o te ora ïa. E ore te taata e tià ia faaroo
i na fatu too-piti. Te na ô nei ta tatou Tare Haapaoraa : E hurihia te
taata faaroo tei pee atu i te peu etene, mai te hi’ohi’o e te tahi atu. la
haapa’o etaetahia e tia’i.
Parau faaotiraa : Eaha to te Mesia auraa ia Beliela (demoni) II Kor.
6, 9. - Tei ia’na le Tamaiti ra, tei ia’na’toa taua ora nei, I loa. 5, 12.
E te feia
porotetani
te Parau a te
Atua,
a
'
•
*
Te Ckaiesia o le mau ile.
apî no te mau ekalesia teretitiano i te
tinito, i raro a‘e i te faatereraa communiste. Teie te huru:
ï. — E toru huru hohoà to te Hau communiste i te pae o te mau
ekalesia leretitiano : î te haamataraa, aita e haapeapearaa ; e faaorgimni e e faatiamâ roa. I mûri rii iho rà, e faaoromai â te Hau commu¬
niste i te ohipa a te mau ekalesia, e hiopoa elaela râ. I te hopeà iho
râ, e patoi oia. — Ua faaite te mau upoo communiste e : e riro ratou
i te faatura i te tiamâraa o te faaroo ; tei ia ratou atoa râ te mârô, te
Te tae mai nei te mau parau
fenua
haafifi, ie tahitohito e i te patoi i te
faaroo.
8.—
VEA
6
2.
no
—
i te
raa
te
I
ava'e e ono i mairi a'cnei, ua hau to ratou haapeapeaekalesia no to mau mataeinaa ; ua iti rii i te mau ekalesia
oire rarahi.
na
mau
mau
3.
Teic
—
râ, aita te
e
te itoito nei.
i
haapeapeahia,
4.
—
POROTETANl
Te
orometua-fcaote,
mau
Eita
0
varua no te
o
feia fearoo i paruparu ; te^maitai
toi tauturu i te
mau
ma‘i, aita ïa
no te iti o te mau taote tinito.
tia i te mau orometua tinito ia ani i te tauturu
moni i
e inea varavara to te Hau communiste faatiaraa i te
feia ekalesia ia tauturu i ta ratou orometua. 1 rahi ai te mau orometua
te feia ekalesia ;
tei
rave
i te
ohipa faaapu, hooraa taoà..
.
e
noaa’i ta ratou maa.
6. — To mau fare pureraa, fare putuputuraa, ua riro ïa ei faufaa
amui ua te Hau communiste. B mea pinepine roa to tapa mau fare ra
faariroraahia ei fare oreroraa uo te mau ohipa ê roa. E ua tano teie
ohipa i te taime pureraa ra, e faaorehia ïa te pureraa i te
mau
mau
vetahi
mataeinaa.
7. — Te
teiaufauhia
mau
e
roaa i te mau Ekalesia,
iho, eita ïa e haapeapeahia.
faufaa tei
te tinito
na
roto i te moni
8. — Te mau fare ma‘i no te mau taietc faaroo. Eita e faatiahia ia
aufau te feia ma‘i i te tahi moni tauturu ; e eiaha’toa te mau taote ia
faaitihia.
9. — E utua moni matahiti teiaha roa’tura ta te mau “.fare p te
aroha” no te mau Taiete, e aufau uei i te Hau comiuiiuiste. I te matamua, aita rea utua, ta te mau fare haapiiraa e ta te mau fare ma‘i.
10. — I te vetahi mau Ekalesia, ua tapuni te feia faaroo i ta ratou
mau bibilia ia ore ia hamani ino-hia.
11.
—
Te
haapii nei te
mau
orometua e rave rahi i te mau toroa i te
nei i te ohipa (raraa ahu, ha-
pae tino e roaah ta ratou maa : te rave
mani raa pu‘a, e te eu faraoUj etc...)
—
Ei tapao faaite e : e ere atura i te mea ohie, te ohipa e te faa¬
Evanelia i te fenua tinito i teie faatereraa communiste. E te ani nei
te mau ekalesia tinito ia tatou ia pure tatou i te Atua no ratou. Te ue-
12.
roo
uehia nei ratou, mai te
titona
e
ueuehia
ra ;
eiaha to ratou faaroo ia
la î taua mau
i to’na l'oa.
mure; ia rahi roa’tu râ to’na anaanaraa i teie tau ati.
ekalesia ra i te mau ite no lesu-Mesia, o tei ore ihuna
Episefole na Paulo i fo Philip! (Tatararaa)
[ A M‘o i na hihi no Tenuare e no Fepuare ]
/. EahaHara te tumu i
papal ai Paulo i teie Episetole ?
Philip! i ta ratou horoa.
1. Ei haamauruururaâ i to
2. Ei
taparu ia ratou, ia farii maitai ratou ia
ratou.^No te méa, i to’na faaearaa i
raa’tu i ô
Epaplierodita i td'na hoiRoma, ua pohe oia i te
VEA
POROTETANl
ma‘i ; ua tupu to’na tino i
Te ma'i rahi râ i pohe ai
te ino. Peapea rahi to
7
Paulo i te reira huru.
teie vea, o to’na ïa otoraa i to’na fetii, i to’na
val taa-è-raa ia raton. O ta Paulo ïa 1 ite vave. No reira oia i faahoi ai i
teie hoa rave-ohipa tei tonohia e to Philipi i te Aposetolo, ei tauturu ia’na.
Ua ite râ Paulo e: e tupu to ratou riri ia Epapheredito. Na teie râ rata
iti e haamarû i to ratou riri (2/25-30).
2. Tatuhaaraa i te Episetole.
Ua mana‘0 rii te tahi pae e: e piti episetole taa-è i roto i ta tatou epi¬
setole nei, e ua tapiri noa hia raua. Pene I e te II, o te episetole matamua ïa; e teie ta’na parau faaotiraa:
3/1 : e teienei, e au mau taeaè, a
oaoa i te Fatu. Te piti o te episetole, o te pene III ïa e te IV. E episetole
faaararaa ïa i to Philipi i te uri, i te feia parau ino, e te katatome, ( tapuhia,
te auraa), oia hoi te mau ati-Iuda, te mau ati-Iuda faaroo piri-ture.
Te parau papa râ : hoê noa iho episetolèj e ua na rotoroto te mau raana'o e te mau a'oraa a Paulo. E ere i te mea faanaho maitaihia ta’na màu
parau, no te mea, ua ite tatou e, ua pii noa Paulo i teie rata i ta’na papaiparau ia Timoteo. E tuu noa oia i to’na rima i raro i taua rata ra, i te
pae hopea.
I roto i teie episetole ta’na e pii ra, ua faaite nane noa oia i to’na mau
mana'o e i to’na oaoa, mai te hoê metua tei papai i ta'na mau tamarii ta'na
i fanau i te pae faaroo. I te pae hopea no te pene II, te mana'o ra oia e,
ua pau ta’na mau parau, e e faaoti ! A haamana'^o taùe ài oia i te mau ravea
moê a te mau ati-Iuda — no to’na mana'ona'o rahi i teie ekalesia aau
aroha, o te varevafe noa oia i te mau ramâraa a te ati-Iuda — te ouà faahou nei to’na mana'o i mua, e te faaara nei oia ia raton na roto i te reo
e : e ara i te uri, e ara i te feia parau ino, e ara i te katatome.
la au i te mau parau i nia nei, e episetole tatuha atâ teie. A taa’i na
aroharaa a piti o tei haamata e o tei faaoti i teie rata, mai te mea
va'u paratafa tumu tei itehia.
/. Te haamaitai nei Paulo i te Atua, e te a'o marû nei i to Philipi
(1/3.11).
Te haamaitai nei au i ta'u Atua ia mehara’tu vau ia outou (-ia faahiti
au) aita e faaea (1/3). E te pure nei au ia tupu â to outou hinaaro e ia
parau
ra
e, e
rahi atu â.
faaite nei Paulo i te mau parau rii apî no’na ( 1/12-26 ).
ia ite outou e ua riro te mau mea’toa i roohia
mai ai au nei ei faatupu i te Evanelia nei : ua itea hoi to'u tapearaahla i
te Mesia, e ati noa a‘e te peraitorio e te mau vahi atoa nei ; e ua rahi to
ratou itoito ia parau ite parau ma te mata‘u-ore (1/12-13-14).
Parau mau râ hoi : e feii ta te tahi pae e te mârô, a parau ai i te Mesia; e ua oto te aau metua no Paulo i tè reira huru a'oraa i te.Evanelia,
no te mea, ua hinaaro ratou i te faarahi mai i to’na pohe, i to’ua tapearaa
nei. Atira noa’tu râ: taua mau mea’toa nei — te mau mea mau e te mau
mea haavare — o te Mesia tei parauhia nei ! O ta’na ïa e oaoa, e e oaoâ oia.
2. Te
Te hinaaro nei râ vau e
VEA
8
POROTETANI
Eaha râ hoi oia e oaoa’i ? Teie: te
tapearaa: e ora â oia. E ia ora
tiaturi nei oia
e, e
matara oia i te tare
oia ra, ei tura ïa no te Mesia ; areà ia
maitai atoa ïa. Teie râ, mai te mea no te ora â oia, i teie nei
ao, ... .e ooti ïa oia i te auhune o ta’na ohipa.
Nahea’tura? Eahà te mea maitai ia’na? Te ora? Te pohe? Te "fèaa-piti
nei to’na mana'o: hinaafo hoi to’na i te reva, e ei pihaiiho i te Mesia;
O tei hau roa ïa. O te mea tia râ i to Philipi, ia parahi â oia i roto i te
tino nei. Ua ite râ oia e, e ora â oia, e e parahi oia i roto ia raton ia
tupu to raton oaoa faaroo ; e e tae faahon oia ia raton ra.
pohe
ra, e
Te vai atura.
Parau riî
1.
—
Ua
i ô te
Faatupuraa Parau i ô te mau
apî.
atiduda.
putuputu te hoê Apooraa rahi no te mau
Taiete Faatupuraa Evanelia
ia taui rii i te huru o te faatereraa i teie ohipa. Teie tumu : ua haere te ati-Iuda i te itiraa i Europa, i mûri
a‘e i teie tama'i hopea, e ua haere i te rahiraa i té tahi mau fenua è.
I Europa, i vai ua e 6 milioni e .pae hanere tausani ati-Iuda, hou teie tama‘i ; hoê milioni e piti hanere tausani ratou i teienei. Ua rahi roa tei pohe
roa. Ua tiahihia râ te hoè pae rahi atoa, e ua tapapa ratou i te Hau Iseraela,
i Kanaana, e i te tahi mau fenua è tei farii maitai ia ratou, mai ia Marite
apatoerau, e ia Marite apatoa, e e 380.000 i Argentine e i Oteteralia hoi.
Te huri noa nei te mau pahi i te ati-Iuda e rave rahi, i te fenua Iseraela,mau
ati-Iuda
faaoti oia
; e ua
e : e au
— No reira,
ua tono atura te mau Taiete Faa¬
Evanelia i ô £é ati-Iuda, i ta ratou mau ve‘a, i taua mau fenua tei
tapapa-apî-hia e te ati-Iuda.
i tera ava'e e i tera'iava'e.
tupuraa
2.
Ta
e
Te
—
au
mau
Ekalesia i Marite.
milioni ati-Iuda, 1
O
te
hopéa, teie te rahiraa o te feia ekalesia i Marite:
huru: 45 milioni porotetani, 25 milioni katolika, 5,
i te hoê tataùraa
71 milioni. Mai teie te
feia
porotetani
milioni haapaoraa teretitiano heleni ; huru faito te
aore i papaihia te i‘oa i roto i te buka ekalesia.
rahiraa
Mon! faufuru I fe Vea.
•
Papeete : T. A. 20, Maire 20, Tuarae 15, Ah Foung 50, M“® Lee Tang 45^
M®“® G. 5, M”® Simiona 70, M“® Teuinatua 20, Loulou R.
20, Têtu Neagle 25, Atoni v. 10, T. B. 30, Tanetua R. 20, Teina v. 15, M““
L. E. 45, Manarii v. 35, M“® N. T. 70, T. M. 20. — Faaa: A. D. 35.
Arue: Tirahuri Teave 20. — Orofara: X. 20, Robert Ebb 70, Taputu v. 5,
Ariitaata 25. — Tiarei: Tetua Faua 40. —.Vairao: Tu, or. 20. — Teahu-
A. Gobrait 20,
poo: Marama, or. 10. — Makaiea^:, Maui
Tevaitoa” 95. — Maiao: L. T. 10. '
la amuihia
Imprimerie Elib F.
:
925 farane.
JÜVENTIN
—
Atua 20.
—
Tevaitoa: “Tauturu
Mauruuru.
Rüe du Commahdant Destremaü,
Fait partie de Vea Porotetani 1950