EPM_Vea Porotetani_195003.pdf
- extracted text
-
HOO I TB MATAHITI
HOÊ: E ONO TABA.
Ch. VERNIER, Directeur- Qér&nt.
>
Te na j>ihaiiho nel ola I te haere.
nei oia i te baere, aore oia i itea’tu e
au (loba 9/11 V. h.)
...O lesn i Hazareta ra teie e baere
Te na pibaiibo
nei ( Luka
17/18).
Te faatia nei te ira va pae e tae noa’tu i te iva no te pene IX no
Inaha ! te iritite parau nei i
te mahana, te hohora nei i te rai, etc.. E mau ohipa maere ana‘e la
O te nehenehe atoa ia tatou ia imi. E mau ohipa rarahi e te hohonu
O te au ia haapio i mua i to'na aro i te tamaiti a te taata nei, oia hoi
teie to‘e iti paniparu e te hoho'a ore ( loba 25/6 ).
O te reira ïa Atua — te Atuâ rahi, o tei hamani i te mau rai e te
fenua — o te reira Atua teie e haere nei na pihaiiho ia oe. Aita’nei
oe e ite nei la’na ? Aita’nei teie mau mea maere e parau atu nei ia
oe? (Sal. 8/3-4; 19/1-6).
Teie rà te tahi ohipa o tei hau roa’tu i te maere : e ere anaè te
^ Atua mana e te hanahana teie e haere nei na pihaiiho ia oe ; o te
Atua-Aroha atoa râ. A hi'o na : I tehiti no te oire i leriko, te parahi
ra te hoê matapô i te pae purumu. E inaha ! te haere ra lesu i Nazareta ra na pihaiiho ia'na. O vai râ oia ? O te Fatu ïa no te mau mea
atoa, e o tei mau i te mau mea’toa i ta’na ra parau mana (Heb, 1/3).
Ua tae mai oia na roto i te hohoà taata, e^laaora ia tatou — te feia
te buka a loba i te hanahana e i te mana o te Atua.
tumu nei oia i te mau mou‘a, te ueue nei i te fenua,
hara
—
i te pohe mure-ore.
Teie â lesu ! Te haere noa nei, i teie nei â, na
nia i to oe èà ! B te parau atu nei oia ia oe, i teie mahana. na roto i
E te hoa taio-veâ e !
ÉGUSE PROTESTANTE MAOHl
Centre de Documentation
et dlnforaiotion
(C.D.l )
PAPEETE - TAHITI
VEA
2
POROTETANI
?
E parau anel râ oe e : aore au e ite nei la’na
A haru t te ora mure-ore... te haere atoa nei na pihaiiho ia oe ( I
te tapa'o o teie Vea.
Tim. 6/12).
Tele mau tamarii roo ora.
0 vai ïa
mau
tamarii? O to te haapiiraa-Vienot, no Papeete,
pia hoi, to te mau tamaroa no te pupu a te orometua-hapii ra,
a M. Kissang. Eaha ta ratou ohipa ? Teie : ua tae ratou paatoa,
ma hitu — i te hiopoaraa a te Uau, oia hoi i te Cer¬
tificat-Métro — e inaha \ ua manuia ratou paatoa, hoê ahuru ma
hoô ahuru
hitu ;
aita hoê i topa. No reira to ratou orometua i haamauruuru
ai ia ratou, na roto i te hoê tere haaati i Moorca.— Eererâteie
tere i te hoê tere mataitai fenua noa, mai te farereiore 1 tetaata.
haapaoraa maitatai, e
te tura, e te mâ, o tei haapiihia i ta tatou mau tama i te Haa¬
piiraa-Vienot. E ua manuia roa. Na to Moorea iho i faatia mai
i to ratou mauruuru rahi i te hohoa o teie mau tamarii tama¬
roa : to ratou haapao maitai i te reo o to ratou raatira,
to ratou
faatura i te mau taata i parahi manihini ai ratou, to ratou aravihi i te mau ohipa-Sport, e to ratou paieti, i te mau putuputuraa faaroo ta ratou i faatupu, ma te himeae i ta ratou mau himene farani e te tahiti tei haapiihia ia ratou i te haapiiraa.
Teie taatiraa ia Eimeo, ua na te avae noa. Ua na mua ratou 1
Maharepa (farii nehenêhe hia e Tahiarii, or.) Mai reira i Faatoai
(farii hia e Tetuanui, or.) e i Haapiti (farii hia e te utuafare o
Tapao or.) Ua tae atura i Maatea. Hoê mahana taatoa i roto 1 te
rima no Narii Terorotua diatono. üa tue e ua taora popo e to
Maatea; ua faatupu ratou i te hoè putuputuraa i te pô, i te fare
amuiraa. E ua faaoti i teie tere, na Afareaitu (farii hia i te avatea e na utuafare no Punua or. e no Garbutt), e i te ahiahi, e te tavana ra, e Faateni e to’na pae.
I te hopea o teie tere nehenehe, ua papai mai te hoê diatono no
Afareaitu, i te rata i mûri nei, î te orometua haapii e i ta’na mau
E tere faaite
atoa râ i te huru o te mau
tamarii tei tae i Moorea :
« Aita roa e moe nei ia matou to outou tere iô matou. Faatiatia
na vau i te huru to outou tere UMoorea, ta matou iho i ite mata
roa oia hoi : e tere hau roa mau to outou tere haaati na Moorea nei
mai te mahana i tae mai ai outou i te montre e tae mai i te ma¬
hana maha. Inaha ! ua tae mai outou i Maatea mai te maitai : ua
iarerei tatou, e ua aroha tatou te tahi e te tahi, e ua hio matou
ia outou.,.
VEA
POROTETANI
3
Noa’tu â to outou tsati i te fenua nei e na te avae noa, alta roa
faatupu rohirohi noa'e ; ua faaarearea, ua faaoaoa outou
na roto i te ohipa-sport, tue popo, e te taora popo, e te
vai atura. E huru oaoa to teie riiau tamarii, hioraa nehenehe mau
e te tura. A hio na : i te taime a tae mai ai outou i ô matou i te
hora 11, i taua mahana ra, e hora tamaaraa. Inaha! teie te ohipa
hanahana rahi roa ta outou i rave na mua roa: o te hoe ïa reo
arueraa ia lehova, mai te reo puai mau e te navenave o tei aoutou i
ia matou
muihia’tu i te hoê pure.
pô raa, ua ani mai outou i te hoê putuputuraa no tatou,
reira hia. e ua himene noa outou i ta outou mau himene
nehenehe mau, mai te faahaamâ ore i mua i te taata atoa. Aue
1 te
eua
na
te faahiahia e 1...
poipoi mahana pae, i te taaêraa no tatou, ua himene â
poroi mai i te tahi
mau paroiraa aroha ia matou i na rotohia mai i te vaha no le
tahi tau pue tamarii; e reo farani, e reotahitl. Ua hiaotohia to
matou aau i te hioraa i to outou huru nehenehe e te maramaI te
outou i te tahi himene nehenehe mau, e ua
raraa.
E nehenehe ïa ia haamaitai i te Atua, no te mea ua ana-
paieti, to outou nehenehe 1 mua ia
to outou tura, to outou
ana
matou.
manag^e ta matou e hio atu nei ? Teie ïa : O
no to tatou Taiete^ tei faatere
maitai i te mau tamarii, tei aratai ia ratou i nia i te haapaoraaEaha to matou
te itoito ïa no te mau orometua
tura e
te paieti mau ; te
itoito no teie orometua o Kisjang tei
faatere itoito maitai i teie mau tamarii o teifaaroo maitai i to'na
reo.
Na roto i teie tau hioraa
nehenehe, mai te mea ra e, te poroi-
hia mai nei matou o te fêla metua, ia tono i ta matou mau ta¬
marii i roto i ta tatou fare
ito 1
a
imi i te
mau ravea
haapiiraa Taiëte i ô Vienot. A faaitoia tae ratou i reira ia noaa ia ratou
Aue te faahiahia no teie tere taati
haapii a; Vienot e ! ( Nürii Terorotua. )
Ua na reira'toa te hoê rata haamaitàiraa a Tapao, orometua,
teie, tura e te maramarama.
no
te mau tamarii
no
Haapiti.
lublll Kanahana i Afeno (Heleni).
E faatupuhia i Ateno, te oire pû e te oire arii hoi no Heleni, te hoê
lubili taaê, ei haamana'oraa e ei faahanahanàraa i to te Aposetolo
VEA
4
PüROTETANI
to Paulo faaôraa i te faaroo teretitiano i te fenua heleni,
matahiti i mairi a'enei.
ra,
1900
Ua peretitenihia te tomite-faatere i teie taurua rahi e te epikopoarii no Ateno iho. E melo atoa no taua toraite ra, te mau upoo faatere no te màu ekalesia no te mau vahi tei farereihia e Paulo i to’na
faatupuraa evanelia : Philip!, Neapoli, Tesalonia, Nicopoli,
Korinetia, Kareta, etc...
mau tere
Te arii iho no Heleni te peretiteni faahànahanahia no taua tomite
—
Mai ta tatou i ite, ua taaê te haapa'oraa heleni teretitiano i
ra.
haapa'oraa katolika mai mua mai ; aita ratou e auraro nei.i te
faatereraa a te pope-arii i Româ.
te
mana e te
Alfa roa e pifao la
Iseraela (Num. 23/23).
Tahiti mâ nei, mai te maUa tiaturi noa
hoi tatou e : ua mâ te aau o te taata tahiti - e to te feia tei parauhia e, e
“feia faaroo ”
i te reira ohipa no te pouri, oia hoi no te taa etene....
E inaha ! te horohia nei i te haaavaraa te hoê mau taata tahiti tei rave i te
hoê mau ohipa ^iino e te riaria... no to ratou tiaturiraa i tera mau ohipa
no te pô. E hopoia rahi, ta te feia e ràve nei i tera mau peu, e amo nei i
mua i te aro o te Atua, o ratou i haapouri i te aau o te taata, e o tei taUa tiaturi noa tatou e, aita’toa e pifao faahou i
hana i
mau
ai te taata tahiti i te evanelia o te maramarama.
-
mata i te faahoi i te fenua e i te faaroo i mûri.
nenei faahou nei te Veà i te hoê rata haaati ta to tatou hoa, '
Moreau, i papa’i i te matahiti 1930 ei faaararaa i te mau ekalesia i
No reira, te
ia
taua vahi ra :
i te faarooraa e, ua ho’i te hoê paeau
oia hoi to te tahutahu e to te hi’ohi’o, i Tahiti mâ nei. Te na reira nei te tahi pae no te rapaauraa i ta ra¬
tou mau ma’i, e te tahi pae no te hamani inoraa ïa i to ratou taata-tupu
na roto r te tuuraa pifao >.
E homa e, outou atoà tei haamaramaramahia i te Parau a te Atua,re ara
«...
no
Ua maere te Apooraa Rahi
tatou 1 muri, i te mau peu etene,
outou. Aita’nei butou i ite e: e
riro te reira ei ino rahi ta outou e tuu nei
i nià i to tatou fenua e i nia i te upoo o
‘
ta tatou mau tamarii ?
te maramarama o te evanelia i
nià i teie nei fenua ? Ua roaa mai hoê hanere e pae ahuru matahiti. O vai
te Atua o to tatou mau metua e ta tatou i haamori ? E ere anei Oia, o tei
E hia matahiti i teie nei te anaanaraa
pàrauhia : te Manahope ? O vai lesU-Mesia i ta tatou parauraa ? E ere anei
e, o te Tamaiti fanau-tahi na te Atua manahope? E ere anei Oia tei parau
mai e : O te mana atoa i te rai e i te ao atoa nei, ua pûpûhia mai tei
la’U anaè ?
(Mat. 28, 18)
VEA
POROTETANI
5
reira, nohea’tura te mana tei parauhia e, e mana to te hi’oh’io
faufau? Inaha ! te mana taatoa,ie\ te Atua e tei ia lesu Mesia anaè. E eaha te huru no te Atua ta tatou e haamori nei ? Teie ïa,
E
no
to te mau varua
e
32, 4). No reira, e nehenehe ia tatou ia tiàhaapii nei ia tatou no te mau hi’ohi’o. Te na ô nei Oia i
Eiaha e faarqo i te feia pifao e te feia taotootoâ e ta outou mau hi’o atoa
e ta outou mau hi’ohi’o (Mika 3, 7). E haavare ta te mau hi’ohi’o i hi’o
ra, ê taoto haavare ta ratou i faaite mai, e mea faufaa ore ta ratou haa-
e
Atua parau mau ïa (Deut.
turi i Ta’na e
mahanahana. Tai’o atoa : Isaia 57, 3-4.
Eaha, e faarué anei oe - te taata i haamaramaramahia e te Parau a te
Atua - i te Atua parau mau e te manahope, e i Ta’na tamaiti tei la’na anaè
te ora, no te haere
atu i taua mau huaai o te demoni ra, oia hoi te mau
O te feia hi’ohi’o anei, e aore ra te feia
hi’ohi’o ? O vai tei rahi te pouri ?
tei haere atu ia ratou ra ?
I roto i te Bibilia, ua
faaau Mose e ia taparahihia ratou, no te mea e
tei faaturori i te mana o te Atua. A hi’o na i te vahiné tautapuni Saula, te arii, ia’na ra. Eaha te hopeà ?
Ua pohe roa o Saula (1 Sam. 28, 7-19). A hi’o na ia Simona tahutahu,
i Samaria, e ia Bara-Iesu, tahutahu io te Tavana-Hau i Kupero; e te mau
tahutahu i Ephesia ta Pauro i farerei. Hopeà peâpeà anaè to ratou e te
feia haavare,
ra
i Ene-Dora, ua haere
haamâ.
porotetani e ! Ei te Tare, ei te Paràu tatou. Te mau nei oe i
Atua, a haapa’o ïa ; o te ora ïa. E ore te taata e tià ia faaroo
i na fatu too-piti. Te na ô nei ta tatou Tare Haapaoraa : E hurihia te
taata faaroo tei pee atu i te peu etene, mai te hi’ohi’o e te tahi atu. la
haapa’o etaetahia e tia’i.
Parau faaotiraa : Eaha to te Mesia auraa ia Beliela (demoni) II Kor.
6, 9. - Tei ia’na le Tamaiti ra, tei ia’na’toa taua ora nei, I loa. 5, 12.
E te feia
te Parau a te
•
'
*
Te Ckaiesia o le mau ile.
Te tae mai nei te mau parau apî no te mau ekalesia
teretitiano i te
tinito, i raro a‘e i te faatereraa communiste. Teie te huru:
ï. — E toru huru hohoà to te Hau communiste i te pae o te mau
ekalesia leretitiano : î te haamataraa, aita e haapeapearaa ; e faaorgimni e e faatiamâ roa. I mûri rii iho rà, e faaoromai â te Hau commu¬
niste i te ohipa a te mau ekalesia, e hiopoa elaela râ. I te hopeà iho
râ, e patoi oia. — Ua faaite te mau upoo communiste e : e riro ratou
i te faatura i te tiamâraa o te faaroo ; tei ia ratou atoa râ te mârô, te
fenua
haafifi, ie tahitohito e i te patoi i te faaroo.
8.—
VEA
6
POROTETANl
I na ava'e e ono i mairi a'cnei, ua hau to ratou haapeapeamau ekalesia no to mau mataeinaa ; ua iti rii i te mau ekalesia
no te mau oire rarahi.
2.
—
i te
raa
3.
e
Teic
—
râ, aita te varua no te feia fearoo i paruparu ; te^maitai
te itoito nei.
4. — Te mau orometua-fcaote, o toi tauturu i te mau
i haapeapeahia, no te iti o te mau taote tinito.
Eita
0
ma‘i, aita ïa
tia i te mau orometua tinito ia ani i te tauturu moni i
e inea varavara to te Hau communiste faatiaraa i te
feia ekalesia ia tauturu i ta ratou orometua. 1 rahi ai te mau orometua
tei rave i te ohipa faaapu, hooraa taoà.. . e noaa’i ta ratou maa.
te feia ekalesia ;
6. — To mau fare pureraa, fare putuputuraa, ua riro ïa ei faufaa
amui ua te Hau communiste. B mea pinepine roa to tapa mau fare ra
faariroraahia ei fare oreroraa uo te mau ohipa ê roa. E ua tano teie
mau
ohipa i te taime pureraa ra, e faaorehia ïa te pureraa i te vetahi
mau mataeinaa.
7. — Te mau faufaa tei roaa i te mau Ekalesia, na roto i te moni
teiaufauhia e te tinito iho, eita ïa e haapeapeahia.
8. — Te mau fare ma‘i no te mau taietc faaroo. Eita e faatiahia ia
aufau te feia ma‘i i te tahi moni tauturu ; e eiaha’toa te mau taote ia
faaitihia.
9. — E utua moni matahiti teiaha roa’tura ta te mau “.fare p te
aroha” no te mau Taiete, e aufau uei i te Hau comiuiiuiste. I te matamua, aita rea utua, ta te mau fare haapiiraa e ta te mau fare ma‘i.
10. — I te vetahi mau Ekalesia, ua tapuni te feia faaroo i ta ratou
mau bibilia ia ore ia hamani ino-hia.
11.
—
rahi i te mau toroa i te
te ohipa (raraa ahu, ha-
Te haapii nei te mau orometua e rave
pae tino e roaah ta ratou maa : te rave nei i
mani raa pu‘a, e te eu faraoUj etc...)
—
Ei tapao faaite e : e ere atura i te mea ohie, te ohipa e te faa¬
Evanelia i te fenua tinito i teie faatereraa communiste. E te ani nei
te mau ekalesia tinito ia tatou ia pure tatou i te Atua no ratou. Te ue-
12.
roo
uehia nei ratou, mai te titona e ueuehia ra ;
eiaha to ratou faaroo ia
mure; ia rahi roa’tu râ to’na anaanaraa i teie tau ati. la î taua mau
ekalesia ra i te mau ite no lesu-Mesia, o tei ore ihuna i to’na l'oa.
Episefole na Paulo i fo Philip! (Tatararaa)
[ A M‘o i na hihi no Tenuare e no Fepuare ]
i teie Episetole ?
Philip! i ta ratou horoa.
2. Ei taparu ia ratou, ia farii maitai ratou ia Epaplierodita i td'na hoiraa’tu i ô ratou.^No te méa, i to’na faaearaa i Roma, ua pohe oia i te
/. EahaHara te tumu i papal ai Paulo
1. Ei haamauruururaâ i to
VEA
POROTETANl
7
Peapea rahi to Paulo i te reira huru.
to’na ïa otoraa i to’na fetii, i to’na
val taa-è-raa ia raton. O ta Paulo ïa 1 ite vave. No reira oia i faahoi ai i
teie hoa rave-ohipa tei tonohia e to Philipi i te Aposetolo, ei tauturu ia’na.
Ua ite râ Paulo e: e tupu to ratou riri ia Epapheredito. Na teie râ rata
ma‘i ; ua tupu to’na tino i te ino.
Te ma'i rahi râ i pohe ai teie vea, o
iti
e
haamarû i to ratou riri (2/25-30).
2. Tatuhaaraa i te Episetole.
taa-è i roto i ta tatou epi¬
hia raua. Pene I e te II, o te episetole matamua ïa; e teie ta’na parau faaotiraa:
3/1 : e teienei, e au mau taeaè, a
oaoa i te Fatu. Te piti o te episetole, o te pene III ïa e te IV. E episetole
faaararaa ïa i to Philipi i te uri, i te feia parau ino, e te katatome, ( tapuhia,
te auraa), oia hoi te mau ati-Iuda, te mau ati-Iuda faaroo piri-ture.
Te parau papa râ : hoê noa iho episetolèj e ua na rotoroto te mau raana'o e te mau a'oraa a Paulo. E ere i te mea faanaho maitaihia ta’na màu
parau, no te mea, ua ite tatou e, ua pii noa Paulo i teie rata i ta’na papaiparau ia Timoteo. E tuu noa oia i to’na rima i raro i taua rata ra, i te
Ua mana‘0 rii te tahi pae e: e piti episetole
setole nei, e ua tapiri noa
pae hopea.
I roto i teie
episetole ta’na e pii ra, ua faaite nane noa oia i to’na mau
mana'o e i to’na oaoa, mai te hoê metua tei papai i ta'na mau tamarii ta'na
i fanau i te pae faaroo. I te pae hopea no te pene II, te mana'o ra oia e,
ta’na mau parau, e e faaoti ! A haamana'^o taùe ài oia i te mau ravea
te mau ati-Iuda — no to’na mana'ona'o rahi i teie ekalesia aau
aroha, o te varevafe noa oia i te mau ramâraa a te ati-Iuda — te ouà faahou nei to’na mana'o i mua, e te faaara nei oia ia raton na roto i te reo
e : e ara i te uri, e ara i te feia parau ino, e ara i te katatome.
la au i te mau parau i nia nei, e episetole tatuha atâ teie. A taa’i na
parau aroharaa a piti o tei haamata e o tei faaoti i teie rata, mai te mea
ra e, e va'u paratafa tumu tei itehia.
/. Te haamaitai nei Paulo i te Atua, e te a'o marû nei i to Philipi
(1/3.11).
Te haamaitai nei au i ta'u Atua ia mehara’tu vau ia outou (-ia faahiti
au) aita e faaea (1/3). E te pure nei au ia tupu â to outou hinaaro e ia
ua pau
moê
a
rahi atu â.
i te mau parau rii apî no’na ( 1/12-26 ).
outou e ua riro te mau mea’toa i roohia
mai ai au nei ei faatupu i te Evanelia nei : ua itea hoi to'u tapearaahla i
te Mesia, e ati noa a‘e te peraitorio e te mau vahi atoa nei ; e ua rahi to
ratou itoito ia parau ite parau ma te mata‘u-ore (1/12-13-14).
Parau mau râ hoi : e feii ta te tahi pae e te mârô, a parau ai i te Mesia; e ua oto te aau metua no Paulo i tè reira huru a'oraa i te.Evanelia,
no te mea, ua hinaaro ratou i te faarahi mai i to’na pohe, i to’ua tapearaa
nei. Atira noa’tu râ: taua mau mea’toa nei — te mau mea mau e te mau
mea haavare — o te Mesia tei parauhia nei ! O ta’na ïa e oaoa, e e oaoâ oia.
2. Te faaite nei Paulo
Te hinaaro nei râ vau e ia ite
POROTETANI
VEA
8
Eaha râ hoi oia e oaoa’i ? Teie: te tiaturi nei oia e, e matara oia i te tare
ei tura ïa no te Mesia ; areà ia
pohe ra, e maitai atoa ïa. Teie râ, mai te mea no te ora â oia, i teie nei
ao, ... .e ooti ïa oia i te auhune o ta’na ohipa.
Nahea’tura? Eahà te mea maitai ia’na? Te ora? Te pohe? Te "fèaa-piti
nei to’na mana'o: hinaafo hoi to’na i te reva, e ei pihaiiho i te Mesia;
O tei hau roa ïa. O te mea tia râ i to Philipi, ia parahi â oia i roto i te
tino nei. Ua ite râ oia e, e ora â oia, e e parahi oia i roto ia raton ia
tupu to raton oaoa faaroo ; e e tae faahon oia ia raton ra.
tapearaa: e ora â oia. E ia ora oia ra,
Te vai atura.
Parau riî
apî.
1.
Faatupuraa Parau i ô te mau atiduda.
Ua putuputu te hoê Apooraa rahi no te mau Taiete Faatupuraa Evanelia
i ô te mau ati-Iuda ; e ua faaoti oia e : e au ia taui rii i te huru o te faatereraa i teie ohipa. Teie tumu : ua haere te ati-Iuda i te itiraa i Europa, i mûri
a‘e i teie tama'i hopea, e ua haere i te rahiraa i té tahi mau fenua è.
I Europa, i vai ua e 6 milioni e .pae hanere tausani ati-Iuda, hou teie tama‘i ; hoê milioni e piti hanere tausani ratou i teienei. Ua rahi roa tei pohe
roa. Ua tiahihia râ te hoè pae rahi atoa, e ua tapapa ratou i te Hau Iseraela,
i Kanaana, e i te tahi mau fenua è tei farii maitai ia ratou, mai ia Marite
apatoerau, e ia Marite apatoa, e e 380.000 i Argentine e i Oteteralia hoi.
Te huri noa nei te mau pahi i te ati-Iuda e rave rahi, i te fenua Iseraela,i tera ava'e e i tera'iava'e. — No reira, ua tono atura te mau Taiete Faa¬
tupuraa Evanelia i ô £é ati-Iuda, i ta ratou mau ve‘a, i taua mau fenua tei
tapapa-apî-hia e te ati-Iuda.
—
2.
—
Te mau Ekalesia i Marite.
teie te rahiraa o te feia ekalesia i Marite:
45 milioni porotetani, 25 milioni katolika, 5,
Ta au i te hoê tataùraa hopéa,
e
71 milioni. Mai teie te huru:
milioni haapaoraa teretitiano heleni ; huru faito te rahiraa
feia porotetani aore i papaihia te i‘oa i roto i te buka ekalesia.
milioni ati-Iuda, 1
O
te
Mon! faufuru I fe Vea.
•
Papeete : T. A. 20, Maire 20, Tuarae 15, Ah Foung 50, M“® Lee Tang 45^
M®“® G. 5, M”® Simiona 70, M“® Teuinatua 20, Loulou R.
20, Têtu Neagle 25, Atoni v. 10, T. B. 30, Tanetua R. 20, Teina v. 15, M““
L. E. 45, Manarii v. 35, M“® N. T. 70, T. M. 20. — Faaa: A. D. 35.
Arue: Tirahuri Teave 20. — Orofara: X. 20, Robert Ebb 70, Taputu v. 5,
Ariitaata 25. — Tiarei: Tetua Faua 40. —.Vairao: Tu, or. 20. — Teahu-
A. Gobrait 20,
poo: Marama, or. 10. — Makaiea^:, Maui Atua 20. —
Tevaitoa” 95. — Maiao: L. T. 10. '
la amuihia : 925 farane.
Tevaitoa: “Tauturu
Mauruuru.
Imprimerie Elib F. JÜVENTIN — Rüe du Commahdant Destremaü,
Fait partie de Vea Porotetani 1950