EPM_Vea Porotetani_195001.pdf
- Texte
-
Te 50
O le
Hihi 1.
TENUARE 1950
Matahiti
HOO I TE MATAHITI
HOÊ:
E PAS TARA.
Ch. YjüRNIER, Dlreoteur-Gérant.
if^Aafâhilï
apî 19SO.
E to Tahiti mâ e ! e moti i Maupiti tae noa’ta i Maareva, e mai
Rapa-Hue tae noa’tu i Ua-Huka ( Nuu-Hiva). la ora outou i te Atua
i teie matahiti apî.
Inaha !
ua
otarohia te matahiti tahito i to’na vairaa, mai te hoê
ahu tei oti to’na tau. Eaha ïa ahu ? O te ahu ïa no to tatou pue raa-
haere'a,
parau, no ta tatou mau chipa e tae noa’tu i to tatou
maumana‘o-aau.., te mea maitai e te mea ino. Eiaha râ e mana‘o e :
e faaruehia ïa o+aro mai te hiopoa-ore-hia.
Na te Atua e hio, ia au
i te parau a Salumona ; E hiopoahia te mau parau atoa i te haavâraa,
e te mau mea moè atoa, te maitai e te ino (-Koheleta 12 : 13-14 ).
I teie nei râ, a hio i mua ! A faaitoito e a faa-taata-paari ! A ahu
i te ahu o te Mesia, mai te omuaraa e tae noa’tu i te hopea o te ma¬
tahiti apî nei.
'
la ora na oe, e te mau orometua e! A faaaraara i torotoiaoe, tei
horoahia mai e te Atua iâ oe, i te mahanai tapa'ohia’i oe no’na e no
ta’na ohipa. Haamana'o i ta oe tapu œo‘a ; a poro i te Evanelia.
la ora na oe, e te feia faaroo ! A tapapa i te mau pû pape ora, ia
pihaa to faaroo, ia toro ta mau hihi no to maramarama, ia tâa i te
mata-taata te parautia, te aroha, te oaoa e te hau no nia mai, i roto
hana i taua matahiti
no
ta tatou
i to
mau
ra.
O te ahu atoa ïa
no
to tatou mau
mau
haere'a’toa. la aruehia to Fatu ia
oe.
tei iti te
mana
! la tau mai te
2
psari
te
POROTETANI
VEA
no
hau,
e
nia mai i nia iho ia outou, i te faatereraa i te fenua, ma
te hauti-ore. Te mata‘u ia lehova, o te matamehai ïa o te
paari.
*
ia hoê matahiti toe (Luka 13/8).
E vaiiho noa a‘e na,
Teie raau, teie suke tei tanuhia i roto i te ô-vine : o Iseraela ïa. O
te nunaa faaroo atoa ; o te Ekalesia : to tatou ekalesia. O tatou atoa
hoi, te taata hoê. O
iho.
oe
E inaha ! O tatou atoa teie
lesu i to’na Metua
na
:
e
e
vaiiho
faufaahia nei i teie pure tàparuraa
noa a‘e na, ia hoê matahiti toe.
Mai te
mea te ora noa nei â tatou i teie mahana, mai te mea aita
mahiti-ihi-tumuhia, e-i riro i te vero o te pohe, no te arohafaaoromai ïa e no te tiaturiraa o te taata-faaapu ia tatou i na reirahia’i. Ua tamau noa oia ia tatou i roto i te ô-vine, ia tia ia tatou ia
tatou i
faahotu mai i te huero rahi e te monamona : te huero ïa no to tatou
fariuraa eno to tatou atiraa la’na. O temau huero ïa no te mo‘a, e
te parautia, e no te aroha, e no te ohipa maitai.
Are‘a râ hoi, aita te taata-faaapu e vare nei, i ira ô ai ta’na reo e :
penei ae o te hotu! Penèi ae! la’na râ, e tamata oia i te faahope i
i to’na puai e i ta’na mau ravea, ia hotu. E utaru â oia e ati noa a‘e
no
i te turnu ; e tuu oia i te para.
E i to tatou pa&i e nahea tatou
? E ô anei tatou i roto i ta’na opuatia’i, i teie matahiti !
Atira roate hohoà no te suke hotu-ore. Atiratesuke, eraoereanaè
to’na unauna, vare noa’i te taata. Eita rà te Atua e vare ! Aore roa
hoi e mea i moè ia’na ; te vai noa nei rà te mau mea’toa, ma te maheu roa, i mua i to’na mata, to tei haavâ mai ia tatou (Heb. 4 :13).
raa
? la
na
reira
mau
tatou
1950
e
—
Mafahîfi lubili.
E riro teie matahiti 1950 ei matahiti
sia katorika.
faaineine
Te
Roma, i te farii i te
hiti,
hia
e
e :
papa
mau ratere
farerei i te hiero
e
hanere
i taua oire
utua
paha te tae
tae
no
e
no
no
te
iubili, i roto i te Ekale¬
oire
Pope-arii, oia hoi
haere, i teie mata¬
i te Pope-arii. Ua tiaturi-
Petero
e
te
o
pelerina
o te
e e
hanere te tausani
ra,
ei faahanahanaraa i te “terono
I teie attira matahiti
oreraa
ra
rave
rahi
e
o
te
mau
ratere
no
poroi ai te Pope-arii i te hoê
no
te hiaairaa
te
mau
mau
hara
a
teie
o
te ta-
Petero”.
mau
mau ratere.
faaE iti
i te fâaoreraa hara, e rahi râ te
te mataitairaa i teie ta'urua; e
riro ïa ei imiraa ^auiaa
rahi
te
na
Mai te
O
e ei haapapuraa i te mana no te oire e
Pope-arii, i ta te tahi mau ve'a e parau nei.
e, ua riro teie lubili ei faatiaraa i te ture a Mose,
hotela,
mau
te terono
no
te
o
mea ra
tei haamau i te inatahiti iubili i te mau 80 matahiti atoa (Le-
vitiko
hana i
hara
XXV). Ua ite râ tatou e, ua ore taua ture ra 1 te maporohia’i te lubili mau, oia hoi te Evanelia faaoreraa
a
lesu-Mesia.
I te matahiti 1300'o te Fatu to te Ekalesla
faahou-raa i taua ture
ore-roa-hia te
i
3
POROTETANI
VEA
Roma,
mau
katorika haamau-
Mose. Ua poro Boniface VIII e : e
a
utua no te mau hara i te taata o te
te faaea i roira 18 mahana, mai te
e o
faa-
haere mai
farerei i
na
tare
Petero-mo‘a e no Paulo mo‘a. No te manuia ra¬
ra, ua faatupuhia'te tahi i te matahiti 1350, e te
tahi 1 te matahiti 1390, e te tahi i te matahiti 1400. I reira to
Paul II faaotiraa e : e tupu te oro'a lubili i Roma na nia ite 25
matahiti. O te ture ïa tei mana e tae roa mai i teienei. E ei faaohieraa, ua faaoti Boniface IX e ; te taata o te ore e tia ia'na ia
tae tino roa i Roma ( no te fifi e te ati ), e roaa’toa ia’na te faa¬
oreraa i te utua 0 ta’na mau hara, ia aufau oia i te raoni o tei
pau ia’na, ahiri oia i tae roa i Roma. E riro e, ua ore atura
pureraa rahi no
hi 0 taua lubili
tauu vahi ra i
teie tau.
Aita ta tatou e matahiti
lubili taa-è. Ua riro râ te
mau
mata
hiti apî ei matahiti lubili, no te mea, te porahia nei te evanelia
0 te arolia faaoreraa hara no lesu-Mesia, i te mau sapati atoa, i
roto i to tatou mau fare pureraa.
la ite
rau
hia te itoito
mau
rahi
oaoa
ta loane i
i te pa¬
papai i te na-ô-raa e: E teünei, te mâ
o
te feia faaroo i te pororaa
nei tatou i ta tatou mau hara atoa i te loto no to tatou Fatu no
lesu-Mesia. O te matahiti ïa tei hinaarohia e lehova.
feruriraa no te matahiti apî.
a hi‘o ai i
ïa e au i te basileia o te Atua (Luka 0/62).
0 te taata e tmi i te rima i nia i te arote,
mûri,
e ore
E
teie
au
reo a
lesu
la
ferurihia i te omüaraa
o
te matahiti
apî nei. No reira, e tuu tatou i te tahi tau mana‘o noa.
I. E tia mau â i te taata arote ia hi‘o rii i mûri.
1.
No te mau tapa'o o te aroha o te Atua e vai i mûri. —
E riro e, e parau feruri atâ te parau o te hoê taata-arote, tei
hio i mûri. E taata neneva anei? Eita’nei te auri rahi o te arote
—
PüROTETANI
VEA
4
paiari, ia ore te taata-tapea-arote ia hio tamau i mua?
râ lîoi ia’aa ia tnpea rii i te ohipa-aroteraa i te hoô maâ
E tla
taime
iti, ei hnamaharaa aho, e et hioraa i mûri i te oliipa tei oti
a'enei. E piti r,â huru hioraa i mûri : te tahi hioraa peapea i mûri,
O to loana ïa, o to Lota vahiné, o to Elia, o to leremia (12/3);
te tahi r hioraa raaitaii mûri, o te hioraa ia no te taala faaroo tei
feruri i te niau tapa'o no le aroha o le Atua, e vai f mûri, a
e
i
haarnaitai ai i te Atua. Oia’toa tatou i te pae matamua o
f('ruri i te mau èà le] haerehia e tatou i te matahiti
i te Alua o tei faakorona i taua matahiti ra i te
ei lalarahaparaa na tatou i la tatou mau hapa,
apî nei,
a
1949, ei
maitai,
arueraa
e
II. Te hioraa tumii
i.
te
O le hioraa i
—
te tau
ohipa,
e e
hioraa ïa
no
mau
mua,
o
—
te taata-arote ?
O le
ravea
noa
iho ïa e afaro «i
ueueraa i te mahana i tiaturihia. O te
te taatu faaroo mau. Ua na reira Mose i te mede-
manuia'i te
(Heb. 11/27), uà na reira Paulo (Phil. 3/13), e te faaitoito net te episetole i to Hebera ia tatou, ia horo tatou i teie hororaa i mua, mai te tiatonu to tatou mata i nia ia lesu, te tumu
e te faaoti o to tatou faaroo (Heb. 11/1 2).
bara
I te
te matahiti nei, a faaitoito i te
haapae i te mau
horu ai i mua, i te
hioraa i to tatou raatira tei rauti ia tatou, la roohia oe i te ati
omuaraa
teimaha
mea
te ati
a
0
oaoa.
To te taata-arote tiaturiraa i teie aroteraa.
III.
1.
hara’i tatou nei,
e
a
e
fatata te
to oe
te ino
hio i to haapuraa e i to Faaora ; ia torao oe i te peho
te oto, ia riro oia ei marainarama ora na to aau ; ia
polie, ia faahau oia i to varua. la riro oia ei tumu no
faahema,
0
e
o
—
Ei leni
tüiaifaro.
Oia mau ; eiaha ei leni fefe, tipuutatou mau haere'a ta te Atua e liaeiaha ei otoheraa. la taa maitai te
pû. Ei tamarii anaè no te maramararna. la taa te Mesia
—
puu noa. ,0 te huru ïa o to
turi nei. Eiaha ei aau piti;
oto
i
0
te
to tatou hoho'a.
2.
—
Ei leni hohonu.
riraa rapae...
e ua
Paulo i to Galatia
aore
i
atoa
fanau,
la
na
o
e o
:
—
roa
te
aau
1 Eiaha te haamo-
atea te aau 1 te Atua. Haamana'o i te reo a
la lesu-Mesia nei hoi, aore o te peritome, e
peritome-ore
tei faariro i te
te
Ua riro
e
faufaa, ei tanta api râ, ta te Varua
mea’toa ei mea apî.
mau
reira tatou i te feruri i te matahiti apî nei.
VEA
POROTETANI
5
Nluraa ofai-fihi.
E anolau taa-è teie,
i Tahiti mâ nei. Kaverau te mau ohipa
nei i teie fenua. Te faaamahaman pnpu taata ; te faahiahia
nei te tahi pae i te mau hiroà taiva e i te mau arearearaa, e ino
ai te mau haapa'oraa raaitatai. Are'a, te vai atoa nei te tahi pae,
i te mau mataeinaa, tei ore i tuu i te turi i te aro o Baala, e o
tei tamau noa, mai te oaoa, i to ratou tiaturiraa i te Atua e' i
ta’na Tamaiti. O ratou teie e patu nei, i teie tau, i te mau hiero
apî e te paari, e te unauna rahi, ei haapii tamau i ta ratou mau
tamarii, e i te feia apî e: tera te hohoè o to ratou faaroo. E ia
mou ratou, na teie mau ofai, e teie mau patu, e teie mau hiero
e pii i ta ratou mau huaai e : a hio na i te raato i paohia mai
ai outou ! A haapa'o i te faaroo o to outou mau metua ; eiaha e
farii i te mau haapiiraa a te feia tahitohito !
teie
noa nei e e ferurihia
maha nei te tahi mau hiroà i te
e
Te
tupu
mai
lehova i te haerea o te feia pararautia ; are'a te
parautia-ore, o te polie la (Sal. 1/6). A haapa'o
i te mau pureraa ; ia î te mau fare-pureraa.
L
Niuraa ofai tihi no te hiero apî i Mataiea.
Ua tupu ïa oro'a i te mahana maha, 1 no Titema, i te hora
ahiahi. Aita roa’tu te ohipa i haapeapeahia e te ûa. Ua tae mai te
feia mana no te fenua (Apooraa Rahi), tae noaTu i te auvaha
apî, i Paris. Ua fanterehia te pae matamua.o te pureraa i roto i
te fare-putuputuraa ; na Verenie Le a'oraa. E i te taime niuraa,
ua hope te paroita, i rapae, e ati noa a‘e Le niu. Na Rey-Lescure
Peretiteni no te Tuhaa II, i niu, e na Teihotu or. te pure niu¬
raa ; na Teata or. i taio i te parau tapu'o tei oomohia i roto i te
au
te haerea
o
ra
te
—
■
niu.
Ua niuhia te tare pureraa i
vavahihia iho nei i te 3 no Feono ahuru mataliiti i mairi a'enei. Na Ve¬
puare 1879, oia hoi e
renie metua ïa. Hoê â ta te metua
Ephesia II
te
mau
:
2-21,
—
e
ta te tamaiti irava a'oraa :
mau Peretiteni e te feia mana,
diatono i teie ofai tihi nei. O Jean
Ua ta-timâ te
orometua e te
mau
Nadeau te tamuta rahi. Ua faaau maitai te
te
mau
raveraa
no
teie fare. Te tauturu râ
a
paroita i te huru
o
te TamutaRahi tei
tiaturihia.
Niuraa
ofai-lihi no te fare-amuiraa na to Ahonu ( Maliina).
Titema, i te taperaa mahana, teie oro'a nehenehe.
Ua hope mai te paroita no Mahina, tae noa’tu i te mau manihini
2.
—
I te 15
no
VEA
6
POROTETANl
i te hitiraa e no te pae toparaa mahana.
Apooraa Ralii fenua e te Tavana-oire
no Papeete, e te mau orometua e rave rahi. Ua parauparau H.
Brémond i te parau o teie opuaraa mailai. Na te Peretileni no
e rave
rahi
no
te
pae
Tei reira te anvaha no te
te Tuliaa II i tatara i te auraa no te i'oa o
e
te Peretiteni
na
no
teie tare
«
Peniela
»,
te ïuhaa I i haamau i te nia no teie tare
Haapa'ohia’tura te pae tino. E pae unanna rahi atoa, e te
rahi, e te oaoa.
I te pae hopea o teie tamaaraa, ua orero o Teriieroo, ei haamauruuru e ei faaitoito i to Ahonu e to Maiiina ; e ua farii mai-
ofai.
ravai
tai
Tanoa diatono-faatura
0
raua
o
H. Brémond. Te
rahiraa taata (e 300 paha) i te lioê utiiafare
lia 0 te ora e no te aroha i taamu ei hoê.
Te episetole na pauio i to
au
ra
teie
fetii, ta te Evane-
phiiipi.
Te haaraata nei te Vea i te hoê parau
te
ore
e
tuatapaparaa no teie episetole, o
i te ava'e hoê; e huru nlaoro rii. E riro ïa parau ei haaia tatou i te faahiahia e i le hohonu rahi no teie episetole.
pau
maramaraa
e
ta’na
..
mau
huriraa i nia iho i te feia faaroo i teie tau.
E
piti tau tuhaa parau ta tatou e hio :
Te episetole iho, oia hoi ; to’na huru mau, e te tahi mau tumu
papaihia’i. E riro ïa ei faaineineraa i te piti o te tuhaa.
2.
Te hoê mau haapiiraa ta’na e haapii nei ia tatou.
1.
i
—
—
I.
1.
Te
—
episetole na Paulo i to Phiiipi.
Te huru
o
to te Ekalesia haamauraahia. I te pae matamua no.
riro i te àva'e
Eperera-Me — ua faarue Paulo i te
faahepo ra te hoê orama ia’na, ia haere oia i
Europa. I te oire iti, i Teroa, ua ite orama oia i te hoê taata makedonia
o tei parau mai ia’na e: fano mai i Makedonia, tauturu mai ia matou. Rave
atura Paulo i ta’na tamaiti i te pae o te faaroo, ia Timoteo. Uà pee atoa
mai Sila, te hoê peropheta no lerusalema; oia’toa te hoê rapaau ma‘i
o Luka, e taata heleni no Anetiohia, tei fariu apî mai i te Evanelia no
te matahiti 53
—
e
fenua tahatai i Asia Iti. Te
lesu-Mesia.
1
te mahana
teie tere,
fano-tia ratou i Semotaraia
i
piti o te mahana, ua tapae ratou i te fenua tahatai no Makedonia, i te
oire ra i Neapoli. Haamata’tura ratou i te harre i uta roa, na te purumu
rahi i hamani-tahito-hia e te Hau Roma, e ua tae ratou i ô mai i te mau
mato tarere e te mau mou‘a, i te fenua papu e te hotu rahi, tei reira te
oire o Phiiipi i te faatiaraahia : 12 kilometera to’na atea i te oire tahatai,
te
a
i
Neapoli.
mafamua
o
ua
; e
VEA
Ua faaauhia
Ua ite
Pliilipi,
i
te reira tau,
te Hau Roma i te faufaa
roa
i mairi ei faahanahaiiaraa
rahi atura te
taata
maii
Rave rahi atoa te
ra.
O
tei
POROTETANl
hopoi i te
i te rê
te
e
a
i te taviri
rahi
no
Makadonia taatoa.
taua oire ; e
no
na’na to’na i‘oa
Philipi-Auguto, Emepera Roraa. Rave
faehau
mau
7
roma
tei faaea tamau i taua oire
pape tei pihaa e tei tahe na taua fenua papu, e
te aulnme i taua tuhaa fenua taatoa ra.
mau
ora e
I te mahana maa, ua
haere Paulo e to’na mau hoa i rapae i te oire,
Ua faaitehia ratou e ; e vahi tairururaa to reira, na te
mau Ati-Iuda, no te haamoriraa i te sabati. Eiaha tatou e maere i te reira
parau ; ia ore ia nehenehe i te mau ati luda purara i te reira tau, ia faate
na
pae pape.
lia i te hoê sunago, no
te iti o te taata, ua putuputu noa ïa ratou i rai te hiti pape, ia ohie te mau hopuraa e te mau horoiraa pape tei
paeau,
faauehia mai
E
te ture.
e
rahi te
sapati tuatiati to Paulo haapiiraa i te amuiraa iti
i te pae pape. Te paeau rahi i taua amuiraa ra, e mau pe
roselato ïa, oia hoi mai te huru imi mana'o; e mau heleni, e aore ra e taata
rave
mau
tei putuputu
tei hinaaro i te
haapa'o i te Ture a te Atua. E rave rahi atoa te
ia ratou. Te hoê o taua mau vahiné ra, e hoo ahu uteute
to'na toro'a; no te oire no Tuatira, i te tuhaa fenua no Asia-Iti tei pa-
roma
vahiné i rotopu
rauhia
oioi
ofa
o
roa
Ludia. No reira teie vahiné i mairihia’i ia Ludia. Inaha !
to’na
i te riroraa i te
aau
O te huru ïa
no
Ekalesia hoi ïa tei
Teie
a'oraa
Te
—
e
mau
to teie Ekalesia
faatupu i te
melo
too-piti vahiné ;
Euodla
raua o
Ua
ra:
e
mea
papetitohia
te utuafare tavini.
Philipi haamauraahia;
rahi no te Aposetolo.
Ekalesia
çhipa
e
no
taua
no
o
oaoa
iti
Paulo ; e ua
a
to’na utuafare atoa: te utuafare fetii hoi
e
2.
mau
ite
tatou i te
e o
te
vetahi.
Sunetuhe ( 4/2) o tei rave i te
a te Fatu, eiaha râ ma te
a‘o
ai Paulo ia raua, i te na-ô-raa e: «Te a‘o atu nei au ia Euodia e ia Su¬
aau^hoê; huru rii feii tahi ite tahi, i
netuhe, ia hoê â
Teie atoa
a raua parau
i te Fatù nei
(4/â~).
»
Epapherodito tei tonohia et vea na te Ekalesia iti nei, ia
Paulo, e o ta te Aposetolo e parau nei e: e hoa rave ohipà no‘u, e e
taetaeaè faehau hoi ( 2/25). Teie te maha; o Kplemano, tei tô atoa i te tôraa o te Evanelia e o tei papaihia te i‘oa i te buka ora. E teie te pae: aita
to’na e i'oa ; te na-ô nei râ te reo a Paulo ia’na ( 4/3 ) : E parau atoa ta‘u
o
ia oe, e ta‘u hoa mau ra....
E etene-faaroo te rahiraa
taata ïa
o
Ati-Iuda tei
Ua here
tei
ore
i
au
i te
o
.
te
mau
taua
mau
no
taua Ekalesia ra; e mau
peu e
haapeapea rahi i te ohipa
roa
melo
i te mau zugo teiaha a te mau
Paulo i te mau vahi e rave rahi.
etene-faaro i te Aposetolo tei haamau i teie Eka¬
mau
lesia. O te Ekalesia hoê
roa
a
ta’na i farii i te
mau
tauturu i le pae
tino.
s
VEA
POROIETANJ
I te matamua roa, a parahi ai oia
turu i haponohia mai e to Philipi,
i Tesalonia, e piti to’na fariiraa i te tauei tauturu ia’na (4/16). 1 to’na faaearaa
i Korinetia, na raton i faanayai ia’na i te pae tino, i ore ai oia i riro ei
teiaharaa na to Korinetia (II Kor. 11/8-9). E i te hopea, ia’na i parahi i
Roma
ua paari râ te tino, e e mau-auri hoi, e te moèmoè rahi, e te
ravai-ore i te pae tino — na to Philip! nei â i tauturu mai ia’na.
—
Te vai atara.
Parau fîi
apî.
Fore, oromelua api.
— Te papai mai nei Tunui or. e, ua tomoliia te fare
apî no Avera ( Raiatea ), i te 3 no Noeina 1949. Ua opuahia i te
ava‘e Mati, e inaha! no te itoito o te paroita, e te faatereraa paari o te
mau tumuta, ua oti nehenehe roa i te 8 no
Atopa. E fare ofai, tabua piti,
e te navai inaitai. Manihini rabi tei faabanabana i taua oro‘a ra: te Tavanabau e te feia raana no Uturoa.
Na Tuturi raua o Raanul or. i faatere
orometua
—
i te tubaa pureraa.
Faaiura i te
belevetia, i te
ia baamaubia te “
tura te
Üa faaoti te Apooraa Rabi no te mau Ekalesia
a'enei, e : e ani oia i te Hau faatere i te fenua
aepetoma parataue” (semaine anglaise) i Helevetia, ia
Sapaii.
—
ava‘e Tbmu i mairi
Sapati.
Parau
mau
boi
:
te tauturu
rabi nei te
mau
ture no taua
fenua
ra
i te tura
Sapati. Teie râ, no to te mau Ekalesia porotetani bioraa e, ua rabi roa’tura
te Sp)ort i te Sapati, oia boi te mau obipa no te mau taiete haamaitairaa i
te tino, e te riro nei te Sapati ei maliana no te mau arearearaa, no reira te
A. R. i ani faaitoita ai i te Hau ia baapa'obia te Sport i te abiahi mabana
0
te
maa,
eiaba i te Sapati.
—
Aitâ te Plua i faaoti.
Ua oti i te operebia te tabula tei faataa maite i te
mau tumu
pureraa, i tera mabana o i tera mabana, mai te 1 tae noa’tu i te
8 no Tenuarenei. E au i te mau Ekalesia tabiti ia amui maite i te feia faaroo
i teie nei ao, o te faatae i ta ratou mau 'pure i mua i te A tua, no te ora o to
TIepetoma
pureraa.
—
Ekalesia.
ao e no te
tupu ruperuperaa o To’na Fare-Varua, oia boi Ta’na
E anotau ino teie: ua rabi te taivaraa, e te mau amabamabaraa; e enemi
rabi to te Faaroo; te mârôbia nei te Evanelia; te opua tama'i nei te tabi
te
pae ; ua
rabi atoa to te taata biaairaa i_te
ia tatou ia baafatata i
pibaiibo i te terono
parau tia e te parau mau.
o te Aroba o te Atua, ia
Oia i teie nei ao, ia faaore Oia i ta tatou mau bara, ia tupu
ia ite-aubia-mai te mau taata’toa i te anotau bopea nei.
Faaajnraa diatono.
—
raa
au
mau
e aore ra faanavairaa diatono te
orometua i te reira, e ia baapa‘o-mau-
i te Ture. E papai i.te mau Peretiteni, ia ore te
ia papu
To’na Hau, e
E ava‘e faaapîraa
ava‘e Tenuare. la baamana'o te
bia, ia
E au
aroba
tabi
mau
faaapî¬
maitai.
Monî faufuru i fe Ven.
Mauruuru.
Pirae: Madame T. Walker; 15 francs.
Imprimerie Elle F. JUVENTIN
—
Papeete, Tabiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1950