EPM_Vea Porotetani_194908.pdf
- Texte
-
12
Te 49
e
O
Matahiti
te
Hihi 8.
ATETE 1949
—
0
mau
mpœoTEiMi
tino,
omua:
haa-
.tk. ......
L.
roraa
înelie
.
no
U•.
tO;
no
iraa i
:eira!
!
Lma
i faa- ■'
HOO I TE
uaj
e
terel
e Pe
MATAHITI
HOâ: E PAE TABA.
e
Ch. VERNIER,
Directeur-QéTant.
.aeraa
ia’toa
y(
ti’noa;
amui'
.ihi te]
maha, i
e
,gai.
a
i
:
hereS
l’aliif
tofÉ
Faaone, e
rei, no Mahina e no Papeete hoi ( amuiraa Galilea).
f la oti te himene taviriraa, na M. Tony Bambridga — e
na to Hitiaa, e e auvaha hoi no teiApooraa Taaè — i iriti i
noii
•
alemaï
no
Atua.l;
Betelehemz Tei pihaiatoa iho
oia i te
Fan au_
hoa here
te uputa
Ra¬
ia’na na auvaha no te Apooraa
;
E
ono
te mau
tiai
mamoe :
Mai haere ana'e tatou i
henehe
-i
ofai-hia.
Oia’toa te oro'a rahi tamaaraa no teie nahoà rahi manihini,
na‘o i te maramarama o teie faatereràa ohipa.
,
Bstele-
tamarii i papetitohia. Ua mauruuru maitai te taata i te neteie oro'a, e i te maitai mau no teie fare pureraa api patu-
A\
20.
A.U.
reo no
^lema.
Tiarei:^
15.
E
tei
hi fenua, oia hoi M.M. Y. Martin e Lagarde.
Na Verenie, Peretiteni, te Bibilia Moâ i haamau i roto i te terono;
na M. Charpier, Peretiteni faatere no te A.R., te a'oraa. Ua tatara
metua[;^
:
Tiunu,
opuahta
tomo-roa-hia’i.
taime i
Hitiaa,
te mau amuiraa é rave rahi no ô mai i Mahaena, no Tia-
to
.
aoa
ma
30
O te parau oaoa rahi ïa t«i tupu i te mahana
te no
i te taime avatea. Ua oti atura taùa opuaraa rahi tahito tei
é Tehei a Mare (Natoofa), tei faaineine-atoa-hia e Taatapareaor.
inaha ! i te tau no Sitnona Lenoir te faatiaraahia taua fare ra. E
te tau no Taoa, orometua faatere ia Hitiaa-Faaone, i
O ta te auvaha-paroita ïa ta Teriitua i faataataa maite i te
tairuru ai te taata e rave rahi i te pae poretiko. Tei reira to
i atoai
valü(
te pû-
Tomoraa fare-pureraa i flltlaa.
o
tei fa-
Uâ faaea te tahi pae no te tuaroiraa-pô, e i te aoraa, te purararaa.
la riro mau teie Betelehema api ei vahi tairururaa oaoa e
-maitairaa no teie paroita iti e vai i Hitiaa na.
ei tahoô
P 0 R Q. ,T E T A NI
V E A
Irava-a'oraa.
E tia, iti noa iho na râ oe, ia faaite atu vau
i te parau a te Atua (1 Sam. IV, 27)
Te tuTQu i
tupu mai ai te parau
o
te irava nei,
ia
e reo
oe
iti ïa
f
no
i
Samuela i nia ia Saula i te taime i faatahinuhia’i ola ei arii.
E la mata râ tatou i te faatalpe ia Saula no te Faufaa Tahito, e
ia Saulo
te Faufaa
no
tatou mana‘o
Qre-hia
vini,
te
O
mea
Te
e
:
raua
Apî, i roto i teie
Aita’nei i
? Oia
roaa
!
mau
Te
te mau asini moè ïa a
imi-ore-hia.e.-ana.:-o
mea
imihia
e
Saulo,
ia Saula
e
j
(
omuaraa, mai te ui to
ia Saulo te mea imi-
j
i
imihia, e Saula e to’na tate metua o Saula, aKisa; roaa’tura
mea
t
te.toroa arii ïa i nia ia Iseraela.
o te
Ekalesia moà ïa
lesu Mesia,
•
e
^
fare-tapearaa. Roaa’tura te mea imi-ore-hia e aua:. .o
arii apo.setolo ïa, i nia ia Iseraela, e i ô te etene, i 6
^
a
‘arato i-te
te toroa
te hui-arii
j
ra.
E teie te
j
piti:
e tau huaai ana'e raua no te opu o Beniamina ;
0 Beniamina ta lakoba i parau i te Gen. 49-27: o Beniamina ra,
e
riro ïa mai te hoe luko
rui râ oia hahae ai i tei
Tumu
.
.
,
.
-
ta’na. maa i te poipoi roà, e
Te huru ïa no to raua taiperaa.
e pau
ia
fenua
:
.
e, e te
<
^
.
-
i to ratou rohirohi.^ Ehia taata tei faariro i te ta‘i ôe ei mea fau-i
faa-ore ; parahi tahitohito noa’i i nia i to ratou mau ro‘i mai
teie reo e : eaha te faufaa o teie ohipa ? Aue ïa mau taata i te
aroha e !, E tano ia ratou te maa parau e: e tera ra maamaa e,
éi teie nei â ru'i e tiihia mai ai to varua
no reira, haamana'o
i te
ia
au
^
To te
Ekalesia, e te feia taurearea e, e te'hui mana no
u‘i api e: e tia iti noa iho râ oe, e faaite atu vau
ia oe i te parau a te Atua: e aha ïa parau?
i.— Haamana'0 i te mahana sapati.
I to Saula tahinu-raa hia, tei ia’na’tura te Varua o te Atua. la
aurarohia râ te Atua e ta’na Ture, o te mea ïa e tura'i te Arii.
Teie. râ, mai te mea ra e, te pafau atoa nei te peropheta iâ tatou :
e te Ekalesia e, e te feia taurearea e, e te hui mana e, e te u‘i
api e : e tia iti, noa iho na râ oe, e faaite atu vau i te parau ia
oe, Eaha ïa parau ? Haamana'o i te mahana sapati. Ua
papu
hoi to tatou iteraa e, ua riro te sapati ei mahana faaearaa ite
ohipa ; ua pouri râ to tatou iteraa i te auraa varua no taua mahana sapati ,ra. Ehia râ taata i faariro i te mahana sapati ei ma*
hana faufaa-ore, na roto i te faalau noa raa, e te taoto noa raa
i nia i to ratou mau turua maru, note î te opu, no te haamaha
te
,
;
noaa.
j
j
sapati;
a
i te Sal,
horo i roto i to te Atua fare,
122-1,
e
Te 23-6.
a
haamaitai ia’na,
-f'*!
'
J,;
)
VEA
POROTETANl
2.— Eiaha e totova ia oe iho.
E
teie
reo
na
Paulo i nïa i te tiai fare tapearaa i Philipi i tei
ia’na iho i ta’na o‘e. Ehia taeae, e tuahine ;
te hui-mana o te fenua nei ; ehia u‘i apï tei'toto-
fatata i te unuhi
e'hia
taurearea e
pûpùraa i to ratou iho tino ei SuSatani, ei faaoaoa ia Satani i te ' arii no le pô.
ia ratou iho, na roto i te
va
nago
mau no
'Eiaha
e
faariro ia oe, e te Ekalesia, ei mauhaa no te parau ino :
te mea ino'a hoi na te Atua tei tapao ia oe. E te feia taureae, eiaha oe e puhura i to oe puai no te mau peu tia-ore o
teie nei ao. Haamana o i te reo o te Paari : ei to apïraa ra, haaq
pea
^ana'o i tei hamani mai ia
O
i
oe
e
e : o te Atua mau te tumu
ai oe, A aratai i te nunaa ora na te Atua i nia i te ea o
hoi,
mana
te parau
riro
noa
la oe,
:
hoi e te u‘i apï e, o tei
ia riro te a‘o a tq
i nia i to a‘i na, ei mana'oraa
mau, e na’na oe e faaleitei.
i te mataare pouri no teie
pue metua
pa oe
oe.
te iiui-mana o te fenua
mai te hoe poe anaana
0
oe
nei ao,
i te rui e i te ao. 0 ta te peropheta ïa e parau faaitoito nei
na roto i te reo tuaroi nei.
Opani
:
luu alu ia
Sal. 29. 1-2. M tuu alu ia lehova, e'te. feia puai «, e
lehova te hanahana
e
le mana. E haamori ia
lehova
|na te tura mo'-a ra.
Na
Tuteao, orometua i Huahine.,
faafahînuraa bromefua.
Pâ, oia hoi,o .Tevehenamatani a Mahai, i teiaataahia ei
brometua, i te pô 19 no Tiuna, i té fare pureraa i. Paofai. E toru
Ua oti
o
_^3:o’na matahiti i te aua orometua i Heremona. Na Paraita mâ e-tia
l^erenié mâ i haapii ia raua. É ua faaoti te Tomite Tamaü e : e àu te
toro
^
a la raua.
Ua î
roa
te fare'pure
;toiai tei matarôhia. Hoê
i te taata i taua pô
ahûru
ma
ra, é ua tère teie oro'a
hitu orometua tei tae mai e faaite
,:1 to ratou here i to ratou tau puê hoa. Na Verenie te a'oraa,. e na
Rey-Lescure te mau uiraa. — Ua farii.o Pâ i te toro‘a mo‘a nei
iiiinai te aau haehaa e te rurutaina,
Ifviniraa i
e ua faaite oia i to’na oaoa
te Patu i rotopu i to’na mau taeae i' Raivavae.
Ua rereva’tura
,
raua na
nia ia Terehau i te 28
no
Tiunu.
—
i te tala tau-
ifituru maite te Atua ia raua i roto i te ovine ta raua e utaru e e faahotu.
VEA
4
PÜROT^TANI
Tuafapaparaa parau tahUo no
Tahiti nei.
Te faatia nei le mau orometua tahito i Tahiti nei e ; o Pômare
Piti te taata matamua roa ta raton i haapii i te taio e i te
E taata rima nehenehe roa ia papai. No reira na to’na iho rima
papai.
i
papai faanehenehe i te hoe mau parau
tumu, hou taua mau
i luuhiâ'i i te auri nenelraa, O te huru ïa no te bukature matamua, la au i ta te Vea i faaite aenei. Ua riro rà te ite
rahi o te arii i te taio e i te papai ei hioraa e ei faaitoitoraa na
te huiraatira, i mûri a‘e i te matahiti 1815, a mou ai te haa-
parau ra
moriraa idolo i Tahiti
nei.
Eaha râ te hoê mau ravea
haapii i te taata i te
tei ferurihia e te mau orometua
ei
papai e i te taio i te reira tau ?
i tahatai, i nia i te one, i te pae
tei tiehia i roto i te mau fare ril
Te hoê pae ra, ua haapiihia
miti, e aore ra i nia i te one
haapiiraa.
mai-
Te tahi râ pae, ua haapiihia ratou i nia i te raore manina
tai e te aano rahi no te uru. Te penitara ra, e raau
faaoeoehia ïa. Ua taa noa te papairaa i nia i taua mau raoere ra.
oti anae te mau feo i te papaihia,i reira ra e taa’i to ratou
boa no to ratou tore iti taa ê i nia i taua raoere ra.
I taua mau anotau ra, e papai te taata tahiti i ta’na mau episetole rii potopoto i nia i te raoere uru. la oti i te
e
iti
Ua
ho-
papaihia, fi-
faaatihia i te hoê maa paa raau ei faaetaetaraa a hapono atu ai. la larereibia te vea a te tavana, i te aratia, e taa
noa te rahiraa o ta’na mau rata, i te rahi o te raau raoere uru
firihia ta te vea e mau ra i te rima.
E mea iti roa te mau tavana tei haapiihia i te papai i nia i te
ofai, no te varavara e te hoo rahi o taua taoa ra. E taoa faaherehere-rahi hia râ e to ratou mau fatu, Ua haapii te vetahi mau
tavana i to ratou mau tamarli i te papai i nia i ta ratou iho
mau ofaiy e tapao here-raa rahi ïa.
Aita roa’tu e buka-papai (cahier) i te reira tau, e taoa varcavara e te raoni rahi. Oia'toa te parau-papai-rata. E tapupu-hapotopotohia ïa, ei faanavairaa.
Te tahi râ vahi maere e te faahiahia hoi : i te mat. 1817, ua '
tausani e ua tausani te taata tei ite i te papai e te taio. E tama-i
rii apî hôi te vetahi ; e taata huru paari râ te paeau rahi, e o tei
ore i mau a'enei i te tahi peni i to ratou rima e tae roa mai i te
30 e aore ra 1 te 40 O to ratou matahiti. No to ratou râitoito ej
to ratou faaoromai, aita i roaa 12 ava'e e aore ra e piti mata¬
hiti, ua ite roa’tura i to papai e i te hohora hoi i to ratou mau
rihia
e e
mana‘o i nia i te raoere-uru.
\ ■
VE^
parau rii
l>OROTETANI
5
Àauruuru hol ia faaroo.
Presse" i te 4 no Tiunu e: Ua feruri te hoê pupu no te Apooraa Rahi no te Union Française i Versailles
i te parau no te mau maa taero e ô rahi nei i te mau fenua aihuaraau
farani ; e ua ani taua pupu feia auvaha ia faatia te Hau i na parau i mûri
nei: 1. la faaitihia te mau ava tumu o te faaôhia i te mau fenua aihuaraau;
2. ia opani-roa-hia te mau maa taero o tei mana'ohia (e te mau taote)
Te faaite nei te
e :
e
ve‘a “Bulletin de
ino te taata i taua mau maa ra.
rahi teie mai te mea e manuia. A hia a'enei matahiti to te
arp-huaraa i te Hau e ia hi‘opo‘a-maite-hia te mau maa
taero i Tahiti nei; ia faaiti-roa-hia, e ia opanihia te tahi mau huru, ia ore
te nunaa tahiti ia topa maite i roto i te apoo o te pohe. Mai te mea ra e,
ua ara’tura te mau faaterehau i taua vahi ra, e te faahepohia nei e te mau
auvaha maohi, o tei here i to ratou ai‘a, mai le ite e : te taparahi nei te
E parau
mau
orometua
ava-taero ia ratou.
Bravo ! e te
Apooraa Rahi fenua !
Ua taio a'enei tatou i te parau i
Oteünia ” : « Te mau ohipa a te Apooraa
Rahi : Aniraa e ia haamauhia te hoê “patana pia” e ia nehenehe ia afai.
Patoihia; hoê roa reo i faatia. Te hinaaro nei i telinai i te ohipa inu ava,
e no reira, eita e nehenehe ia faatiahia te hoê aniraa mai teie te huru. »
Bravo! e te mau tamarli tuèpopo no Raiatea! Taio-atoa-hia i roto i
te “Ve‘a Oteania” (22/6/49) te parau no to taua tamarii rêraa i nia i
to Tahiti i te tahi a'enei tuèraa i Fautaua. Te na ô nei te parau : « E
mea taa maitai e: ua hau o Raiatea i fe pae o le paari o te mau ravea,
e no te oioi, e no to ratou hinaaro puai e ia rahi atuâ ta ratou ohipa. la
faarue to Tahiti i teie mau inuraa i te ahiahi sapati, ei faahanahanaraa i te
hoê rê, e aore ra ei haamahanahanaraa ia ratou i to ratou pauraa.
Ua taa maitai e : o Sport e o Ava, eita raua e maitai ia amui ( e ere
i te fetii hoê). Te mau tamarii tuè popo no Raiatea, e pape ana'e ta
ratou e inü nei; no reira te ite vave raa-hia te hopea, i roto i to ratou
tuutuu-ore ( cran ) to ratou oioi, to ratou aho. — E te mau mataeinaa e !
a faaroo i to outou mau hoa ! >
Bravo ! e te mau Taiete taè-popo, e te mau Taiete faaitoito tîno no te
mau haapiiraa, i Papeete e i te mataeinaa, o tei mataitaihia to ratou vitiviti, to ratou mau tino ora maitai, i te 14 no Tiurai, a haere-pupu ai
ratou na mua i te Tavana Rahi, e te feia mana, e tae noa’tu i te nahbà
rahi ite tei faahiahia ia ratou. Aue ïa parau oaoa, mai te peu e: e u'i apî
mau, e le tino ora maitai, e te aau-aito i te haapaeraa i te mau peu tiaore o te apîraa ra, teie e haamata nei i te tia i nia i to tatou nei fenua.
mûri nei i roto i te " Ve'a
6
VEA
Eiaha râ teie u‘i
POROTETANl
faariro i te
Sport mai te‘hoê Evanelia apî o tei mono
tahito, oia hoi i te Evanelia tümu. la haamàna'o râ oia e:
matamehai o te paari, o te mata'u ïa ia lehova.
e
i te Evanelia
te
E
teienei,
pia ta te Taiete
taero ra,
anei tei faaroohia, maori râ : e pataiia hooraate mau ohipa faaitoito tino, e te hoo nei i taua maai te tahua tueraa e i te taime tuèraa? Ua horoa’tura te
e parau mau
i nia
no
mau
tahi rima i ta te tahi rima i
Farani,
ua
tapea ? Ua hape anei to matou faarooraa ? 1
opani roa-hia te reira ohipa.
parau
1.
Te
je ufuafare.
no
pokeraa
o Mahlhi v. — I te tahi a‘enei ava‘e, ua faaite
aroha uo te poheraa o to tatou hoa here, no Tiaihau, orom. i VaitahU;(Tahuata) — I mûri a‘e, to matou faarooraa
e:
e tamaiti Tiaihau nei no te hoê orometua Raivavae, no Tamaiti,
tei faatere i te mau paroita no Raiatea ( i Uturoa) i te tau i reva’tu ai o
E,itâ (orom. paratane) e i tae mai ai o Purune ( orom. farani). Ei tapao faaite e : e huaai orometua mau o Tiaihau.
I teie nei râ mahaua, te faaite atoa. nei te V. P. i te parau aroha
rahi uo Malahi v., ivi vahiné orometua, tei riro ei pû no te amuiraa
porotetaui o vai i Puamau, Hiva-Oa. Te na-ô-nei te rata a Mahahe or. ;
—.
te V. P. i to parau
“Ua
polie a'.euei to tatou metua vahiné i te faaroo, o Matahi v. I te
ua tao au i Puamau, Sapati oro‘a. E ma‘i râ to Matahi
V.
Ua afai au i ta’ua oro'a i to’na fare orometua. T te 4 no Eperera, ua
hoi mai au i-Atuouanei ; i te.T râ, ua tae mai to tii, no Puamau mai, ia‘u.
Ua paruparuroa to tatou tuahine ; ua pohe atura i te 10 uo no Eperera,
i mûri a‘'e i te pure ahiahi. Ua oto. matou ia’na, e te paroita, .e to mau
2
no
Eperera,
taata
katorika,
to’na.
no
E
te mea
e
metua v. oia
no
Puamau taatoa. E ma‘i
71 matahiti. Ua fanau i
.Haapiti (Moorea) i te mat.
1878. I te 11 no Eperera i hunaJiia’i. Ua afaihia to’na tino i te farepureraa i te vahi tei matauhia e a’na i te oraraa ; mai reira, i te hunaraa.
Ua î roa to pao apoo i te taata no ua faaroo e piti. E mea itoito ta’na
ruau
tamaiti.
E te
faaamu, to tavana
na
no
Puamau,
ô faahou nei te rata
va’tu vauiVaitahu
(Tahuata );
a
e
Jean Toa.
o
Mahahe ! I te 23 no Eperera, ua re*
inaha ! i to‘u taeraa’tu, e tamarii po¬
lie i roto i te fare orometua, e mootua no Tiaihau. Ua oto te mau ta¬
marii i to ratou metua, e te
pea faahou atura
utuafare ati nei.
paroita; e teie hoi mootua i to ratou; pearatou. To faaito nei te V. P. i to’na aroha i le mau
'
■
.
.
.
.
-
VEA*
POROTETANl
Tiunu-, ùa tupii, i te fare pure iPaofai, te hoê puno Tiunu, oia lioi i te reo faaitoito ta te
aito ra, ta de Qaulle i poro i te mau Farani o tei tiatnri e : eità o Farani e pau, eita'’toa te Hau Amui. E ua tupu ta’na tohu. Na M. Chazel,
orometua, te a'oraa. ( Sal. 20-7 ). Ua tae mai te Tavana Rahi o te feia
3.
—
I te 19
ûo
faahanahanaraa i te 18
reraa
mana’toa.
tei
2. — E apooraa rahi no to tatou Taieto faatupuraa parau,
tupu
a'enci i Paris. E iti te 200 auvaha tei tuapapa i taua putuputuraa tuTei reira to tatou mau
mu.
lioa,
O-
4.
—
la
orometua
au
mai
S'.'
—
e
ta ratou
farerei ia tatou.
mai to tatou pue hoa, o Levin
Levin. la haamaitai mai te
mai M""'® Euvrard i ta’na tamahine^ ia
Atua ia ratou
e
o
mâ,
te haapiiraa-tamaroa i Papeete. Ua pee atoa
i tei tiaturihia, ua tae
haapii tamarii no
Spelta ; ua faatia Pafaaroo i ô tatou nei, e ua ani i te
Paraita mâ,
raita i te parau no te tupuraa o te:
hoê faatere no te Taiete, ia tae hua
ohipa.
B tupu te Apooraa no te
no Atete.
Tuhaa Hoê i te 9 no Atete; e to te
Tuhaa Piti i té 10
Te haapa'oraa porotefanî i
Brésil (Marife apafoa).
E fenua iti rahi taua fenua ra ; hoê ahuru ma ono
a‘e to’na râhi-
ia Farani ; e inaha, e 45 milioni noa iho taata. Te rahiraa râ o
porotetani i te tatauraa a te Hau ( mat. 1940 ) e au ïa : 1.074.000
( hoê milioni e hitu ahuru ma maha tausani ). O te feia ekalesia ïa.
I mana'ohia’i e : e au paha e piti milioni te taatoaraa. E. 2.000 oro¬
metua a‘o. Iroto i te tuhaa i Saint-Paul, 732 paroita porotetani (558
raa
te
paroita tatorita)
Eaha te tumu
no
teie tüpuraa faahiahia o te faaroo porotetani i
o to te reira fenua i te Parau-Mau. Na te hoê
reira ? No te hiaai rahi
mau
orometua paratane,
marite,
e na
te feia faaroo iho, tei anaana-
Parau-Mau o te Evanelia, i ueue i te hueroora, e te ueue noa nei. Ua tupu teie ekalesia rahi na roto i na matahiti e 85. Te
taio nei e te feruri nei ratou i te Parau a te Atua ; e mea ruperüpe
tae rahi i te
te
haapiiraa sapati ; te amui nei te feia paari e te
haapiiraa ra, rio te anaanatae.
mau
mau
tamarii i taua
Teie râ, te ueue atoa nei te hoê mau faaroo politita i
huero taero rroto i te aau o te u‘i apî, ei faataupupu
naaro-i te huero
ora
o-te Evanelia..
ta ratou mau
i to ratou hi-
VEA
8
POROlËTANl
Parau rii
as^T.
1. — Te ati no te poti-taià no Vaiaau ( Raiatea) : Te faatia niaramarama
nei to tatou hoa, o Namata, or. i Maupiti, i teie parau oto rahi- Teie mau
ihitai no Vaiaau, tei ino te machine o te poti, tei painu haere i roto i te
area no Raiatea-Pora Pora-Maupiti, mai te 21 tae noa’tu i te 23i te maororaa
pô ; hurihia’tu ai te poti i nia i te aau i taua pô-vero ra. Ua hope te paruparu, no te poia, e te pôihâ, e té rohirohi. Ua pêpê ino te vetahi, e ua pohe
roa e piti : o René Tetuanui raua o Taaroa a Tapea. I te roaaraa o Taaroa,
ua
pau te tahi mau vahi o to’na tino i te i‘a.
I te poipoi mahana maa, 25 no Tiunu, ua haapaohia to rauà hunaraa i te
fenua-Taiete. Ua i roa i te taata; aitâ e hnnaaraa i tupu i Maupiti mai to
teie tau taata. I te poipoi sapati, 26 no Tiunu, ua tapae mai te poti Nadrata e tapapa e e hio i teie poti-ati. Hora 8 ua tae atoa mai te avion Trapass.
Ua faaitehia oia na roto i te tapao ta’na i taora mai na roto i te mohina,
ei faaite ia’na e: ua itea râ, tairi i te ahu, tarape i nia i te fenua. Ua na
reira hia. Hoi faahou atura oia i Tahiti. Hora 10 1/2 ua faaotihia te pure
no
to ratou
revaraa’tu i Raiatea
reva’tura
e ua
na
Te faaite nei te V".P. i to’na aroha tumu i te
2.
mau
e
te
—
hoa rii ati too-toru.
utufare i roto i te oto.
mau
O Iseraela i teie tau : la hio noa, te haere
peapea
mau
maite nei i te hauraa te
no lesu, i rotopu i te mau Ati-Iuda
fenua tei haaati ia Palestine (Kanaana
tei tiipu aenei i te fenua
Arabia’ Ua ite
roa
te mau
tahito) oia hoi Sui ia, Lebanona (Damaseko), Aiphiti e tae noa’tu i
Turetia ; e
maitai a‘e te imi i te hau i te tamai noa. E e riro atoa e, ua amahamaha rii teie mau fenua arabia. No reira rave rahi aenei te mau apooraa
tei tupu i teie mau ava'e, ei faaoreraa i te peapea e no te faaauraa i te mau
otia no te tuhaa fenua e mahere ia Iseraela. Te tamata nei Iseraela i te ani
i te otia tahito, oia hoi mai ia Kana (i te tumu no Heremona) e tae noa’tu ia
e mea
Bere-Seba i te tahi pae, e mai te miti rahi tae noa’tu i te pape i loridana.
Te tahi râ tumu mârôraa rahi o lerusalema ïa. E riro teie oire hanahana
e te tuiroo ia vai? Te titau nei te Arabia ia’na ei tuhaa na ratou, oia’toa o
Iseraela. Te faarooroohia nei e, e riro ïa i te faatereraa amui no te mau Hau
Rarahi.
Mai te mea
auahi peapea
i teie nei ao.
e
topa te hau i taua tuhaa fenua ra, ua pohe atura ïa
o tei faatupu aenei i te tàiâ no te mau faaterehau
rahi
te hoê
rarahi
,
fenua tinito : Tei reira râ te auahi o te tamai, mai mua roa mai.
“tivila”, te man tinito ratou ratou iho. E communistes te tahi paé
(piri-Rutia), e piri-hau te tahi pae. Te haere noa nei te nuu communiste i
mua, e te mahere noa nei te hoê raaü oire rarahi ia ratou. E parau rahi
atoa te reira, e te faatupu mana‘ona‘0.
3.
—
I te
E tamai
MonI faufuru I fe Vea.
Papeete : TerepÔ 25 ; Pirae : MM. Barrier 50 ; Mahaena :
la amuihia
iMPRtMBRiB Elis P. JÜVENTIN
—
:
Roe
llOfrs.
du
Tufafau 35.
Mauruuru.
Commahdant DBBTaBMAU.
Fait partie de Vea Porotetani 1949