EPM_Vea Porotetani_19490607.pdf
- Texte
-
Te 49 0 te
Matahiti
—
TIUNÜ-TIURAI 1949
Hihi
—
6-7.
TANI
TE
HO O
Ch
MATAHITI Hoe
VSIimSR
Directe ur Gerant
f© fere
I.
—
Aita a'era e
3? AB TAEA
pererina.
tia ia ratou ia inu
i to Mara pape,
(Exodo 15: 23).
rahi to te tere medebara no Iseraela. Inalia
hoi, te pape matamiia ta ratou i farerei, e pape maramara ïa,
Teie rù : eaha ta Mose i rave, a faaroo ai oia i te amuamu o te
taata tei mârô la'na i te na-ô-raa e : ealia râ ta matou pape ia
inu? Teie ïa : U:a tiaoro oia ia lehova, mai te vauvan i taua ati
te mea, te maramara
no
ra
E omuaraa poapea
i
ra
mua
Ua
roa
ia’na.
i teie ta'uraa a Mose? Ua pahono oioi
fnpahonoraa? Ua faaite mai ra lehova ia Mose i te
ia litirihia e ana i roto i te pape; maaro atura taua
pahono anei te Atua
! Eaha
hoê raau,
pape ra,
i teie tere medebara ta tatou e.haere
rahi te mau pape maramara ta tatou e
E homa ! i roto
tamau
farerei nei.
eaha
i
ai i
mai te faatahe
i mua ia'u i te mau pape toètoè e te ateate? No te aha
teie
fifi, teie mau ati, teie mau pohe ta‘u e faaoromai atâ nei?
Teie râ, e ohipa è ta te Atua e rave nei ; le haapii nei oia ia
tatou i te ravea e noaa mai ai ia tatou te faaoromai, te aau-farii
nei, e rave
nei tatou, te amuamu nei, mai te
tia’iA te Atua ia faaherehere mai ia‘u,
E te peapea
ore
parau e :
noa
mau
i to te Atua
hinaaro. Te
faaroo ia lesu o
nei i to tatou aau.
te tiai, e te
haamahanahana
heheu nei Oia ia tatou i
tei faatiamâ la tatou
i te ino. Te
2
VEA
O te reira le
to tatou
II.
ata
...
e
nei
oraraa
—
raau
POROTETANÎ
rahi
maere
o
te
faatupu faahou
—
i roto i
i te parau taa-è roa no Mara.
—
O te Atua ta matou
e
faaroo
tia’i, eiaha te ta-
e
( Ohipa 5: 29).
E
hoa,
taniata
e te orometua,
na
oe
ia tae atu
oe
i te farerei i te hoe
i te oire ili
potii
ra
o
—
mea
—
tei
oaoa i te maramara’ma ora, i te hoê mahana i roaa mal ai ia’na te tahi
bibilia,
e i taio maite ai oia i te reira Parau. E faaitoito â oe ia'na ! Haa*
o
papu maitai i to’na mana‘o !
Ua na reira teie orometua ! Ua farerei hua oia i taua potii ra,
ua
t te
paraparau maitai raua; ua pure raua ; rnauruuru rahi to’na
faarooraa i te parau oaoa o te ora e vai ia lesu-Mesia, to’na
Faaora.
la tae râ i te tahi mahana, te ile ra teie orometua
atura to’na
aau
;
e
mai to
mea e,
te hinaaro
ra
e ;
taua
feaapiti
potii ra i te
ra i te aau.
ua
faaite i te orometua i te tahi parau ta’na e tapea noa
Teie taua parau ra : ua momo'ahia oia i te tahi tamaiti no te hoé
faaroo è. Ua peapea rii hoi to’na raana'o i tena taafiraa tei faa-
hapahapahia
faaipoiporaa.
e
to’na
aau ;
Eaha te auraa o teie
eiaha te Aiua, e te mau
aita râ oia i patoi. E
ua oti
atura ïa
ohipa ? Teie : O le taala Ia’na i faaroo,
haapiiraa maramarama na te Parau a te
Atua.
Te faahiahia rahi nei tatou i te huru o te mau aposetolo e no te
raaratiri o tei faaoromai i te mau huru haniani ino, e te pohe,
no to ratou hinaaro i te faaroo i te Atua ana'c. No to ratou haahiau
pa‘o maite
raa i to ratou ture aau o tel haamaramaramahla e te
Varuao te Atua, no to ratou here tumu i to ratou aia-fenua e i
lo ratou aia faaroo (te Ekalesia), I farii ai ratou, mai te haaparu-
paru-ore,
Aue ïa
tatou, te
huna
i te mau ati e te mau pohe.
haapiiraa rahi no tatou, e te feia faaroo ! Te‘ aha nei
mau
tamarii
a
te Atua i to tatou Fatu ? Aita’nei tatou
pinepine nei Ia’na?... mai te tuu
noa i ta te diapolo vahi
rahi, ia ô mai ? A mau papu i tei j?oaa ia oe
(oia hoi to faaroo ora); eiaha to Korona ia rire i te haru ia ve'
e
iti,
e aore ra vahi
tahi è !
Te hoe fere hanahana rahi i te
Ua tae te Peretiteni
tnond,
or., e
ra o
faatere i te
mau
fenua i Raro.
Verenie, ratou o Tehavaru e o FL Bréohipa-raei te mau fenua i Raro. E hu-
mau
VEA
POROTETANI
faito hoê ava'e taatoa te maoro o to ratou moèraa i taua mau fe*
Te faaite faahou nei ratou i to ratou oaoaeto ratou mana'ohaamaitai i te mau paroita atoa ta ratou i farerei maite. Eaha râ te
hoê mau vahi ta ratou i hi'o papu i tauà tere ra ? Teie :
rù
nua ra.
'
1.
—
To te mau paroita tarii
haapoupouraa ia ratou, e te Tomite
taatoa: Ua ineine maitai ratou i te pae tino. I tera tapaeraa e i tera
tapaeraa, ua tia mai te orometua e ta’na apooraa, e te tavana
e
to’na pae, i te uahu, no te farereiraa matamua ; e ua haere-amui i te
hoi
fare-pureraa e pûpû i te tusia haaraaitairaa ; haapa'o atu ai i ta te
tino, na roto i te mahorahoraraa o te mau aau atoa.
2. — To te mau tusia faameine-maitai-raa-hia : Parau mau hoi,
ua mairi rii te faito o taua mau tusia ra i roto i te paeau rahi roa o
paroita. ( E piti nos iho tei haere i mua : o Uturoa e o Pouhuru faito o Tevaitoa ). Ua topa ta‘ne noa te mau imiraa rii
faufaa o te taata (vanila, puha). Teie râ, o te aau ta te Atuaehi’o
nei ; e ere i te rahi e i te iti o te horoa, o te anaanatae râ o te aauhoroa-mau ; o te tutia faaineine-atea-hia ; o te oaoa i te faataaraa i
te Atua tuhaa.,, ta te Atua o tei horoa noa ia tatou, mai te tuutuu-ore, i te mau maitai ta tatou e fana'o noa nei.
te mau
,toru ;
■
3.
—
Te
mau parau
i tamauhia no teie
oro'a-me : No roto ïa i te
Haapiiraa Paaroo Evanelia ”, te buka apî na to te imi-mana‘o. E
■au râ i te mau taata’toa ia feruri e ia tamau i te mau haaapiiraa
maramarama e te faufaa mau tei vauvauhia i roto. E mea ruperupe
:
“
te raveraa e te faaineine-maitai-hia i roto i te
Na te Peretiteni i farii e i tatara i te mau parau
imi â i te hoê mau faaauraà apî.
::Toa
mau
paroita’toa.
—
tei tamauhia mai té
to te mau paroita anaanatae i te fe-»
ira va nehenehe mau ta Brêmond
raua o Tehavaru or. i tuu maite i te mau vahi atoa. la tapeahia te
reira i roto i te aau. — Oia’tea te mau hi'opoaraa-himene (Himene
ipapaa, buka, tarava, Rurutu). Ua rau te hurii, e te navenave rahi,
i Huahine, i Raiatea, etc.. Ahiri e auri, ia neneihia te hoê mau oto.:raa, ei faarooraa na te feia faaroo i Europa e !
5. - Te mau Apooraa Tuhaa: Ua faatere te Peretiteni i te reira
'^lau apooraa i roto i na fenua e pae. Papu atura.oia i te mau parau
oaoa, e te fifi hoi, i te mau opuaraa ora a te mau paroita ; te huru 0
|te tereraa o te faaroo ; te mau vahi paruparu e te parari ; te mau
îbhipa taupupu ; te mau aniraa.
I Maupiti to teie tere faaoti-raa-hia. Teie râ, no to te ava faaîraathia e te maraamu, mau atura te Peretiteni e to’na pae, hoê hepeto!'ma taatoa i reira. E mauraa oaoa rà, no te mea, tei roto i te oire a
i|^e Atua. — A rohi ! faaitoito e te, mau orometua no Raro, e te mau
Ji-. — Te mau tuaroiraa : Aue
ruriraa e i te tatararaa i te mau
|Ekalesia’toa. la anaana to outou maramarama i mua
itaata, ei haamaitairaa i te Atua i te ao.
i te aro o te
4
VEA
4
PUROTETANl
Te maiic) no fe buka-Ture mafamua i
Ua faatia aenei
i Tahiti nei
e
i le
mau
to te buka-Ture matamua roa
feruriraahia e te fariiraahia e te huiraatira. E
mai te hi‘o i te huru o to teie mau Ture ma-
te V. P. i te parau no
i Huahine,
faaoti tato,u i teie parau,
naraa
Tahiti mâ nei.
fenua nei.
te manao e: rave rahi roa te taata, i le reira' tau, tei ore
faufaa rahi notaua mau turera. Ua vai pouri noa ratou i te mau
Ua papu roa
i ite i te
apî ta teie mau ture i tamata i te îaatupu i te pae tino, i te pae
i te pae o te haapaoraa faaroo. Teie râ, rave rahi atoa te huiarii,
te feia mana, e te huiraatira tei farii papu i taua mau ture ra, no to ra¬
tou ite e ; e apî rahi, e e tauiraa faahiahia te tupu i te fenua nei i taua
mau ture ra. E aamu teie, no te reira tau, e ite ai tatou e, ua tàpi etaeta
maitai
tivila,
e
te tahi pae
i taua mau ture ra ; e ua tiaturi roa i te
reira ei faatia ia
ratou.
hopea no te matahiti 1822, ua haere te ivi vahiné no Pômare
If, o Teriitaria, vahiné arii, e farerei ia Huahine. No te hinaaro o to’na
mau teuteu i te hoe raau rahi, ei raau tahuhu fare, ua tapao noa o Terii¬
taria v. i te hoe tumu-uru e tupu ra i nia i te hoe maa fenua iti fatata i te
parahiraa o te arii. Tapuhia ihora, e ua amohia te tumu i te aua o te arii v.
la ahiahi rà, e ia hoi mai te faiu fenua i to’na fare, na te fenua aihere mai,
ua rahi to’na maere e to’na peapea i te hioraa i tei tupu :
te mau amaa o
to’na tumu-uru, te vai noa ra ïa ; te tumu râ, ua afai ê hia ! fa faaite hia
rà Teuhe
te fatu fenua - i te ohipa i tupu, ua horo etaeta oia i te haavâraa
i to’na hanahana ia Pômare V. Aita le haava i- faataupupu i te ohipa nei :
Poipoi roa, i to mûri iho mahana, ua putuputu te mau taata i nia i te tahua haàvaraa. TeieoOri, te haava, te parahi ra i raro ae i te hoe tumu
raau rahi marumaru. I to’na atau, teie te arii v. e to’na utuafare, te parahi
ra i nia i te hoepeue: Teie atoa o Teuhe, te fatu-fenua iti veve tei horo
ia Teriitaria v. Ua faatia oia i to’na peapea rahi i te mea ua tapu taüenoa
hia to’na tumu-uru, tei nounou roa hia e ana, no to’na marumaru e no
to’na mau maà, e paia’i to’na utuafare i na avae e ono, i te matahiti hoe.
E Inaha. ua faaroo papu oia e i tapuhia taua raau faufaa rahi na roto i te
faaue a te arii v. No reira te ani nei oia i te haava e: ua faito anei te taata i
i te aro o te ture ? E faito anei te fatu fenua veve e te ravea-ore i te hui¬
arii e i te mau Tavana i mua i te ture? E ua tia anei i te ture ia tapuhia
to’ha tumu-uru, mai to’na ite-ore e to’na faatia-ore i te reira ohipa? I reira
to te haavâ fariuraa i te arii v. mai te ani ia’na e: na’na mau anei te faaueraa i tapuhia’i te raau, nei?
No to’na pahonoraa: e, na'u mau! no reira
!0 te haavâ uiraa ia’na e : Aita’nei oe i ite e, e ture fe vai nei tei mana i te
fenua nei? Ua ite hoi oia, aita râ oia i mana o e, e mana i nia ia’na, i
teie fenua iti.
I te pae
-
Ori i te Arii v., mai te mau
rima
:
i te buka-ture i to’na
buka ture i te hoe noa a‘e irava o
teie mau ture e tano i te huiarii ? No to Teriitaria ite
mana toa nei te ture api i nia la na, faahoro atura oia i te
Eaha ? Te ite ra oe i roto i te
tei faaite e: eita
te
;||papuraa e
jiStahi tavini i te tare arii e tii i te hoê pute iti tei î i te moni-tara, e ua
:!itaorahia i mua ia Teuhe, ei pahonoraa i te tumu-uru i tapuhia
Eiaha na e rû ! aitâ te haavaraa i oti. O ta Ori ïa parau. Oto ihora
ÉÎTeriitaria. Ua na ô râ te haavâ i te Arii v.: Te mana‘o ra anei oe e: e
»mea tia ia oe ia faa hpu noa i te tumu-uru nei, mai te ani-ore i te parau
i^faatia i to’na fatu?
— fariuraa
Aita maui itetiataata
iti veve mai te ani ia’na i te utua
Teuhe i pahono ; mai te mea te ite papu nei
1 te Arii v. e, aita mau i au ia’na ia rave i te raau no te hoê taata veve, mai
te parau faatia-ore, ua papu roaïa vau e, eita oia e na reira faahou. Ua mauruuru atoa te mau taata’toa i teie haavâraa, no to ratou iteraa e, ua mana
.Me
au
j'I atura
®
i ta’na hara. Teie ta
te mau ture apî i nia i te mau huru taata’toa.
huna-noa Teriitaria
raua
v.
i te hoê utua maitai ia
E riro e, ua hapono-
Teuhe ei faahau-roa-raa i to
peapea.
^
Niuras ofai-tihi
Niuraa ofai-tihi i Puaoa
(Huahine)
;
tei faaterehia i Hua¬
i to’na mau hoa tauturu, ia
Tehavaru raua o Bremond, orometua. No reira, ua tupu 1 te inahana piti, i te 26 no Eperera i te taime avatea.
E au î te hora 10 t putuputu ai te amuiraa taatoa i pihai iho
i te fare api, patu ofai. Ua teitei aenei te paturaa ; ua faataa maitaihia rà te apoo vairaa mobina, i roto i te patu, i roto mai. Ua
Ua faatanohia teie oroa i nfa i te tere me
hine
e
Verenie' Peretiteni, tae noa’tu
ïavana hau no Huahine, e te mono Tavana-hau no
Pora-Pora, tae noa’tu i te Tavana hui-arii no Fare, e te mau
tae mai te
manthini
e rave
rahi.
mai tei matarohia. Na te Peretiteni te aoraa
H) mai te tauturuhia e na orometua tei na Tahiti mai.
Na Tuteao, or. le mau parau tuatapapa no teie hiero. E mea au
rahi na himene a te amuiraa. 0 Pou Ata te io’a o te fare pureraa
Ua tere te pureraa
(I Kor, 3
:
nei.
la oti te pureraa, ua
raa
e
oaoa
rahi
tapeahia te mau manihini no te hoe taraaa-
e.
la ahiahi, ua haere mal te amuiraa no Puaoa i te oire, i Fare,
haapa’o i te oroa-me.
6
VEA
la turu te
hopea
ia
;
varua
te
rave
o
POROTETANI
Atua i teie paturaa, e tae noa'tu i te
rima i te ohipa nei ma te aau hoe e te
te
mau
itoito.
•'
«
*
NiurRa ofai
—
»
Paturaa fare-ofai i Pora-Pora
I te 5
no
:
Eperera 1949.
I te mahana
piti i haamauhia’i teie tare ofai na te Amuiraa
lerusalema' oia te amuiraa pupu II ; i patuhia i nia i te fenua
"Tapehaa”, tei faatiahia
O
e na
fatu fenua
Tariu, ete Apooraa diatono
no
Hau. Na Tariu te faahimeneraa
uiarai te
aoraa
Te tamuta
raitoatea,
tua
he
e
hooraa. Na orometua tei faatere i taua
rau
e
e
o
Sal. 127
;
Tehuiarii,
o
Vaitape,
a
Lota,
e
te
mau
Poroi. Na te
mau
Te¬
rima tauturu
:
o
Te-
Tahiarii, Reiatua, Opeho, Tiaiho, Teao-
te amuiraa taatoa i roto i te faatereraa
0
e te mau mana a te
te taioraa i te parau e na
1. Na te Amuiraa Daniela te himene.
J
Teriitauae
; o
e
piti ia au i ta raua paohipa ra: o Teuiarai e
no na
tuahinee tetaurearea i
diatono:
o
Maha-
haapao i te
pae
tino.
üa haamata te amuiraa i te
1946
te
e
haaputu i te moni i te 10
no
mati
tae mati teie 1949, e ua roaà 41.000 tara. Ua haamatahia
ohipa i te 5 no Eperera 1949 e ua oti i te patuhia i na ma¬
e 23, e ua tapoihia i tepunu. üa vaiiho rii hia te
ohipa no
hana
te tere-me.
Na
Poroi, diatono.
m
Niuraa ofai-tibi i Rairoa
( e rata na Tuarae, or. )
Ua oti a'eneite niu no te fare-pureraa no Rairoa nei. Ua haamauhia te ofai-tihf i te 14 no Me nei. Mai teie te huru o te raveraa i teie ohipa : Ua haamatahia teie niu I te 4 no
Me; te 5, te
6, te 7, te 8, te 9, ua oti roa. Te roa no teie niu, e 49 avae e
...
e
6 initi te
roa
I te mahana
;
te
aano, e
28
avae ; e
2
avae e te
afa.
nei, i te 14 no Me, i haamauhia’i te ofaitihi, i te horalO i te avatea. üa tae mai te tavana mataeinaa, e te
mutoi no Tiputa e te taote. Teie te irava tei ravehia i taua ma¬
hana ra ; Isaia XXVIII, 16. Te faatere o teie nei
ohipa, te orometua iho, ma te tauturubia e te paroita taatoa.
maa
«
«
«
VEA
7
POROTETANl
(e rata na Tu a Puaita, or.)•
Ua tupu a'enei te tahi haamauraa tihi no te fare pureraa
4jpî no te afa-paroita, no Toahotu nei, oia hoi no “Betela”.- Ua
tupu ïa oro'a haamauraa ofai-tihi i te 17 no Me. Ua tairuru mai
to te paroita taatoa i taiia mahana ra. Na Teata or. te taioraa i
roto i te Nehemfa II, 1-20; na Teihotu, or. te pure; na M'’ReyLescure, Peretiteni no te Tuhaa II, te a'oraa i roto i te Salamo
127: 1. E maha tau ravea e oti maitai ai te ohipa nei : te faaroo
i roto i to aau ; te anaanatae i nia i te ohipa ; te rave tamauraa ;
te tahoêraa. Na te Peretiteni iho i haamau i te ofai-tihi ; na Koringo, or., te pure haamauraa.
I mûri a‘e, ua haapa'ohia te pae tino. Purara’tura te tahi pae.
Tefeiarima ohipa râ, ua tamau faahou â ïa i te paturaa i te hiero
api. lavai mai â to te Atua hau e to'na aroha i nia i te Paroita
nei, no te ohipa ta raton e tautoo nei.
Niuraa ofai-tihi i Toahotu
,..
lrava-a‘oraa.
E faahoi mai oe i te oaoa i te ora na oe ra
( Soi. 51: 12 v.m.)
te lioê buka no te Paufaa Tahito tel
anotau atoa, oia hoi : te buka
Salamo : I to Iseraela tîtîraa i Babulonia, a faahepohia’i ratou e te feia
i tîtî ai ratou ra, na te aha i tamahanahana i to ratou aau ? na te mau
No roto mai teie irava parau i
e te hui-faaroo i te
iere-rahi-hia
Salamo
a
mau
Davida !
I to lesu
patitiraahia i nia i te sataurOj a pii ai Oia e : Eloi, Eloi,
lama Sabatelani, e aore ra : ua poihâ vau, o to vai te parau-tobu
ta’na e faatia ra i reira? o ta te buka Salamo. O te buka ïa o teî faahiti
rahi hia i roto i te Paufaa
Api ; e 70 faahitiraa
â, e mea oaoa rahi na te feia faaroo ia taio o ia feruri i te mau Salamo, no te mea, ua riro ratou mai te hoê hi‘o maUt
0 tei faahohoa maitai i te huru mau o te aau taata i te mau anotau atoa.
Mai reira mai
Teie Salamo 51, e Salamo
i mûri a‘e i to
iaua taata
faahaehaaraa ïa. Ua papaihia
e
Davida
O oe
peropheta ia’na
e:
Davida :
tiaororaa a Davida
e
Natana tere ia’na, a parau ai te
(hara) ral
Tamata tatou i te hi‘o rii i teie reo-pure a
I. Na mea e toru ta teie reo
haa-
pii nei ia tatou i te oaoa o te feia faaroo ?
1.
O le hoê ïa holuraa lumu no te ora a le Atua.
Te faaau nei .te Parau a te Atua i te
Ora
a
te Atua i te hoê
raau
VEA
8
rahi
o
hoê
tei faaliotu mai i te hoê
taua
O
POROTETANI
mau
huero
raau
( A hio
ra.
:
huero faahiahia rahi. O te oaaate
Gai. 5
:
22 ).
O te parau rahia ïa ta te fcia faaroo e parau nei. A hio ia Davicla, i
te mahana i faaore ai te Atua i ta’na hara, a papai ai oia i te Sal. 31.
Taio i te irava i : E dO to''na, to tei faaorehia ta’na hara, e tei tapoihia
b)‘
to’na ino
irava 111 la rearea, e
oaoa, outou te
feia tei tia te
ia
oaoa ia
lehova.
.
.
; e umere
i le
aau.
A hio i te
no
oaoa no te mau
pipi no Icsu, no^te vahiné Samaria, e
Zakaio hoi, tei ite maiia lesu ma te oaoa. Eaha te tumu no te oaoa
to hapepa no Beteseda, no te matapo fanau, no te taata i uruhia e te
demoni, no te vahiné rave-hara i taitaihiafia Icsu ? Teie ïa: ua faaorahia
O
ratou i to raton
mau
ma‘i tino
tiamâhia ratou i te tîtîraa
e
i to raton
mau
te hara. O te tumu
a
ma‘i
mau
varua ;
ïa
o
te
ua
faa-
oaoa o
te
feia faaroo.
2.
E moè â te
Mai te
oaoa
i te'
ora a
te Atua.
e, te faaara nei Davida ia tatou i te nà-ô-raa e; c
atoa taua oaoaraa ra. Are'a râhoi, e parau mau. E mea
pinepine to tatou iteraa e : e moè â te oaoa, o e monohia i te oto j e moè
â te te mararaarama, e e monohia i te pouri ; e monohia te hau i te
peapea, e te ora a te Atua i te apoo o te pohe.
ara
!
e
mea ra
taoa pce
Eaha ana‘e â te tumu
te reira moèraa?
o
a) O te hara ïa ! Te faaite maitai nei Davida i te reira i roto i ta tapehe-oto aroha rahi. Mai te mea e^
tatou Salamo 51 nei. O te hoê ïa
te manii
ra to'’na varua i mua i te Atua. O te pii auê ïa no te hoê taata
haapuraa-oro, tei faaruehia e te Atua. Ua ere oia i te oaoa, i te hau, i te
maramarama, i te tîamâ. Ta’na maa, o te mauiui ïa, e te pouri, e te
paruparu.
Na vai teie
ohipa i
rave
?
Na te hara ïa. No ta’na hara, i na ô ai oia e : E aroha mai oe ia‘u,
e te Atua e! E horoi hua mai oe ia‘u i lo'u nei ino t Tamâhua mai
oe ia'u i ta‘u nei hara! Oia mau ! Te hara, te enemi numera hoê no
te oaoa e te hau ; te a‘ua‘u nei te hara i te reira taoa i rapae i te aau, e
nei i te pouri e te otoTe ali I E tumu atoa te mau ati no to te aau ereraai te oaoa. Te
mau ati tino, te mau hamani ino, te mau faahemaraa. A hi‘o na i te
reo no-Toba i te
taime^i faaroo ai oia i te mau ati tei tahiti i nia ia'’na : la
mou te mahana i fanau ai au nei, e te rui i haavarehia’i e : ua tô,
e le tamarpa I la riro ïa mahana ei
pouri I
te
mono
Te tamata noi
3.
E lia
mau
O ta Davida
e
te ati i te
faataa è i te
â i te Atua ia
ora a
te Atua.
faahoi mai i te oaoa i te ora nà’na ra.
haapii nei ia tatou. I to’na iteraa e,. ua moè è te oaoa
VËA
POROTETANI
faa-
Atua i tu’na aau, uaani onoono oia, mai te roimata, ia
Atua. Aita i tia ia’iia, i te mahana i hia’i oia, e ia
i l’oto i te vari. Ua liinaaro oia e faaore i to’iia viivii ;
ua nounou â oia i te oaoa no te ora a te Atua, tci moè.
Te faaliialiia nei tatou i teio arii paicti, tci mâtau i te Atua. Inalia
no
te ora a te
hoihia mai e te
taoto, tamau oia
uoa’tu ! parahi noa vau
faufaa i te pae tino
tei Iiaavâ noa
luira te tiaoro
nei â i te Atua, ia faahoi mai oiæi te oaoa i te ora ta’na i ite i muara,
ia faalianahana noâ oia i te Atua.
E inaha ! ua faahoi mau le Alua i taua oaoa lumu i lo'na lavini.
O ta’na ïa e haamaitai noi i te Salamo î)5.
E homa ! Tei ia tatou taua oaoa tumu ra, a haamaitai ite Atua,
faaralii noa ia’na. Mai te mea, ua moè tnua oaoa tumu ra, e ani
hoi, ua liia’tura. Aita râ oia i purau c ; atira
e
iïroto iteliara ; eaha lioi te peapea! Tei ia‘u te maii
nei, te hoê faro arctij te mau uuauna o teie nei ao ao.
Aita râ oia i na rcira ! A ila oia i haamamû i le reo
ia’na i roto i to’na aau. No roto râ i te vahi liokonu o te
e
e a
maite â i te Atua^ e
Te îiaraa
ua’na e arolia mai.
h^nahana no fe mau
îamarii a fe Atua.
E riro
te hoc mau oroa taa-è e te
i tera vahi e i terà vahi. E rirâ taua mau arcarea tino i te tapoipoi i te auraa mau no te
hlTiural. Eaha m.iu râ te Tiurai? E pahono mai paha te tahi e:
iïf'O te oroa rahi ïa no'^arani; e i taua mahana ra, te faahaipnahana nei te fenua i te hoê metua o tei horoa mai ia tatou i te
'f|mau unauna tino e to te upoo ta tatou e hi'o nei, e o tei faa,|taui maite i te hoho'a o te fenua nei.
E parau mau! Teie râ, e ere â ïa to reira pahonoraa i te pa§ Ua fatata le ,14 no Tiurai-
làhoê
mau arearea
i te tupu haere
■'»ro
r
honoraa-tia-mau.
f Teie râ te auraa no te “Tiurai”: O le oroa ïa no le liamâraa,
.f|o
tei horoahia mai ia Farani i le 14 no Tiurai 1789. I taua maJ hana ra, ua parari te fare-auri ra “La Bastille”, i Paris, e ua
■Ê riro taua fare-auri i parari ra ei faaauraa no te parariraa no te
m?
zugo no te mau tîlîraa o tei faateimaha i te mau Farani i
lu te reira tau.
oia hoi te rô no te tiarnâraa i nia i te
■1 O te reira rê rahi
tîtîraa
o te faahanahanahia i taua mahana rahi ra. Teie râ, e
tiarnâraa rapae noa ïa ; e liamâraa i le pae lino. Tei taoto i raro
a‘e i te maru no te reva farani, ua taoto ïa i raro a‘e i te tiamâtino.. Eita raton e haapeapeahia no to raton faaroo, no to
ratou mau man i' i, no ta ratou mau parau. Ua aifaito ratou i te
f
te Ture. F ao to tatou, tatou i tnpoihia e taua reva hanahana mau.
Teie râ, e tiarnâraa è ta lesu e faatiamâ nei ia tatou; e tiamârolo
e tiarnâraa varua. Elaha tatou e vare noa i to tatou
tiamâraaraa rapae, mai te mea ra e, tira’tu ai tiarnâraa. Mal te
:
mau
—
—
raa
aro
raa
0
;
nei to tatou aau i te ino, ua afa noa ïa te tiamâraa.
liaapiiraa i te mau pliarisea i to’na tau. Ua tiaturi
noa Tatou e: e nunaa tiamâ ratou, na roto ia Aberahama, e ia
Mose (te ture); e inaha, e nunaa tîtî inau : tîtî no te ture, tîtî
no ta rafou parautîa (te ohipa a te Ture) i faaauhia'i ratou i te
rnenema teatea i rapaeau, o tel î râ i te tupapau.
mea, te tîtî
O ta lesu ïa
E
tatou nei hoi ? E
anei tatou e : tei ia tatou te tia¬
te tîtî noa nei to tatou mau aau i te
mau hinaaro tia ore o teie nei ao ( te nounou, te feii, te amu,
te inu, ta te tino, te mana'o ia'na iho, te tairoiro, te pari baavare, te aroha ore). Tei ia lesu ana‘e, tei To’na Varua, te mana faatiamâraa i to tatou aau i ta tatou mau hara. E faatupu le tiamâraa ta te Tamaiti e faatiamâ i te hinaaro i le lavini i te
parautia
ia au i te parau a Paulo : «I teie nei râ, ua faatiamâhia outou
i te ino, e ua riro ei tavini no te Atua. O te maitai ta outou e
faatupu, e e ora mure ore hoi ïa te hopea ». — Eaha te lioê auraa
fatata no teie tiamâraa hanahana no te mau tarnarii a te
Atua? Teie ïa : eita te feia faaroô e hoi atu i te mau ino ta ra¬
tou i faarue
E ia tae i te Tiurai, eil-a roa ratou e rauti i te
mau himene,
eita e tiatia ee faaaraara i te mau peheo teie nei
ao, e haapae ratou i te otea, e te mau huuti ino; eita e inu. E
faatura hoi i taua mahana rahi, eita râ e haaviivii i to ratou ahu
teatea, no to ratou nounouraa i to ratou tiarnâ-roto, oia hoi te
tiamâ faufaa rahi mau. Opani : Galatia : 5:
O
mâraa
mai te
mau,
vare
mea
.
Te hoê oro'a hanahana.
niuraa ofai ïa no te fare haapiiraa apî porotetani na te mau
Papeete, oia hoi te Haapiiraa Taiete. E ere teie i te parau nainai. No te hioraa te Apooraa Taiete e na amuiraa no te mau taata tei
haapiihia i te mau haapiiraa Viénot e: te ino ra te fare haapiiraa a te mau
tamaroa, e e au ia patuhia te haapiiraa apî, ua faaotihia e, e na 'reira. Ua
haaputuhia te tahi moni rahi, ua tauturu atoa mai te Apooraa Rahi fenua,
e ua haamatahia te ohipa i raro a'e i te faatereraa no M. Hallais, archi¬
tecte paari, e no M. Drollet, to’na apiti.
E fare rahi beto ; ua imihia te niu i raro roa, e ua haamata te titôraa tîraâ i te ava'e fepuare.
Ua faataahia te tahua i raro no te mau piha
haapiiraa ; e mau piha ateatea e te maramarama rahi. Te tahua i nia, o
te tahua la no te mau orometua haapii, e no te mau “pensionnaires”,
piha tunuraa inaa, piha tamaaraa, piha taotoraa, etc..
Ua teitei te mau patu no te tuhaa matamua o te fare haapiiraa apî nei.
E titôhia te tima i roto i te mau pou i teie mau area mahana.
Ua tupu teie oro‘a niuraa ofai i te mahana maa, i te ! 1 no Tîunu ; ua
o te
oroa
tamaroa i
.
faaunaunahia te purumu, te mau patu, te mau pou i te mau huru unauna
atoa; ua faataahia te mau parahiraa no te feia mana. E oia mau : I te hora
3 i te ahiahi, ua tae mai te Tavana Rahi e to’na mau apee mana. Tei
reira’toa te Tavana Rahi vahiné. E taata rahi tei tairuru atoa mai e ma-
VEA
POROTETANI
11
e e tautiiru i te ohipa nei. — I mûri a'e i te himene farani “ Mar¬
seillaise”, tei himenehia e te mau tamarii, ua tia mai te Tavana Rahi i nia
i te tahua oreroraa parau, e ua orero mai oia i te hoê oreroraa hohonu,
O tei faaite mai e : te vai ra te mahana, ia tae te faite o te ite o te tama¬
rii tahiti i te rahi, i roto i te mau fare haapiiraa e vai nei, e roaa’i i te
tamarii tahiti te mau toroa teitei i te fenua nei.
la oti te hoê himene farani tei faaterehia e M™® Rey Lescure, ua tia mai o
Teriieroo o tei tuatapapa i te parau no te mau haapiiraa Porotetani i te oire nei,
mai te tau â no te mau orometua tei tae mai i te matahiti 1797, tae mai ai
taitai
(tei ani ia Napoleo III e ia tonohia mai te mau oro¬
haapii porotetani farani i Tahiti nei) e tae roa mai ia Ch. Viénot,
te aito rahi no ta tatou mau Haapiiraa Taiete, e ia Edouard Ahnne hoi.
Na te orometua atura, na
Chazel te toru o te oreroraa. Ua haamauruuru oia i te feia mana tei tae mai i taua oro'a ra, e i te Peretiteni hoi no
te Apoora Rahi fenua, o tei tauturu mai i te ohipa nei, e ua tatara
oia i te auraa no teie Haapiiraa Taiete. E haapiiraa ïa tei faatupu i te
faaueraa tahito a to tatou Fatu : E haere oatou e ati noa a‘e tê mda fe¬
nua’toa, e e haapii i te mau taata’toa. ..
Te imi nei e te haapii nei te evanelia i te maramarama ora, e te haapae nei i te pouri. Te faatiamâ nei i te aau taata.
i te tau o Pômare IV
metua
o te hoe himene reo tahiti tei au rahi hia e te mau papaa
tahiti, na Verenie Peretiteni te pae hopea oia hoi te taiôraa no
te parau tapao tei" oomohia i roto i te apoo o te niu, te tapiri raa e te haamauraa i te ofai maràbera i to’na vairaa, i te io’a o te Toru tahi ; e na’na’
toa hoi te pureraa haamauraa ofai e te faaotiraa.
’
Ua mauruuru roa e ua anaanatae te taata’toa i teie oroa maramarama
I te otiraa
e
te taata
roa
e
te tura rahi.
te mau paepae vairea monamona, e
toetoe, etc. Ua hahaere atoa te Tavana Rahi na roto i te mau pupu
manihini e aroha ia ratou e e faaitoito. Aita râ i maoro, pau roa’tura te
mau monamona, e te mau maa atoa, i te rahi o te taata e o te tamrrii. Ua
toihoiho te mahana, a hoi atu ai te taata i to ratou mau fare.
la tauturu niaite mai te Fatu i te feia patu, e te mau rima rave ; ia
haamaitai mai oia i na amuiraa no te mau taata tei haapiihia i te mau haa¬
piiraa Vienot ; ia tauturu etaeta ratou, e mai te tuutuu ore, i teie fare rahi
Purara rii atura te taata I te pae o
te pape
faufaa
»
mau.
E ia tauturu atoa oia i teie
haapiiraa i te mahana e oti ai : ia riro ïa ei
mau, no te aroha;
fenua nei e no to
no te maramarama, no te parau tia, no te parau
e ia riro te ui api e haapiihia i reira ei faufaa no te
tatou aia piti, no te Hau Metua.
pû
Te hoê fere faamu i Moorea.
Ua tao atoa te Peretiteni, o Verenie, e farerei maite i na paroita no
Moorea, mai ta’na i farerei i te mau paroita no te mau fenua i Raro.
Ua tupu ïa tere mai te faraide 3 no Tiunu e tae uoa’tu i te 7 no Tiuau,
VEA
12
POROTETAN
mauruuru roa oia, o toi pec mai ia’na (oia hoi o Teihotu, or., e o
Pâ, pipi-orometua) i to raau ohipa ta raton i ito e i faatcre, i taua mau
Ua
mahana
ra.
Na Afareaitu, to liaamataraa.
I mûri ae i te fariiraa e te pae
tino,
hoe purcraa rahi omua;
mau amuiraà. Ua haafaaotihia i te maororaa
fare orometua. E pô ava’e, pô neiienehe
tairuru te paroita taatoa i te faro pure no te
raa i te mau pûpûraa tusia tei faaiueineliia o. te
mataliia to ohipa piti i roto i te iarepuro e ua
ua
pô i te'haapora rahi, i te pae
Ua î roa te faro e to mahora i te taata.
I te faaotiraa o te mau ohipa, ua faatia te Peretiteui i te
no
teie oire, no Afareaitu i te matamua, maori rà, o to hoe ïa pû no te
Evanelia i Eimoo. Aita’noi Elisi or. i haamau i to tahi auri nenciraa i
reira i te matahiti 1817, e aita’nei i noneihia to Evanelia a Luka i
Aue ïa oire hf-uahana, tei horoai te Evan.-matamua roa, ito Tahiti
roa.
huru
rcira!
mâ !
Avatea no te mahanaunaa, ua tapao te tere i Paetou, i te vahi ifao-tiahia te farepure no Teavaro ; ua faaotihia te pure e Teihotu, e ua)
faaterehia te ohipa pûpûraa tusia. Aita râ i maoro, ua haere â to te terej
i mua, i Maharepa, i taua taperaa mahana ra. Oaoa rahi to te Pe
retiteni i te farorcirna i to Hicro rahi ta’na i haamau hou tona.taaeraui
i Farani ; iuaha, ua fatata roa i to oti, mai te maitai e te
te fare orometua api neheuehe mau, etc paturahi i patuhia e
ae te fenua paro hi. Area hoi, ua oaoa’toa to Perotitoni i na
hau, Oia’toiij
ati’noa
fare amui’
mahanahana rahi te)
nei i Afareaitu. E mca
i taua pô ra i Maharepa.
Sapati Penetekoso, tei Papeloai attira te tore oia hoi i te- tahi atoti)
pû no te Evanelia i Eimoo. Ua fariihia e te amuiraa Hagai. Aita e vahif
toc, la oti te Apooraa tuhaa o te purcraa penetekoso, ua haapaohia te pû¬
pûraa tusia. Ua faaotihia rà i te pô, ito faro-putuputuraa no Hagai.
I te monire, ua tae te tere i Haapüi i te paroita no to tatou hoa here)
no Tapao, te matahiapo no to mau orometua no Eimoo, le metua rahi
0 te fenua, te hoatura e to hcre no te mau taata’toa, Farereiraa oaoa to|
te Peretiteni i te paroita i roto i te farepure. Te tura e te hanahana noi'
te mau amuiraa i roto i to ratou mau ahu tealea. E mea au ia hio. Mea)
maitai roa to pureraa e te mau ohipa i reira, Mauruuru e lerusalemaj
i ta oe fariiraa e i ta oe mau himene, e to Salona atoa hoi.
la vai mai te aroha e to tauturu a te Atua i nia i te mau orometuaj
e te mau paroita no Eimeo tei farii haapoupou ite mau tavini o te Atua.
raa
patu ofai,
ohipa i
te mau
e faatia
rave hia
Moni faufuru i fe V&a.
Pqpeeie:
M^N. Taea 300, Simone Maraeura 100, Teotahi 15, L. Fanau-
100; Malcatea: Turi a Turi 25. — Âfereaitu; Vehiarii v. 15, Tenania 20. — TIaapUi: Tevaea 27.50. — Tiarei:
Paea v. 15.
Avéra: Ninie Ebh 15. — Uluroa: Himene Taaroa 20. —'
Tevaiioa: Puhiava or. 25, Tepa 25, Temauiarii'25, X 60, Teahutuua 15. —
rai 25.
—
Pirae: Tehuiarii Puhiava
—
Patio: Temarii Tetuanui 15.
la amuihia: 832.50.
Impkimebie Eue F.
JUVENTIN
—
Mauruuru.
Rue du Commandant Destkemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1949