EPM_Vea Porotetani_194804.pdf
- extracted text
-
te 48 0 te Matahiti
—
HO O I TB
G.
EPERERA 1948
—
matahiti; HO B : E PAB TARA.
ffihi 4.
v
PREISS, Directeur-Gérant.
Te hînaaro mai ra fe paîu (Mataio XXI, 3)
Te u‘i apî e,
“
o oe tei hinaarohia, o oe tei titauhia, nb te ohipa
Sports ”, e téra ohipa e tera ohipa.
Te hînaaro atoa nei te Fatu ia oe ! Ei rima tauturu !
Ua haamaitai te Fatu ia oe, ua horoa i te tino itoito, te upoo apî,
e te aau anaanatae.
E nafea oe ? E tia anei ià oe ia haamau'a
noa i to oe maitai na
roto i te pispu atu i to oe tino taurearea i roto i te rima no te enemi
tumu no te Fatu ?
.
Eiaha roa oe e na reira !
A vaiiho râ i te mau ohipa hupehupe, viivii e te maamaa e tupu
puai noa i teie nei anotau ei hi‘oraa haamâ : te taero-ava, te perê,
te taiata, te tahi mau oriraa huru faufau e te puai te mana'o ino. E
màu ohipa pohe teie.
Te hinaaro nei te Fatu ia oe, e i to tino ei hiero a te Atua. la mâ
e ia oaoa hoi !
.
Aita te Atua i opani i te faaotoraa i tekinura, tetitâ, te tira, etc.,
aita’toa i te mau hei-tiare noànoâ e te nehenehe ; aita’toa i to tatou
reo
^
■P'
himene, mai te mea, e faarirohia teie mau mea ei ravea e arue*
hia’i te Atua, e te mau mea Ta’na i hamani.
Teie to te Fatu hinaaro ia outou, maori râ, ia haapa'ohia teie mau
mea’toa ma te aau mâ.
E te u‘i apî e, te hinaaro nei te Fatu ia tuu oe i to itoito i roto i
ohipa maitatai : ei tautururaa i te utuafare metua, i te feia
faatupuraa i te mau
ohipa 0 te faaroa,
te
mau
ruhiruhia e tei paruparu, ei tautururaa e ei
â
VKA
POROTETANl
A hi‘o i te fatu no te asini, aita oia i feaa, aita i tauruuru, aita i
haameremere, ua horoa râ, no te mea : ua hinaaro te Fatu.
Oia’toa oe, te u‘i apî ! Haamauruuru oioi. Eiaha e haamaoro.
E horoa anei oe i te toea ? E tiai anei oe i te taime i pau ai to oe
itoito apî i te mau ohipa iino ? E horoa anei oe î te Atua i te ananiota tei pau to’na pape,
oia hoi tei toe ? E peu huru haamâ teie.
Te ho§ iafa huru-è.
Na te Ve‘a Porotetani,
O vau, O Puoroo-i-te-pô tane ; te faaite faâhou nei au ia oe i to‘u
naauruuru-ore ia oe,
no to oe faaarepurepu-noa-raa i te fenua, e no
to oe ai-mârô-noa-raa i to‘u mau ohipa. Aita roa vau i mauruuru i ta
patoiraa, e ta oe mau faahaparaa.
Inaha, te imi noa nei â vau, e to‘u ïa paeau, i te mau ravea e mai-
oe mau
tai ai te nunaa, e ia oaoa hoi.
Tei ia‘u te ravea e ore ai te fenuâ e ino i te ôè. A.hiri aita vau i faaitoito i te ma‘i-tutoo, e te ma‘i-purumu, na roto i te faatupu i te mau
arearearaa
taero-ava faahiahia, e te mau peu taiata, ua hopiri êna
te fenua i te taata.
Ahiri aita vau i tauturu i te mau ohipa totovâ... mai te aiû i taa
i te opu e tae noa’tu i te feia ruhiruhia, ua î roa te fenua i te taata
e
aita te maa i ravai faahou.
E ere anei o vau te taata
here-ai‘a, tei faaî i te mau afata-moni
taata-tupu ? Na‘u e horoa i te ohipa
no te tahi pae taata here-hua i te
i te mau haava e i te mau paruru, e na‘u e faaî i te mau fare-auri.
O vau ana'e ïa.
Na‘u e haaparare atu i te roo no Tahiti i te mau fenua’toa : ei fe¬
nua numera hoê no te mau arearearaa,
e
ia haere mai te mau papaa
mataitai e e ai’earea. Na oe râ e faaino i teie roo na roto i ta oe faa-
hepo noa i te taata, e ia haere pure, e ia haere pure, e ia faaipoipo
e ia haapae ratou i tera mea, e i tera mea.
Aita vau i peapea ia tuu oe i roto i tê Ve‘a i te hbê mau irava-tuaroi
apî roa tei ore â i tatarahi, e tei navenave ia faaroo-hia, eiaha roa rà
oe e ô i ta‘u mau' ohipa. Na oe e ta oe pae e
haapa'o i te mau pureraa,
ete mau bapetizoraa,
e
te mau hunaraa, na‘u ràe haapa'o i te hui-
taata tei mana e tei ore i mana.
la ore oe ia haapa'o, tirara ïa. E pohe oe ia'u, no te mea, e mana
ràhi a'e ta'u i ta oe’ A ara !
Puoroo-i-te-pô a Oromatua-niho-niho-roa.
'V
VEA
POROTETANI
To lesu revaraci i nia I fQ rai.
Ua tia faahou mai
Oia mai te pohe-ma‘i, reva’tura Oia i nia i te
parahi i te rima atau o te Atua, te Metua-Mana-Hope, e mai
reira hoi e haere faahou mai â Oia e haava i tei ora e tei pohe &. (Hiroa
faaroo o te mau Aposetolo )
«
ra
rai ra, e ua
*
*
E parau oaoa ralii
*
te parau no lesu revaraa i nia i te rai. No
teaha?
1 )
Ua reva Oia ei paruru hoê roa e ei arài no tatou i nia i te
piliaiiho Oia t te Atua Mo'a, ei tia no tatou te taata hara
Ua hoo Oia i ta tatou utua-potie, ua rave i nia ilio la'na,
rai. I
nei.
ia hauhia tatou na roto i To’na toto utua-hara.
E faaroo hairesi anei to
tatou tiaturiraa ia lesu
here, ei arai
hoê roa, e i IVna tusia tarae-hara hoê roa ? E mea hàpe anei to
tatou tiaturiraa e, ua ravaL roa To’na mana, e To’na marù, e
To’na here, no te paruru ia tatou i te
e no te faatiamâ ia tatou? Aita Oia i
riri. parau-tia a lehova ?
haapii mai: “O vau te
arai n® 1, e te vai atoa nei te mau arai n» 2 i pihaiiho ia‘u:
to‘u metua vahiné e te feia mo‘a... ” Aita Oia i haapii mai e:
“Na outou e pure ia ratou, ia ani ratou Ia‘u, e ia ani Au i te
Atua,
na
roto i to ratou i‘oa i ta outou e hinaaro nei”.
2) Ua reva Oia ia riro ei tauturu ia tatou i roto i teie nei ao
roto i To’na varua, naroto i To’na
na
faatiaraa i te ture tei ore roa
Hau i ro-
i maraa i te hoê taata i te ao nei. Ua faatupu Oia. i te
topu ia tatou e i te Atua-Parau-Tia
,
a riro faahou ai tatou ei
roto i te Tamaiti. Nb roto la’na to te Me¬
tua faahaehaaraa la’na iho, a tomo ai Oia i rotopu ia tatou na
mau
tamarii tavai
na
Varua-Maitai, ei tauturu, ei aratai, ei haainahanahana.
mea faahiahia teie o tei roaa mai, maori râ, to te
Atua Mo‘a faahaehaaraa la’na iho, ei Metua î i te aroha, na roto
ia lesu, tei noho i roto i to tatou aau na roto i te Varua-Maitai.
roto i te
O te
E
nei
mau
mau
hairesi anei tatou, no te mea te tiaturi nei tatou.i teie
Toru-Tahi,
e
la’na ana‘e? E tia anei ia tatou ia faariro i te
Toru-Tahi ei Raverahi-Tahi
na
roto i te ani i te tauturu i te tahi
tahi feia faarirohia ei mau “ afa Atua” na roto i te mana’o taata?
Aita,
ua
Metua i te
haapii papu mai o lesu, ia na ô tatou : “E to matou
ao
ra”.
VEA
4
POROTETANI
Tuatapaparaa parau tahito.
1 roto i te Ve‘a
no
Titema, ua ite tatou i te hoê mau tauiraa nehene-
he-roa ta te Evanelia, ueuehia e te mau orometua Porotetani, i faatupu i
ô tatou nei. Ua tahuhia i roto i te auahi te paeau rahi o te mau peu idolo.
Ua taorahia te tahi pae
i raro i te miti, e ua hunahia te tahi pae i roto
i te mau ena mou'a.
Lata
no
Pômare II :
l te pae matamua no te matahiti 1816, ua
hapono atu o Pômare i te paeau rahi o ta’na mau idolo fetii i te mau
orometua, la haapa'o ratou i te reira mai te au i to ratou mau hinaaro.
Teie te tahi mau vahi o taua lata ra, o tei papaihia i Motu-Uta, i te 19
no
Fepuare 1816.
E homa c,
ia
ora na
ia lehova, e ia lesu, to tatou Faaora. Teie ta‘u
ia outou, e homa e, te hinaaro nei au ia hapono atu outou i taua
mau idolo ra i Peretane na te Sotaiete Faatupuraa Evanelia, ia ite ratou
parau
i te màu huru atoa tei haamouhia i Tahiti nei.
reira,
na
O ta‘u iho mau idolo te
to matou ïa utuafare, mai te tau mai â no Taaroa Manahune e ^
pohe oia ra, ua vaiiho mai i te reira ia‘u
ia‘u te Atua Mau ra, Oia ta‘u
Atua, e ia tahuti to‘u nei tino i de pohe, ia faaora mai te Toru-Tahi ia‘u.
Te haere atu nei au i te hoê tere taamu i Tahiti nei, ei faaite atu i te
Parau a te Atua i te huiraatira, e ia itoito ratou i te mau mea maitatai ra.
tae noa mai ia Vairaatoa, e ia
nei. 1 teienei râ, no te mea ua faaitehia mai
Te tupu nei te faaroo i Tahiti nei, e ua itoito te huiraatira i te imiraa i te
ite, e i teienei, ua maitai Tahiti.
Te idolo rahi no’na te mau huruhuru uteute no te otuu ra, o Temeharo ïa. A hi‘o outou, o to’na ïa
o
i‘oa, e ite ïa outou i te huruhuru uteute ;
te atua no Vairaato ihora.
Tei ia outou te tahu i te taatoa i te auahi, e aore ra, ia hinaaro outou
e
ia
hapono atu i to outou na fenua, ia hi‘opo‘a e te mau taata no Europa,
mauruuru to ratou mana'o, e ia ite ratou i te mau atua maamaa no
Tahiti nei.
( Te vai atarâ ).
E Rta mai ra i te tapoiraa mai ia ratou, mata‘ü a‘era..
0 Ta‘u Tamaiti here teie..
a faaroo ia’na.. (Luka IX, 34-3S)
(I) Te tapoi ra te rupehu ia Petero, lakoba e ia loane, ua moè Mose,
Elia e lesu, e o ratou ana'e tei toe i nia i te upoo o te mou‘a.
ratou.
Mata'u a'era
VEA
5
POROTETANI
Inaha, faaroo a‘era ratou i te hoê reo no roto mai i te ata, na ô atura :
a faaroo la’na. Ua oti a‘era taua reo ra, inaha o
O ta‘u Tamaiti here teie.
..
lesu iho teie, e Oia ana'e.
■*,
Ua favai te reira ei faaitoito-faahou-raa ia ratou.
(II) Te tapoi nei te ata pouri i to te ao i teie nei â.
a) I te pae politita: E mea riaria te mau parau apî. ,\ore e hau, e roo
f'
tama‘i râ. Te mârô nei
te tahi nunaa i te tahi nunaa, e te haaputuputu-
hia nei te paura ei haaparariraa
i te mau basileia e rave rahi.
i teie nei ao. Ua amahamaha te huiraatira
'
Eaha te tumu ?
tao'a, feii, teoteo.
Inaha, te pii noa nei â te reo mai roto mai i te
rupehu e: Ta‘u Tamaiti here teie, o tei hofoa i to’na ora no to’na mau
taeaè, ei hau no teie nei ao.. . a faaroo ia’na...
Nounou i te faatereraa, nounou
E anotau riaria teie.
b) I te pae morare (haapa'oraa). E rupehu huru meùmeù te mau peu
teie anotau. Aita te taata i haamâ faahou i te mau mea haamâ. Aita
te mau metua, e te mau aratai, e te mau faaipoiporaa, e te mau paraufaaau i faaturahia faahou. Te tahi pae feia faatere, aita ratou i ite i te
no
faatura ia ratou iho.
teie, fe te mata'u nei tatou i te hi'oraa i te mau tauipii nei â te reo mai roto mai i te rupehu e: Ta‘u Ta¬
E anotau huru-è
raa.
Teie râ, te
maiti here teie, a
hi‘o i to’na mâ, a faaroo la’na, ia tamâhia outou.
C) I te pae faaroo: Tei roto atoa te mau Ekalesia i te rupehu. Te
puai e te maramarama, no te patu
i nia i te patu faataa-è i ropu, i amahamaha’i te tino no lesu, e i turori
haamau'a nei â te tahi pae i to ratou
ai te taata rii. Te iti nei
te aroha, te rahi nei râ te teoteo. ..
Atua, e te faateiteihia nei te taata, e te
tiaturi ohie noa te feia i te mau ravea taata.
Te faaruehia nei te faaroo i te
O vai tei ore i mata'u i tei tupu noâ ?
mai i te ata i te na-ô-raa e;
o
te
Inaha, te pii nei â te reo no roto
Ta‘u Tamaiti here teie, te upoo mau e aita’tu
Faaroo, e Mana-Hope to’na e te aroha rahi... a
faaroo ia’na.
(III) E pee-è te ata ia lesu ana‘e ça.
E homa e, e
tia roa ia tatou ia parau e, te tapoi nei te mau ata ia
te peapea nei te aau, e ia toètoè,
tiaturi tatou i te reo haamahanahana, tei na ô mai e:
Ta'u Tamaiti here teie, a faaroo ia’na”.
Tahiti mâ, e i te ao atoa. Mai te mea,
e
“
ia mata'U, a
Haapapuraa mana‘o.
Mati, ua aroha oia ia tatou, to
Porotetani, no te mea, aita te Atua i faaite mai, na
Na roto i te Ve'a Katolita no
te Ekalesia
VEA
6
roto i te hoô
POROTETANI
semeio e, ua tae te hoê Porotetani 1 te ra‘i.
mau
Teie hoi te auraa e aita te hoê taata faaroo
mai i te
mau
milioniraa
o
porotetani, no roto
tei tiaturi ia lesu ei Faaora, e toi ta-
vini la’na ma te haapaeraa ia raton ihd, i tae i pihaiiho i te Fatu.
Ua mau'a noa ta tatou mau pure.
Aue tatou i te aroha rahi e!
E parau mau anei
teie parau pe‘ape‘a ?
Pahonoraa I :
E, mai te mea te tiaturi nei tatou e: ua moè
roa 0 lesu, e hou a‘e To'na moèraa, o To’na ra pupuraa ïa i te mana
atoa, i nia i te rai e i nia i te fenua, i te rima o te Upoo-faatere e vai i Roma na. Na te Evanelia-Ronia e
haapii mai e : Na te
Pope-arii e hi'opo'a, e na'na' e faaoti e o vai te Peata, oia hoi
te taata maitai roa o tei tia ia’na ia opéré, no te ra‘j mai, i te
mau maitai i te feia pure i taua taata ra, ma te tutui i te morihinu, te tahopuraa i ta’na mau ivi, etc...
Pahonoraa II: E ere teie te parau mau, mai te mea e, te
tiaturi nei tatou, e aita o lesu i moè. Te ora nei Oia ma te opéré
i To’na Varua i te'^mau vahi atoa, e i te feia tei faaroo la’na.
Na’na
e
opéré na
Ta’na Parau-Tia.
r9,to i To’na Mana'o, e i To’na Ite-Hope, e i
Aita te Bibilia i
haapii mai e, e 2 upoo i nia iho i te tino
Ekalesia, hoê ana‘e iho râ. E na teie upoo hanahana e hi'opo'a
mai, e na’na e haavâ, e nà’na e faataa : e o vai te taata mo‘a, e
0
vai te taata ino
(IITim. 2: 19).
O vai mâ hoi te feia mo‘a ? Te feia hara ïa
e
o
tei arohahia mai
tei tavini oaoa i te Fatu o tei hoo ia ratou. O vai te feia mo‘a ?
28 e pahono mai, e na te a'oraa i nia i
Na te ira va Luka 11 :
haapii papu mai (Mataio 5: 1-12).
Na te semeio anei e haapapu mai e, e o vai te taata mo‘a ?
Inaha, aita o loane i rave i te temeio (lo. 10: 41). Ua papai te
te mou'a e
taata katolika tuiroo ra o Pascal : « Eita te hoê mana'o e tia noa
e
papu noa na roto i te hoê mau
Te faatupu atoa nei te Aneti-Metia
e
mau
semeio,
mau
etene.
e
semeio ».
i te mau tapa'o rarahi e te
te itehia nei taua mau ravea ra i rotopu i te
Te faahapa nei lesu i te feia tei tiaturi noa i te semeio ei haapapuraa i to ratou faaroo ( Mataio 12 : 39 ).
Teie râ, na roto i to lesu aroha ia tatou, te faatupu noa nei
à Oia i te mau semeio e rave rahi i rotopu i te feia faaroo-mau,
ma te hi‘o-ore i te i‘oa no te Ekalesia. Aita anei Oia i pihaiiho
ia tatou i te mau mahana’toa ?
VÉA
«
POROTETÀNJ
?
lakina-BoâZci » Tomoraa i Papara.
( I Arii 7 ; 15-22
leremia 52 : 21-23 )
A. — O lakina-Boaza, eaha ïa? O na pou veo ïa e piti tei
faatiahia i roto i te Hiero no Solotnona, i na paeau e piti no te
uputa no te vahi mo'a.
“
lakina ” :
(e faaetaeta) te auraa. I te pae atau ( pae apatoe-
rau) to’na tiaraa.
“Boaza”: (i roto ia’na te puai) ; i te pae aui (pae apatoa ).
To raua teitei : 12 metera ; te atiraa: 6 metera 1/2. Ua faaunaunahia te auru na roto I te mau liei veo, hoho'a lili e te remuna.
Tei hea taua lakina-Boaza
Teie :
arii
ua
mou
no
i teienei ?
èna, 400 matahiti
lianahana i te hiero
moraa
ra
mo‘a;
e
tiahapa i mûri a‘e i te to¬
ua pau te hiero i te
inaha,
B^bulonia. Ua vavahi-hu'aliu'a-hia na pou e piti
afalhia te
Eaha hoi te tumu i riro ar, te "lakina
“
Boaza
-
Teie:
ua
mau
peu
e
ua
i te fenua-è.
veo
■
e faaetaeta
oia” e le
tei-roto-ia'na-te-puai ”, ei mea faufaa-ore?
faaruè to Iseraela i te faaroo-tumu
na
roto i
ta’na
anoi.
B, — ,0 lakina-Boaza, eiaha ïa ? O te hoê fareamuiraa rahi
Na te pupu I e te pupu II no Papara i faaapi nehenehe i te tiahapa tahito o lakina, ia
e
te nehenehe, tomohia i te 14 no Mati 1948.
riro oia ei '‘lakina-Boaza”.
I te hora 2, te taime i
nihini
e
rave
rahi,
ua
putuputu mai ai to te paroika e te raa-
haamata te oro'a i rare a‘e i te puai o te
mahana.
Na Teura, auvaha-paroika, i orero i te parau pupurae i te taviri, na roto i te reo-tupuna faahiahia e te anoi-ore-hia. Na M.
Preiss i farü i te i‘oa no te Apooraa Tuhaa I, e te Apooraa Rahi,
e na'na i horo'a i te taviri i te Tavana Rahi. I te taime i himenehia’i te himene tomoraa, to te tiaa rahi manihini tomoraa i
roto i te fare rahi,
riia te apee i te hui-mana é i te tino orometua
(MM. Charpier, Chazei, Preiss, Tunul, Teunu, Koringo, Abela,
Teihotu ). Teie to Papeete (Nazareta), to Faaa, to Paea, to Pa¬
para iho, e te tahi atu mau manihini e rave rahi.
Na Tunui, or. i haamau i te Bibilia ei mori-pohe-ore no te
amuiraa. Na M. Ghazel (Paulo) i aroha e i haamauruuru i te
Tavana Rahi e i te mau manihini na roto i te reo farani, ma
te faahiti atoa i te parau no te pou faatiahia i roto i te Hiero-
Yarua ( Apok.
3/12).
ï
POROI'ÎËTaMi
VE A
Na M. Preiss i tatara i te mau auraa hohonu no na reo e .piti
i tuatihia ; oia hoi, lakina-Boaza, ma te faaitofto i te nunaa «a
faaauhia to’na mau haerea i te mau auraa no teie na i‘oa e piti.
Aita’tu ai
mo‘a
Oia te
mau
e
ravea, e
tae atu ai tatou i te vahi mo‘a, e te vahi
lesu-Mesia,
puai, e etaeta'i to tatou faaroo i teie nei anotau no te
roa,
maori râ,
tamataraa
e
te
na
mau
roto i te uputa hoê roa I
faahemaraa.
Tirara’tu ai to tatou hinaaro, maori râ, ia riro lakina-Boaza ei
uputa faatomo i te mau taata e rave rahi i roto i te vahi no te
Ora e te Tiamâ, e ia faaruèhia te mau uputa-menema : uputa
tare patiaraa-poro, tare inuraa e te pere, ta te “ nounou-moni ”
i faatia i Papara.
Ua oti te faariiraa rahi i te pae tino, ua haamatahia te putüputuraa i te pô. Ua manuia te aufauraa ei tautururaa-ohipa. I te
pae varua râ, to te mana'o aau uiraa e : ua rahi anei te auhune,
e ua puta anei te mau aau i te mau reo îaa^raraa ?
no
taua oro'a nehenehe ra,
te haamauruuru atoa nei tatou i to
Papara no to ratou farii-
Te haamaitai nei tatou i te Atua
e
popou i te mau manihini..
parau api oaoa.
Ua tae faahou mai te hoê
mau
afata Bibilia nainai. Ua oti te
buka api,
oia hoi te “ Haapiiraa Faaroo Evanelia ” ei mono i te
Zugo-Auro.
Teie te hoo
8 tara, Buka
no
teie
mau
taô'a faufaa
rahi:
Bibilia nainai:
Haapiiraa^: 5 tara. Tihoni Wiliamu: 4 tara.
Aita â te Bibilia rahi i tae mai.
Mau hoa fei faufuru mai.
Papeete: Simona Maraeura 100; Lee Tini 15; Noël Taea 20.
Papetoai : Tetuanui or. 100. Tiarei: Tapunauta 40. Pueu: Faaofa V. 25. Atuona: Tissot 10.
Amuihia :
310 farane.
MAURUURU.
faaararaa* E te nunaa e, a faaapu, a faaapu...
e
anotau huru-è tatou e tia nei.
Imprimerie Elie F. JÜVENTIN ■— Papeete» Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1948