EPM_Vea Porotetani_194801.pdf
- extracted text
-
■••Te 48 O te Matahiti
—
TENÜARE 1948
HOO I TE MATAHITI HOE:
G.
1941
-
E PAE TARA.
PRBISS.' Directeur-Gerant
To te matahiti taliiîo aroharaa hopea,
E borna bere e, ua tae vau i te tahatabaraa o to‘u oraraa nei.
-
Ua
hope te tau, e te reva nei au i roto i te abuso-horomii-i-te-mau-tau,
I to‘u taèraa mai, ei metua api, ua arue outou ia‘u, e ua raanaô
outou, e matahiti taaë vau, e matahiti lubili, e te maitai roa anaë,
Inaha, aita vau i riro ei metua maitai anaë. Ua rahi te mau mahana
ati e te peapea, ta‘u i araui i te mau mahana oaoa, ua rahi te mau
parau iino, e te mau pohe e te mauiui, teianoihia i te mau mea maitatai.
Ua hinaaro vau, e ia maitai outou. e ia maitai anaë, aita râ te
reira i tupu e hope roa aël Atira ïa !
Eiaha outou e hi‘o faahou i nia iho ia‘u. A hi'o atu i mua ! mate
mata oaoa eteitoito. Tera mai te matahiti api,' ei mono ia‘u. la ora
lia i te aroha o te Atua i to outou haereraa'tu.
-
1948 - To te matahiti api aroharaa
ia tatou.
E homa here, ia ora na i te Atua, e i te Tamaiti.
la roaa ia outou te maitai e te oaoa, e te faaroo, e te tiaturi, e te
faaoromai i roto i te ati,
Ê hau anei to‘u maitai i tote matahiti i reva aenei ? Aita vau i ite.
Teie rà, aita vau i niauruuru i te mau peapea, i te mihi e te auê,
ftita vau i mauruuru i te feia faaturori i te fenua na roto i to ratou
mau peu, ta te vaha ino e te aau ino e rave noa nei.
Te mauruuru nei râ vau i te mau aau aito, tei faaroo i te Atua, e
tei amo i te mau ohipa maitatai, e ora’i te fenua e te mau utuafare
e rave rahi.
VKA
2
POROTETANÎ
E homa, a faaitoito. E mono te oaoa i te oto, e pee ê te ata pouri
i te hihi o te mahana,
A faatia i to outou upoo i nia, a tutonu atu ai i te mata i nia i te
tapa‘o; te tumu e te faaoti o te faaroo.
I teie nei hora o te tuiraa-pô, to‘u aniraa i to te Ra‘i : la haamaitaihia te Atua teitei i nia i te ra‘i, e ia haamaitai oia ia outou o to
te fenua nei ; te hui-faaroo, e te hui-mana, te hui-taata e te mau tamarii... ei hau ia outou : toterareo, etotera reo, to tera haapaôraa
e to tera haapaôraa.
la ora na.
Tairururaa Orom@tua.
Ua haamatahia teie tairururaa hanahana rahi i le poipoi Fano Novema. Ua tae mai na tino orometua ra e 33 no
raide 7
te mau vahi
mai Maurua, Bora-Bofa, Tahaa, Raiatea, Huahine,
Maiao, Moorea. Tahiti, Rimatara. Ua mairi te tahi pae no te
ma‘l, te paruparu, e te faprao ore. Ua riro teie tahoêraa ei matahiapo, no te mea aita i tupu teie huru e atahi nei. Abiri i tae
paatoa mai ratou, eahaTu â ïa te ruperuperaa ia faitohla. A tae
mai ai to teie nei reepua rahi taata i Vaieîe nei, ua ineine na
Fare Amuiraa Galilea, Ebene-Ezera, tei pupuhia mai, ei vavahiraa
papatua o le Evaneiia e aitohia’i te aito, e mateatea
Atua i ô tatou nei na roto i teie nei anotau rumatei haru noa i te tino e te varua 'o to tatou mau û'i-api,
i te
hoi te Hewi
ruma,
i
puto i roto i te taiva e te pohe mure-ore.
Ua ineine roa to Ebene-Ezera o tei amui i te mau pipi no te
inan fariiraa
ravai roa i te taraaaraa.
1) Ua omuahia te tairururaa na roto i te pure tei faaterehia e
Chazel i roto ia Galilea.
Ua tahoè te mana'o
e
te aau
Teie ta’na irava : I Petero VI 1-4.
o
to te tairururaa.
Mûri a'e, na
Preiss i faatere i te haapiiraa i nia i “ ts Beropheta mau, e te Peropheta liaavare’’. I te taime ahiahi, ua faa¬
tere M’' Charpler i te parau tuatapapa no “ to te Ekalesia Kerüetiano tupuraa (Tuhaa I), e na Paulo Chazel i faaoti i te haapii;
raa na roto i te parau no “ Nikodemo raua o lesu” tei farerei i
i te rui î nia i te parau no te fanauraa api.
I te pô, na M»- Preiss-i faatere i te parau no te mau tumu e
fifi ai te toro'a orometua, e te ravea e matara’i taua mau fifi ra.
Tei Ebene-Ezera putuputuraa, e na Teuiarai te pure,
VEA
POROTETANI
3
2) / le mahana Maa, na Cbarpier te faaitoitoraa : I Samuela
Na Paulo Chazel te haapiiraa i nia i te hnru o te mau
IX : 16.
pure
roraa.
(Ati-Iuda cherisetiano}, te mau tauiraa e te mau faaafa1 te taime ahiahi, na Charpier i haapa‘0 faahou i te pa-
te tuatapaparaa parau.(Tuhaa il).
pô, na Preiss i faatere i te parau no William Booth, o tel
faatupu i te pùpù aiîo tei parauhia: “ Te nuu Faaora” (Armée
du Salut) ei faaiteraa e, e rave rahi te mau ravea ta te Atna
e maiti èi faaararaa e ei faaitoitoraa i ta’na Ekaiesia, e ei faaoraraa i te taala no roto mai i te mau pohe.
Ua tatara-atoa hia te parau no te teni uteute, te vahiné, e ta’n»
tamaiti ( Apok. XII, 1-6).
3) I te Sabati, ua faatere Terupe i te pure avaîea, e ua oaoa
te paroika i te parau ta te ororaetua i vauvau ma te aau-tae. Na
to Galilea te amuraamiaa fariir-aa i te mau ororaetua api, e i te
tairururaa taatoa. I te pô, ua haapa'ohia te oro'a faatahinuraa.
no
rau
I te
4) I te monire i te poipoi, na Preiss te faaitoito : (Mataio VIII,
1-S), e na Chazel i faatere i te mau auraa hohonu no te pureraa
i roto i te fare-pure. I te ahiahi, na Charpier te Tuhaa III no te
Tuatapaparaa Parau, e te faataaraa i te parau no te taata Sa¬
maria. 1 te pô, Âpooraa no te ferivriraa
hia mai roto mai i te mau haapiiraa.
i te mau parau tei iriti-
5) I te mahana piti, ua haapa'ohia te pure i Paofai, ei haaNovema, e i te feia’toa tei pupu i to ratou
ora, ia roaa i te mau basileia, te hau e te tiamâraa. Na Chazel
te pae papaa e na Preiss te pae tahiti. I mûri a'e, ua farerei te
tino ororaetua i te Tavana Rahi, no te faaite i to ratou aroha e
i to ratou mana'o, te tahi i te tahi, ia ora te nunaa ma te maimana'oraa i te 11 no
tai
e
te hau.
E i mûri iho, na to « Beteseda » raua o_j(
Ebene-Ezera» te fa-
te pupu mai i te tahi amuraa maa
faahiahia rnau. i te ahiahi, e Apooraa, e te mau fururiraa parau,
e te farereiraa i to tatou auvaha Député, e te paraparauraa i te
mau mana'o,
ei aniraa. Me taperaa mahana, ua faatiahia te
Oro'a a te Fatu ei opaniraa i te rururaa ororaetua, e na Tuturi
i haap'a'o. 1 te pô tuaroi, i « Ebene-Ezera », na Tapao raua o
Tunui i haapa'o.
6 ) I te mahana toru, i te poipoi, e tere to te mau ororaetua i
Orofara, e aroha i te feia i roohia e te ati. Ei farereiraa oaoa na
roto i te pure, e te mau himene, e te mau farereiraa oaoa, i tert
utuafare e i tera utuafare.
Namata, or.
riirâa i to te tairururaa ma
4
VEA
PUROTETANI
fis Ira^a Tuaroî
A)
Luka XXIV-29 :
lapes, attira râ raua ia’na, na ô
atuFB, e faaea ns tatou”.
Tapeà atura râ Kdeopa raua o Luka i tè “ Batere
1.
Ua tape te mahana, e ua haatnata te rui i te taime i tapae ai teie
na taata too-toru i te uputa o te fare no Keleopa nià. E faaruë anei
raua i te “ Ratere”, o tei amui ia raua i to raua haereraa oto, na
nia i te aratia ?
E hoi anei raua i te fare, o raua anaè, ia faaea raua i reira ma te
toètoè, e te oto, e te peapea... e te mane,ônaô-noa-raa i te mau ati
ta raua i ite aenei ? E ere !
'
Tapea atura râ raua i teie “Ratere ”, o tei parau ia raua i te pahaamahanahana, e o tei tatara maramarama i te auraa no te
mau parau i tohuhia i mutaa-iho, ei faaitoitoraa i to raua aau faaroo
rau
tapetepete.
Tapea atura ma te reo e: “e faaea na tatou... ua mure te mahana”.
Tapea atura ma te reo e; ‘‘e faaea na tatou.'., ua mure te ma¬
hana”.
E inaha, ua tomo te mahana parau-tia i roto i to raua fare toetoe.
2.
re !
4 tapea atoa tatou ite ‘‘Ratere
Ua cape te mahana, ua mu¬
Teie tatou i te uputa no te fare, oia hoi te matahiti api. E mea
huru toètoè hoi te aau. i te hi'oraa i te mau huru tei tupu. Tei roto
i te menema : te Hau, te Aroha e te Parau-Mau, te faasatauro-noahia nei. Ua haere tatou ma te faaroo tapetepete. na nia i te aratia
no te
matahiti... Ua oto tatou i te“oto rahi, no tera tumu e no tera
turau,
Area râ, aita tatou i faaruehie. Ua amui mai te Ratere ia tatou.
Oia tei parau mai e : ‘‘ e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou e
aae noa’tu i
te hopea... ”
Ua haamahanahana, ua faaitoito Oia i to tatou aau taiâ e te paruparu e tae noa’tu i te tapaeraa i teie nei uputa.
E tomo anei tatou ma te vaiiho la’na i rapae ? Eita, e eitaroa !
A parau râ tatou ia lesu :
ua mure
te mahana.
mau varua
‘‘ e faaea na tatou, ua huru ahiàhi hoi,
Teie te rui, e te mau mea taehae i roto, e te
iino ”.
E faaea na i pihaiiho ia tatou, e lesu, Ratere here e !
U Arii V, 1 : “O Naamana, raatira rahi o te nnu
Arama ra, e taatarahi... e te tura... e taata
jtoito hoi oia, e lepera râ ”,
Ü5)
o te arîîo
5
POROTETANI
VËA
Mana‘0 I ; “ E lepera rà ! ” Auê. Na taua mai rahi ra i haapeapea i te aau o teie taata rahi, e te tara, e te hanahana ; na taua mai
ra i
haamoè i te mau maitai tei roaa ia Naamana.
Na ô te huriraa :
O mea : e taata maramarama, e te vitiviti, ete marû, e “mai taiata râ”, ei faafaufaa-ore-raa i to’na mau maitai.
O mea : e taata maitai, aau here i te taata, e mea itoito i te mau
ohipa O te faaroo, etc... “e mai taero-avarâ to’na mai rahi’’.
O mea : e vahiné paari, haere pureraa, tauturu puai i te mau
ohipa’toa, “ e mai arero veàveà rà, etc.. ”
Mana‘o II : Ua ora. Ua riroteati-mai ei tumu, i imi ai Naamana
i te ora. Na te ati i faafariu i to’na aau etene ia lehova, i haere atu
ai oia e faahaehaa ia’na iho, à hopu atu ai i loridana, ea hitu a'era
hopuraa,
E homa e, e o mea, o, tatou tei ati i tera mai varua e i tera mai
varua, a imi atoa tatou i te ora. A hopu e a hitu a‘era' hopuraa i roto
i te ana-pape rahi o te Aroha e te Parautia.
A 7 hopuraa i te hepetoma hoê, e na roto i te na hepetoma e 53,
ia mâ tateii.
Ira VA OPANI : Mareko I, ir. 8.
-
E ofo a^Oâ Iî0i, î fe Ma e oîo ra... Roma xn ts.
Tefarerii 15
no
Tîtema 1947.
e parau oto rahi e te mauiui rahi tei haruru i nia i teie fenua "Matairea” i te hora 2 i te aahiata, i te 2 no teie avaè Titema, oia hoi te parau
...
poheraa te metua o te mau Paroika atoà e vai i Huahine nei : o
Taaroaarii, te upoo o teie nei tuhaa. Ua oto te aau, e ua mauiui
rahi roa, i te mea, e ua taaê te metua i te tamarii. Auê ïa otoraa rahi e,
no
te
Mahine
te vai
no
i roto i te Paroika nei ê. E au ïa i te oto
Hatatarimona i
te
Oia atoà te oto
no
diakono, e to te
mau
mana O
o
te fenua
no
lerusalema, e te oto
pohe i Metiiona, i te mahana a puta ai to raua arii.
te utuafare
taeae,
o
te Tavini
e te feia
o
taurearea,
te Atua, e te oto o te mau
e
te mau tamarii, e te hui-
nei, i te taime a tapea’i te rima o te pohe i nia i te tino
to matou metua.
I reira ihora to te Paroika tapoiraahia e te hoè pape toètoè rahi. Eaha
râ ïa te ravea ei haamahanahana, maori râ ïa e te i’oa no lesu e Mesia, te
tumu
o
te Ora? Tirara parau
iti. A farii-mai i teie lata aroha rahi ! A tuu
atoà, e te mau Paroika i teie
atu i roto i te V."' P. ia ite .te mau orometua
nei parau
oto rahi. Amene 1
Tuarere, d“
POROTETAN!
VEA
Teie hoa here, ta tatou e oto nei, ua haamauhia ïa i Tefarerii i te ma1922. E 25 matahiti oia i roto i te toroà orometua. Na Tuteao raua
tahiti
Teio i
O
haapaô i te hunaraa.
*
«
»
Mahina 19
no
Titema.
teie avaè, i te hora 5 i te ahiahi, i mairi ai te taoto rahi no
to tatou taeaè ra o Paraatua o Teuira, i te 73 o to’na matahiti.
I te 15
no
1 te matahiti
e
Mau papu i
Peniela”.
1899 i
mau
ai oia i te toroà Diakono, mai reira mai â,
i te matahiti, 1942, i mau ai oia i te ioxok Diakono-faatura.
tae roa mai
to’na toroà ma te faahape-ore-hia, ua faatere oia i te Pupu
“
I te matahiti 1902 i
mau ai
oia i te toroà Tavana Mataeinaa no Mahina
nei, e tae roa mai i teie matahiti 1947, i te 1 no Tiunu, i'vaiiho ai oia
i taua toroà ra, ma te faaturahia e te faatere hau o te fenua nei.
1 te
ma
16, i te hora 4 i te ahiahi i faaterehia’i te oroà hunaraa i fo’na tino,
( Freiss-Charpier ).
te faaterehia e na Peretiteni
hope-mai te Paroika i reira, te huiraatira, te mau lioa e raverahi, to
Papenoo, to Arue, to Papeete hoi. Ua oti te faaitoitoraa, ua tia atoà mai
te Auvaha no te faatereraa o te hau o te fenua nei, e ua orero-mai i te
Ua
mahanahana no teie nei, Tavana faatura, ma te faaite atoà, e
Hau ia horoà ia’na i te fetia hanahana. Ua orero atoà o Teriieroo, tavana faatura no Papenoo, e te Tavana api no Mahina.
O vau, te Orometua no Mahina nei, te faaite nei au i te parau no te
poheraa no teienei Tavana-faatura e teienei tavini a te Atua, ma te haamau
ua
parau
opua te
mauruuru
ia’na
o tei
amo
maoro
i te fenua nei.
Brémond
*
*
*
Auê to tatou ati i te rahi e, i te moèraa o teie nei Tavana mau, tei here
e i ta’na Haapaôraa tumu, oia hoi te Evanelia. A faa-
hua i te fenua aia
itoito, to tatou ui-api, i to outou apeeraa i to’no taataahiraa avae.
V.
P.
Paris, i te 10 no Atopa 1947.
E
au
mau
here e.
tahi; e riro
paha te tahi pae i te parau e: aila o Verenie raâ e mana'o faahoii nei i te ai‘a Tahiti, i le mau paroika, e i te mau hoa tei maE
mea
maoro mau
taiihia i te
Oia
mau
mau
â to tatou moèraa te tahi e te
matahiti
e rave
rahi !
1 Teie râ te parau mau :
tel roto outou paatoa i te
i te mana'o, i te mana'ona'o e i Te pure, aTa e mahana
tuua. — Eita le taura o te aroha, e no te faaroo hoê e motu,
aau,
e
tae noa’tu i te
pohe.
VEA
POROTETANl
Are'a rà hoi, rave rahi tel papai mai, mai to maua faarueraa
i te ferma nei, e o ta rnaua i papai atu. E ua riro taua mau eplsetole rii ei oaoaraa, mai te pape toètoè i te feia i hiaai ra.
papai atoa mai nei to tatou hoa here o Paraita, e te iraanei oia ia matou i te mau parau api turnu mau no
le faaroo e no to fenua : te ohipa rahi ta’na i rave i te taputoTe
maramarama
raa
i te teni rahi o
te ava-taero lei rahi te tahe,
tahiti e i te mau haapa'oraa
nunaa
ei faainoraa i te
maitatai.
hapono maite
te tapaeraa no te pahi orometua, no
Te faatia nei te mau “ Ve‘a Porotetani” ta’na e
nei
i te parau no te lubili o
farapa i Matavai, e te taupiti
varua
tei tupu i Mahina, i taua
vahi ra. Te tiaturi atoa nei matou, i Parant nei, ia riro taua lu¬
bili ei ravea e ô faahou ai i roto i te aau o te feia faaroo i Tahiti
na,
E
te itoito, te anaanatae, e te varua ora o to ratou mau tupuna.
aroha e te faufaa-ore mau te faaroo-vaha noa, te faaroo
mea
papa'u tei vî noa i te mau faahemaraa ; ei faaroo tumu râ, e te
ninhia i te vahi hohonu, i nia i te pàpà o te aau, e o tei ilehia
ta’na
mau
itoito, te
parau-tia, i te parau-mau, te
te aroha, te faaoromai, etc...
e faaea faatau nei i Paris nei, mai te ava'e Atopa
huero : te nounou i to
oaoa,
Aita’toa mau
1945 mai, a parahi tumu ai maua i te oire-pû. I mûri a'e i to‘u
faaearaa i te toroa auvaha no to tatou aihuaraau, i Oteunia (Tiu-
1946), e toru huru ohipa tumu ta'u l rave:
1. Te farerei i te hoê mau paroita e te hoê mau
nu
amuiraa u‘i
api faaroo e rave rahi, mai te faatia, i to ratou aro, i te parau
no te tupuraa o te faaroo evanelia i Tahiti mâ. E anaanatae rahi
to ratou i te reira mau parau. Aita’toa vau e huna nei i te mau
atl no te faaroo i te fenna na, i teie tau, e te mau faahemaraa e
vî ai te tahi pae.
Te tiaturi nei râ ratou ia tatou, ia tura, ia
afaro, ia hotu noa e ia anaana mai to outou faaroo,
2. Te farerei pinepine nei au i to tatoa mau Tamarii Tahiti e
vai i Paris nei. Te faehau noa nei te tahi pae, e te itoito i nia
i ta ratou tuhaa ohipa. E mea tura roa te paeau rahi i te aro o
to ratou mau raatira, e ua roaa te toro’a api. Te tahi pae, ua
tàtarahia (démobilisé) i te nuu, e te rave nei i te ohipa, i rapae
rii i te oire pû. Moni maitai ta ratou e roaa nei, e te nounou
nei te mau paoti ia ratou no to ratou marû e te itoito hoi. Teie
râ, te faaô nei â te enemi i te tahi pae ; o te ava nei â, e te tahi
mau amuiraa faaarearea ia ratou.
Ua taraau vau i te farerei ia Marurai (no Paea) i to’na vainoa-raa i té fare-ma‘i e tae noa’tu i to’na poheraa. E hunaraa hanahana rahi to’na, i Bobigny; feia rahi roa tei'tae tr(,ai i taua
oro‘a ta maua i faatere e te orometua i Noity. Ua hope mai te
mau tamarii tahiti, e te oto hoi.
î
!
.
\
\
•
'
r
8
.;V É À
„„
^
P 0 R Q"!
3. Te haapii a'tu nei au i te reo tahiti i roto i te fare hanpiiraa
tuiroo na te Han ; ua Vau te mati reo fenua taa-è e haapiihia nei
i reira. Itoito to te mau pipi — tane
vahiné — i te haru
i to^'tatou reo, e te manuia nei i te hi'opo'araa rahi, i te ava'e
Tiunu. Eita paha te paeau rahi e tae atu i te fenua, e faufaahia
e'te
râ raton i taua reo ra, no te tahi ata*.man ohipa. — Ia‘u râ, e
mea oaoa ia taman â i te parau tahiti i teie cire rahi.
Faaoti tatou i teie rata iti. la vai mai te aroha e te han no ô
mai i te Atua i nia ia outou afoa na.
Na Verenie mâ.
Ho to tatou Ve'a.
Teie hoi te hoe mau mana'o :
Eita te taata maramarama e pipiri i
tao'a faufaa rahi.
1.
te
ta’na monl no te hoo mai i te hoê
Taua tao‘a ra, o te “Ve‘a Porotetani” ïa: 5.000 tara (25.000) tei pau
mataliiti hoê, no te neneiraa e te haponoraa i tera vahi e i tera vahi.
Na reira to outou iteraa, e
i
aita roa te moni ra, e 3 tara, i tano faahoù ei
hoo i te matahiti hoê.
■
Aita i tauo!
Eaha, e au anei te hoo no teie “ Ve‘a ” tei î i te parau fau¬
i te pae tino, i te hoo no na puohu « ice-cream »
faa rahi i te pae varua e
e toru ?
Aita, e aita roa !
Te moni
afaro, i to tatou hi'oraa: e 5 tara ïa i te matahiti hoê.
Te fariihia nei teie parau e te feia maramarama atoa, o tei ite i te huru o
te mau hoo i teie nei anotau.
2. Eita te taata parau-tia e mauruuru i te peu amu-tarahu. E peu huru
haama rii, ia farü noa te taata i te mau maitai ma te pahono-ore.
E aufau haapeepee te
te rima
no
taata haapiihia i te peu maitai i te tarahu i roto i
te orometua.
3. Eita te taata aau itoito, e te aau aroha, e
maha i nia i te tapono no to’na taeaè.
No reira
to te
Faatere Ve‘a tiaturiraa i te
vaiiho noa i te hopoia tei-
mau
taeaè orometua,
e
te mau
diakono, ei mau hoa ohipa amui, mai teie te huru o to ratou tauturu :
a) e haapa‘0 papu ratou i te tabula no to ratou iho Paroika. Na ratou e
papai i te mau i‘oa i nia i te mau Ve‘a, e na ratou e opéré oioi, ia tae te Pa¬
rau Api i roto i te mau utuafare.
b ) na ratou e faaitoito, ia aufauhia te moni, eia haapararehia te Ve‘a. Ua
ite oioi hia te huru o te orometua, na roto i te huru o te Tabula Ve‘a, te
itoito, e aore ra, te paruparu ( Luka XVI : 10 ).
K c
) na ratou e hapono mai i te mau parau api, ei maa e ei faufaa no tO|
tatou Ve‘a.
E faaitehia te moni tauturu i roto i te Ve‘a i mua nei.
V
Imprimerie Eue F, Juventin -- papeetb, tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1948